Universul - Capitala, august 1947 (Anul 64, nr. 172-197)

1947-08-01 / nr. 172

anul al 63-lea 6 PAGINI Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: MUN­I­VERSUL*1 S. A, înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov Taxa poștali Plătită In numirii conform aprobării Dir. G­le P. T. T. I nr. 24-464/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA. TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23•» CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. ~ ­APROVIZIONAREA PIEŢELOR Belşugul pământului din annul acesta se reflectă viu în aspec­tul pe care l-a luat în ultimele zile piaţa noastră alimentară, unde sosirile de mărfuri sunt mai bogate şi mai variate, iar ritmul cumpărăturilor se arată mult mai animat decât era la deschiderea sezonului şi chiar înainte de ultimele ploi. Dacă în unele compartimente — aprovizionarea cu carne, peşte, lapte şi derivatele lor, sau cu grăsimi vegetale şi ani­male, cu mălai, făină, zahăr — lipsa se resimte încă, iar preţu­rile continuă să se menţină la niveluri ridicate, în schimb piaţa de zarzavaturi, legume şi fructe se prezintă azi în condi­­ţiuni simţitor îmbunătăţite atât sub raportul cantităţii şi cali­tăţii, cât şi sub raportul preţu­rilor. Canii vor intra în circui­tul economic şi produsele făi­noase şi când vor fi recoltate şi celelalte produse (porumb, floarea soarelui, sfecla de za­hăr), care vor lărgi cercul po­sibilităţilor fboastre de aprovi­zionare şi în alte compartimen­te alimentare, va contribui, de­sigur, la o mai completă, o mai bună şi mai lesnicioasă alimen­tare a populaţiei. Pe lângă avantagiile imediate, aceste începuturi de îmbunătă­ţire, pe care le putem constata în condiţiunile pieţii alimen­tare, deschide în plus perspec­tive şi mai îmbucurătoare pen­tru aprovizionările de toamnă şi de iarnă, al căror sezon se a­propie. De aci şi grija autorităţilor­­de resort de a supraveghea cu atenţie desfăşurarea acestui proces de destindere a pieţii interne, ajutându-1 în evoluţia lui firească sau corectându-1 atunci când ar avea tendinţa să devieze de la făgaşul nor­mal. In acest sens trebue să inter­pretăm înlesnirile acordate nu de mult posibilităţilor de apro­vizionare individuală a consu­matorilor direct de la locurile de producţie, pentru nevoile proprii de hrană, prin liberta­tea de cumpărare şi de trans­port a produselor alimentare în limitele unor cote rezona­bile. In acelaş sens trebue să apreciem în fine, şi măsurile cuprinse în decizia ministere­­­lor industriei şi comerţului, in­ternelor şi finanţelor, apărute ori în „Monitorul Oficial”, pri­vitor la extinderea aceloraşi în­lesniri de circulaţie a produse­lor alimentare la producător şi la comerciantul detailist. In virtutea deciziei menţionate, comercianţii detailişti pot achi­ziţiona produsele alimentare direct de la producător, fie la locul de producţie,fie în peri­metrele rezervate acestora în pieţele de desfacere în care co­merciantul detailist îşi are se­diul comercial. In ce priveşte preţurile cu care producătorul îşi poate vinde produsele în perimetrul destinat Iul din pieţele publice de desfacere, ele variază d­upă cum vânzarea se face direct către consumator sau către ne­gustorul detailist. In primul caz, preţurile sunt cele maxi­male prevăzute în Mercurialul zilei sau în ordonanţe, la vân­zarea cu amănuntul; în al doi­lea caz, preţurile sunt cele li­ber convenite între producător şi comerciantul detailist. In localităţile balneo-cli­­matice, preţurile maximale nu vor putea depăşi pe cele fixate pentru Bucureşti, iar în cele­­­lalte localităţi preţurile vor fi cu cel puţin 10% mai mici. Dar decizia de care ne ocu­păm mai cuprinde o dispoziţie importantă: suspendarea înca­sării, la barieră, pentru produ­sele alimentare, a taxelor ad­ministrative şi de orice fel insti­tuite, în folosul Camerelor de comerţ şi industrie, primăriilor sau oricăror autorităţi de stat, judeţ ori comună şi, totdeo­dată, desfiinţarea controlului asupra produselor alimentare pe tot parcursul dintre locul de producţie şi piaţa de desfacere. Prin aceste nouă descătuşeri acordate comerţului alimentar se dă satisfacţie unui vechiu şi stăruitor deziderat al negusto­­­rilor, formulat în repetate rân­duri prin memorii şi delegaţiile organizaţiilor lor profesionale. Dar ceea ce am dori noi — peste satisfacţia subiectivă a celor interesaţi­ profesional — este, ca înlesnirile acordate să folo­sească în primul rând masselor consumatoare, ca avantagiile lor să se repercuteze, cu toată amploarea şi fără defecţiuni, în condiţiunile generale de apro­vizionare a populaţiei. Publicul consumator are drept la această asigurare. Atât el, cât şi autoritatea tutelară au întâmpinat destule dezamă­giri până acum, pentru ca aş­teptările lor să nu mai fie încă odată desminţite în practica lu­crurilor. Nu trebue să uităm că orice îmbunătăţire a condiţiu­­nilor pieţii înseamnă un pas înainte spre normalizarea şi stabilitatea economică, spre care trebue să tindem cu toţii, nu numai prin declaraţii şi le­­găminte platonice, dar şi prin fapta şi conduita noastră din fiecare moment. HAR. IONESCU INDIA CERE CONSILIULUI DE SECURITATE SA INTERVINĂ IN INDONEZIA Lake Success, 30 (Agerpres). — D. Bandit Nehru a înaintat Com­­s­iliuluii de Securitate _ ONU, dim­ partea guvernului indian, u­rmă­­toarea plângere cu­­ privire la sir­culaiţia din Indonezia: ,Am onoarea­, în nomeda gu­vernului Indiei, să atrag atenţia Consiliului de Securitate în com­­formititate cu art 35 (paragr 1) din Charta asupra situaţiei din Indonezia. ,,Im decursul ultimeior zile, for­ţele olandeze au deslămţuiit, fără să adiuită la cunoştinţă, o acţiu­ne militară de m­ari proporţii îm­­portaim­­ ai poporului indonezian. Aceste atacuri au fost deslămţuitite fără nici o îmeupoştiinţare şi toc­mai în timp ce delegaţia guver­nului nepulblik­ei indoneziene se ■afla la Batavia penttru­ negociem cu a­utoriităţile olandeză în vede­­rea punerii în aplicare a acor­dului „Liviggadjaiticherihon”. După părerea guvernului Indiei, această situaţie periclitează men­ţinerea păcii şi securităţii in­terv­­nnaţionale, care este consemnata prin art 84 din Charta Naţiunilor Unite. De aceea, guvernul Inda cere­­Consiliului de Securit­ate­te măsurile iiehcesaire, în comtfruilmir­­ata cu prevederile Chartai, pen­tru a se pune capăt situaţiei ac­tuale creiaite în Indonezia. Guvernul Indiei îşi exprima speranţa că, avândui-se îin ve­dere urgenţa cazului, Consiliul de Securitate va lua în considerare cât mai repede posibil problema indoneziană”. ANGLIA ÎŞI MENŢINE OFERTA DE MEDIAŢIE Londra, 30 (Rador). — Guvernul britanic a suspendat toate provi­ziile, aprovizionările şi toate în­lesnirile militare pentru autorită­ţile olandeze din Extremul Orient. ,__ a declarat d. Bevin, ministrul britanic de externe, într'un răs­puns parlamentar. D. Bevin a răspuns deputatului laburist maior Bramall, care în­trebase dacă poate să dea asigu­rări că nici un fel de material de război nu va fi dat guvernului olandez atâta vreme cât ostilită­ţile vor continua în Indonesia Deputatul laburist Hector Hu­ghes a întrebat câţi soldaţi şi ma­rinari olandezi sunt instruiţi în prezent în Anglia şi dacă vor fi­ luate măsuri pentru a se pune capăt acestui aranjament, în ve­derea încetării ostilităţilor din Indiile răsăritene olandeze. D. Bevin a răspuns : „Nu pot face acest lucru. Olanda a fost invadată de germani. Ne-am luat obligaţia solemnă să reechipăm şi să insf­ruim armata olandeză, care fusese distrusă. Cred că am drep­tate să spun că guvernul olandez nu a făcut acest aranjament in vederea unui război cu Indonesia“. Fiind întrebat asupra ultimelor evenimente din Indonesia, d. Ba­vin a spus că informaţiunile ofi­ciale sunt­­ atât de puţine, încât este imposibil să se facă o idee clară asupra situaţiei. Ministrul de externe britanic a arătat apoi limpede că hotărirea desfiinţării oricărui ajutor militar include prohibirea aprovizionărilor cu materiale din Singapore şi te­ritoriile britanice din Extremul Orient, ca şi instrucţia unor sol­daţi în acea regiune. Răspunzând altor întrebări, d. Bevin a spus că nu a fost nici o cerere olandeză pentru o mediere britanică în Indonesia. In prezent se duc negocieri cu guvernele in­teresate, inclusiv Statele Unite, în vederea unei acţiuni, dar nu se poate face încă nici o declaraţie. Guvernul olandez a acceptat în principiu propunerea britanică de a se ..trimite ajutor medical forţe­lor Indonesiene. Instrucţiuni în acest sens au fost trimise de Haga forţelor olandeze din Indonesia. Ca răspuns la alte întrebări, d. Bevin a arătat că oferta britanică de mediaţie rămâne valabilă. Deasemeni, d. Bevin a spus că n-ar fi greu să refere această ches­tiune O. N. U.-lui şi în acelaş timp să menţină şi oferta de mediaţie. India şi Australia au referit a­­cest cat O. N. U.-lui. Când d. Eden, şef-adjunct al opoziţiei, a întrebat dacă oferta d-lui Bevin este des­chisă şi rămâne deschisă, ministrul de externe britanic a răspuns : „Oferta este deschisă şi rămâne deschisă“. INDONEZIENII CONTRAATACA VIOLENT Haga, 30 (Radar). — Corespon­­dentul agenţiei „Tass“ transmite: După ştiri primite din Indone­zia, înaintarea coloanelor de tancuri olandeze a fost întrerup­tă pretutindeni. Pe numeroase fronturi din Java şi Sumatra ,indonezienii a­­tacă trupele olandeze. Lupte deosebit de violente s-au dat în zona Semarang. Trupe republicane atacă pozi­ţiile olandeze din zona Mogio­­kerto. Republicanii au ocupat mai multe localităţi în apropiere de Bandoeng. In apropiere de Sukabumi, re­publicanii opun o rezistenţă în­dârjită şi trec la contraatac. Trupe indoneziene continuă să dea atacuri în spatele trupelor olandeze in regiunea Batavia. Alte trupe indoneziene desfășoa­ră o vie activitate în sectorul Medang, iar in regiunea Padang ele au ocupat mai multe locali­tăți. America şi conferinţa adjuncţilor de la Londra Washington, 30 (Rador). — Marţi seara s-a anunţat oficial că departamentul de stat a redactat un răspuns afirmativ la invitaţia britanică de participare la con­ferinţa adjuncţilor miniştrilor de externe din Octombrie de la Lon­dra. Un purtător de cuvânt a decla­rat că răspunsul nu a fost încă aprobat definitiv. El va fi trimiis în scurtă vreme la Londra. Modificarea regimului pentru circulaţia produselor alimentare Desfiinţarea barierelor Dispoziţiile deciziei privitoare la înfiinţarea comisiunilor locale pentru organizarea pieţelor de desfacere a produselor alimentare, se modifică şi se completează ast­fel: Comercianţii detailişti, pot achiziţiona produse alimentare direct de la producător, fie la lo­cul de producţie, fie în perime­trele rezervate acestora din pie­ţele de desfacere în care comer­cianţii detailişti respectiv îşi au sediul comercial. Preţurile maximale cu care producătorii îşi pot vinde produ­sul.­C— «a­rSmnifalX­IIPcfî(Tamn 1/lft* acic »ix pv* cjv — —­­din pieţele publice de desfacere sunt: a) Când vând direct consuma­torilor, preţurile de vânzare cu amănuntul prevăzute în mercu­­riarul zilei respective sau în or­donanţă; b) Când vând comercianţilor detailişti, preţurile liber conve­nite cu aceştia. In Bucureşti preţurile maxi­male pentru produsele alimentare sunt cele stabilite de comisiunea înfiinţată pentru fixarea preţu­rilor la Municipiul Bucureşti şi publicate în Mercurialul din ziua în care, se face vânzarea. In localităţile balneoclimate­rice, preţurile maximale pentru aceleaşi produse nu vor putea de­păşi pe cele fixate pentru Bucu­reşti. In celelalte localităţi, preţurile maximale pentru aceleaşi pro­duse vor fi cel puţin cu 10% mai mici decât cele fixate pentru Bucureşti. Pentru produsele alimentare se suspendă încasarea la barieră a taxelor de orice fel, instituite în folosul Camerelor de comerţ şi Industrie, primăriilor sau ori­căror autorităţi de Stat, judeţ sau comună şi se desfiinţează, pe tot parcursul dintre locul producţiei şi piaţa de desfacere, controlul asupra produselor alimentare. Autorităţile administrative competente potrivit legii admini­strative, sunt autorizate să stabi­lească şi să încaseze taxe speciale pentru exercitarea comerţ­u­lui ambulant. ■PASUL CONSILIULUI DE SECURITATE Lake Success, 80 (Radar). — Viitoarea acţiune în arma veto-ului Uniunii Sovietelor faţă de propunerea nord-americană de a se înfiinţa o comisie perma­nentă a ONU-lui în Balcani, a ră­mas neprecizată după ce reuniu­nea Consiliului de Securitate fixată pentru Miercuri seara a fost amânată pe joi. Şedinţa a fost amânată la cere­rea Statelor Unite pentru a s­e da posibilitate d-lui Herschel Johnson, delegatul nord-ameri­can, să consulte departamentul de stat. D. Herschel Johnson a Plecat în zorii zilei de Miercuri la Wa­shington pentru a conferi cu d. Robert A. Lovett, subsecretar de stat la departamentul de stat, şi cu alţi funcţionari superiori ai deparamentului de stat. Se aştepta să se producă acea­stă amânare întru­cât şi ceilalţi delegaţi doresc să consulte gu­­­vernul lor în legătură cu noua situaţie ivită în urma veto-ului sovietic. Cei doi serg­enţi britanici din Palestina răpiţi de Irgun au fost spânzuraţi ca represalii Ierusalim, 30 (Rador). — Cei doi sergenţi britanici, răpiţi de Irgun, au fost spânzuraţi ca re­presalii pentru executarea celor trei terorişti în cursul zilei de Marţi. Ierusalim, 30 (Rador). — Con­trar unor in­formaţiuni prece­dente, corpurile celor doi sergenţi britanici, spânzuraţi de­­Irgun, nu au fost încă găsite. Eroarea s’a datorat unei in­­formaţiuni dată de Irgun presei şi arătând locul în care execuţia ar fi avut loc. Cercetările continuă cu febrili­tate, dar până acum fără nici un rezultat. DECLARABLE D LiJl CREECH JONES Londra, 30 (Rador).—D. Creech Jones, ministrul coloniilor, a de­clarat în Camera Comunelor că ,,nu poate da nicio informaţiune oficială în privinţa faptului că cei doi sergenţi britanici răpiţi la Nathamya, la 12 iulie, şi cam­ po­trivit celor comunicate de orga­nizaţia teroristă evreească ,­Irgun Zvai Leumi“, ar fi fost spânzu­raţi ca pedeapsă pentru faptul că şi cei trei terorişti evrei, con­damnaţi la moarte pentru că au luat parte la atacul în massă de la închisoarea din Acre­ în luna Mai, au fost spânzuraţi de auto­rităţile palestiniene“. „Acest fapt este luat în consi­­drare şi i se dă cea mai mare şi imperativă atenţiune, atât de guvernul britanic cât şi de auto­rităţile din Palestina”- a terminat de Jones. ★ Londra, 30 (Rador). — „Spân­zur­ar­ea celor doi sergenţi brita­nici este o crimă care revoltă con­ştiinţa­­lumii civilizate. Asociaţia anglo-evreiască este uluită de această crimă ruşinoa­să“,­­ a declarat un purtător de cuvânt ale acestei organizaţii.­­* Londra, 30 (Rador). — Biroul din Londra al Agenţiei Evreeşti a publicat Miercuri o declaraţie prin, care îşi exprimă indignarea faţă de spânzurarea de către Irgun a celor doi sergenţi brita­nici. Declaraţia ..condamnă aceste acte de terorism, care sunt ade­vărate crime împotriva umani­tăţii şi împotriva poporului evreu. Teroriştii au acţionat neţinând seamă de hotărirea consiliului na­ţional evreesc din Palestina şi de sentimentele populaţiei­ civile evreeşti şi ale Haganei, care au dorit salvarea celor doi subofi­ţeri englezi“. Comunicatul adaugă că Agenţia Evreească împărtăşeşte durerea simţită de rudele celor doi tineri. + Ierusalim, 30 (Rador). — For­ţele armate şi poliţia, au conti­nuat investigaţii în jurul locali­tăţii Nathanya, fără să reuşească a­­acoperi vreo urmă în privin­ţa sergenţilor Clifford Martin şi Melvyn Price, ostateci deţinuţi de teroriştii Evrei, şi pe care organizaţia „Irgun Zvai Leumi“ pretinde că i-a executat. Cartierul general al poliţiei britanice a anunţat că organiza­ţia „Irgun Zvai Leumi” menţi­onează într’un comunicat dat la Tel-Aviv că a executat pe cei doi sergenţi britanici, răpiţi din­ Nathanya, acum 8 zile. Acest comunicat n’a fost con­firmat oficial. DECLARAŢIILE D-LUI TOGLIATTI IN ADUNAREA CONSTITUANTĂ ITALIANĂ ROMA 30 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei France Pres­se, anunţă că partidul comunist italian se opune ratificării trata­tului de pace cu Italia mai îna­inte ca el să fi fost ratificat de Uniunea Sovietelor. D. Pailmiro Togliatti, fruntaşul comunist italian, a făcut această declaraţie în cursul desbaterilor în legătură cu ratificarea trata­tului în şedinţa de Marţi a A­­dunării Constituante. Şeful partidului comunist ita­lian a făcut cu acest prilej pro­cesul politicii externe şi al fap­telor care s’au succedat regimu­lui fascist declarând între altele: „Politica noastră externă a fost partizană. Epoca cea mai In­teligentă a politicii noastre ex­terne a fost sub mareşalul Ba­­doglio când acesta a obţinut la Brindisi recunoaşterea guvernu­lui său de către Uniunea Sovie­telor”. CARNETUL NOSTRU BARBU LĂUTARUL“ 55 Nu-i vorba, după cum s-ar pu­tea bănui, despre vestitul truba­dur al cântecului românesc, Barbu Lăutarul, în care Dumnezeu să­­lăşluise lumina înaripată a cân­tului pe strune şi care a uimit, prin virtuozitatea lui, pe marele Liszt, cu prilejul vizitei acestuia la Iaşi. Voim însă ca să menţio­năm aici o ispravă de toată lauda a urmaşilor acestui rapsod, săvâr­şită de sindicatul artiştilor instru­mentişti bucureşteni şi anume: înfiinţarea orchestrei populare ,,Barbu Lăutarul”. Dacă ne aducem bine aminte, o asemenea­­orchestră populară fu­sese iniţiată ceva mai de mult de regretatul Petrică Moţoi, împreu­­nă cu alţi poeţi ai arcuşului. Nu ştim, însă dacă această orchestră a luat fiinţă şi nici nu ne amin­tim, în cazul când gândul acesta ar fi fost adus la îndeplinire, să fi activat întrium fel sau altul. In orice caz însă, aceasta nu ştirbeşte nimic din frumuseţea i­­niţiativei luate şi pusă cu atâta suflet în practică. Am ascultat doar de câteva ori această orchestră în programările societăţii de radiodifuziune. Şi — fără nici un ocol — ne-a entu­ziasmat. Nu-i nici un fel de exa­gerare în această afirmaţiune. Dimpotrivă, consemnăm totul la stricta valoare artistică a acestui ansamblu. Cântecul românesc îşi găseşte o dreaptă şi binemeritată răsplată în strădania mai mult decât meritorie a sindicatului ar. UWr­ j"IH*UU. de ce n’am spune-o cu fruntea sus şi fără nici un pic de îngâmfare — cântecul nostru popular merită ceva mai mult decât să fie doar prezent în cârciumi cu „mititei” şi „fleici”, printre ţăcănituri de farfurii şi vociferări de chelneri şi petrecăreţi. Cântecul popular reprezintă o parte din sufletul acestui neam, pe o comoară pe care ne-au tra­­s­­mis-o generaţiile care s’au dus spre cele de dimolo de pământesc, e aur rupt din simţirea cea mai pură a specificului nostru. E un bun naţional pe care trebuie să-l chivernisim, aşa după cum ne chivernisim credinţa şi tradiţiile cele iru­me. Horele noastre, baladele noa­stre, doinele noastre, jocurile, toate oglindesc concepţia de viaţă a poporului. Ele sunt ale poporului întreg, nimeni nu poate să le revendice sub nici o formă, ele sunt ale celor mulţi, în mijlocul cărora au luat naştere, au înflorit şi s’au păstrat până la noi.­­ Este timpul — credem — să le smulgem din nepăsarea de până acum, să le ridicăm şi să le dăm importanţa cuvenită. Să le aşe­zăm cu sfinţenie în tezaurul artis­tic al României, la loc de cinste. Ele sunt generatoare permanente de frumos şi înălţare sufletească. Să amintim doar în treacăt ceea­ce genialul George Enescu a rea­lizat din melodiile noastre popu­lare în celebrele sale rapsodii care­ au înconjurat pământul. De aceea socotim că închegarea orchestrei populare „Barbu Lău­tarul” constituie un punct de o­­noare pentru cei care­ au iniţiat-o. Cei în drept au datoria s’o ajute, fiindcă e un început serios pentru reabilitarea cântecului popular şi pentru repunerea lui în drepturile sale fireşti. Şi mai socotim că activitatea a­­cestei orchestre n’ar trebui să se li wiffliVA 7* —n. HUf ovu-vci FCN­C ra­diodifuzate, ci să dea concerte cu public, să coboare în sânul maselor. Mai nădăjduim că acea­stă orchestră va pleca şi peste ho­tare unde, realmente, ne-ar face o bună propagandă. În tot cazul, orchestra „Barbu Lăutarul” e pe linia marelui său înaintaş şi ne dovedeşte că acea­stă linie, continuată prin Ciolacu şi Grigoraş Dinicu, e în mâini pli­ne de nădejdi. , DAN BALTEANU * 5000 LEI 177 Vineri 1 August 19471­6 PAGINI apare sub conduce­rea UNUI COMITET DE direcție . ORAŞE ARDELENE P­arcul din centrul oraşului Făgăraş PREŢUL PÂINII $! AL FAUNEI INTEGRALE Pentru salariaţi diferenţele vor fi plătite de stat sau de întreprinderi Ministerul industriei şi co-­ merţului şi ministerul finanţe­lor comunică: In conformitate cu decizia ministerului industriei şi co­merţului nr. 1292/947, cu în­cepere de la 1 August 1947 făi­na integrală de grâu extracţie de grâu 90% se va vinde­­la mori la preţul de lei 77.500 kgr. netto, loco moară, inclusiv toate taxele şi impozitele le­gale. Pâinea se va vinde cu urmă­toarele preţuri: Lei 64.0­­0 kgr- la brutării; lei 66.000 kgr. la chioşcuri sau alte centre de desfacere. In aplicarea acestei deriziuni şi până la nouii dispoziţiuni sta­tul pentru salariaţii publici, pensionarii publici şi I.O.V.R., etc., şi întreprinderile particu­lare de orice fel pentru mem­brii economatelor lor vor su­porta diferenţa de preţ între preţul actual al pâinii de 20 000 lei kgr. şi cel arătat mai sus, atât pentru raţiile stabilite de către ministerul industriei şi comerţului, cât şi pentru su­plimentele de raţii. De asemenea, vor suporta şi diferenţa de preţ la mălai, în­tre preţul actual de 20.000 lei kgr. şi cel de revenire ce se va stabili ulterior, întreprinderile particulare de orice fel sunt obligate să avanseze săptămânal şi înce­pând de la 1 August 1947, su­mele necesare corespunzătoare diferenţei de preţ, pentru ca salariaţii să poată cumpăra pâinea de la centrele de distri­buţie la preţul arătat mai sus. DISTRIBUIREA ÎNCEPE MÂINE VINERI Distribuire­a pâinii prin bru­tării şi centrele indicate, în­cepe Vineri, cu bonul nr. 1 din carteia 1947 şi anume câte 250 gr. de fiecare bon. Tot de Vineri se vor distri­bui şi suplimentele pentru toţi membrii ecorromatelor şi ce­lorlalte colective. Pentru salariaţii care pres­tează munci grele, raţia supli­mentară va fi de 250 gr. iar pentru ceilalţi 100 gr. zilnic. NORMELE DE DISTRIBUIREA PÂINII IN CAPITALA Prefectura Poliţiei Capitalei, Oficiul de control al pâinii, co­munică următoarele: Toţi cetăţenii care posedă car­tela individuală de pâine 1917„ şi care sunt înscrişi la centrele de distribuire a pâinii publicate anterior vor primi cu începere flota 1 August a. c., 250 gr. pâine. .Vor prezenta numai tichetul alb fl bonul nr. 1 de cartelă. Sub nici un motiv nu va prezenta cartela. Distribuitorii care vor pretinde prezentarea cartelei, vor fi ime­diat arestaţi şi deferiţi instanţei lor de sabotaj care-i va judeca în stare de arest. Pâinea se va distribui între orele 6—11 şi 16—20. Responsabilii centrelor care v®ţ avea magazinele închise între orei® specificate mai sus, vor fi aspru sancţionaţi. Pâinea se va vinde cu următoa­rele preţuri: lei 16.000 raţia de 250 gr. la brutării şi lei 16.500 la centrele de distribuire. BAZELE ACORDULUI INDUSTRIAL DINTRE U. R. S. S. §1 JUGOSLAVIA Belgrad, 30 (Rador). — Agenţia TANJUG transmite următorul co­municat : in virtutea hotârîrii de a se des­­volta o strânsă colaborare economică între cele două ţări prietene - ho­lere luată la 10 Iunie 1946, cu pri­­lejul negocierilor duse între Preşe­dintele Consiliului de miniştri al Uniunii Sovietice Stalin, ministrul de externe Molotov, ministrul comerţu­lui exterior Mikoyan, de o parte şi delegaţia guvernului iugoslav în frunte cu preşedintele guven,IL“­­ Republice­ Populare Iugoslave ma­reşalul Tito de altă parte — şi în urma cererii guvernului iugoslav re­feritoare la planul de îndustrialiizare a Iugoslavei, guvernul sovietic a ho­­tărît să acorde un ajutor guvernului iugoslav pentru construirea unor întreprinderi industriale complecte şi să-i dea în acest scop ajutorul tehnic necesar. _ ,, De aceea, In ziua de 9­ Iulie a anu­lui curent, a fost încheiat acordul referitor la livrare­a pe credit, din partea Uniunii Sovietice, către Iugo­slavia, a instalaţiilor industriale şi materialelor necesare pentru cons­truirea unor întreprinderi complecte de metalurgie neagră şi neferoasă, a industriei de petrol şi produse chi­mice şi a altor instalaţii şi utilaje pentru producţia cărbunelui în Iu­goslavia. Acordul se referă şi la ajutorul tehnic, pe care guvernul Uniunii So­vietice consimte să-l dea Republicei Populare Iugoslave pentru construi­rea întreprinderilor de mai sus. Livrarea utilajului şi materialului începe în 1948. Timp de şapte ani, cu începere din 1950, Iugoslavia va trebui să îndepli­nească o parte din obligaţiile sale prin livrări de produse miniere şi alte articole, sau prin plăţi in mone­dă liber convertită, cum prevede a­­cordul. Negocierile au decurs într’o atmos­­feră de cordialitate şi înţelegere mu­tuală. Guvernul sovietic, înţelegând nevoile Iugoslaviei pentru realizarea planului­­ de industralizare, dă un ajutor efectiv la desvoltarea indepen­dentă de mai târziu a economiei­­iu­goslave şi la consolidarea Indepen­denţei naţionale şi economice a Iu­goslaviei. Acordurile semnate Intre cele doua guverne prietene şi realizarea lor re­prezintă consecinţa logică a luptei comune duse de popoarele Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei pentru in­dependenţa lor în cursul ultimului război. Acum, în perioada de după război, aceste acorduri sunt dovada strân­gerii legăturilor mutuale de colabo­rare politică şi economică între cele două ţări şi pot servi şi altora ca exemplu de colaborare care apropia popoarele între ele. Anglia va evacua in Februarie viitor zona engleză de ocupaţie din Germania Londra, 30 (Rador). — se află că d. Attlee a anunţat în cursul reuniunii grupului parlamentar laburist că pentru a se reduce cheltuelile militare grosul suna­tei britanice vă evacua în Fe­bruarie 1948 zonă de ocupaţie en­gleză din Germania. CRIZA ECONOMICĂ PROVOACĂ INTENSE DISCUŢII IN ANGLIA Declaraţiile primului ministru d. Clement Attlee Londra, 30 (Rador). — D. Cle­ment Attlee, primul ministru al Marii Britanii, a întrunit Miercuri grupul parlamentar laburist din Camera Comunelor, în cadrul unei ,,Conferinţe a crizei economice“, şi le-a promis că nu va efectua nici o reducere în efectivul forţe­lor britanice,­in cadrul măsurilor drastice ce vor fi luate pentru obţinerea de economii, arătând în acelaş timp că nu va face nici o încercare de a forma o coaliţie guvernamentală, pentru înlătura­rea crizei, cu partidul conservator. Potrivit unor ştiri neoficiale, dar obţinute din surse autorizate, d. Clement Attlee a dat asigurări jAnmunn —t JivPInliitrA /»X­­ISI A III­, IVUliaxc­uuiuuwrv, vi* **u­­* --­cercat să negocieze o formulă de coaliţie cu conservatorii din opo­ziţie, fie în mod direct, sau sub forma unui comitet format din toate partidele, pentru stabilirea de măsuri efective, menite a so­luţiona problemele legate de criza economică. D. Attlee nu a mers mai departe pentru a da amănunte asupra re­ducerilor proectate şi a economii­lor care vor servi pentru a realiza obiectivul propus, deoarece aceasta probabil se va face în cadrul des­­baterii de săptămâna viitoare din Camera Comunelor. Aceste asigurări formale au a­­vut darul să restabilească complect unitatea partidului, afectată prin nehotărîrea aparentă din ultimele săptămâni, raliind la politica gu­vernului atât sprijinul „rebelilor“ din ramura de stânga cât şi pe ,,loialiştii tradiţionalişti“. Asigurările d-lui Attlee au înlă­turat deasemenea discutarea unei eventuale schimbări de personali­tăţi în conducere sau vreo rema­niere a cabinetului, desbaterea fiind preocupată în întregime cu stabilirea unei politici economice,­­ după cum se preconizează din sursele cele mai autorizate. Parlamentarii laburişti cari au participat la această conferinţă ce a durat 2 ore şi jumătate, au păs­trat secretul absolut asupra carac­teristicilor politicei viitoare a d-lui Attlee — dar n’au ascuns faptul că ei au ieşit dele aceste desbateri mult mai lămuriţi decât erau înainte. Sat. NOTE Iată o soluţie fericită! Fie-mi îngăduit să povestesc un fapt care, — deşi mărunt în a­­petenţă şi cu caracter personal, — mi-am dat serios de gândit. Plecam ■ acasă zilele trecute, de la redacţie, către era 2d­­a­, ducând în câ­teva pachete,­­tare prost făcuite ele mine (personal), nişte ceapă, mă­­riai, şi ceva carne dela economat. Fireşte, eram ,,un fericit”. Insă, mai ales pe zăpuşala ace­­lei ore, pachetele erau prea grelei pentru mine, om nepractic şi a că­rui forţă m’a stat niciodată în muşchi... Căutam un om să-mi ajute să­ duc povara, — Şi contra a 2o.ooo lei, am găsit doi omuleţi, desculţi şi în capul gol, fiecare având 12-14 ani­ Unul din ei ducea subsoarăi un pachet învelit într’un jurnal* Mi-au luat cu schimbul pache­tele mele şi, mergând, am stat da vorbă. Nu sunt un ursuz, aşa căi cei doi desculţi — amândoi olteni* — mi-au încredinţat un secret al lor: II. pachet, aveau 15oo ţigării, Şi 80 de cutii de chibrituri, pa cari le duceau la o bodegă. La cumpăraseră, fără cartelă, — câta doua-trei pachete sau câte o cu­tie, alergând din debit în debit*, şi acum le vindeau la bodegă câs, când câte 5oo lei detf^ă șî Cât© 3000 T©î f!« nnrHo *1» .lil_* . turl. (Chelnerul,' Ta‘" rtodSTtaW trebuia să aibă fl el partea lui de câștig, dela clienți). , vă rog i5oo cu Ooo, sf 80 cu Sooc, aduna« ufand0UătJtotelurl 51 vedeti ce rea»­uzau aceşti mici „juveți” cari,­­*k mi-au spus-o chiar ei, — fac e2 tămâră°p€riatie de tre! 071 «Ml Comparaţi venitul lor cu aMat venituri şi spuneţi dacă mi e%?3 soluţie fericită“. ® agis .aux amateurs I •-H -­M. NEGRtf |'›

Next