Universul - Capitala, iunie 1947 (Anul 64, nr. 121-145)

1947-06-01 / nr. 121

ŞTIRI POLITICE wemmm­m?s DE LA FRONTUL UNIC MUNCITORESC Duminică, 1 Iunie, orele 11 di­mineaţa, va avea loc în saib­a Dal­les comemorarea a 30 de ani de la împuşcarea luptătorului pen­tru dreptatea cauzei clasei, mun­citoare Max Wechsler. Vor lua cuvântul d-nul Marcel Fischer, diin partea P.S.D­, Con­stantin Pârvulescu din partea P. C. R. şi Gh. Bujor. Intrarea li­beră. DELA PARTIDUL SOCIAL-DEMOCRAT la şedinţa biroului politic al partidului social-democrat s-a discutat o serie de probleme pri­vind politica internă, conferinţa socialistă internaţională de la Zueridi, la care va participa şi 0 delegaţie a P.S­D. In urma ho­­tărîrilor comisiei de disciplină, au fost ratificate numeroase ex­cluderi şi suspendări din partid a elementelor care n’au înţeles să urmeze disciplina şi linia po­litică a partidului. — Adunarea comitetelor gru­părilor politice p.S.D., convocată iniţial pentru ieri seară, a fost amânată pentru Marţi, în sala „Libertatea”,­ ­ DE LA U. N. M. R. Astăzi, la orele 17, d-nii Val­­jean şi Eugen Tirceanu vor con­ferenţia la cercul de studii despre „Oratori şi figuri parlamentare. Conferinţa se va pune în casa d-nei Olga Greceanu, str. Fru­moasă 49. — La sediul din str. Bressoianu, ■e va face mîine, orele 11 dimi­neaţa* Inaugurarea expoziţiei pro­duselor meşteşugarilor din A.G.I. p. Vor lua parte d-nci C. Arge­­toianu şi Petre Misală, preşedin­tele A.G.I.P. DE LA PARTIDUL NAŢIONAL POPULAR Sub preşedinţia d-lui prof. Gh. Vlădescu-Răcoasa, s-a ţinut ieri, la sediul central al P­ N.P., şe­dinţa biuroului executiv şi a grupului parlamentar respectiv­ S’au discutat situaţia politică şi poziţia partidului în­ lumina ul­timelor evenimente, precum şi perspectivele politice ale parti­dului. — Cercul de studii al tinere­tului universitar din P.N.P. a­­nunţă pentru astăzi, orele 17, la sediul central al partidului, con- j fer-­nţa d-lul deputat C. Paras- j chivescu-Bălăceanu despre „Pro­prietate”.­­ DE LA PARTIDUL naţional-taranesc (Itfsu Mamii) D. Ion Mihalache,­­ vicepreşe­dintele partidului naţional-ţără­­nesc, a sosit în Capitală, venind de la Dobreşti. — Biuroul politic al P. N. Ţ­ se va întruni astăzi. DE LA PARTIDUL TARANESC-DEMOCRAT Partidul tărănesc-democrat de sub şefia d-lui prof. dr. N. Lupu, a ţinut aseară o întrunire la Mi­litari, la care au vorbit d-nii: Const. Adam, secretar general al P.T.D., Victor Gherasim, vicepre­şedinte, T. Stoenescu, Alex. Te­lei, prof. T. Vasilache şi Victor Budeanu. „ Miercuri, la orele 11, se va face, la Biserica Albă, parasta­sul de şease luni de la moartea d-rullui N. Lupu, după care va urma un pelerinaj la cimitirul Sf. Vineri. Asistenţa socială va fi reorganizată pe baze noui Eri d. a. s-a ţinut la ministerul munci asistenţei şi asigurărilor sociale, o conferinţă în cadrul că­reia d. P. Mironescu-Mera, sub­secretar de stat al departamentu­lui, a făcut o seamă de declaraţii cu privire l­a problema asistenţei sociale. D-sa a început prin a arăta că, până la ultimul război, marele gol al­ asistenţei a fost umplut de asistenţa privaită. Azi aceasta se află în declin, fiindcă regimul de­mocratic prin organizaţiile de ma­sse, este chemat, cu drept cuvânt, să se ocupe de asistenţă. Ea va fi reorganizată şi unifi­cată. Muncitorul trebue să-şi pună viaţa la adăpost de: boală, acci­dente, bătrâneţe, şomaj, etc. Alt­fel, goana pentru asigurarea pre­vederii sociale, ar lua forme indi-­vidueliste şi egoiste. Asistenţa de stat democratică fiu trebue să fie, totuşi, o povară, pe spinarea statului. Prin accen­tuarea caracterului ei de produc­tivitate şi recuperare socială, îşi va organiza astfel de unităţi şi cât mai multe. Apoi, d. Mera a vorbit despre necesitatea reînfiinţării timbrului de asistenţă socială, pe alte baze decăt un trecut, subliniind că, ac­tualmente, asistenţa de stat este slabă intru­cât are un buget nu­mai de 196 miliarde dintre cari 191 miliarde subvenţii de la stat şi 5 miliarde venitul tuturor unităţi­lor productive. Principiile viitorului sistem d­e asistenţă vor fi solidaritatea so­cială, nu mila nici filantropia. Scopul asistenţei democrate va fi lupta organizată contra mize­riei sociale, iar ca metodă de lu­cru va folosi mai întâi, organi­zarea juridică a prevederii socia­le şi crearea unui organ central de coordonare şi dirijare. -----------------------------­ Evadarea de la tribunalul militar Avocatul N. Chiselicescu, con­damnat la muncă silnică pe via­ţă de Curtea de casare şi jus­tiţie militară, cu ocazia procesu­lui organizaţiei „Sumanele ne­gre”, era deţinut la Văcăreşti. Ieri dimineaţă, aflându-se la tribunalul militar, sub escorta unui gardian, spre a studia do­sarul ce-l privea, a reușit să e­­vadeze profitând de-o clipă de neatenție a celui ce-l supra­­veghia. Şedinţele de oui ale Camerei Deputaţilor Şedinţa este deschisă la ora 10,30, sub preşedinţia d-lui prof. P. Constantinescu-Iaşi, vicepreşe­dinte. Pe banca ministerială sunt pre­zenţi d-nii: prof. Traian Săvu­lescu, P. Mironescu-Meira, Marin Floraşcu. După cetirea sumarului şedin­ţei precedente pe care Camera îl aprobă fără modificări, se intră în ordinea d­e zi. Se continuă discuția și votarea pe articole a proiectului de lege pentru organizarea economiei vâna­tului, rămas în discuție din şedința precedentă. Se începe cu art. 46 și se continuă votând suc­cesiv, toate articolele legii Sunt amendate art. 52, 53 și 61- Amen­damentul depus de d. Stel­ian Cristescu (F. P.) la art. 62 este respins de Cameră. Pus la vot, proectul este adoptat cu 214 bile albe pentru și 3 tire negre contra. D. prod. TRAIAN SAVULE­­SCU, ministrul­ agriculturii luând cuvântul, mulţumeşte Adunării pentru strădania cu care a fost urmărit acest proact de lege. D-sa arată că economia vânatului face parte din venitul naţional al statului şi el se îmbină cu eco­nomia silvică şi economia agri­colă, în cadrul economiei rurale. Bunurile date anual de ţara noa­stră prin vânat reprezintă cam edhivalentul a 6000 vite mari. Dar vânatul are posibilitatea re­surselor restaurabile prin sine în­­săşi, spre deosebire de cele agri­cole, care nu se pot reface fără intervenţia omului. Şi — conti­nuă d-sa — ocrotind vânatul, se ocroteşte în acelaş trup sălaşul lui, pădurea şi câmpul. D-sa arată apoi că legea des­fiinţează contractele on«"oa®,­ în­cheiate de societăţile de vână­toare şi de indivizi pentru tere. Huriile de vânătoare,­­desfiinţează bracotum­ul, dă posibilitatea de refacere a vânatului prin cui­buri de reproducere, un fel de ferme model, păstrându-se în sicelaș timp neatinse drepturile individuale. In încheiere d-sa arată că prezenta lege este un cod al vânatului în care sunt , prevăzute lucruri experimentale,­­ consacrate și în care cele două aspecte, economic și educativ, se îmbină perfect. ! D. P. CONSTANTINES­CTJ­IAŞI invită pe d-nii deputaţi, membrii ai comisiunii de agricul­tură să treacă la lucru,, pentru discutaţiea unor proecte de legi. ! Se trece apoi la din­sautarea pro­­ectului de lege pentru portul şi vânzarea armelor de foc. După luarea în consideraţie a proec­­tului, se trece la discuţia pe arti­cole. La art. 11 d. ED. RACO­­VIŢA (P.N.L­) cere unele lămu­riri cu privire la acordarea drep­tului de Port-armă. D. ANDREI PĂTRAŞCU (P­ C.R-) dă lămuri­­­­rile cerute arătând necesitatea­­ măsurilor luate în proectul de­­ lege care a fost bine studiat de către com­­oria specială a Camerei. Mai iau cuvântul în aceiaș ches- i tiune d-nii: D. HAGIU (P.C.R­), GH. SERBAN CORNILA (PNT) și SEVER PASCHIEVICI (PNL). Lămuriri suplimentare dă d. dr. M. MACAVESCU (P.S.D.) tia- i portaruil legii, în urma cărora d.­­ Ed. Racoviţă se declară satisfă­cut. D. prof. CONSTANTINESCU­­IAŞI, după ce invită pe d-nii de­putaţi pentru studierea proectelor de lege depuse, să intre la lucru în comisiunii, suspendă şedinţa pentru ora 16, când se va conti­nua discuţia pe articole a proec­­tului pentru portul şi vânzarea armelor de foc. Lucrează comisiunile: arte, edu­caţie naţională, agricultură şi de comunicaţii. Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la ora 17.05, sub preşedinţia d-lui prof. P. Con­­stamtinescu-Iaşi, vicepreşedinte. Pe banca ministerială sunt pre­zenţi d-nii: prof. Traian Săvu­­lescu, general Mihail Lascăr, Ro­mulus Zăroni, G. G. Vântu, ing. N. Profiri, P. Mironescu-Mera, I. Ciolan şi C. Agiu. Se intră în ordinea de zi, con­­tinuându-se discutarea pe arti­cole a pr­oectului de lege pentru portul şi vânzarea armelor de foc, amânat din şedinţa de dimi­neaţă. Articolele sunt votate succesiv, nefiind amendate. Pus la vot cu file,­ proectul este adop­tat cu 213 bile albe pentru şi 5 negre contra. După votarea procesului şedin­­ţa se suspendă. Lucrează comisi­­inile- afaceri streine, educaţia na­ţională, agricultură şi comunicaţii. Şedinţa se redeschide la ora min, sub preşedinţia d-lui Ema­­noil Tătărescu, vicepreşedinte. Se ia în discuţiune şi se votează proeetul de lege pentru înălţarea scaunului episcopal­ din Timişoa­ra la rangul de scaun arhiepisco­pal. Şedinţa se ridică la ora 19,05, cea viitoare fiind anunţată pentru Marţi, 3 iunie, ora 16,30. ----------0.0-------------­ Măsuri pentru lichidarea şomajului artistic Pentru a se promova munca foarte utilă a echipelor­­ culturale şi pentru a se putea creea un fond sortit să facă posibilă lichidarea şomajului artistic prin Întrebuin­ţarea in aceste echipe a tuituiror elementelor artistice lipsite ac­tualmente de angajament, Uniu­nea sindicatelor de artişti, scriitori şi ziarişti redactează actualmente textul unui proiect de lege care va prevedea emiterea unui timbru pentru finanţarea echipelor cultu­rale şi lichidarea şomajului artis­­tic. 1 UNIVERSUL Comuniştii chinezi conta ofensiva Peching 30 (Rador). — Prin­ci­­palul teatru al războiului civil din China este Manciuria, unde comuniştii continuă marea lor o­­femeră vizând să izoleze oraşele deţinute de guvernamentali. Comuniştii controlează acum, un sector de 100 kilometri pe li­nia de cale ferată din sudul Mwnaiuriei, ce uneşte Ciangciu­­nul de Szepigkai. Dacă ei reuşesc să cucerească Kaiouan, oraş situat pe aceiaşi reţea de cale ferată între Muk­den şi Szepingkai, Mukdenul — cel mai mare oraş din Mancin­­mmmmmmmmmam­mmmima—narii ■na se va găsi izolat. Toate comunicaţiile feroviare dintre Mukden şi restul Chinei sunt precare. Principala slăbiciune a guver­namentalilor consistă un numă­rul slab de trupe pe care le-a angajat în luptă. Aviaţia şi cali­tatea armamentului lor sunt su­perioare Insă. Forţa trupelor comuniste con­sistă din mobilitatea şi uşur­­­rinţa armamentului lor şi stra­tegia şefilor lor. Ei sunt izolaţi însă de martie centre industriale şi de restul lumii.____________ ♦ * T ! BlIMfl O CEA MAI MARE CATASTROFĂ AVIATICA DIN STATELE UNITE Un avion cu 48 de persoane pe bord s’a prăbuşit in flăcări •— 39 morţi şi 9 răniţi New York, 30 (Rador). — Se crede că 42 de persoane şi-au găsit moartea în flăcări Joi seara aci când un avion de tipul „Sky­­master*’ aparţ nând lui „United Airlines Co” s-a prăbuşit ş­i a fă­cut explozie în imediată apropier­­e aeroportul Laguardia. Avionul tocmai decolase cu dest­naţie Cleveland (Ohio). Se declară că pe bordul său se aflau 44 pasageri şi patru mem­bri din echipaj. Elevii şi instructorii Academiei Aeronautice, în apropierea căreia s'a prăbuşit avionul, au reuşit să scoată pe pilot şi alte cinci persoane dintre sfărâmăturile a­­paratului, mai îna­lte ca flăcă­rile ce s’au înălţat sus, în văz­duh, să-i fi determinat să se în­depărteze. La o jumătate de oră după prăbuşire, avionul continua să ardă. Dacă se confirmă pierderea ce­lorlalte 42 de persoane, se poate spune că aceasta este cea mai mare catastrofă de pe o linie de navigaţie comercială întâmplată până astăzi în Statele Unite. Avionul care s-a prăbuşit toc­mai decolase de pe marele aero­port newyorkez. Un martor ocular a declarat că un alt avion se afla la o înălţi­me de aproximativ 200 metri, pregătindu-se, se pare, să ateri­zeze. Se crede că pilotul „Skymas­­ter-ului” a încercat să facă o manevră, de bună seamă spre a evita primejdia unei ciocniri şi se pare că avionul s-a izbit de ceva tare la marginea aerodro­mului, după care s’a prăbuşit î­n strada din apropiere, făcând ex­plozie şi fiind cuprins de flă­cări. Numaidecât echipele de salvare s’au îndreptat spre locul acciden­tului. New York, 30 (Rador). — In legătură cu accidentul de aviaţie dela aerodromul Laguardia, se precizează că numărul total al morţilor este de 39, cari au pe­rit în dezastrul avionului Sky­­master. Avionul a avut 44 pasageri şi echipaj de 4 persoane, inclusiv cele două chelneriţe, pierdute în flăcările care se înălţau la cer. O parte din cei 9 răniţi, se pare că sunt în condiţiuni critice. Cele trei persoane lipsă de la bordul avionului, au scăpat avio­­nul deoarece se aflau la restau­rantul aerodromului. Pilotul şi o chelnăriţă au su­­prav­eţuit acestui accident. New-York, 30 (Rador).­­— In legătură cu accidentul de avion de pe aerodromul Laguardia, se semnalează că personalului de pe aerodrom i-a fost imposibil să vină în ajutorul pasagerilor în­chişi în carcasa avionului cu­prins de flăcări şi că au trăit o adevărată scenă de coşmar, asis­tând neputincioşi la vaetele şi gesturile oamenilor din avion. Pe de altă parte se semnalea­ză o nouă victimă a acestui ac­­cident. Este vorba de un biciclist care trecea pe lângă aerodrom şi ALTE AVIOANE PRĂBUŞITE New York, 30 (Rador). — Un avion militar nordamerica­n de tipul „Superiortăreaţa Sburătoa­re”, s’a prăbuşit in apropiere de tabăra militară dela Ladd, — a­­nunţă o ştire sosită de la Fair­banks (Alaska). Trei membri din echipaj sunt daţi ca dispăruţi, iar 9 au fost răniţi. Haga, 30 (Rador). — Se anunţă din localitatea Gilde Rijen că 12 aviatori militari olandezi au fost omori­ţi joi când două avioane de şcoală bimotoare de tipul „Anson” s’au ciocnit in aer. Au fost identificate cinci ca­davre. Corpurile celorlalţi­­ ocu­panţi au fost mutilate într’o atât de mare măsură încât nu au mai putut fi recunoscute. Se aminteşte că la Gilde R­­en, localitate situată lângă Tilburg, este centrul de instrucţie al a­­­­viaţiei mn­l­gar­e olandeze. Asociaţia nu este o an­glo-sovietică organizaţie politică . De­cut niciodată vreo cerere pentru afilierea ei la partidul labisrist. D-sa a susţinut că comitetul Exe­cutiv , al patidului laburist ,,a falsificat situaţia" atunci când la conferinţa de la Margate a decla­rat că Asociaţia nu era în situa­­ţia de a fi admisă pentru afiliere. Londra, 30 Agerpres). respondenta Agenţiei Tass tran­smite: Ziarele „Daily Telegraph" şi „Morning Post” anunţă că d. Stanley Forman, secretarul Asoci­aţiei anglo-sovietice a declarat eri că deoarece Asociaţia sa nu era o organizaţie politică d-sa nit a fă­ ULTIME INFORMAŢII , INTERNE a C­­O M. S. Regele Mihai I a părăsit,­eri după amiază, Ca­pitala, plecând la Sinaia. In cursul zilei de astăzi, Su­veranul va primi pe I. P. S. S. Patriarhul Alexei. • Din cauza sărbătoarei de Luni, Sf. Treime Camera Depu­taţilor a luat o vacanţă de 3 zile. Şedinţa viitoare a Parlamentului se va ţine Marţi 3 Iunie 1947­• M. S. Regele a primit ori la prânz în audienţă pe d. Ho­­ria Grigorescu, ministrul Ro­mâniei la Praga.­­ D. dr. Petru Groza, preşe­dintele Consiliului de miniştri, a primit ori pe d. Richard Franaso­­vici, reprezentantul politic al Ro­mâniei la Londra. • Minister­ul de interne a în­tocmit regulamentul legii prin care se institue comisii interi­mare la comune şi judeţe. A­v. prof. Tiberiu Moşoiu, gu­vernatorul Băncii Naţionale, s’a înapoiat din Elveţia, unde a dus tiehno.i­era ♦ In cursul dimineţii de azi urmează să sosească în Capitală, delegaţia română care a semnat convenţia culturală cu Bulgaria, în frunte cu d. Octav Livezeanu, ministrul informaţiilor cu d-na şi d. Ion Pas, ministrul artelor. (Agerpres) EXTERNE ♦ Adunarea naţională a Bulga­riei a început discuţia asupra proectului nouei Constituţii a Re­publicii Populare Bulgare. (Rador) 4^ Procurorul curţii marţial® din Alcala de Henares (în apropiere de Madrid) a cerut Vineri condamna­rea la 15 ani închisoare a doctorului Fernando Martinez San­z, care este acuzat de activitate propagandistică împotriva regimului lui Franco. (Rador). Ir­­ina Margutta, faimoasa stradă a artiştilor din Roma, a avut loc, cu deosebit succes, vernisagiu! expoziţiei pictorului român Iosif Iiiu I Prezentarea tânărului artist a­­ făcut-o Enrico Pramprivil 1” eu. !­s11AMie da alei, 11 ! 1!a t DMA AME­NTA­TA DE POLITICĂ VIENA, 30 (Rador).— Corespon­dentul Agenţiei REUTER transmi­te :După ştiri primite aci Vineri seara, la Budapesta domneşte pa­nică politică pe măsură ce se des­­vo­tă cea mai periculoasă criză de la sfârşitul războiului până acum. Toată lumea s’a grăbit să se pre­zinte la bănci spre a-şi retrage de­punerile şi Vineri dimineaţa se puteau vedea cozi lungi in faţa principalelor bănci şi casse de de­puneri. După ştiri sosite aci şi provenind din surse bine informate din Bu­dapesta, d. Ferencz Nagy, care a demisionat din postul de prim mi­nistru ar putea să nu se mai în­toarcă in Ungaria, rămânând pen­tru multă vreme d­in Elveţia. In tot cursul zilei de Vineri, au avut loc discuţii între şefii parti­delor maghiare, d. dr. Zoltan Til­­dy, preşedintele Repub­lcii, prezi­dând aceste şedinţe, in vederea formării unui nou guvern. Se crede că d-rul Imra Oltvány, fost ministru de finanţe şi preşe­dinte al Banei­ Naţionale, va fi viitorul prim ministru. El este şe­ful aripei stângi a partidului mi­cilor agrarieni şi a reprezentat pe d. Nagy In timpul absenţei aces­tuia. După ştiri primite aci din Buda­pesta, preşedintele Republicii, d. Zoltán Tildy, şi ministrul informa­ţiilor, d. Mihalfy, s’au dus la fron­tieră, după cât se pare cu intenţia de a se întâlni cu d. Nagy, care nu a venit încă. Majoritatea membrilor partidu­lui micilor agrarieni sunt foarte tulburaţi de lipsa sa şi vor ca el să se întoarcă pentru a face faţă situaţiei. Se precizează că de curând d. Mathias Rakovssy, fruntaşul co­munist, care este socotit cea mai puternică personalitate în Ungaria modernă, a decanat: „Conspira­torii se organizează din nou”.­­ Berna. 3o (Rador) — Corespon­dentul Agenţiei France Presse transmite . Legaţia maghiară declară că d. Ferencz Nagy, primul ministru al Ungariei, şi-a manifestat intenţia da a dimisiona, dar scrisoarea sa formală de demisie va fi probabil remisă ministrului Ungariei abia în noaptea de Vineri spre Sâmbătă di­mineaţa. Se confirmă deasemenea că­­ Nagy rămâne provizoriu în Elveţia. O CRIZĂ Arestarea comandantul­ rebeliunii din Madagascar Tananarive, 30 (Rador) — Co­mandantul rebeliunii din Mada­gascar, Samuel Rakotondrave, a fost arestat de siguranța franceză îrntr-o mică localitate de la 45 km. de Tananarive, unde se ascun­sese. Rolul său în cadrul rebeliu­nii era cunoscut siguranţei, dar aceasta nu ştia unde se refugiase. Abia la începutul lunii Mai s’au primit Informaţii foarte precise din diferite su­rse că Rakoton­—t drave se găsea la Tsieafimdra­­maso, la câteva sute de metri de o pădure prin care se putea obţi­ne legătura cu regiunea Mora­­manga, unde rebelii desfăşurau o deosebită activitate. S-a organizat o operaţiune de commando şi dispozitivul de atac a reuşit pe deplin. Rakotondrave a fost prins în momentul când­­ părăsea locuinţa sa şi el nu a­­ putut opune vreo rezistenţă. ' Nri voiitsi ! Statele Unite vor să închirieze Groenlanda Washington, 30 (Agerpres). — Departamentul de stat al State­lor Unite a făcut cunoscut că consideră Groenlanda ca o ve­rigă esenţială a sistemului său de apărare din regiunea Arctică şi că va începe negocieri cu Da­nemarca în privinţa acestei baze. Danemarca­, deşi a fost infor­mată asupra dorinţei forurilor militare americane de a discuta­­ noui aranjamente post-belice a­­ trimis o notă departamentului de­­ stat nord-american în care se­­ spune că ea doreşte să înceapă negocieri care au în vedere în-­­­cetarea actualului tratat defensiv , dar nu se exprimă nicăeri inten­ţia reînoirii acestui pact.­­ Uniune­a Sovietică a criticat as­­­­pru Statele Unite şi interesele pe care acestea le au în Groen­landa, arătând că Statele Unite ar dori să cumpere această insulă numai din înţese strategice. DECLARAŢIILE rtENERAIULUI MARSHALL Washington, 30 (Rador). — Ge­neralul Marshall, secretarul de­­­partamentului de stat, a declarat joi la o conferinţă de presă că Statele Unite sunt dispuse să în­ceapă negocieri cu Danemarca pentru un nou acord, cu privire la Groenlanda care să ţină seama de „nevoile legitime de apărare ale State­lor Unite şi amisferii oc­cidentale”. El a definit aceste nevoi în sensul ca „Groenlanda să nu fie ocupată de un agresor al Statelor Unite sau emisferii occidentale”. Generalul Marshall a adăugat că aşteaptă ca guvernul danez să dea publicităţii în cursul zi­lelor de Vineri sau Sâmbătă tex­tul notei prin care cere Statelor Unite să intre în consultări în legătură cu acordul privitor la apărarea Groenlandei încheiat cu ministrul Danemarcei din Wa­shington în ziua de 9 Aprilie 1941. „Am informat giuvarnul danez că suntem realmente dispuşi să cercetăm în orice moment ca pe baza unui nou acord în litera şi spiritul Chartai ONU-lui, care să ţină întru totul seama d­e su­veranitatea Danemarcei şi de ne­voile legitime de apărare ale Sta­­telor Unite şi a em­isferei occiden­tale” — a încheiat generalul Marshall. CAMPANIA D-LUI HENRY WALLACE IA O MARE AMPLOARE IN U. S. A. Minneapolis, 30 (Agerpres). — Co- Agenţiei „Telex respondentul Agenţiei „Telepres transmite : Campania întreprinsă de către fostul vice-preşedinte al Sta­telor Unite, Henry Wallace, o amploare din ce în ce mai mare şi meetingurile sale, suprapopulate, formează obiectul unor comentarii pasionate. Se pare că însuşi violen­ţa atacurilor, al căror obiect a fost in timpul şederii sale în Europa nu a dus decât la câştigarea de noui simpatii în favoarea sa, iar succesul şi răsunetul conferinţelor sale ţinute in Franţa şi în Marea Britanie, au dus în mod natural la creşterea prestigiului său. Conferinţa sa de la Minneapolis, or­ganizată de gruparea politică a a­­cestei regiuni, care uneşte sub ace­laş stindard democraţi, fermieri şi muncitori, a fost prim­, sa m­nifes­­tare importantă de la înapoierea sa din Europa In această conferinţa el a desvoltat tema sa favorită . ..(Ceeace are lumea nevoie astăzi, sunt plugurile şi tractoarele, şi nu tunurile, mitralierele şi avioanele­ de luptă”. El a combătut energic „politica Truman care constă in a­­cordarea de împrumuturi in scopuri­­ militare”, căci această politică, „ a demonstrat el, „nu poate decât să ducă la criza economică, la haosul universal şi în cele din urmă la răz­boiul civil în Europa şi la războiul general în toată lumea” I D.­ Wallace cere ca fondurile Băn­,­cii internaţionale să fie triplate , ca un împrumut important, destinat reconstrucţiei, să fie acordat Ru­siei­­ şi ca să fie întocmit un plan ’ pentru Orientul apropiat ,pare a ri-­ dica nivelul de viaţă al­ populaţiu-­ nilor prin mijlocul lucrărilor de iri­­gaţie şi a altor lucrări hidro-elec­­trice”. Privitor la problemele interne ale Statelor Unite d.l Wallace a decla­rat ca a sosit ceasul naţionalizării minelor de căi buni. El a exprimat împotrivirea sa faţă de proectele le­­gilor ar..­muncitoreşti, adăugând : ..Nu prin persecutarea mişcării noas­­tre sindicale libere vom rezolva noi problemele noastre economice” In ceea ce priveşte vânătoarea de comu­nişti Întreprinsă in toate domeniile Şi prin toate mijloacele, el a decla­rat net : „Această teamă înfricoşătoare, a­­ceastă ^panică care se caută a fi se­mănată astăzi în Statele Unite este o ruşine. Ceea ce trebue făcut,­ este crearea unei atmosfere de salubri­tate in care fiecare să joace cu căr­ţile pe faţa. Comuniştii trebuesc tra­­taţi ca fiinţe umane, nu ca indivizi puş­i in afara legii şi care trebuesc închişi. In Europa, eu am găsit un climat politic sănătos, unde toate ideile se exprimă in plină lumină. Această atmosferă trebue să o intro­­ducem şi în statele Unite”. In ceea ce priveşte ancheta ordo­nată ere preşedintele Truman asupra părerilor politice ale tuturor func­ţionarilor d-1 Wallace a calificat-o drept „vânătoare de vrăjitoare care ne costă 25 milioane dolari”, şi a remarcat : „Orice liberal progresist este tratat de comunist şi 90V1 din cei desemnaţi în acest mod nu au nimic de a face cu comuniştii Eu însumi am fost calificat de comunist, după cum după primul război mon­dial am fost tratat ca bolşevic”. O NOUA DECLARAŢIE A D-LUI WALLACE Boulder-Colorado, 30 (Agerprest — Delegaţii Statelor Unite la O. N.* U. Iii* .’,’.Uno.l­.dle departamentului de Stat militarist. Ei se gândesc numai la interesele americane şi nu la pa­cea lumii” a declarat Joi, d-l Henry Wallace, adăugând : ,',Noi putem cumpără pe Francezi un an sau doi El au exclus pe comunişti din gu­vern în urma promisiunei unui îm­prumut american, însă situaţia s’ar putea schimba complect cu pcsaja viitoarelor alegeri”. D-sa a mai spus că Britanicii nu mai vor să primească un nou îm­pr°­ marFIncendiu IN POLONIA Varşovia 30 (Rador). — Incen­diul, care a bântuit joi noaptea localitatea Bedzyco, din apropiere de Lublin, a mistuit 206 de case, pagubele fiind evaluate la o sută milioane de zloţi. Nu se semnalează victime ome­neşti. --------0­^0—----— DERAIEREA UNUI EXPRES IN ANGLIA Londră. 30 (Rador). — Expre­sul Londra-Manchester a deraiat Pe când mergea cu mare viteză în apropiere de Bletchey (în Buckinghamshire), în cursul zilei de Joi­Ultimele cinei vagoane s’au răsturnat peste ta­uz și res­tul trenului, târând alte două va­­groane derulate, a mai mers peste încă doi kilometri înainte de a putea fi oprit. fvISKÜL Vor fi testate alte două soţii ale marilor şefi nazişti Berlin, 30 (Rador). — încă două soţii ale marilor şefi nazişti ju­decaţi la Nuremberg — Frau von Schirach (al că­rui soţ execută pedeapsa de 20 ani închisoare) şi Frau Sauckel (văduva conducă­torului muncii germane, care a fost executat) urmează — după cum s-a aflat Vineri seara — să fie arestate pe baza legii de de­nazificare. Joi fusese arestată văduva lui Herman Goering, împreună cu Wilhelm Frick, fost ministru na­zist al internelor și Hans Frank, fost guvernator al Poloniei. Frau Emmy Goering a fost in­ternată Vineri după amiază în lagărul de femei naziste de la Goeggingen, din apropiere de Augsburg. Ea a protestat împo­triva arestării ei, prezentând un certificat medical în care se a-­­­rată că starea sănătăţii nu per-­­­mite să fie arestată, dar ministrul­­ pentru denazificare al Bavariei, d­r. Lori­tz, a dat funcţionarilor săi instrucţiuni să nu ie în seamă acest certificat ,observând că Frau Goering „va găsi în spatele sârmei ghimpata toată îngrijirea medicală de care are nevoe”. încercările d-lui de gasperi DE A FORMA NOUL GUVERN ITALIAN Roma, 36 (Agerpras). — Cores­pondentul agenţiei Tass transmite: In cursul zilei de eri. d de Gasperi a continuat încercările sale de a constitui un guvern „prezidenţial” şi neparlamentar care ar depinde in întregime de voinţa preşedinte­lui consiliului de miniştri şi nu ar fi legat prin răspunderea colectivă, adică ar acţiona împotriva princi­piilor democraţiei parlamentare Un nou ciclu de consultări a avut loc cu liberalii din toate grupările parlamentare, cărora li s’a pus în­trebarea dacă ar consimţi „având în vedere imposibilitatea” consti­tuirii unui guvern de largă concen­trare, să dea diferiţilor reprezen­tanţi ai partidelor lor dreptul de a intra în mod individual într’un gu­vern „omogen” al democraţilor creştini, in calitate de „specialişti”, astfel ca prin aceasta „partidele corespunzătoare să nu fie legate din punct de vedere politic”. După întrevederile cu d. de Gas­peri, conducătorul partidului co­munist Togliatti a făcut presei de­claraţia următoare : „Am spus d-lui de Gasperi că în situaţia actuală nu există după pă­rerea mea dificultăţi pentru a se creia un guvern de concentrare re­publicană, având o largă şi solidă bază parlamentară şi capabil de a guverna bine ţara. Am adăugat că noi nu ne opunem introducerii anu­mitor elemente tehnice într’un ase­menea guvern. Iată de ce noi nu ne aflăm în faţa unor condiţiuni obiec­tive care câte­odată necesită for­marea cabinetelor de tip preziden­ţial, după cum vrea astăzi d. de Gasperi. In afară de aceasta, dacă sa presupune că un cabinet de ase­menea tip este necesar, noi soco­tim” că tot nu tr­ebue'sâ îie consti­tuit de şeful unui partid, căci in acest caz garanţiile necesare de obiectivitate ar lipsi- Deja ori seară d. de Gasperi a încercat să mă con­vingă, afirmând intre altele că a­­cesta a fost cazul si in Austria, inainte de primul război mondial- Trebue să mărturisesc că acest ar­gument nu mă poate convinge”. Roma, 30 (Rador). — D. de Gasperi s’a prezentat Vineri, la ora 16 şi 30, la prezidenţia re­publicii, spre a p­rezenta şefului statului lista membrilor noului guvern. CURIER JUDICIAR FORMULAREA MOTIVELOR IN APELURILE LA CAMERA DE ACUZARE xillit'i ucb WUllJC e­. —­complect de dvergență a rezolvat pentru prima oarră chestiunea dacă apelul la Camera de acuzare tre­buie să fie motivat, — stabilind cu acest prilej o jurisprudență deose­bit de importantă. Speța se prezintă astfel: Minis­terul Economiei Naţionale, in ca­litate de parte civilă înt­r-o afacere de devize, făcuse apel la Camera de acuzare in legătură cu aplica­rea unui sechestru penal. Camera judecând apelul, a găsit necesar să cheme pe reprezentatul Ministerului apelant pentru expli­caţ­iuni. Şi atunci, in instanţă, reprezen­tantul Ministerului a formulat oral motivele de apel­­pe baza cărora cerea reformarea incheeri tribu­nalului dată asupra opoziţiei fă­cute de partea seche­st­ată împo­triva ordonanţei prin care se dis­pusese înfiinţarea sechestrului pe­nal). Camera admiţând apelul Minis­terului pe temeiul motivelor des­­voltate oral, partea adversă a ata­cat decizia Camerei cu recurs în Casaţie, susţinând că de către Ca­meră nu trebuia să se ţină seama de mot­v­ele pe care Ministerul ape­lant le-a formulat oral in faţa in­­stanţei, întâmplător ca urmare a invitării lui de către Cameră pen­tru darea de explicaţii. Că deci Camera, constatând că apelul nu avea motivele de apel formulate si depuse in scris, trebuia să ’ so­cotească nemotivat şi să-l respingâ ca atare. In acest fel s’a angajat discuţia înaintea înaltei Curţi de Casaţie pe chestiunea dacă apelul la Ca­mera de acuzare trebue să fie în­soţit de motivele de apel, sau dacă această obligaţie nu rezultă din nici o dispoziţie a procedurii pe­nale, cum sentimentalitatea, atât de per. După ce în prima şedinţă Înal­ta Curte a făcut divergenţă, recursul a fost desbătut în com­plect de divergenţă, care a pro­nunţat respingerea recursului. S-a statuat aşa­dar că nu este necesar să se formuleze motive la introducerea apelului către Came­ra de acuzare, aceasta pe consi­­deraţiuni că şi la Camera de a­­cuzare ste aplică dispoziţiile gene­rale referitoare la introducerea ape­lurilor in materie penală, și întru­cât dispoziţia generală prevede că părțile pot face apel fără a se specifica cum că apelP trebue mo­tivat in scris, urmează că el este valabil introdus fără arătarea de motive In concluzie se aplică și la apelurile îndreptate către Ca­mera de acuzare, art. 446 și 462 din proc. penală, care prevede că apelul penal făcut in termen de­­ partea îndreptăţită, sesizează in­stanţa de apel cu judecarea, din nou a fondului pricinii penale. DiC TATAI AfWiy 0'Qf¥@Tc&$ Duni&IrGscu COPII CARI UCID PE TATAI născută Holtzer LOR SPRE A-L JEFUI Un caz de revoltătoare crimina­litate s’a petrecut în corn. He­răstrău. Cei t­rei copii ai bătrânu-­­ lui Dinu- Voicilă din str. Voevodul­­ Mihai 52, înciudaţi pe bătrân că ţine la chimir zecile de milioane­­ adunate in ultimul timp Şi refuză­­ să le dea, încă din viaţă o parte din avere, au hotârit să-l ucidă şi să-i jefuiască. Constantin, Niculina şi Alexan­dra au tras la sorţi care să-şi ia asupra lui făptuirea infamei cri­me. Sorţul a căzut pe Niculina, care a aşteptat momentul prielnic El s’a înfăţişat in ziua de 26 Mai, când mama lor, soţia bătrânului a plecat pentru scurt timp in altă localitate. In cursul nopţii, pe când tatăl ei dormea adânc, fiica dena­turată a pus mâna pe topor si apropiindu-se tiptil a aplicat o lo­vitură cu toată puterea in capul părintelui. A scos apoi cheile din buzunarul hainelor bătrânului şi s’a repezit la sertarul unde acesta ţinea banii Ea a scos de acolo în­treaga sumă de 37 milioane lei pe care toţi trei şi-au impărţit-o... frăţeşte. Victima căzută in nesimţire, nu şi-­a mai revenit, sucombând la spital unde fusese transportat a doua zi. Cercetările au dus la descoperi­rea adevăraţilor criminali. Ei au fost înaintaţi parchetului, iar d. P­ocustor Ag­achi a deschis acţiune oblică împotriva lor pentru omor c părinte in scop de jefuire. En '■tare de arestare au fost încredin­ţaţi cabinetului , instrucţie. Soţia lui Const. Voicilă, care primise o parte din bani ca să-i ascundă, a fost pusă sub inculpare pentru tăinuire, fiindcă ştia de unde provin. RECURSUL MINIŞTRILOR ANTONES­CEN­­ Eri urma să se judece recursu­rile făcute de foştii miniştri anto­­nescieni — Mircea Cand­eof, I­oinţescu, Alex. Marcu, I. Marian şi alţii — împotriva deciziei Curţii criminale, care i-a condamnat pen­tru contribuirea lor la dezastrul ţă­rii prin aservirea către hitlerişti a intereselor vitale ale neamului. Nici de data aceasta nu s’a păşit la desbaterea recursurilor, pentru aceeaş pricină care a determinat şi amânările de la termenele tre­cute. Anume că se aşteaptă re­zolvarea de către complectul de divergenţă al înaltei Curţi, a unui motiv de casare important din re­cursul col. Cristea Manea, motiv similar cu unul din cele invocate de foștii miniștri antonescieni.­­ Re----,”fii acestora au fost a-! lo. 4 Iulie. O nouă descoperire savanţilor sovieticia Moscova, 30 (Agerpres). — Sa află din Moscova­ că doi savanţi sovietici au­­neafizat nouii suc­cese în domeniul transplantării de inimi de animale. S’au făcut cu­­succes 47 de operaţii de trans­plantare a inimei dela un câine la altul. Câinii au trăit 8 zile comportându-se în mod normal după operaţie. Aceiaşi operaţie­ făcută la broaşte a avut şi mai mare succes, aceştia continuân­­du-şi viaţa normală după opo­ra­ţie. Ana Păunescu anunţă rudele şi prietenii că azi Sâmbătă 31 Mai, s­e va oficia parastasul de 6 luni pentru bunul ei soț DOCTOR • roaftâ. rmîRif' I Famila Hodrea prietenii să ia parte la parastasul ca va a vea loc la Cimitirul ca-«a c. Duminică 1 Iunie, orele io pentru odihnirea sufletului scumpei lor MARGARETA 44 Doamna Sofia Cioc, vestește îm« plinirea a 3 ani de la pierderea ado­ratului copil TRAIAN CIOC Slujba pomenire! sufletului său se oficiază Duminică, 1 Iunie se sfinţeşte crucea la locul unde a dis­părut. sft ştie cei ce trec pe acolo, că Argeşul mi l­ a răpit. Cu acelaşi durere, Vasile şi Di­­dina Nicolau părinţi, Viorica soră« anunţă că s’au împlinit doi ani dela moartea iubitului lor EMILNICOLAU . MEL­U Student anul II farmacie Cei ce l-au cunoscut şi iubit, sunt rugaţi să ia parte la parastas, în ziua de 2 Iunie la Cimitirul Nordic din Focşani. I Adriana şi Ing. Stelian Constan­­tinescu, părinţi nefericiţi, cu ace­iaşi nesfârşită tristeţe, anunţă ru­­dele şi prietenii, împlinirea a trei ani de la dureroasa despărţire d le neuitatul şi dragul lor VIRGILIU CONSTANTINESCU (GILY) Pomenirea creştinească se va ofi­cia Duminică 1 Iunie, în biserica comunei Tohani - Guravadului (Bu­zău). 4 Sdrobită mamă şi fiul ei anunţă că Luni 2 Iunie se împlineşte un an de la pierderea speranţei şi mân­driei lor • Alexandra Julieta Simion fostă elevă cl. VII Liceul Carmen-Sylva Pomenirea Sâmbătă, 31 Mai, la Biserica Sf. Nicolae Buzeşti şi cimi­­tirul Belu, unde mama plânge ti­nereţea ei de 16 anişori. 27 Direcţiunea Liceului Industrial de fete ,,A F. Robescu” din Bucureşti, anunţă pentru Sâmbătă 31 Mai, orele 11, parastas în Capela şcoalei pentru : Alexandru F. Robescu fondatorul şcoal­ei TEODORA Constant Irt Iucules cu donatori precum şi fostele directoare şi pro­fesoare decedate ale acestei şcoli.25 *ppww»»’ '.«»wir­­v. Henriette, Zizi şi ,Juju Brunea, Tanţi şi Zizi Marcu, Speranţa şi Jean Silvercanu (Nisa), anunţă lu aceiaşi nemărginită durere, rudele şi prietenii, că împlinindu-se 30 de zile dela moartea scumpei lor m­ame şi soră NETTY SILBERMANN şi cinci ani de la moartea mult iu­­bitei şi regretatei lor LEONTINE GLUCXMANN (Ţica) se va oficia un serviciu religios pentru pomenirea sufletelor lor Du­minică, l Iunie a. c. ora 11,30 a. m. la cimitirul din şos. Giurgiului. l —mwww mnwiMw1 m General Alecu Dumitrescu, flrat soţ cu familia, Gretty şi I» Fritz Widitz, soră şi cumnat, au nemărginita durere a a­­nunţa încetarea din viaţă a scum­pei lor in ziua de 31 Mai, după o scurtă suferinţă. Incinerarea va avea loc în ziua de 1 Iunie, orele 16, la Crematoriul Cenuşa. 33 Jacob Rudolf au ne­an unt® «Il Maria, soţie, Henri şi m B copii, surori şi fraţi. O mărginită durere că sfârşitul năprasnic al iubitu­lui lor ERICH WYSS înhumarea a avut loc la Marţi 27 Mai 1947. ■B Profund îndureraţi, Gigi Ce­­UBUI­larianu, Tanţel şi Dr. Mitrea , cu Migricel, au nemărginita durere a anunţa moartea ma­mei lor scumpă, iubită şi nepre­ţuită Clemenţa D. Celarianu încetată din viaţă la 14 Mai şi înmormântată la 15 Mai 1947. amxmmmmamm Craiova la la Caracal 2« ■B Fifi soţie şi familiile înrudite Ilrap Viniciuc, Bogdănovici, Cos- Hi­mopol, Ignătiuc, Bazar,­ Teo­­dorescu, Vasiliu cu durere a­­nunţă pierderea iubitului lor EUGEN P. VINICIUC 45 ani decedat în ziua de 29 Mai 1947 înmormântarea va avea loc Sâm­bătă 31 Mai 1947, ora 17,30 p.m . la se află Cimitirul Reînvierea unde depus­­io îndureratul dulescu nu anunţă cu din viaţă a Alexandru Bă­­întreaga famiile, durere încetarea bunei sale soţii Smetranda Rădulescu înmormântarea are Joc Sâmbătă, 31 Mai, ora 16 la cimitirul Beiu unde se afla depusă. 14 vxxtMgmx&acm­ ^+ îndureraţii : Didina Gheor­ghiu, mamă, Lenuţa Mateescu cu fiul. Aura şi Avocat George Nicodinescu cu fiul, cu nemărginită durere anunţă înce­tarea din viaţă, după lungă şi grea suferinţă a scumpului lor fiu, frate, cumnat şi unchi NICU GHEORGHIU FARMACIST In vârstă de 43 ani înhumarea va avea loc Sâmbăta 31 Mai, ora 14 Cimitirul Viişoara Ploeşti. Rugaţi-vă pentru sufletul lui bun şi blana. Rafael soţ, Spire, şi Meropl­opat CU copii şi nepoată, Spi­­­i ■ şi Anastase fraţi, Evanthia cu copii Constantin, Nicolae şi Theodor, cu soţii şi copii, nepoţi, şi nepoate, au nemărginita durere sa anunţe moartea iubitei lor XANTIPI BENCU în etate de 68 ani în urma unei scurte şi grele sufe­rinţe. înhumarea va avea loc sâm­băta în Mai 1947, ora 17 la cimitirul Bellu, unde sunt depuse rămăşiţei­ pământeşti. „ PAUL PAUNESCU Orele 12 în biserica Sft. Elefter!« I Predeal29 t*I

Next