Universul - Capitala, august 1947 (Anul 64, nr. 172-197)
1947-08-01 / nr. 172
LOCOTENENTĂ MITROPOLITANĂ? de ArMfii VALERIAN ZAHAfiiA Demisia Mitwpotituihjl Irineu S3 Moffldovea a ridicat în sferele bisericeşti conducătoare o problemă de drept ţi de uzanţă admnfolgtrativAt girarea ffiCacerilor duhovniceşti şi edministrative curente ala Arhiepiscopiei Iaşi* lor„ Nu ştim dacă forul bisericesc a luat, până acum, vreo hotărîra asupra acestei probleme. In presă, însă, au apărut unele indicatfii, care se dau drept oficioase şi fe- au suscitat discucţaunii. Dar problema fiind prea serioasă, pretinde o deslbbatere principială în bunkba Legii şi Statutului de organizare a Bisericii, precum şl ■oO.uţilfe date de preşedintele Stf. Binod în cazuri similare. Legea şl Statutul din 1920 nu prevăd nimic In privinţa vacamfohxr micropotltitane, nici la eapla iuh ^Alegerea episcopiilor şi a «ttlitepâ»appllar-mllâx«poCltl şt, nW ta capitolul ..MitropeCine’*, sin* Var art. 121 din Statut menţionează următoarele: „Pe timpul Vacanţei scaunului episcope sc, afacerile duhovniceşti le îndeplineşte episcopul locţiitor, desemnat de mitropolit, iar cele administrative curente consiliul eparhial, ferindu-se de orice înnoire sau schimbare”. In acest articol prescrierea unei locotenente este evidentă. Tot prin el se fixează şi atribuţiile episcopului locotenent: „aiflacarhe duhovniceşti”, cele administrative rămânând pe seama consiliului eparhial Ce a înţeles legiuitorul prin afaceri duhovniceşti? Desigur, numai hirotonita, hirotelile, şi alte oficii cultice, care pot fi săvârşite numai de arhiereu. In acest caz prezenţa unui episcop locţiitor este imperios necesară la fruntea unei episcopii vacante. Dar nu a unei mitropolii. Pentru că, după art. 157 din Statut, «fiecare mitropola are un vicar arhiereu, dar mitropolia centrală doi", prin art. 124 din acelaşi Statut, «triibuţiile vicarilor, fie c& sunt fie că nu sunt arhierei, sunt „numai slujbei« religioase şi afacerile pe care i 1® încredinţează episcopul” — adică tocmai acelea de care glăsueşte art. 121. Aşadar, dacă atribuţiile episcopului locotenent sunt mărginite prin lege numai la hirotonii şi acte cultice, iar atribuţiile acestea pot fi îndeplinite la mitropoliile vacante de arhiereii vicari, înseamnă că nu mai este nevoe de un episcop locţiitor. De aceea la capitolul mitropoliilor vacante Legea şi Statutul de organizare a Bisericii n’au simţit nevoe de specificare. De altfel, aşa ste procedat la cele mai multe vacanţe mitropolitane. Mitropoliei Ungro-Vlahiei şi Arhiepiscopiei Bucureştilor, devenit vacant după tititrorpolitisl Rorion, a fost «upătit de arhiereul vicar Platan Closu. Şi chiar la Iaşi scaunul mitropolitan şi arhiepiscopal a fost girat, în două rânduri, tot de vicari: odată de Preasfinţitul Grigore Leu , după moartea mitropolitului Pimen, iar altădată de arhiereul vicar Valerie Moglan, după alegerea P. S. Nicodim ca Patriarh. In speţă aplicarea art. 121 din Statut la vacanţa de la Mitropolia Moldovei nu-şi are locul şi nici justificarea. Pentru că nu există locotenenţi mitropolitană, şi nu există pentrucă nici legea n’o prevăd, şi nici uzul n'o îndriitueşte. Mitropolia Moldovei are doi vicari arhierei, în funcţiune. Cel mai vrednic, cel mai capabil şi cel indicat de fostul mitropolit poate foarte bine servi „afacerile duhovniceşti” ale eparhiei şi dirija, împreună cu consiliul eparhial și pe cele administrative. Refacerea şi înfhimuseţarea Gării de Nord 150 miliarde investite in acest scop poduri si tundă, «teu tamărl OT erau urgentat» de nevoi* 4« » » restabili circulaţi* fiee »sigura sporirea transporitata» — «a fiaat mai la urmă lucrările de ramo*M a gării de Nord. După cum ee știe, eeeeetft importantă etăţia, din cere pornesc şi sosesc zilnic zeci de garnituri în şi din toate direcţiile ţării, a suferit cumplit din cauza bombarardamentelor. Pentru a corespunde nevoilor exploatării, gara de Nord a fost refăcută numai la ceea ce priveşte instalaţiile tehnice, turnând ca mai târziu să se treacă şi la toaleta Ultimă, necesară şi ea pentru a corespunde rolului de primă staţie a Căilor ferata şi poartă principală de intrare şi eşire a călătorilor indigeni şi străini. In acest scop, au fost date dispoziţiile necesare pentru refacerea gării da Nord. Lucrările au fost «eşalonate la două mari serii. Prima va fi gata la 23 August a.p. Până la această dată ce vo* Executa temătoarele: Wraderea intrării cu colonadele. ■—partea care a fost distrusă de bombardament; la Incinta staţiei se aşează socluri de mozaic de marmură şi se lucrează la acoperirea peroanelor; se completează lipsurile de geamuri și se vopsește la ulei întreg interiorul gării; se execută pardo-Mfl 4» muta * M tuta* pavatei« deteriotSta n retaoderiw* »«litosr« * gării, P«rtro car* sunt  ΠBe^î galvannwtăț •• fwe# emu* o« op» teptar*, dândtt-ie os aspect eon* fortab? fi modera) Sa refac* P** vajul pieții gării 4® 'ea'^ I* creezi la nwBwfaw«* betau«»* titlul stației. Toata acesta lucrări variata V** fi terminate, conform planului, până la 23 August a. o. Va urma a doua serie de lucrări: refacerea peroanelor de plecarea şi sosirea garniturilor şi acoperirea lor cu tablă ondulată; înzestrarea cu mobilier nou a tuturor sălilor de aşteptare; refacerea instalaţiilor de calorifer, apă, canal, lumină, precum şi înfrumuseţarea faţadelor. Această a doua «ani» de lucrări va fi terminată până la sfârşitul lunei Octombrie a. e. Pentru desăvârşirea tuturor «castor hvrâri, direcţi* generală e. f. r. * alocat importanta sumă dig ISO miliarde lei. Pentru * se pute* temuta* In timpul prevăzut, echipe de lucrători — 600 oameni —lucrează ziu* şi noaptea. Astfel, la toamnă, gaza de Nord va căpăta un aspect occidental, corespunzător locului ce ocupă şi satisfacerii tuturor cerinţelor modern. CEREM! SOSITE DIN ONHEA SOVIETICA Până în luna de 23 Iulie, au intrat prin gara SocolaIaşi 18874 tone grâu din Trnîunea Sovietică şi 1.024 ton* oriz. Prin Galaţi au intrat 16.553 tona grâu d 764 tone orz. La Constanţa au sosit 4.593 tone grâu. Până la 28 Iulie au cosît în România 41208 tone ««reale din U. B. 8. 8. TARIFELE PE UNEE DE TRAMVAI $1 AUTOBUZE AU FOST MĂRITE Noul tarif intră in vigoare astăzi S. T. B, trecând sub noua conducere, a păşit cu paşi repezi 1* îndreptarea şi îmbunătăţirea mijloacelor de transport pentru *payageri pe traseele liniilor de tramVai şi liniilor de autobuze. Eforturile depuse pentru aceste îmbunătăţiri sunt foarte mari, dacă ţinem seama de lipsurile materiilor prime de care suferim şi mai ales de preţurile la care se pot obţină, atunci când se mai pot Aceste eforturi, căile mari IIa, nu pot contribui la o îmbunătăţiră medicalâ. Baca societatea «ele 'deficitară. Veniturile realizate din trona.. portul cu tramvaiele şi autobuze!.. Im tarife!« de azi, nu pot acoperi «foeltuelile cerute de aceste îmburţătăţiri. Aşa stând lucrurile, era firesc ca noua conducere a S. T. B. să se adreseze autorităţilor tutelare, ministerului afacerilor interne şi ministerului Industriei şi comerţului, spre a constata greutăţii« existente în întreţinerea parcului de vagoane ,motor şi autobuz« necesare traseelor respective din Bucureşti. Aceste ministere nu trimes o comisie de experţi la faţa locului. După o minuţioasă expertiză s’a I Stabilit în primul rând că salariile L personalului nu reprezintă decât 182% din încasări (faţă de 66*/* câte se absoarbe de către salariile per- seonalului la tremvaele pariziene, sau 50% pentru personalul societă- Iţii de gaz şi electricitate din Bucurreşti), iar restul de 68% pentru I refacerea parcului de vagoane şi I autobuze. I 25% din încasări sunt absorbite I numai de industria grea metalur- Igică. O roată dinţată costă astăzi I de 108.000 ori mai mult ca în 1938. I Restul materialelor atinge cifrele 18.000 ori mai mult ca în 1933, ilar cauciucurile de peste 10.000 de I ori. I Costul unui vagon-motor ce I tramvai este de lei 165 miliarde. I In această sumă nu sunt incluse I cheltuelile de transport taxele I vamale, etc. I Si totusi costul unui bilet de I tramvai era majorat numai cu 11.200 ,de ori faţă de costul biletului din 1938. I La tramvaele din Timişoara co- Istul biletului este de 2.200 de *ori I prii mere ca în 1938. I Este necesar să arătăm Cititorilor noştri că numai un cauciuc pentru autobuzele S. T. B. costă fantastica burnă de 251 milioane. (Un autobuz are nevoie de 6 panciucuri). Faţă de aceste cheltueli mari, comisia de experţi şi-a dat avizul pentru o majorare de tarife de la 10.000 lei la site. NOUTLE TARIF® PENTRU TRAMVAI Ministerul industriei şi comerţului, pe baza referatului de expertiză oficială, a aprobat următoarele tarife: 18.000 lei ctam L 1.000 ^ an. Abonamentele pentru funcţiotriurii publici, pentru muncitorii şi funcţionarii rindicauzaţi, pentru invalilzi, pentru elevi şi pentru studenţi nu se majorează. Numai abonamentele generala pa toata lipiile se majorează. Cea mai mare parte din călători o formează aceste categorii, deci nu este o majorare grea efectivă. PENTRU AUTOBUZE Până la 2 km. 15.000 lei,lela 2—4 km. 20.000 lei și pesta .4 km. 25.000 lei. Aceste tarifa intră la vigoare pe ziua de azi și rămân la vigoare până la stabilizare. CAUCIUCURI DIN U. R. S. S. S. T. R. a reuşit să achiziţioneze 180 cauciucuri din Uniunea Sovietelor. Cauciucuri care s’au dovedit a fi de bună calitate NOUI LINII DE AUTOBUZE Numărul autobuzelor 31 a fost simţitor mărit. Autobuzele 32 au traseul : Piaţa Victoriei — Bordei (str. Bisericii). 47 deserveşte linia Cotroceni — Ştirbey Vodă — Berthelot — calea Victoriei — Romană, până la Foişor. De Luni intră în funcţie autobuzul 38, deservind Piaţa Naţiunii — Crângaşi, cartierul muncitoresc. AUTOBUZE PENTRU SNAGOV De asemenea s’au înfiinţat curse speciale, cu autobuzele, pentru Snagov şi pădurea Băneasa, cu plecarea din Piaţa Victoriei. Aceste curse sunt fixate numai Duminicile şi în zilele de sărbători. Costul biletului pentru Snagov este de 150.000 lei de persoană, iar pentru pădure Băneasa de 80.000 lei & persană. 1 X UNIVERSUL Executarea tageturi în discuţia Parlamentul« Interpelarea d-lui deputat I. Vinte.—Răspunsul d-lui Al. Alexandrini ministrul finanţelor Şedinţa Se descinde la ora 17.00, sub preşedinţia d-lui Miron Belea. Pa banca ministerială sunt prezenţi d-nii : Ing. N. Profiri, Octav Livezeanu, Al. Alexandrini, Romulis Zăroni, general D. Dămăceanu, C. Agiu şi C. Tegăneanu. După ce se dă cetire sumarului şedinţei precedente, se trece la comunicări şi întrebări. D. ION DRAGHICI (P. N. L.) face o comunicare pentru d. ministru al comunicaţiilor, cu privire la construirea liniei ferate Intre Paşcani — Tg. Neamţ — Piatra Neamţ, o necessitate absolută a regiunii. D-na ELENA TEODORESCU (P. S. D.) adresează o comunicară d-lui ministru al Industriei şi comerţului, privitoare la o serie de neajunsuri la sistemul de aprovizionare a economatelor, prin felul cum cots'« aunt repartizate, la a doua comunicare care ca populaţia nevoiaşă din regiunii« înfometate, neinscrisă la economat*, să fie a_ prrovîvxmată într’un fel care să o cruţe de preţurile de pe piaţă. De asemenea cere întrebuinţarea braţelor disponibile la lucrări de folos obştesc. D. CORNELIU BRAGADIREANU (P. S. D.) face o comunicare d-lui ministru al industriei şi comerţului, cu privire la situaţia excepţională a oraşelor: Roşiori de Vede, Alexandria, Zimnicea şi T.Măgurele, la ceea ce priveşte aprovizionarea şi roagă să se ia măsuri. PROECTE DE LEGI DEPUSE D. OCTAV LIVEZEANU, ministrul Informaţiilor, depun» mai multe proecte de lege : — pentru Instituirea «omisiunii de combaterea epidemiilor; — pentru complectarea şi modificarea unor articole din legea minelor; *— pentru stingerea unor obligaţiuni de rambursare a unor subvenţii şl împrumuturi ; — pentru desfiinţare* penitenciarului Brad; — pentru modificare* şl complectarea legii 422, privitoare* timbrul judiciar sl, *— pentru echivalere* 'dreptului de medic specialist şl * dreptului d* l îberă practică * Personalului tabul« sanitarui Ba eerattr» din Arttu&d d» Nota interpelarea: mjto tinte & IO» von« (P. o. £) facepe dttvoltaN* Interpelării d-aal* cu priviră* executat«* bugetului ţării de către ministerul finanţelor, După o derată ce * conţinut comunicarea făcută la Cameră la şedinţa 4M* 24 Iunie crt., ca şi întrebările puse cu acest prilej d-lul ministru de finanţe, d-sa trece la examinarea răspunsului dat de către titularul departamentului finanţelor, în şedinţa de la 2 Iulie crt., care a socotit comunicarea drept eronată, iar criticii« făcute ca lipsite de justificare, susţinând că bugetul nici nu putea fi executat altfel. D. Vrate precizează că refacerea ţării şi a vieţii economice, a stabilizării monetare, depind în mare măsură de realizarea echilibrului bugetar spunând că este o datorie înaltă pentru orice cetăţean să lupte pentru realizarea acestei probleme cu atât mai mult pentru ministera finanţelor, pentru care executarea reală a bugetului înseamnă mai mult decât o datorie. De a spune că a specula, în astfel de momente, asemenea greutăţi sau lipsuri în scopuri politicianiste. Înseamnă adâncirea acestor greu- Statului un spirit nou al activităţi.Trecând apoi la analizarea răspunsului dat de d. Alexandrini, ministrul finanţelor, privitor la executarea bugetului pe primele două luni ale bugetului ţării, d-sa constată că acest răspuns s’a limitat doar la o strictă prezentare a condiţiunilor tehnice, făgăduind că îu lunile următoare situaţiunea se va ameliora. Aceasta însă nu poate mulţumi, fiindcă sarcinile refacerii economice asumate de guvern cere adaptarea politicei financiare la politica de refacere a ţării şi deci iu o simplă prezentare a cifrelor putea să mulţumească. In al doilea rând nu s’a arătat ceea ce a făcut departamentul finanţelor, pentru a introduce la aparatul fiscal ciiţii. D-sa arată că pentru realizarea schilibrului bugetar pe linia maximului de randament al încasărilor trebuia să fie luate o serie de mături care să ducă la îndeplinirea ■ondiţlunilor pentru executarea bgetului, alături de economiile levere ce trebuiau realizate. Trecând la executarea propriu zisă a bugetulii, d-sa constată că în prinele trei luni s’au încasat 9.4*3 miliarde, adică, pe câtă vreme toalul încasărilor însumează 20.200 miliarde lei, deci o proporţie de 10,7%. Deficitul de 10.000 miliarde a fost acoperit din împrumuturile la B. N. R. şi bonuri de tezaur. D. Vinte trece apoi la răspunsul lui d ministru de finanţe care impus că nu s’au. Putut realiza meniturile bugetare din cauza maorăriiOTle salarii şi preţuri din Iprille, dar d-sa arată că totuş cea dă situaţia excepţională a punt fi depăşită la sfârşitul lunii aprilie, fără ce totuş veniturile cutente să poată fi încasate în imnite celelalte. Despre viteza de circulaţie şi recerea emisiunii prin tezaur răcar odată, d-sa spune că aceastar fi posibil numai când creditele unt repartizate just, ceea ce nu e uzul. De aceea un impediment setos în executarea bugetului a fost critica creditelor dusă de ministrul de finanţe. Creditele aiurate nu au fost folosite în bună arte decât pentru diverse speculţiuni. Realizările veniturilor in mile următoare dovedesc cu privinţă că acest lucru ar fi fost osibil atunci. In continuare, d-sa trece apoi argumentarea titularului departnentului că în Aprilie a încetiit presiuntea fiscală faţă de intreprinderi, ca acestea să poată lăţi salariile. D-sa combate şi aaastă argumentare, arătând că slariile totuş deabia au fost plăte. Păsuirea acordată n’a folosit ecât comercianţilor mari, cei mici vidi executaţi, după cum rezultă in cifre, care au realizat astfel eneficii, fiindcă au plătit mai trziu. Marii evazionişti au fost rutaţi. D. Vinţe apoi atacă şi faptul căuul ministru Alexandrini, deşi bligat să prezinte lunar situaţia nanciară a tezaurului în faţa omisiunii financiare şi bugetere Parlamentului, d-sa n’a prezenit până acum nici un ropnt. Desemeni titularul finanțelor n’a ăspuns dacă emisiunea de bonuri e cassă si bonuri de tezaur s’a but cu respectarea art. 72 din a rea bugetară. Mai departe vorbitorul critică si clur cum s’a făcut perceperea verbirilor bugetare, spunând că deși ministerul are îOhOO de funcionari, care lucrează pe teren, p tus s’au limitat doar la formule iurocratice, făcând ca încasările S Se inegale. D-sa dă apoi mal ruîte exemple din care. rees de. cerilor bugetar« prin comprimă rile efectuate, spunând că răspunr sul dat a fost la fel de ^oconclu. dent. D-sa aduc« apoi amuiunte în felul cum au fost executate comprimările la ministerul finanţelor, dând nume şi precizări în legătură • cu situaţia unor funcţionari privilegiaţi, vinovaţi de colaboraţio-I nism, cum ar fi d-nii : Eugen Dumitrescu, Pandele, sau ca d. I. ■ Constantinescu, îmbogăţit azi şi î alţii, in continuare, arată că ope- i raţia de comprimare n’a atins decât Intr’o proporţie mică pe funcţionarii superiori şi chiar dacă , unii, intre timp, au demisionat. I situaţia nu se schimbă. Continuând, d. deputat Vinţe «’a I ocupat apoi de problema reorganizării ministerului finanţelor, care trebueşte adaptat cerinţelor şi concepţiilor vremii de azi Acest rat trebue să fie democratizat, fie desfiinţate toate serviciile , da prisos şi înlăturaţi oamenii cari I servesc numai anumitor cercuri economice. In acelaş timp este necesar ca şi Casele autonome să mărească veniturile Statului, să se treacă la creiarea de venituri noul pe alte temeiuri decât cele vechi, să se realizeze economiile bugetare la toate departamentele, Să se instaureze un regim de economii Severe, impunerile să fie aşezate pe baze democratice şi a încheiat spunând că totuş la ultimul timp au fost obţinute realizări la capitolul veniturile Statului pe baza aplicării câtorva măsuri preconizate de comisiunea ministerială, ceea ce înseamnă că bugetul poate fi executat, rămânând ca ministerul să respecte aceste principii, să lichideze practicele şi politica veche fiscală şi să adapteze politica sa financiară şi fiscală l* opera de refacere economică a ţării, răspunsul d-lui al. alexandrini MINISTRUL FINANŢELOR O. AL. ALEXANDRINI, ministrul finanţelor, răspunzând d-lui deputat Vinte, recunoaşte că singurul reproj ce i se poate aduce. • că nici până azi n’a prezentat rapoartele romicsiunii bugetare a Cămării, privitor 3* executarea bugetului, dar «* «ceste rapoarte trebeâeeo prezentate tatu consiliului de miniştri, care n’a avut timpul material să le examineze. D-sa dă apoi o serie de date tehnice şi cifre asupra executării bugetului din lunile Aprilie şi Mai, etalând întregul complex de probleme ce s’aiu ivit atunci. Deasemeni dă ample explicaţiuni asupra procesului de circulaţie fiduciară, spunând că a folosit bonurile de compensaţie de impozite tocmai ca să mărească viteza acestei circulaţii. In continuare arată că niu poate fi vorba de un buget echilibrat decât în luna August, iar pe luna aceasta prevederile bugetare au fost împlinite şi, probabil, vor fi depăşite. S’a atins un procent de acoperire de cheltuieli de 63,7 la sută, deci prevederile s-au realizat. D -sa examinează apoi toate cauzele care au reeşit din situaţia excepţională a lunei Aprilie şi« dă explicaţii» necesare Cu privire la comprimări, d. ministru Alexandrini răspunde că atunci când a fost făcută comunicarea, nu avea de unde să ştie, deoarece atunci nu cunoştea rezultatele acestei operaţiuni. Comisiumea ministerială pentru redresarea economică a Însărcinat o comisiune la preşedinţia consiliului de miniştri, care avea menirea prin lege, de a executa aceste comprimări şi după raportul văzut rezultă că aceste comprimări n’au fost lucrate mulţumitor, din punctul de vedere al numărului funcţionarilor comprimaţi. D-sa dă apoi relaţii referitor la «numiţi funcţionari, cu privire la acuzaţiile care au fost aduse. La ceea ce priveşte reorganizarea ministerului, d-sa anunţă că există o nouă schemă de organizare a mjnisterului, care, din anumit« motive, n’a putut fi pusă în aplicare. D. Al- Alexandrini încheie spunând că ministerul finanţelor va executa bugetul pentru redresarea vieţii economice a ţării. ‘ D. I. VTNŢE a rugat Camera să 1 se aprobe să dea răspunsul într'o Şedinţă ce ne se va fixa, întrucât d. ministru Alexandrini a fost nevoit să plece la o comisiunie. Şedinţa s’a ridicat la ora 2o,lo, cea viitoare fiind anunţată pentru «ui. la ora n* MM SCUMPĂ AŢA DECÂT FATA Specula cu drojdia de bere Până la «tebiuirea şi intrară» în vigogu» a noului regim de distribuire a pâinii — pe bază de cartelă şi pentru toată lumea consumatoare, fără deosebire — el a dispus ca pentru salariaţi să se îm respective, făină, provenind din recentele transporturi de grâu sovietic, alternând cu raţiile de mă. Iad de 200 gr. de persoană. S’a făcut prin aceasta o mare înlesnire categoriilor care trăesc din vemtdlul fix şi modest al muncii lor, iar faţă de dositorii şi speculanţii de făină, această distribuţie a avut par’că darul urnei demonstraţii asemenea unui duş rece peribe febra lor speculativă Făina a început să iasă la iveală de prin cotloanele unde era ascunsă de acaparatori şi oferta insistentă n’a întârziat să-şi arate efectul prin scăderea preţului dela o zi la alta. In chipul acesta s’au înmulţit şi s’au uşurat posibilităţile de cumpărare chiar pentru lumea neînscrisa în economate. Dar ca să transformi făina în pâine, ai nevoe de drojdie de bere. Şi par’că ’i un făcut: în momentul când a început sâ cedeze specuila făinii, s’a deslănţuit specula cu drojdia de bere. Preţul acesteia a ajuns deadreptul prohibitiv: na milion kgr. Nici mai mult, nici mai puţin ! Acesta este ce! puţin, preţul cu care s'a vândut zilele acestea drojdia de bere în piaţa Parcul Domeniilor! Cumpără lumea cu gramul, ca la spiţărie: looo lei 1 gram; 5o-ooo Iei 5o gr., cât îţi trebue pentru o pâine de 1 kgr. Costă adică mai mult accesoriu decât principalul. Mai mult aţa decât faţa. O asemenea situaţie nu poate fi tolerată. Ea anihilează pentru salariat toate avarntagbile pe care i le oferă distribuţia de făimă prin economat şi totsacrificiul instituției sau întreprinderii obligate să suporte diferenţa între preţul de achiziţi al fainei şi cel de distribuţie către salariat. Se spune că specula aceasta se datoreşte faptului că drojdia este blocată. Mai întâi, de ce şi hi folosul cui ar fi blocată? In al doilea rând. Ce fel de blocare e asta, când tot târgul este împănat cu vânzători ambulanţi, cari îţi oferă drojdia pe la toate răspântiile, la preţuri, de -ţi vine să-i rupi în două ?... Se spune iarăşi că drojdia ce se vinde azi pe piaţă e în bună parte falsificată, «dar aceasta şr justifica şi mai puţin atât indolenţa autorităţilor, cât şi preţurile de junglă cu care suntem atacaţi Niţică regulă trebue să se pue odată şi în comerţul cu acesta articol, devenit acum indispensabil. Dacă el este blocat, cum e şi firesc, la locul de producţia, adică la fabricile de bere, cum se face că ajunge zilnic şi în cantităţi considerabile, în mâna vânzătorilor necalificaţi? Ce fel de treabă gospodărească este aceasta, ca să împiedeci pe consumator să-şi procure produsul de la producător sau dela negustorul calificat dar în schimb să îngădui intermediarului să şi-l procure comod şi să-l speculeze încă şi mai comod, în văzuit şi cu sfidarea tuturor şi în primul rând a autorităţii ? Ia. I. INAUGURAREA AEROPORTULUI T.-SEVERIN In prezenţa d-lui ing. I. Săcearu şi ing. D. Praporgescu, secretari generali ai ministerului comunicaţii’ior, a delegaţilor confederaţiei generale a muncii a autorităţilor oraşului T.-Severin, precum şi a unui numeros public, s’a inaugurat aeroportul T.Severin. Cu acest prilej direcţia generală a aviaţiei civile a organizat un frumos meeting. Avioanele aviaţiei CFR, au executat demonstraţii de înaltă clasă acrobatică. La această frumoasă manifestare a aviaţiei române a participat şi o delegaţie a aviatorilor unguri. Procesul unor organizaţii subversive la Tribunalul Militar al C. 2. A. La tribunalul militar S. II-a * C. 2 A. prezidat de d- col. Brătescu, procuror fiind d. maior Iorgu Popescu, ■’» Judecatori, la continuare, procesul organizaţiilor subversive ..Corpul partizanilor albi”. „Partidul adevăărat. democraţii” etc. La apelul nominal au răspuns: îng- Aurel Serghie, Th. DUmitrescu, Ion Rizeanu, Zoe Serghie, Ion Drăguşin, Simion Dumitrescu, Ion Stanciu, Georgeta Moldoveanu, Ana Argenti şi Gh. Dobrescu, Ion Ştefan, Laura Săulescu, Măndiţa Ghica şi Vlad Schelet!, dispăruţi au fost judecaţi în contumacie Din actul de acuzare rezultă că organizaţia „Partidul adevăratei democraţii” a fost înfiinţată de ing. Serghie la 11 Sep. 1945 şi a lucrat subteran până ln Mai 1947, când atât conducătorul cât şi membrii au fost arestaţi. Teodor Dumitrescu a creat ,,Corpul partizanilor albi” după modelul fostelor organizaţii ale partidului ,,Tortul pentru ţară” în care a fosit comandat notoriu. După audierea martorior acuzării şi apărării, a luat cuvântul dprocur© maior Iorgu Popescu arătând că primii trei acuzaţi: Ion Serghie, Th. Dumitrescu şi Ion Rizeanu, s’au făcut vinovaţi de complot în vederea distrugerii unităţii statului, agitaţi contra liniştei publice şi răspândirea de manifeste; Drăguşin,, Stancu, Ştefan Ion Enesobiescu şi Moldoveanu, vinovaţi de tăinuirea complotului şi participarea la agitaţiuni. Laura Săvlescu şi Vlad Scheletti de participare la răspândire de manifeste subversive. Apărarea, a cerut în principal, cina acuzaţilor principali nu s’au sidiat — schimbarea calificării d® oarecă faptele ce se pun în sarcina acuzaţilor principali nu s«r încadra li textul de lege pa baza cărora au fost judecaţi. După ce s’a ascultat cuvântul apărării, tribunalul a Intrat in deliberare”. La acelaş tribunal, completul S I-a prezidat de d. col. mag. Filip, procuror cpt. mag. N.Popescu, s’a judecat procesul asociaţiei subversive „Frăţia de cruce”, descoperită In Moldova de Nord. Sentinţa urmează a *e da astăzi- CEREŢI ASTĂZI la toate chioşcurile din ţară numărul nou din: „ZIARUL ŞTIINŢELOR“ Din cuprinsul acestui număr spicuim: Misterul „discurilor sburătoare” a fost limpezit — 800 ani de la întemeierea Moscovei — Seceta goneşte 20 milioane de albine — Analiza sulfamidelor — O peşteră necunoscută în România — Pagina filatelică — Vinul în antichitate — Noutăţi, știri, sfaturi practice — Un exemplar 10.000 lei. Un manual complect, limpede și informat: de I. BRUCAR Editura de iStat. Bartinfoefa M Baragim, Kr. M dragat M 300.000 SOVIETICE DIN ROMANIA PRIMEŞTE REPARAŢII de auto, mraşini agricole, motoare Derule şi mori, lucrări stringhic şi turnătorie. Preţuri convenabile, Bucureşti Apele Minerale Nr. 48, Telefon 3.68.70. 32 ♦ ♦♦♦♦*♦■»♦♦«♦♦♦♦♦♦♦♦»«■«-» Prese de IES „Sistem Muller" instalaţie complecte, Prăşitoare speciale cu aburi randament mare livrează Technica Horticola, Avram lancu 28, telefon 4.44.25 12 De vânzare Şaretă poţi cauciuc continental 3 căruţe, 1 camion, hamuri- Telefon 604.65. 33 »-*-»♦ ♦ ♦ ♦ v angajează imediat „PAVIA" Str. Gabroveni 10 (în fundul curţii). CAUT TRESTIE DE MARE fi filtru împletit scaune. Telefon 1.03.58 ora 8—14. SCHIMB Camion Ford —4 tonaj 2,5 recondiţionat perfect 7 cauciucuri contra turism corespunzător eventual diferență sau vând. Vasile Lascăr 112. SARMA EMAIL de 0,7 fl 0,07 Cumpârft orice cantitate. Adresaji-vă tel. 5.46.64 orele 8—14. mi ♦♦♦ H »+»♦♦♦♦ tt ♦♦♦♦♦» PÂNZA Caneleeafă Marfă străină cantităţi mari cumpăr. Oferte cu indicaţiunea preţului, a cantitaţei şi mostre «dresaţi ziarului sub 124 K. 803 ♦+++♦ ♦»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦a Vând Limuzină Chrysler Royal tip 1938. Mecanica tapiseria, caroseria impecabile cauciucuri bune. Vizibil General Amgelescu No. 145 Telefon 3.7069 814 cu clientelă aleasă caută apartament central pentru Bnnociaţie. Ziar 42.SC. REZERVOR Dreptunghiular din tablă de 4 şi 6 mm, grosime capacitate 12.000 litri vinde, telefon 4.95.30. US [ cu aripi oţel sau fontă, indicaţii suprafeţe şi preţul pe m!. la Ziar sub anul 20 K. t«f4«»»«fi44»444»44«4S*4» casă centrală 7—8 camere, pentru birouri, având şi curte. A te adresa, telefon: 4.23.33 Nouă sau absolut perfectă, acte în regulă cumpără Soc Petroşani Secţia Autocaror Calea Victoriei 118. 31 transport pentru buşteni stejar, de la 40 km. nord Bucureşti, la Olteniţa. A se adresa telefon: 4.23.33* ♦*«♦444 4 4 4 4 4-5-4-4-4-4-4+4’4 4 4 4 4 MECANICI de şantiere să cunoască motoarele Diesel şi electricitate caută „Antrepriză’. Trotuşului 52. Telefon 7.35.20. 5 44444444444444444444444 de calitate excepțională, modernă sau styl numai de la particulari. Telefon 621.95 între 10—12. 815 CUMPĂR BLANURI Vulpi arginti, Jachete haine de blană. Viu demtcfulu. M 6.49.47 Atelier de Argintării şi Bijuterii Tacâmuri, tăvi, coşar! cizelat®. Execuție artistică Ireproşabilă D.STURZU Cale» Rahovei CI Tel. 3.93.66 Cumpără obiecte uzate’ argint şi aur 60 »♦♦♦444444t« 4 4 4-4 ♦♦♦♦ 4 4«S DETECTIVI rutinaţi execută urmăriri, informaţiuni matrimoniale, acte etc., legături cu provincia. Discreție absolut garantată. Telefon 557.83 26 •♦♦♦♦♦♦ »444 ♦ ♦ 4 4 444♦♦♦4«4 ULEI dublu, ieri cumpără „RECLĂDIREA" Calea Griviței 107. Telefon 5.4012 TFREN JIANU înlesnesc 16 (Parc) parcele splendide, soare, gaze asfalt. Plasament excelent. Informațîuni 4 41 30, 8—9 sau 2—5 plasament de bani cu beneficiu serios, cu garanție de Bancă. Telefon 4.21.73 ora 10—5 și 20—22. Kl POMPA SUBMERSIBILA 10 m. cub ora 60 m. înălţime de refulare 4.76.01 ________________ 48 ♦ ♦♦ MIMMMttt DANTURI «PARTE CAUCIUC t j tinuţi lipsă repar în 4 ore Broteau rapide în paradont, paariuo, viplă, excent conştencîos în 2-8 şedinţă preţuri excepţional reduse. Consult 9 12 37 Cabinet Dentar Calea Rahovei 88 IU »♦♦4M »4 4444 4 4 4 »4 M M444 BIJUTERII PIETRE PREŢIOASE ARGINTĂRIE cumpără la preţuri mari BIJUTERIA „RABATUI“ Bd. Carol 18, Et. II (vis-avis Universitate) 4000 nou, cu 2 lunete şi 2 nivele sexagesimal II” direct cer* vertical vând ocazie rară« Anton Pann 15 etaj I “H4H-H44 CumpărIMOBIL 4 camere și hol. Cu dependiimte singur, în curte. Sau maximum două apartamente. Prefer caritat vile. Liber imediat. Tel. 6.25.40lel 14,30 * 17, pat 1—2 cauciucuri 500/14 Telefon 653.54. TRENURI SPECIALE CU MERS RAKD Si! ? LOCURI STRICT REZERVATEI 1 SIMIA-PREDEAL SSSÄÄ-Si CARKEN—SYIVA Compania WAG0NS-LITS/C08K CALEA VICTORIEI Nr. 39 (Piaţa Teatruhil Nâţhmî). Telefon 5.54.10. S« FORMIDABILUL un nou Insecticid de tip D. O. T. — fără miros ^ de 10 ori mai activ decât toata Insecticidele. Distruge rădică!: PĂDUCHII, PLOȘNIȚELE, MOLIILE, GANDACR De vânzare la Farmacii, Drogherii, Vopselării. 1 Depozit engros „SALVUM" B-dul Brătianu 26, Tel. 367.73 * + ♦ + ++-M-4♦♦»+»♦♦♦ ♦ 1 <♦♦♦♦♦# APARTAMENTE SI GARS9H de vânzare în imobilul bloc din STR. BMEE©!ARSJ 51 confort ultra modern, acces direct în grădina Cişmigiu, de înot. Apartamentela sunt predabile imediat după contractare terminate. Proect de execuţie ARHITECT VALEANU. Informaţiuni la MUS şi telefon 2410-68 ore de birou »■»♦♦♦♦ ♦ M ♦ M ♦♦ f♦♦♦♦♦»♦»»»♦ ♦ ♦»♦♦»♦•■»-♦■♦♦•»»♦♦4M ♦ ♦ ♦ *> _ _ „„T 01 0616 mai minU®ate colţari de recreaţie plecând: VINERI 1 AUGUST, seara cu trenul fulger fantomă, amenajat pentru dormit, în circuitul CALICIANESTI, SIBIU, BRAŞOV, TUŞNAD, SINAIA 2 AUGUST, seara cu tren special la MARE , DUMINICA 3 AUGUST, dimineaţa cu tren special rapid pe VALEA PRAHOVEI sau cu VAPORUL pe DUNĂRE ' La cerere cu autobuzui turisme de lux , înscrieri biroul T f .Compania de Transporturi şi Comerț S. A . ” • . . .voiaj . R.’.Str. Academiei nr. 29. — Telefon: 349.04 »I 496.24 ^tttniMIIIIUtttHiititlHttUMMtUM »♦♦♦♦« Restaurant în stil rustie, cu min nată grădinița de ivră, în centra* Capitalei, BE PREDĂ, fijs parţial fi« in întregime, «p vânzareai mofofileruîifi şl « «UtiBrei Eventual comfatoaţt*, son schimbare« destinaţiei localului, Taft« lenesen 24 fiângă Piaţa Aninefl. ■»♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦MH« »»44MH ♦♦♦»♦♦» ECONQMATUL MONITORULUI OFICIAL Bucureşti Str. Gutenberg Nr. 5 Cumpără afumături TRANSPORTORI „OI-SA„ Execută în toată ţara cu Autocamioane de orice tonaj, transporturi cu preţ convenabil. Piaţa lancului 10. Telefon 5.47.89 SPECIALIST GUUEN DIN ROŞII ■osnjează Imediat, mare Snbtregprinderie. Condiţiuni excepţionale*. Ofearte scrise se vor da pana la „PUBLICOM”. Pasajul Comedia 6, sub „Bulion”. 400T LITERA UZATA SI material alb cumpăr orice cantitate. Oferte la ziar sub 50 U sau telefon 6.13.18 . . . . . . . . . . . ............................ ♦ 4 44MMM444» Autocamioane orice tonaj prin CARAVANA tel.6-23-77 și 3.26.36 44«44»4»44 44«-»4*4» »-44444444-444 44» 4 ♦ V APARTAMENT LUXOS Vestibul, hali, două camere mari, bae, bucătărie, afir în cămară, cameră servitori, boxă la pivniță, calorifer cu gaze naturale liber la vânzare. Monisie Lupu 74. ♦ ♦444*»44444««»4»4»4444MMt444» »t-4 44 4 44++4 4 4 4 4 4-1 CARPETĂ persian fond grena 0.90/1.60 m. BAR elegant, mic (mesuță rotundă). OGLINDA rotundă 1 metru, cristal, montată. FOTOLII două, elegante, se măresc BIROU-TOALETA BMormayer cu scaun stil. Vând numai serioși- Telefon 4.67.33 78 mwnM Victosfiel loo fiind CUMPĂR 1 l