Universul - Capitala, iunie 1947 (Anul 64, nr. 121-145)
1947-06-01 / nr. 121
ŞTIRI POLITICE wemmmm?s DE LA FRONTUL UNIC MUNCITORESC Duminică, 1 Iunie, orele 11 dimineaţa, va avea loc în saiba Dalles comemorarea a 30 de ani de la împuşcarea luptătorului pentru dreptatea cauzei clasei, muncitoare Max Wechsler. Vor lua cuvântul d-nul Marcel Fischer, diin partea P.S.D, Constantin Pârvulescu din partea P. C. R. şi Gh. Bujor. Intrarea liberă. DELA PARTIDUL SOCIAL-DEMOCRAT la şedinţa biroului politic al partidului social-democrat s-a discutat o serie de probleme privind politica internă, conferinţa socialistă internaţională de la Zueridi, la care va participa şi 0 delegaţie a P.SD. In urma hotărîrilor comisiei de disciplină, au fost ratificate numeroase excluderi şi suspendări din partid a elementelor care n’au înţeles să urmeze disciplina şi linia politică a partidului. — Adunarea comitetelor grupărilor politice p.S.D., convocată iniţial pentru ieri seară, a fost amânată pentru Marţi, în sala „Libertatea”, DE LA U. N. M. R. Astăzi, la orele 17, d-nii Valjean şi Eugen Tirceanu vor conferenţia la cercul de studii despre „Oratori şi figuri parlamentare. Conferinţa se va pune în casa d-nei Olga Greceanu, str. Frumoasă 49. — La sediul din str. Bressoianu, ■e va face mîine, orele 11 dimineaţa* Inaugurarea expoziţiei produselor meşteşugarilor din A.G.I. p. Vor lua parte d-nci C. Argetoianu şi Petre Misală, preşedintele A.G.I.P. DE LA PARTIDUL NAŢIONAL POPULAR Sub preşedinţia d-lui prof. Gh. Vlădescu-Răcoasa, s-a ţinut ieri, la sediul central al P N.P., şedinţa biuroului executiv şi a grupului parlamentar respectiv S’au discutat situaţia politică şi poziţia partidului în lumina ultimelor evenimente, precum şi perspectivele politice ale partidului. — Cercul de studii al tineretului universitar din P.N.P. anunţă pentru astăzi, orele 17, la sediul central al partidului, con- j fer-nţa d-lul deputat C. Paras- j chivescu-Bălăceanu despre „Proprietate”. DE LA PARTIDUL naţional-taranesc (Itfsu Mamii) D. Ion Mihalache, vicepreşedintele partidului naţional-ţărănesc, a sosit în Capitală, venind de la Dobreşti. — Biuroul politic al P. N. Ţ se va întruni astăzi. DE LA PARTIDUL TARANESC-DEMOCRAT Partidul tărănesc-democrat de sub şefia d-lui prof. dr. N. Lupu, a ţinut aseară o întrunire la Militari, la care au vorbit d-nii: Const. Adam, secretar general al P.T.D., Victor Gherasim, vicepreşedinte, T. Stoenescu, Alex. Telei, prof. T. Vasilache şi Victor Budeanu. „ Miercuri, la orele 11, se va face, la Biserica Albă, parastasul de şease luni de la moartea d-rullui N. Lupu, după care va urma un pelerinaj la cimitirul Sf. Vineri. Asistenţa socială va fi reorganizată pe baze noui Eri d. a. s-a ţinut la ministerul munci asistenţei şi asigurărilor sociale, o conferinţă în cadrul căreia d. P. Mironescu-Mera, subsecretar de stat al departamentului, a făcut o seamă de declaraţii cu privire la problema asistenţei sociale. D-sa a început prin a arăta că, până la ultimul război, marele gol al asistenţei a fost umplut de asistenţa privaită. Azi aceasta se află în declin, fiindcă regimul democratic prin organizaţiile de masse, este chemat, cu drept cuvânt, să se ocupe de asistenţă. Ea va fi reorganizată şi unificată. Muncitorul trebue să-şi pună viaţa la adăpost de: boală, accidente, bătrâneţe, şomaj, etc. Altfel, goana pentru asigurarea prevederii sociale, ar lua forme indi-vidueliste şi egoiste. Asistenţa de stat democratică fiu trebue să fie, totuşi, o povară, pe spinarea statului. Prin accentuarea caracterului ei de productivitate şi recuperare socială, îşi va organiza astfel de unităţi şi cât mai multe. Apoi, d. Mera a vorbit despre necesitatea reînfiinţării timbrului de asistenţă socială, pe alte baze decăt un trecut, subliniind că, actualmente, asistenţa de stat este slabă intrucât are un buget numai de 196 miliarde dintre cari 191 miliarde subvenţii de la stat şi 5 miliarde venitul tuturor unităţilor productive. Principiile viitorului sistem de asistenţă vor fi solidaritatea socială, nu mila nici filantropia. Scopul asistenţei democrate va fi lupta organizată contra mizeriei sociale, iar ca metodă de lucru va folosi mai întâi, organizarea juridică a prevederii sociale şi crearea unui organ central de coordonare şi dirijare. ----------------------------- Evadarea de la tribunalul militar Avocatul N. Chiselicescu, condamnat la muncă silnică pe viaţă de Curtea de casare şi justiţie militară, cu ocazia procesului organizaţiei „Sumanele negre”, era deţinut la Văcăreşti. Ieri dimineaţă, aflându-se la tribunalul militar, sub escorta unui gardian, spre a studia dosarul ce-l privea, a reușit să evadeze profitând de-o clipă de neatenție a celui ce-l supraveghia. Şedinţele de oui ale Camerei Deputaţilor Şedinţa este deschisă la ora 10,30, sub preşedinţia d-lui prof. P. Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinte. Pe banca ministerială sunt prezenţi d-nii: prof. Traian Săvulescu, P. Mironescu-Meira, Marin Floraşcu. După cetirea sumarului şedinţei precedente pe care Camera îl aprobă fără modificări, se intră în ordinea de zi. Se continuă discuția și votarea pe articole a proiectului de lege pentru organizarea economiei vânatului, rămas în discuție din şedința precedentă. Se începe cu art. 46 și se continuă votând succesiv, toate articolele legii Sunt amendate art. 52, 53 și 61- Amendamentul depus de d. Stelian Cristescu (F. P.) la art. 62 este respins de Cameră. Pus la vot, proectul este adoptat cu 214 bile albe pentru și 3 tire negre contra. D. prod. TRAIAN SAVULESCU, ministrul agriculturii luând cuvântul, mulţumeşte Adunării pentru strădania cu care a fost urmărit acest proact de lege. D-sa arată că economia vânatului face parte din venitul naţional al statului şi el se îmbină cu economia silvică şi economia agricolă, în cadrul economiei rurale. Bunurile date anual de ţara noastră prin vânat reprezintă cam edhivalentul a 6000 vite mari. Dar vânatul are posibilitatea resurselor restaurabile prin sine însăşi, spre deosebire de cele agricole, care nu se pot reface fără intervenţia omului. Şi — continuă d-sa — ocrotind vânatul, se ocroteşte în acelaş trup sălaşul lui, pădurea şi câmpul. D-sa arată apoi că legea desfiinţează contractele on«"oa®, încheiate de societăţile de vânătoare şi de indivizi pentru tere. Huriile de vânătoare,desfiinţează bracotumul, dă posibilitatea de refacere a vânatului prin cuiburi de reproducere, un fel de ferme model, păstrându-se în sicelaș timp neatinse drepturile individuale. In încheiere d-sa arată că prezenta lege este un cod al vânatului în care sunt , prevăzute lucruri experimentale, consacrate și în care cele două aspecte, economic și educativ, se îmbină perfect. ! D. P. CONSTANTINESCTJIAŞI invită pe d-nii deputaţi, membrii ai comisiunii de agricultură să treacă la lucru,, pentru discutaţiea unor proecte de legi. ! Se trece apoi la dinsautarea proectului de lege pentru portul şi vânzarea armelor de foc. După luarea în consideraţie a proectului, se trece la discuţia pe articole. La art. 11 d. ED. RACOVIŢA (P.N.L) cere unele lămuriri cu privire la acordarea dreptului de Port-armă. D. ANDREI PĂTRAŞCU (P C.R-) dă lămuririle cerute arătând necesitatea măsurilor luate în proectul de lege care a fost bine studiat de către comoria specială a Camerei. Mai iau cuvântul în aceiaș ches- i tiune d-nii: D. HAGIU (P.C.R), GH. SERBAN CORNILA (PNT) și SEVER PASCHIEVICI (PNL). Lămuriri suplimentare dă d. dr. M. MACAVESCU (P.S.D.) tia- i portaruil legii, în urma cărora d. Ed. Racoviţă se declară satisfăcut. D. prof. CONSTANTINESCUIAŞI, după ce invită pe d-nii deputaţi pentru studierea proectelor de lege depuse, să intre la lucru în comisiunii, suspendă şedinţa pentru ora 16, când se va continua discuţia pe articole a proectului pentru portul şi vânzarea armelor de foc. Lucrează comisiunile: arte, educaţie naţională, agricultură şi de comunicaţii. Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la ora 17.05, sub preşedinţia d-lui prof. P. Constamtinescu-Iaşi, vicepreşedinte. Pe banca ministerială sunt prezenţi d-nii: prof. Traian Săvulescu, general Mihail Lascăr, Romulus Zăroni, G. G. Vântu, ing. N. Profiri, P. Mironescu-Mera, I. Ciolan şi C. Agiu. Se intră în ordinea de zi, continuându-se discutarea pe articole a proectului de lege pentru portul şi vânzarea armelor de foc, amânat din şedinţa de dimineaţă. Articolele sunt votate succesiv, nefiind amendate. Pus la vot cu file, proectul este adoptat cu 213 bile albe pentru şi 5 negre contra. După votarea procesului şedinţa se suspendă. Lucrează comisiinile- afaceri streine, educaţia naţională, agricultură şi comunicaţii. Şedinţa se redeschide la ora min, sub preşedinţia d-lui Emanoil Tătărescu, vicepreşedinte. Se ia în discuţiune şi se votează proeetul de lege pentru înălţarea scaunului episcopal din Timişoara la rangul de scaun arhiepiscopal. Şedinţa se ridică la ora 19,05, cea viitoare fiind anunţată pentru Marţi, 3 iunie, ora 16,30. ----------0.0------------- Măsuri pentru lichidarea şomajului artistic Pentru a se promova munca foarte utilă a echipelor culturale şi pentru a se putea creea un fond sortit să facă posibilă lichidarea şomajului artistic prin Întrebuinţarea in aceste echipe a tuituiror elementelor artistice lipsite actualmente de angajament, Uniunea sindicatelor de artişti, scriitori şi ziarişti redactează actualmente textul unui proiect de lege care va prevedea emiterea unui timbru pentru finanţarea echipelor culturale şi lichidarea şomajului artistic. 1 UNIVERSUL Comuniştii chinezi conta ofensiva Peching 30 (Rador). — Principalul teatru al războiului civil din China este Manciuria, unde comuniştii continuă marea lor ofemeră vizând să izoleze oraşele deţinute de guvernamentali. Comuniştii controlează acum, un sector de 100 kilometri pe linia de cale ferată din sudul Mwnaiuriei, ce uneşte Ciangciunul de Szepigkai. Dacă ei reuşesc să cucerească Kaiouan, oraş situat pe aceiaşi reţea de cale ferată între Mukden şi Szepingkai, Mukdenul — cel mai mare oraş din Mancinmmmmmmmmmammmmima—narii ■na se va găsi izolat. Toate comunicaţiile feroviare dintre Mukden şi restul Chinei sunt precare. Principala slăbiciune a guvernamentalilor consistă un numărul slab de trupe pe care le-a angajat în luptă. Aviaţia şi calitatea armamentului lor sunt superioare Insă. Forţa trupelor comuniste consistă din mobilitatea şi uşurrinţa armamentului lor şi strategia şefilor lor. Ei sunt izolaţi însă de martie centre industriale şi de restul lumii.____________ ♦ * T ! BlIMfl O CEA MAI MARE CATASTROFĂ AVIATICA DIN STATELE UNITE Un avion cu 48 de persoane pe bord s’a prăbuşit in flăcări •— 39 morţi şi 9 răniţi New York, 30 (Rador). — Se crede că 42 de persoane şi-au găsit moartea în flăcări Joi seara aci când un avion de tipul „Skymaster*’ aparţ nând lui „United Airlines Co” s-a prăbuşit şi a făcut explozie în imediată apropiere aeroportul Laguardia. Avionul tocmai decolase cu destnaţie Cleveland (Ohio). Se declară că pe bordul său se aflau 44 pasageri şi patru membri din echipaj. Elevii şi instructorii Academiei Aeronautice, în apropierea căreia s'a prăbuşit avionul, au reuşit să scoată pe pilot şi alte cinci persoane dintre sfărâmăturile aparatului, mai înalte ca flăcările ce s’au înălţat sus, în văzduh, să-i fi determinat să se îndepărteze. La o jumătate de oră după prăbuşire, avionul continua să ardă. Dacă se confirmă pierderea celorlalte 42 de persoane, se poate spune că aceasta este cea mai mare catastrofă de pe o linie de navigaţie comercială întâmplată până astăzi în Statele Unite. Avionul care s-a prăbuşit tocmai decolase de pe marele aeroport newyorkez. Un martor ocular a declarat că un alt avion se afla la o înălţime de aproximativ 200 metri, pregătindu-se, se pare, să aterizeze. Se crede că pilotul „Skymaster-ului” a încercat să facă o manevră, de bună seamă spre a evita primejdia unei ciocniri şi se pare că avionul s-a izbit de ceva tare la marginea aerodromului, după care s’a prăbuşit în strada din apropiere, făcând explozie şi fiind cuprins de flăcări. Numaidecât echipele de salvare s’au îndreptat spre locul accidentului. New York, 30 (Rador). — In legătură cu accidentul de aviaţie dela aerodromul Laguardia, se precizează că numărul total al morţilor este de 39, cari au perit în dezastrul avionului Skymaster. Avionul a avut 44 pasageri şi echipaj de 4 persoane, inclusiv cele două chelneriţe, pierdute în flăcările care se înălţau la cer. O parte din cei 9 răniţi, se pare că sunt în condiţiuni critice. Cele trei persoane lipsă de la bordul avionului, au scăpat avionul deoarece se aflau la restaurantul aerodromului. Pilotul şi o chelnăriţă au supraveţuit acestui accident. New-York, 30 (Rador).— In legătură cu accidentul de avion de pe aerodromul Laguardia, se semnalează că personalului de pe aerodrom i-a fost imposibil să vină în ajutorul pasagerilor închişi în carcasa avionului cuprins de flăcări şi că au trăit o adevărată scenă de coşmar, asistând neputincioşi la vaetele şi gesturile oamenilor din avion. Pe de altă parte se semnalează o nouă victimă a acestui accident. Este vorba de un biciclist care trecea pe lângă aerodrom şi ALTE AVIOANE PRĂBUŞITE New York, 30 (Rador). — Un avion militar nordamerican de tipul „Superiortăreaţa Sburătoare”, s’a prăbuşit in apropiere de tabăra militară dela Ladd, — anunţă o ştire sosită de la Fairbanks (Alaska). Trei membri din echipaj sunt daţi ca dispăruţi, iar 9 au fost răniţi. Haga, 30 (Rador). — Se anunţă din localitatea Gilde Rijen că 12 aviatori militari olandezi au fost omoriţi joi când două avioane de şcoală bimotoare de tipul „Anson” s’au ciocnit in aer. Au fost identificate cinci cadavre. Corpurile celorlalţi ocupanţi au fost mutilate într’o atât de mare măsură încât nu au mai putut fi recunoscute. Se aminteşte că la Gilde Ren, localitate situată lângă Tilburg, este centrul de instrucţie al aviaţiei mnlgare olandeze. Asociaţia nu este o anglo-sovietică organizaţie politică . Decut niciodată vreo cerere pentru afilierea ei la partidul labisrist. D-sa a susţinut că comitetul Executiv , al patidului laburist ,,a falsificat situaţia" atunci când la conferinţa de la Margate a declarat că Asociaţia nu era în situaţia de a fi admisă pentru afiliere. Londra, 30 Agerpres). respondenta Agenţiei Tass transmite: Ziarele „Daily Telegraph" şi „Morning Post” anunţă că d. Stanley Forman, secretarul Asociaţiei anglo-sovietice a declarat eri că deoarece Asociaţia sa nu era o organizaţie politică d-sa nit a fă ULTIME INFORMAŢII , INTERNE a CO M. S. Regele Mihai I a părăsit,eri după amiază, Capitala, plecând la Sinaia. In cursul zilei de astăzi, Suveranul va primi pe I. P. S. S. Patriarhul Alexei. • Din cauza sărbătoarei de Luni, Sf. Treime Camera Deputaţilor a luat o vacanţă de 3 zile. Şedinţa viitoare a Parlamentului se va ţine Marţi 3 Iunie 1947• M. S. Regele a primit ori la prânz în audienţă pe d. Horia Grigorescu, ministrul României la Praga. D. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri, a primit ori pe d. Richard Franasovici, reprezentantul politic al României la Londra. • Ministerul de interne a întocmit regulamentul legii prin care se institue comisii interimare la comune şi judeţe. Av. prof. Tiberiu Moşoiu, guvernatorul Băncii Naţionale, s’a înapoiat din Elveţia, unde a dus tiehno.iera ♦ In cursul dimineţii de azi urmează să sosească în Capitală, delegaţia română care a semnat convenţia culturală cu Bulgaria, în frunte cu d. Octav Livezeanu, ministrul informaţiilor cu d-na şi d. Ion Pas, ministrul artelor. (Agerpres) EXTERNE ♦ Adunarea naţională a Bulgariei a început discuţia asupra proectului nouei Constituţii a Republicii Populare Bulgare. (Rador) 4^ Procurorul curţii marţial® din Alcala de Henares (în apropiere de Madrid) a cerut Vineri condamnarea la 15 ani închisoare a doctorului Fernando Martinez Sanz, care este acuzat de activitate propagandistică împotriva regimului lui Franco. (Rador). Irina Margutta, faimoasa stradă a artiştilor din Roma, a avut loc, cu deosebit succes, vernisagiu! expoziţiei pictorului român Iosif Iiiu I Prezentarea tânărului artist a făcut-o Enrico Pramprivil 1” eu. !s11AMie da alei, 11 ! 1!a t DMA AMENTATA DE POLITICĂ VIENA, 30 (Rador).— Corespondentul Agenţiei REUTER transmite :După ştiri primite aci Vineri seara, la Budapesta domneşte panică politică pe măsură ce se desvotă cea mai periculoasă criză de la sfârşitul războiului până acum. Toată lumea s’a grăbit să se prezinte la bănci spre a-şi retrage depunerile şi Vineri dimineaţa se puteau vedea cozi lungi in faţa principalelor bănci şi casse de depuneri. După ştiri sosite aci şi provenind din surse bine informate din Budapesta, d. Ferencz Nagy, care a demisionat din postul de prim ministru ar putea să nu se mai întoarcă in Ungaria, rămânând pentru multă vreme din Elveţia. In tot cursul zilei de Vineri, au avut loc discuţii între şefii partidelor maghiare, d. dr. Zoltan Tildy, preşedintele Republcii, prezidând aceste şedinţe, in vederea formării unui nou guvern. Se crede că d-rul Imra Oltvány, fost ministru de finanţe şi preşedinte al Banei Naţionale, va fi viitorul prim ministru. El este şeful aripei stângi a partidului micilor agrarieni şi a reprezentat pe d. Nagy In timpul absenţei acestuia. După ştiri primite aci din Budapesta, preşedintele Republicii, d. Zoltán Tildy, şi ministrul informaţiilor, d. Mihalfy, s’au dus la frontieră, după cât se pare cu intenţia de a se întâlni cu d. Nagy, care nu a venit încă. Majoritatea membrilor partidului micilor agrarieni sunt foarte tulburaţi de lipsa sa şi vor ca el să se întoarcă pentru a face faţă situaţiei. Se precizează că de curând d. Mathias Rakovssy, fruntaşul comunist, care este socotit cea mai puternică personalitate în Ungaria modernă, a decanat: „Conspiratorii se organizează din nou”. Berna. 3o (Rador) — Corespondentul Agenţiei France Presse transmite . Legaţia maghiară declară că d. Ferencz Nagy, primul ministru al Ungariei, şi-a manifestat intenţia da a dimisiona, dar scrisoarea sa formală de demisie va fi probabil remisă ministrului Ungariei abia în noaptea de Vineri spre Sâmbătă dimineaţa. Se confirmă deasemenea că Nagy rămâne provizoriu în Elveţia. O CRIZĂ Arestarea comandantul rebeliunii din Madagascar Tananarive, 30 (Rador) — Comandantul rebeliunii din Madagascar, Samuel Rakotondrave, a fost arestat de siguranța franceză îrntr-o mică localitate de la 45 km. de Tananarive, unde se ascunsese. Rolul său în cadrul rebeliunii era cunoscut siguranţei, dar aceasta nu ştia unde se refugiase. Abia la începutul lunii Mai s’au primit Informaţii foarte precise din diferite surse că Rakoton—t drave se găsea la Tsieafimdramaso, la câteva sute de metri de o pădure prin care se putea obţine legătura cu regiunea Moramanga, unde rebelii desfăşurau o deosebită activitate. S-a organizat o operaţiune de commando şi dispozitivul de atac a reuşit pe deplin. Rakotondrave a fost prins în momentul când părăsea locuinţa sa şi el nu a putut opune vreo rezistenţă. ' Nri voiitsi ! Statele Unite vor să închirieze Groenlanda Washington, 30 (Agerpres). — Departamentul de stat al Statelor Unite a făcut cunoscut că consideră Groenlanda ca o verigă esenţială a sistemului său de apărare din regiunea Arctică şi că va începe negocieri cu Danemarca în privinţa acestei baze. Danemarca, deşi a fost informată asupra dorinţei forurilor militare americane de a discuta noui aranjamente post-belice a trimis o notă departamentului de stat nord-american în care se spune că ea doreşte să înceapă negocieri care au în vedere în-cetarea actualului tratat defensiv , dar nu se exprimă nicăeri intenţia reînoirii acestui pact. Uniunea Sovietică a criticat aspru Statele Unite şi interesele pe care acestea le au în Groenlanda, arătând că Statele Unite ar dori să cumpere această insulă numai din înţese strategice. DECLARAŢIILE rtENERAIULUI MARSHALL Washington, 30 (Rador). — Generalul Marshall, secretarul departamentului de stat, a declarat joi la o conferinţă de presă că Statele Unite sunt dispuse să înceapă negocieri cu Danemarca pentru un nou acord, cu privire la Groenlanda care să ţină seama de „nevoile legitime de apărare ale Statelor Unite şi amisferii occidentale”. El a definit aceste nevoi în sensul ca „Groenlanda să nu fie ocupată de un agresor al Statelor Unite sau emisferii occidentale”. Generalul Marshall a adăugat că aşteaptă ca guvernul danez să dea publicităţii în cursul zilelor de Vineri sau Sâmbătă textul notei prin care cere Statelor Unite să intre în consultări în legătură cu acordul privitor la apărarea Groenlandei încheiat cu ministrul Danemarcei din Washington în ziua de 9 Aprilie 1941. „Am informat giuvarnul danez că suntem realmente dispuşi să cercetăm în orice moment ca pe baza unui nou acord în litera şi spiritul Chartai ONU-lui, care să ţină întru totul seama de suveranitatea Danemarcei şi de nevoile legitime de apărare ale Statelor Unite şi a emisferei occidentale” — a încheiat generalul Marshall. CAMPANIA D-LUI HENRY WALLACE IA O MARE AMPLOARE IN U. S. A. Minneapolis, 30 (Agerpres). — Co- Agenţiei „Telex respondentul Agenţiei „Telepres transmite : Campania întreprinsă de către fostul vice-preşedinte al Statelor Unite, Henry Wallace, o amploare din ce în ce mai mare şi meetingurile sale, suprapopulate, formează obiectul unor comentarii pasionate. Se pare că însuşi violenţa atacurilor, al căror obiect a fost in timpul şederii sale în Europa nu a dus decât la câştigarea de noui simpatii în favoarea sa, iar succesul şi răsunetul conferinţelor sale ţinute in Franţa şi în Marea Britanie, au dus în mod natural la creşterea prestigiului său. Conferinţa sa de la Minneapolis, organizată de gruparea politică a acestei regiuni, care uneşte sub acelaş stindard democraţi, fermieri şi muncitori, a fost prim, sa mnifestare importantă de la înapoierea sa din Europa In această conferinţa el a desvoltat tema sa favorită . ..(Ceeace are lumea nevoie astăzi, sunt plugurile şi tractoarele, şi nu tunurile, mitralierele şi avioanele de luptă”. El a combătut energic „politica Truman care constă in acordarea de împrumuturi in scopuri militare”, căci această politică, „ a demonstrat el, „nu poate decât să ducă la criza economică, la haosul universal şi în cele din urmă la războiul civil în Europa şi la războiul general în toată lumea” I D. Wallace cere ca fondurile Băn,cii internaţionale să fie triplate , ca un împrumut important, destinat reconstrucţiei, să fie acordat Rusiei şi ca să fie întocmit un plan ’ pentru Orientul apropiat ,pare a ri- dica nivelul de viaţă al populaţiu- nilor prin mijlocul lucrărilor de irigaţie şi a altor lucrări hidro-electrice”. Privitor la problemele interne ale Statelor Unite d.l Wallace a declarat ca a sosit ceasul naţionalizării minelor de căi buni. El a exprimat împotrivirea sa faţă de proectele legilor ar..muncitoreşti, adăugând : ..Nu prin persecutarea mişcării noastre sindicale libere vom rezolva noi problemele noastre economice” In ceea ce priveşte vânătoarea de comunişti Întreprinsă in toate domeniile Şi prin toate mijloacele, el a declarat net : „Această teamă înfricoşătoare, această ^panică care se caută a fi semănată astăzi în Statele Unite este o ruşine. Ceea ce trebue făcut, este crearea unei atmosfere de salubritate in care fiecare să joace cu cărţile pe faţa. Comuniştii trebuesc trataţi ca fiinţe umane, nu ca indivizi puşi in afara legii şi care trebuesc închişi. In Europa, eu am găsit un climat politic sănătos, unde toate ideile se exprimă in plină lumină. Această atmosferă trebue să o introducem şi în statele Unite”. In ceea ce priveşte ancheta ordonată ere preşedintele Truman asupra părerilor politice ale tuturor funcţionarilor d-1 Wallace a calificat-o drept „vânătoare de vrăjitoare care ne costă 25 milioane dolari”, şi a remarcat : „Orice liberal progresist este tratat de comunist şi 90V1 din cei desemnaţi în acest mod nu au nimic de a face cu comuniştii Eu însumi am fost calificat de comunist, după cum după primul război mondial am fost tratat ca bolşevic”. O NOUA DECLARAŢIE A D-LUI WALLACE Boulder-Colorado, 30 (Agerprest — Delegaţii Statelor Unite la O. N.* U. Iii* .’,’.Uno.l.dle departamentului de Stat militarist. Ei se gândesc numai la interesele americane şi nu la pacea lumii” a declarat Joi, d-l Henry Wallace, adăugând : ,',Noi putem cumpără pe Francezi un an sau doi El au exclus pe comunişti din guvern în urma promisiunei unui împrumut american, însă situaţia s’ar putea schimba complect cu pcsaja viitoarelor alegeri”. D-sa a mai spus că Britanicii nu mai vor să primească un nou împr° marFIncendiu IN POLONIA Varşovia 30 (Rador). — Incendiul, care a bântuit joi noaptea localitatea Bedzyco, din apropiere de Lublin, a mistuit 206 de case, pagubele fiind evaluate la o sută milioane de zloţi. Nu se semnalează victime omeneşti. --------0^0—----— DERAIEREA UNUI EXPRES IN ANGLIA Londră. 30 (Rador). — Expresul Londra-Manchester a deraiat Pe când mergea cu mare viteză în apropiere de Bletchey (în Buckinghamshire), în cursul zilei de JoiUltimele cinei vagoane s’au răsturnat peste tauz și restul trenului, târând alte două vagroane derulate, a mai mers peste încă doi kilometri înainte de a putea fi oprit. fvISKÜL Vor fi testate alte două soţii ale marilor şefi nazişti Berlin, 30 (Rador). — încă două soţii ale marilor şefi nazişti judecaţi la Nuremberg — Frau von Schirach (al cărui soţ execută pedeapsa de 20 ani închisoare) şi Frau Sauckel (văduva conducătorului muncii germane, care a fost executat) urmează — după cum s-a aflat Vineri seara — să fie arestate pe baza legii de denazificare. Joi fusese arestată văduva lui Herman Goering, împreună cu Wilhelm Frick, fost ministru nazist al internelor și Hans Frank, fost guvernator al Poloniei. Frau Emmy Goering a fost internată Vineri după amiază în lagărul de femei naziste de la Goeggingen, din apropiere de Augsburg. Ea a protestat împotriva arestării ei, prezentând un certificat medical în care se a-rată că starea sănătăţii nu per-mite să fie arestată, dar ministrul pentru denazificare al Bavariei, dr. Loritz, a dat funcţionarilor săi instrucţiuni să nu ie în seamă acest certificat ,observând că Frau Goering „va găsi în spatele sârmei ghimpata toată îngrijirea medicală de care are nevoe”. încercările d-lui de gasperi DE A FORMA NOUL GUVERN ITALIAN Roma, 36 (Agerpras). — Corespondentul agenţiei Tass transmite: In cursul zilei de eri. d de Gasperi a continuat încercările sale de a constitui un guvern „prezidenţial” şi neparlamentar care ar depinde in întregime de voinţa preşedintelui consiliului de miniştri şi nu ar fi legat prin răspunderea colectivă, adică ar acţiona împotriva principiilor democraţiei parlamentare Un nou ciclu de consultări a avut loc cu liberalii din toate grupările parlamentare, cărora li s’a pus întrebarea dacă ar consimţi „având în vedere imposibilitatea” constituirii unui guvern de largă concentrare, să dea diferiţilor reprezentanţi ai partidelor lor dreptul de a intra în mod individual într’un guvern „omogen” al democraţilor creştini, in calitate de „specialişti”, astfel ca prin aceasta „partidele corespunzătoare să nu fie legate din punct de vedere politic”. După întrevederile cu d. de Gasperi, conducătorul partidului comunist Togliatti a făcut presei declaraţia următoare : „Am spus d-lui de Gasperi că în situaţia actuală nu există după părerea mea dificultăţi pentru a se creia un guvern de concentrare republicană, având o largă şi solidă bază parlamentară şi capabil de a guverna bine ţara. Am adăugat că noi nu ne opunem introducerii anumitor elemente tehnice într’un asemenea guvern. Iată de ce noi nu ne aflăm în faţa unor condiţiuni obiective care câteodată necesită formarea cabinetelor de tip prezidenţial, după cum vrea astăzi d. de Gasperi. In afară de aceasta, dacă sa presupune că un cabinet de asemenea tip este necesar, noi socotim” că tot nu trebue'sâ îie constituit de şeful unui partid, căci in acest caz garanţiile necesare de obiectivitate ar lipsi- Deja ori seară d. de Gasperi a încercat să mă convingă, afirmând intre altele că acesta a fost cazul si in Austria, inainte de primul război mondial- Trebue să mărturisesc că acest argument nu mă poate convinge”. Roma, 30 (Rador). — D. de Gasperi s’a prezentat Vineri, la ora 16 şi 30, la prezidenţia republicii, spre a prezenta şefului statului lista membrilor noului guvern. CURIER JUDICIAR FORMULAREA MOTIVELOR IN APELURILE LA CAMERA DE ACUZARE xillit'i ucb WUllJC e. —complect de dvergență a rezolvat pentru prima oarră chestiunea dacă apelul la Camera de acuzare trebuie să fie motivat, — stabilind cu acest prilej o jurisprudență deosebit de importantă. Speța se prezintă astfel: Ministerul Economiei Naţionale, in calitate de parte civilă într-o afacere de devize, făcuse apel la Camera de acuzare in legătură cu aplicarea unui sechestru penal. Camera judecând apelul, a găsit necesar să cheme pe reprezentatul Ministerului apelant pentru explicaţiuni. Şi atunci, in instanţă, reprezentantul Ministerului a formulat oral motivele de apelpe baza cărora cerea reformarea incheeri tribunalului dată asupra opoziţiei făcute de partea sechestată împotriva ordonanţei prin care se dispusese înfiinţarea sechestrului penal). Camera admiţând apelul Ministerului pe temeiul motivelor desvoltate oral, partea adversă a atacat decizia Camerei cu recurs în Casaţie, susţinând că de către Cameră nu trebuia să se ţină seama de motvele pe care Ministerul apelant le-a formulat oral in faţa instanţei, întâmplător ca urmare a invitării lui de către Cameră pentru darea de explicaţii. Că deci Camera, constatând că apelul nu avea motivele de apel formulate si depuse in scris, trebuia să ’ socotească nemotivat şi să-l respingâ ca atare. In acest fel s’a angajat discuţia înaintea înaltei Curţi de Casaţie pe chestiunea dacă apelul la Camera de acuzare trebue să fie însoţit de motivele de apel, sau dacă această obligaţie nu rezultă din nici o dispoziţie a procedurii penale, cum sentimentalitatea, atât de per. După ce în prima şedinţă Înalta Curte a făcut divergenţă, recursul a fost desbătut în complect de divergenţă, care a pronunţat respingerea recursului. S-a statuat aşadar că nu este necesar să se formuleze motive la introducerea apelului către Camera de acuzare, aceasta pe consideraţiuni că şi la Camera de acuzare ste aplică dispoziţiile generale referitoare la introducerea apelurilor in materie penală, și întrucât dispoziţia generală prevede că părțile pot face apel fără a se specifica cum că apelP trebue motivat in scris, urmează că el este valabil introdus fără arătarea de motive In concluzie se aplică și la apelurile îndreptate către Camera de acuzare, art. 446 și 462 din proc. penală, care prevede că apelul penal făcut in termen de partea îndreptăţită, sesizează instanţa de apel cu judecarea, din nou a fondului pricinii penale. DiC TATAI AfWiy 0'Qf¥@Tc&$ Duni&IrGscu COPII CARI UCID PE TATAI născută Holtzer LOR SPRE A-L JEFUI Un caz de revoltătoare criminalitate s’a petrecut în corn. Herăstrău. Cei trei copii ai bătrânu- lui Dinu- Voicilă din str. Voevodul Mihai 52, înciudaţi pe bătrân că ţine la chimir zecile de milioane adunate in ultimul timp Şi refuză să le dea, încă din viaţă o parte din avere, au hotârit să-l ucidă şi să-i jefuiască. Constantin, Niculina şi Alexandra au tras la sorţi care să-şi ia asupra lui făptuirea infamei crime. Sorţul a căzut pe Niculina, care a aşteptat momentul prielnic El s’a înfăţişat in ziua de 26 Mai, când mama lor, soţia bătrânului a plecat pentru scurt timp in altă localitate. In cursul nopţii, pe când tatăl ei dormea adânc, fiica denaturată a pus mâna pe topor si apropiindu-se tiptil a aplicat o lovitură cu toată puterea in capul părintelui. A scos apoi cheile din buzunarul hainelor bătrânului şi s’a repezit la sertarul unde acesta ţinea banii Ea a scos de acolo întreaga sumă de 37 milioane lei pe care toţi trei şi-au impărţit-o... frăţeşte. Victima căzută in nesimţire, nu şi-a mai revenit, sucombând la spital unde fusese transportat a doua zi. Cercetările au dus la descoperirea adevăraţilor criminali. Ei au fost înaintaţi parchetului, iar d. Pocustor Agachi a deschis acţiune oblică împotriva lor pentru omor c părinte in scop de jefuire. En '■tare de arestare au fost încredinţaţi cabinetului , instrucţie. Soţia lui Const. Voicilă, care primise o parte din bani ca să-i ascundă, a fost pusă sub inculpare pentru tăinuire, fiindcă ştia de unde provin. RECURSUL MINIŞTRILOR ANTONESCEN Eri urma să se judece recursurile făcute de foştii miniştri antonescieni — Mircea Candeof, Ioinţescu, Alex. Marcu, I. Marian şi alţii — împotriva deciziei Curţii criminale, care i-a condamnat pentru contribuirea lor la dezastrul ţării prin aservirea către hitlerişti a intereselor vitale ale neamului. Nici de data aceasta nu s’a păşit la desbaterea recursurilor, pentru aceeaş pricină care a determinat şi amânările de la termenele trecute. Anume că se aşteaptă rezolvarea de către complectul de divergenţă al înaltei Curţi, a unui motiv de casare important din recursul col. Cristea Manea, motiv similar cu unul din cele invocate de foștii miniștri antonescieni. Re----,”fii acestora au fost a-! lo. 4 Iulie. O nouă descoperire savanţilor sovieticia Moscova, 30 (Agerpres). — Sa află din Moscova că doi savanţi sovietici auneafizat nouii succese în domeniul transplantării de inimi de animale. S’au făcut cusucces 47 de operaţii de transplantare a inimei dela un câine la altul. Câinii au trăit 8 zile comportându-se în mod normal după operaţie. Aceiaşi operaţie făcută la broaşte a avut şi mai mare succes, aceştia continuându-şi viaţa normală după oporaţie. Ana Păunescu anunţă rudele şi prietenii că azi Sâmbătă 31 Mai, se va oficia parastasul de 6 luni pentru bunul ei soț DOCTOR • roaftâ. rmîRif' I Famila Hodrea prietenii să ia parte la parastasul ca va a vea loc la Cimitirul ca-«a c. Duminică 1 Iunie, orele io pentru odihnirea sufletului scumpei lor MARGARETA 44 Doamna Sofia Cioc, vestește îm« plinirea a 3 ani de la pierderea adoratului copil TRAIAN CIOC Slujba pomenire! sufletului său se oficiază Duminică, 1 Iunie se sfinţeşte crucea la locul unde a dispărut. sft ştie cei ce trec pe acolo, că Argeşul mi l a răpit. Cu acelaşi durere, Vasile şi Didina Nicolau părinţi, Viorica soră« anunţă că s’au împlinit doi ani dela moartea iubitului lor EMILNICOLAU . MELU Student anul II farmacie Cei ce l-au cunoscut şi iubit, sunt rugaţi să ia parte la parastas, în ziua de 2 Iunie la Cimitirul Nordic din Focşani. I Adriana şi Ing. Stelian Constantinescu, părinţi nefericiţi, cu aceiaşi nesfârşită tristeţe, anunţă rudele şi prietenii, împlinirea a trei ani de la dureroasa despărţire d le neuitatul şi dragul lor VIRGILIU CONSTANTINESCU (GILY) Pomenirea creştinească se va oficia Duminică 1 Iunie, în biserica comunei Tohani - Guravadului (Buzău). 4 Sdrobită mamă şi fiul ei anunţă că Luni 2 Iunie se împlineşte un an de la pierderea speranţei şi mândriei lor • Alexandra Julieta Simion fostă elevă cl. VII Liceul Carmen-Sylva Pomenirea Sâmbătă, 31 Mai, la Biserica Sf. Nicolae Buzeşti şi cimitirul Belu, unde mama plânge tinereţea ei de 16 anişori. 27 Direcţiunea Liceului Industrial de fete ,,A F. Robescu” din Bucureşti, anunţă pentru Sâmbătă 31 Mai, orele 11, parastas în Capela şcoalei pentru : Alexandru F. Robescu fondatorul şcoalei TEODORA Constant Irt Iucules cu donatori precum şi fostele directoare şi profesoare decedate ale acestei şcoli.25 *ppww»»’ '.«»wirv. Henriette, Zizi şi ,Juju Brunea, Tanţi şi Zizi Marcu, Speranţa şi Jean Silvercanu (Nisa), anunţă lu aceiaşi nemărginită durere, rudele şi prietenii, că împlinindu-se 30 de zile dela moartea scumpei lor mame şi soră NETTY SILBERMANN şi cinci ani de la moartea mult iubitei şi regretatei lor LEONTINE GLUCXMANN (Ţica) se va oficia un serviciu religios pentru pomenirea sufletelor lor Duminică, l Iunie a. c. ora 11,30 a. m. la cimitirul din şos. Giurgiului. l —mwww mnwiMw1 m General Alecu Dumitrescu, flrat soţ cu familia, Gretty şi I» Fritz Widitz, soră şi cumnat, au nemărginita durere a anunţa încetarea din viaţă a scumpei lor in ziua de 31 Mai, după o scurtă suferinţă. Incinerarea va avea loc în ziua de 1 Iunie, orele 16, la Crematoriul Cenuşa. 33 Jacob Rudolf au nean unt® «Il Maria, soţie, Henri şi m B copii, surori şi fraţi. O mărginită durere că sfârşitul năprasnic al iubitului lor ERICH WYSS înhumarea a avut loc la Marţi 27 Mai 1947. ■B Profund îndureraţi, Gigi CeUBUIlarianu, Tanţel şi Dr. Mitrea , cu Migricel, au nemărginita durere a anunţa moartea mamei lor scumpă, iubită şi nepreţuită Clemenţa D. Celarianu încetată din viaţă la 14 Mai şi înmormântată la 15 Mai 1947. amxmmmmamm Craiova la la Caracal 2« ■B Fifi soţie şi familiile înrudite Ilrap Viniciuc, Bogdănovici, Cos- Himopol, Ignătiuc, Bazar, Teodorescu, Vasiliu cu durere anunţă pierderea iubitului lor EUGEN P. VINICIUC 45 ani decedat în ziua de 29 Mai 1947 înmormântarea va avea loc Sâmbătă 31 Mai 1947, ora 17,30 p.m . la se află Cimitirul Reînvierea unde depusio îndureratul dulescu nu anunţă cu din viaţă a Alexandru Băîntreaga famiile, durere încetarea bunei sale soţii Smetranda Rădulescu înmormântarea are Joc Sâmbătă, 31 Mai, ora 16 la cimitirul Beiu unde se afla depusă. 14 vxxtMgmx&acm ^+ îndureraţii : Didina Gheorghiu, mamă, Lenuţa Mateescu cu fiul. Aura şi Avocat George Nicodinescu cu fiul, cu nemărginită durere anunţă încetarea din viaţă, după lungă şi grea suferinţă a scumpului lor fiu, frate, cumnat şi unchi NICU GHEORGHIU FARMACIST In vârstă de 43 ani înhumarea va avea loc Sâmbăta 31 Mai, ora 14 Cimitirul Viişoara Ploeşti. Rugaţi-vă pentru sufletul lui bun şi blana. Rafael soţ, Spire, şi Meroplopat CU copii şi nepoată, Spii ■ şi Anastase fraţi, Evanthia cu copii Constantin, Nicolae şi Theodor, cu soţii şi copii, nepoţi, şi nepoate, au nemărginita durere sa anunţe moartea iubitei lor XANTIPI BENCU în etate de 68 ani în urma unei scurte şi grele suferinţe. înhumarea va avea loc sâmbăta în Mai 1947, ora 17 la cimitirul Bellu, unde sunt depuse rămăşiţei pământeşti. „ PAUL PAUNESCU Orele 12 în biserica Sft. Elefter!« I Predeal29 t*I