Universul - Capitala, septembrie 1947 (Anul 64, nr. 198-221)
1947-09-01 / nr. 198
MOMMA Ilf ARFUiyLOR 11 THE IA SIMIAPEA COMERTULUI LIBER Aprehensiuni in s&nul partidului social-democrat Luni pleaca delegatia guvernamentala la Praga ' Mftswrile severe luate Impotriva Bpcculajiftor incep sft fi dea madeje. Fiecar® consumitar eerceteaza cu muttft atentiune marfa dto ratotarj fi nu se decide sa emmpere decSt atunci cand a putict stabili sinceritatea si topifcful afi$at §i mai Sties in catitatea maittfii. Desmajul da dinaintea lui 15 ■4 August 1917 va dispare cu toatft potrivnieia acetera cari 'toeft nu s’&u p&truns de nervoia de a fi crostiti. Prin introducerea ordtofil in cwnerf, piriin stavil'lred speoailele prin dispari{.ia sabotcriior tara noaslra I?! dsadiitsit® im edfkaiu IM cu P® ba2« solid*. 5ta(.i©naliza,rea marfurilor destinafre salari&ttter nu tinde la #nprim&rea comertului liber. Dimpotriva, toate produsele ir ra~ ftesnalizatie ram&n libere. farft mid o re? triefie. De altfel iusftfi hotftrirsa de a se reeurge lapferitg firme mari de a creia, in localul lor, olicii da distribruirea marful lor ra^ional'mite alaturea de a’ct'a vftnzftrti liber's, ffcfi pnisete, desluiyefte tendin^a de am se veni cu lafirSdiri totoroerjiui liber sau de a stftvlM tavestiri de oap'ta.hui In totreprinderi cu caracter pri▼at Se bftmj© eft aprovizionarea sa- JflrialUor va fi prautipatft prin sistemul punotetar, prin parteJe baza's pe acest sasttm. DacS pe plan economic lucrurile converg spre o inviorare sigurS, pe plan politic ined n’au fost lamurite unele aprenhensiuni in sanul partidului socialdemocrat. Acfiunea celor mai energici de a elimina, c&t mai curdnd, pa disensionifti sa evidenpiaza din zi in zi mai mult. Elementele cinstite din partid fin ca epurarea sd fit cdt mai radicals,. IncS nu se poets preciza cdt de aMnc va merge cu epurarea; cert este ca ea se face cu multd meticulozitate. Astazi partidul social democrat are o adunare generals la Cluj. D. Lotar RSdoiceanu, secretarul general al partidului, prezideazS aceastS adunare. Eri biroul politic al partidului a dat o receppie, la sediul din piafa Amzei, in onoarea d-lui John Mack, deputat laburist, care ne viziteazd para. Mar^i se redeschide Adunarea dejou tailor. O noufi serie d1® proecte de legd cu camctfir general ?i economic sunt piregatita sft fie votate de Camerft. D. Mihail Sedoveanu, prefediintele Camelrei, s’a inapociat ori dupa amiaza in Capitala. D-sa a venit cu avionul dela Praga. Delega^ia guvernementa'a in frunte cu d. dr. Fetru Groza, destimaiiS sft inchee tra.ate culfcu rale ?i de amicitee cu vechea prietena a Romaniei, Choslovacia, va pteca in cursul afilei de Luni spre Praga. —amed — NDUU WNE ilAMASE LA 1 OCTOMBRIE La mdnisteml Indualilei 51 eonvcrtulu! se too uitiimele pregfttiri pentru punerea Jn vigoare a noilor cartele, pentru salariiati ?i membrii familiilor lor, cartel® oare pnevadt ca baza de distribuire, pimctdle. LucTarile care se dleftoltiveazft Acum, privese st&bilirea valorii punctelor pemtrtu diferit® categorii de marfuri strict^ necSedtaSr: Imbracftminte, incaltft•atote, textile, etc. S’an staibillit mai mule categorii de cartel® 5? anumS: 1) Pentru nwmcitorii care presteazi mxwiei grele 118 puncte, &. cestia vor mai primi un supli■aent de 139 puncte pentru echipasnent. 2) Pentru petelti murocalteri ?i pentru functienui al 86 puncte. 3) Pentru membrii de familie Pentru asigurarea cantitfttilor dg textile ?i produsa de pielirie. neceaare ajjrovizionftii muncitoriior $i fumc tionariior pe baza nouilor cartele ministeoil industrici ?i comerfului a hotarit Sr.. cetarea ©rieftror livrftri din aceste si muncitwiier ftmcfionarilor, |pnduse, todlf&rent d^eft au fost 74 paxinote.____________________ | platite sau nurajai apoutate. Toat® cartelele vor ftvea to plus un bon pentru o pereche de incaltaminte. Cartisle AMmentare, rftmSn cel© to vigoar®, Snsft pe viitor se vor elibera lunar, din pricing eft ratiile sa vor acorda potrivit stftdtului produiefiei. tf. Nouile cartfale vor totTa !n vigoar© la 1 Octombr?® a. c. STOCURX DE TEXTILE PIELAK1E §1 MiiFA MEISUL TIMOR Direc^iimea generals cfr. a aprobat ca ffctuailele treivuri ale persoaxie ib?, 9001, 9002, 9003, 9004 dintre Bucure^ti Nord - Constanta - Mangalia s5 se suprime dela 1 Sept. a. c. pe distanta Constanta-Mangalia. Dela aceastfi data trenurile de mai sus vor circula numai pe distant Bnc-Nord-Constanta. Tr. autorapide M. 98^M. 95 §i M. 96/97 dintre Ploe?ti Nord Bucure^ti-Baneasa-Obor-Constanta-Mangalia vor continua sa circule, pana la moui dispozitiuni tot pana ?i dela Mangalia, conform mersului actual. Tot pe aceia^i data, actualele trenuri de persoane dintre Constanta-Eforie-Tekirghiol §i Eforie-Tekirghiol se anuleaza ?i se repun in circulate trenurile automotoare de persoane : M. 9121/M. 9130 ; M. 9124/ M. 9131 ; M. 9123/M. 9132 ; M. 9126/M. 9133; M. 9127/M. 9136; M. 9122/M. 9129 pe distanta Constanta-Tekirghiol, conform mersului din livretul de calatorie, valabil dela 4 Mai, a. c., cu excepjia tr. automotor de persoane M. 9126/M- 9133. Tot dela 1 Sept. a. c., se repun In circulatie trenurile curse de personal Nr. 5446 $i 5447 intre Bacau ?i Pa$cani, circuland dupa mersul din livretul 5, valabil dela 4 Mai, a. c. Trenul cursa de personal nr. 5448, al carui mers fusese modificat intre Roman si Bacfiu la punerea in circulatie a trenului 5013, cu incepere dela 1 Sept revine la vechiul mers So tmplinesc 33 (ie ani dal a fatalul sbor al lui Aurel Vlaicu peete Carpati. Temperament viXoros, fire Indrazneatfi, apuxlt nfiacocitor, iugtaarul Vlaicu ,a pribult cu avicmul s&u la 8 km. departare de CSmpina, comuna B&najti, Sc ziua da 31 August 1913. NSseut lie Blntindl, nu depart® de OrSytle, Intro cisut» de gospodarl vrednicd, bar modest!, avaatorul Vlaicu, csare a adus laud* muncii prin vrednicia sa, s’* jertfit pe altarul marilor descoperiri Sntru glorificarea gemiului creator romanesc. Studiile universiteire le-a urmat la Budapesta ?i Miinchen, liucrSnd o vreme la fabrica Oppel COMEMORARI 33 DE ANI DELA SBORUL FATAL AL LUI AilREL VLAICU PESTE CARPAJ1 din Russelsheim, unde s’a sustrat ca neintreeut constructor de automobile, cucertad din prime clipb prietenia patronului sSu, gmtie puterii sale de muncft doveditS, In dorul sin de a merge pe urmale marilor tnventatori, av&nd In fata pilda lui Vuia §i ei cdorlelti eidoratori ai lui Icar, inginerul Vlaicu a taventat mal int&i un gramofon $i a mal creat ?i alte nSscocixi, In scopul de a stringe bani pentru marea sa creatiune , monoplanul Aurel Vlaicu, pe care 1-am vazut experimentanduT acum 35 de ani pe aerodromul dela Chitila al lui Maori, in vtremea cAnd raposatul locotenent St. Protopopescu ?i Poly Vapas erau a?i adevarati al sborului romfinesc, alaturi de comandorul Popovici, de Zordeanu ?i de ceilalti sburatori pe care ii urmaream cu insuftetire pe acel aerodrom, astazi desfiintat. Aurel Vlaicu era o fire entuziestS, o figura simpaticS, cu chipul cache? s 1 priviri vulturesti, suflet tumultos, dar aparent lnistit ca si marea Inainte de furtunS. Avea atata incredere in puterea de rezistenta a aparatului sau, incat e realizat multe sboruri reusite pe dapUn, avted adeseori *1 ca te un prieten pe bord. Un suflet ales, Aurel Vlaicu era un prieten mirtutiat, devotat pAn5 la sacrificiu, sincer in faptele sale, cump9 tet la vorba, dar plin de idea' ian 5i totdeeuna gata de munci, din care pricinS ?i-a maitat cu prisosinta porecla de ..mucenicul lui Dumnezeu“. In ziua de 31 August 1913 s’a stins aceasta lumina vie a vredniciei romane?ti, l&ng5 aparatul s&u sfaramat, din care totu?i cateva rSmajife se gSsesc la muzeul militar din Bucureeti- Aurel VlS’.cu a fost un virtuos al virajurilor de mare senzatie, intr’o vreme carni asemenea recorduri de jonglerie aviaticS, erau extrem de rare ?i c9nd, urm5rlndu-i sborul prin vSzduh, tmnurai din toata fiinta de teama vreunui accident neasteptat. $i totubi, nenorocirea 6’a Intamplat, c&ci c^tunul a voit, pesemne ca ursitoarea Atropos sa taie RSt de timpuriu firul unei vieti care ar fl Putut fi de mare folos ca ISntSnS de creatiuni superioare pe *5r5mul sborului romSnesc. Aurel Vlaicu va tr*i multa vreme In sufletele celor ce 1-au spropiat si pretuit, dar el nu va n uitat nici de cei cari nu 1-au cunoscut aevea, pentruca acest mucenic al muncii ?i-a inscris numele sub specie aeternitatis, in Istoria tSrii noastre, din ultima jumaliate de veac, Pe un drum de tara strajS, astazi, ca amintire sfanta, un monument ce ne InfafiseazS un vultur cu aripile Intinse spre C?rpati, munti ce nu ne mai despart ca altadata de fratii nostri- de a- ceea? limba si neam. LEONTIN ILIESCU 9 Lnga din 15 August curent, care •bligft pe diefsifttotniii de valute gi monezi de aur sft 1® csdez® Statator contra lei stabilizati. rie gl n,u prevede to mod categoric • amnistie pentru acesti detinatori cari se supun obligatiunii •rfttatg, confine totuji o amnistie laaplicita, de careCe specifics cum eft nu se va cerceta provenienta devizelor §i a monezilor de aur Mbits. De ad urmeaza eft eei cari dnpft •■piirarea termenului de c'.dftre v®r fl geecoperiti ca nu si-£tu Indeplinit obligatia legala, vor avfca sa sufere sanctiunile drastice edictate de nimica l^se to Interesul superior al rSdresftrii economise a tftrii. §i de ftsemie- Ma re^nlta ca eei descoperiLi anterior l€gii dto 15 August ca a« cfticat legea r evizielor §i legea ketferitoare la ciirculatuv metalelor pre/ioase §i cari S6 gaseau to •«Ps de cercetrae la data de 1? August, raman pftsibili de sane, tiunile ?i consecsntele prevazute acest® doua legi; astfela eft acele cercetftri trebue sft-fi urmeze cursul, iar respectivii infractori nu ar putea benefieia die anmistia implicita din legea speeialft dela 15 August mftrginitft strict la detinfttorii cari dela aceasta data s’au prezentat sa cedeze devize,e §i monezile. Farchetul ftplicand acest punct de vedere, a dat curs cercetftri. •or InltrepriMse de ©rganel© poJixtene$ti si al® Bancii Nationaie in Urmafcdrdle ca^otj inainte de 15 August. A fost juc{iune publics, cu conclueti de ftrestarg, pe baza legii devizelor §i a circulai Jindararului, contra feijutieruflui A. Fink diin Bulev. Elisabeta 9 ?[ Aron Silberman din cal. Dude?ti 71, pr&md fiiind cft a fost gasdt cu 299 gram® aur brut §i fiindca, nu a predat montezi d3 aur stratio, iar secundul fiindcft s’a sustras de la obligatia (impusft de regulamentul legii devizelor) de a cedft Bancii Nationale devize primite din Argentina. Contra lui C3 nst. Floresau S. Awns fi Walter Vogel, s’a deschis actintie publicft, tot cu concluzii de arestare, pentruca an fftout operatiami de deposit cu medalii de inculpatului Avram imputandu-i-se in plus ca a utilizat disponibilul sau de franc! elvefieni ce poseda in stranatate, farft autorizatia Bancii Nationale. Au mai fost puse sub incuipare de catre parchet, fara ea rechizHoriile sft eearft arastarca, ur- Esatoaele persoane: Leon Biescu, dn Parcul Jiamu 34, fiindcft nu ft restituit to terenen legal, dupa ■rSvenirea sa to tara, valutele — datori $i lire — ce fusesera acordate de Bancft Nafonalft cu prilejrtl unei oftlfttorii in strainatate, valutte pe cari nu 1© folsoise. Aurel ?i Lucia SfStea, din str. Pofonft 5 cari fuseserft surpris?§i in tocaiul unei cofetftrii negociiind cumpararea a 350 dolari. Const. Beliouda, tovinuit eft n’a cedat Bancii National® 100 dolari, 190 coroane cehe, 56 napoleoni ?i 100 ?i lingi cu cari a vSnit in tarft dto Grecia acum eftfiva ani. In fin®, Gh. MihftSlescu, din Brftita havtouit eft a c&leat legea circalat*ei motftleter pr®ttese teansportand 36 moced de arar elvetieng jd fraeea®, ce 1* av»a domia dela altft persoanft cs n’ft putut fi identificata. Toate *peste caaari au fo*t trimise fle efttre parchet, cabinetului 1 instTpetie in vederea d®sivarfirii cercetarilor ?i a emiterii ordonamtelor definitive pentru sesizarea inst&n{elor tie j udecata. . . .... ^ Psntrw ^bonafil K@§trl Se aduce la cuno?tinLa D. abonati urmatoarele: 1) Abonamentele care expirft panft la 30 Sept. 1947 se vor Servi fftrft nici o difrenfa de plata. 2) Abonamentele care expirft dupft 1 Oct. 1947 vor fi recalculate astfel: 08 va calcula noul pret al abonamentului pe timppl dela 1 Oct. 1847 panft la expirare, scftzftndu-se pe aceiia^i perteadft de timp dum plfttitft transformatft to id stebUlzad la cursul de to5 '’1,09# pst 1 led stabilizat. Diferentele de platft sunt cel® indicate mai jos: ! Scadenta 15 Oct. 1947 de platft lei stabiliza# 65. ! Scadenta 31 Oct 1947 de plot© lei stabilizati 128. e.„-^r la 15 Noembrie 1947 de platft lei stabilizati 193 . -z de neplatft se va sista trimiterea ziarelor, , CURIER JUDICIAR INFRACTillLE LA LEGEA REVIZELOR DESCOPERITE INAINTE DE 15 AUGUST » universul. Prelungtrea teiwnutii de prescitee a auruM §i valutelor (AgSrprds). — La 30 August a. c., Banca Natioiniala a tranks Comisiei Ministeriale pentru Redresarea Economics ?i stabilizarea monietai'a o actress in caire arata eft opera{4un©a de preschimbare a aunilui valutelor detinute de institu^ii particular^, potrivit dispozitiunilor art. 1^3 din legea nr. 284 din 1947, pentru cedarea lucrului, valutelor efective $i a altor mijloace de plats strftine, a cerut un mare numftx de salariati cu cunostinte tehnice in aceasta materie, d® care Banca Nationals nu a putut dispune in masura in car® nevoie o cereau §i in mftsura in care ar fi dorit sa satiefacS publicul. Din aceastS cauzS o mare parte din de$natturii die aur ?i valute nu vor putea sa facS preschimbarea in terraenul prevazut de legea mai sus amintitg, mai cu seama ca se constata o mare afluenta a publicului in ultima zi de preschimbare. Pentru aceste consider®nte, Banca Nationals solicits sS se acorde un ultim term®h de 7 zile, pitnS la data de 6 September 1947 inclusiv, in care termen publicul detinfitor de aur, valute elective $i alte mijloace de plats strain^, sa poata efectua preschimbarea ceruta die lege. Dand urmare acestei juste cereri a B&rxcii Nationals, Com^^nea Min%teriala pentru Redresar©a Economica stab'dixarea monetarS a dat uirmatoarea dec^iune : Comisiunea Minist&riald pentru redresarea economics, fi stabHliarea monetari. Aridnd tn vedere adresa Bdncii Nafionale a Romarrdei nr. 193.275 din 30 August 1947, prin care aratd ca din motive de ordin tehrdc, precum si datoritft nvimdrului mare de persoane ce se prezintd la ghi$eele BdncH in ultima zi de preschinbare, nu va putea prej schimba aurul, valuteie efecti- I ve $i alte mijloaae de plata la data fixata de legea nr. 284 din 1947 , DECIDE ART. 1. — Se prorogS termenul prevSzut de art. 1 din legea Nr. 284/1917 pentru cedarea catre Banca Nationals a RomSmiei, a aurului, valutelor efective si a altor mijloace de platS straine, pana la data de 6 Septembrie 1947 inclusiv. ART. 2. — Prelungirea prevSzutS de articolul precedent este unicS. ECONOMICE - FINANCIARE Tarifele C. F. R. aplicate la articolele de prima necesitate Coimuicatul Directiunei generale C. F. R. Pentru lamurirea publicului asupra tarifelor C.F.R. aplicate la ar deolete de prima necesitate dfim urmfttoarele precizari-Directiunira Generala C.F.R. a studiat problisma tsrifolor pentru aliniMitel® ge primft noccaitfite fi a redus taxale tarifar* in am, fol eft prin pixturil. ztebilite de autorttftjii, aprovlaioimre*. pierdor ft© compumiatie on arheoleie necesstre sa fie asigurtttft. Pentru a niussira aceasta., to tabloid de mai jos se dan taxtte a® fcrg,ro»pOnf pentru o disSanta n»edie de 100 km. atSt la transporturile urgent®, oare «e fa© to vagoanele de bagate ale trenurilor de oftlfttori (m©oftgeru) aau in «jleto expediete eu trenuaila rapid® jfte colStftrre cat fi pentru expedipate d« mftrfuri to vagoane compleete cu trenurife de marfa. Se constata eft piftnul transportului nu intreee eateva procente din pretul d© grea al mirfii, chiar la trftnapotstur?!© cele mai rapid® fi dec! cel® mai acumpe fi anume la mesagerii. Pentru disteinjeie mai mari, ca de exemplu la © distanta de 3 ori mai mare, aducft la 300 km., taxete de transport sum*to general numai circa de doua ori mai mari. Aprovizionarea cu aliment®, In special cu zarzavaturi, se face in general dslft distance eft nu tofcrec 100 km. Reese deci in mod evident c&, transportul pe C.F.R. intrS in formarea preturilor alimentelor cu un procent minim care nu poats fi • piedicS In aproviarenasca ora^elor. ★ Pentru transcportul alimantui«r cu trenul, g’a fixat urmatorul tesrif: FSinS d« gTftu (14.30 lei kilogramul, an gros), tsjja pa kilogram ’« trensiporturile cu tre nul de cSlator (mesagaril) 1.40 lei, taxa pe kilogram la tranaporturile cu trenurile rapid* d* ooi»tS9-ie_ 1,12 »«i si tax* pe kilogram la teamporturile cu trenururile de marfa (v*go®ne complete) 0.49 lei; Mafad (14 lei): 1 40—1.12—0.31; mere (5.26 lei): 0.56—0.45—0.31; pere (10 lei): 0.56—0.45—0.31; prune (7.50 lei): 0.56—0.45—0.31; hSruguri (3.25 lei): 0.56 — 0.45 — 0.31; pepeni varzi (2 lei):-------0.31; rapid (2.80): 0.56—0.45— 0.30 virvfte (2 lei): 056—0.45— 0.31; mazare verde (5 lei): 0.56__ 0.45—0.31; fasole verde (3.70 In): 0.56—0.45—0.31peapa (4 lei): 0.56—0.45—0.31; cartofi: (4 lei): 0.56—0.45—0.31; brSnZa (40 lei): 3.40—1.84—1.22; emantaaia (32 lei): 3.40—1.84—1.22; unt (75 lei): 3.40—1.84—1.22; carne de vaca (25 lei): 3.40—1.12—0.54; slanina i?i unturS (48 lei): 3.40—1.84— 1.22 NOBILE PRETURI LA TEXTILE Cover cot 116 128 lei; Dock 140 cm. 225 lei; Tricot 140 am. 225 lei; Moleskin 184 tei; Piquet 80-87 lei; piejduri X 2645 lei b.; Loden 678 lei; Postav civil 897 lei; Postav strich negru 1000 lei; Lind Zefir 88 lei; Covercot Plandra 140 cm. 232 lei; Dock 70 cm. 78 lei; Dril 80 cm. 104 lei; Poplin 193 lei; Dock 90 cm. 109 lei; stamba 72 lei; Diftinft (Plauf) 1419 lei; Pardadun damft 726 lei; Sibb" Buhufi 131 lei; Poplin 220 lei; fleidcord I-Buhuifi 333 lei; E-ponge Mode 98 lei; $ifon 80 cm. Sup. 96 lei; Dana fatioS66 lei; Stofulita bloc. art. 901 ?i 902 145 lei; Stof. bloc. 90 on. art. 1800 317 lei; Tobraico 110 lei; Patura (perm.) 207 lei. @ Membrii Sindicatului Ziariftilor profesionisti care nu activeazft in presa sunt rugaji a trees la secretariat pentru rela Jii. BLmmAGm^r PENICIUNA ASOCIATA TlTM Tianumn: modarsi ai safiiisulua « negativarea analitelo rir-*1,63 DR. CONSTANTIN TlilJU BLANC Bulevardu) Car®!58 Tratav»i 14 ♦ Poliechnica ,,Gh. Asachi“ — i«fi, aduce la cunstinta studenpilor, cS examenele incep la 25 Septembrie, iar cursurile la 15 Octomvrie 1947. In fedinta comitetului sindicatului piele fi incaltaminte din Federatia generals a meseriafilor patroni, s’a hotarit o reducere de Preturi de 10% la incaltamintea pe listele de preturi facute de acest sindicat pana la fixarea preturilor ce urmeaza sa fie fixate de ministerul industriei ?i comertului. kr A aparut: CONTABILITATEA cu apliicatiuni la industrie, cornert, agricultura fi domeniul public, de Petru Draganescu- Brates, ed. Politehnic din Gh. Asachi, Iasi,f.947, 400 peg. # Frontul Democrat Universitar, Uniunea Nationala a Studeinitilor din Romania, a organizait gratuit cursuri de pregatire a candidatilor la examenele de admitere ale facultatilor de medicina umama, veterinera fi farmacie. Ele incep la 1 Septembrie a. c. sub directia d-liui profe sor uniersitar X. Dinulescu dela facultatea de medicina Veterinara. © Federatia protectorilor fl v&natorilor de capre negre dio RomSnia, aduce la cunoftintft celor interesati eft epoca de vanatoare a capriorilor (tdpdlor) de cape© Mjjre, a inceput la 16 August 1947, iar a caprelor negre la 16 Octombrie 1947, iar pentru ambele genuri epoca de inchidere 31 Decembrie 1947. • Biblioteca Municipiului Bucuresti din Str. Batiste nr. II, M redeferinde Luni 1 Sept. a. c., fi este deschisa n fiee?re zi de lucru Intre or»U R-15 fi IS~1«. • A Incetat dsn via(a GhifS loan, foet multg vreme consul »1 Rom&niei 1» Paris. Rsiposatul era nepot al lui Takelome&cu. • Luni 1 Sept, ora 12, spare cotidianul „Viata Sindicalft”, organ al Confederatiei General© a Muncii din Romania. DOCTOR I.AMGHEL ROCENT UNIVESITAR Menitor al CUoicei urologice N»ck»r-I»aris Genilo-U^ilicre, Chirur^l® a r«du«t consultetiile in STR. BREZOIANU 18, ETAJT I Orsie 4—S Telsfwi 5,22.00 ^ Astazi, Dumtoica 3) August 6. c. oreie 10,30 ar® Joe la Casa Prieteniei Promano-Sov'etice, (fost Cinematograful Fantasio), o fezatoar© literara. In program : Opera literara a marelui scriitor rus Ivan Tur?,heniev. Se va citi din operea scriitotrului. Fiilmu! sovietic „F’.oare« de P'atra”. MILITARE • Economa ,i. ml’.itar ..Filaret” anunta pe membrii sai cari au dupus bani pentru Ism re, :« perioada 11 lulis — 14 Augfust, adica cei mentionati in bonuri tranifa a. Il-a, ca vor primi vemne i;a_ prepal oficial actual in lei stabilizati, conform comunicatului comisiei de stabilizare monetara. Acest lucm a fost Pus in vedere membrilor, prin anunful nr. 830 din 11 lull®, afifat in interiorul economatului fi publicat la ziarul ,,Universul‘. Totodata se aduce _la cunofttota membrilor ca se primesc acopturi pentru lemte, la pre,ul maximals in lei atatelizati BISERICESTI 9 Cantftreti! bieerice^t, din Bucur©«ti, stodica’iaati, sunt chemad, Mnniti 2 Sept. ora 5 d. a. precis, la for sfatuire fi rspetitie d® cor, In str. Luteretia 16, fund. fCOLARE 9 Gradina de copii Nr. 40 C. F. R., Bucurefti, (cartierul Steaua) face inscrieri dela 1—10 Septembrie Intre oreie 10—12. BS“ INFOS MATH Comite intre C.F.R. §i uzeiere netatups pentru sporirea productiei Directia generals cfr. acordft o deosebitft importan fft problamei intensificSrii la maximum a operatiilor de recuperare fl esepediere a materia- Mor fenoase fi nefemaae la uztpeite metalurgice, unde acaste produse sunt tranafor* mate. Dat fiind, cS din Hp*a unor matarii prime aceete uztoe nu-fl pel folosi intreage kw caimettat* da produe0e fi et#n adf-tia pador flarate are novele da produsa metalurgieo, fa a juris la tochoarea unei conventH. Pe basso acsertui' swri, 0. 7. R. depune materil prime ea: magnoKitS fi cSrftmizi do magne2ita, procurato din Cehio*lovacia, coco pentru furnale, fer vechi, mangal, etc. fi obttoe — in schimb — dela uzine produoe principale ca: fonts do turnS to rie, fer profilat, firxa, de care fi ratft, inclusiv acceso* riile, pies® tumate din fonts, pi rase turn© to din ot«l. Materiaiele neferoase ea: bronz, mini, 1st care se adatfgfi fi fonts, sunt refbrat* fi pekte crate hi atelieirele «Ultor ferrate. In exaaxrttlul de lucru 1946* 47 •*« wroedtat da cftile ferate rosa&ne tMneloif Rental f«i vechi, varlind tntre B00—3600 tone, fcmum&nd pentru ferbrer gid an de Itwsru dice 19.300 tone fer vedhi, \ B* tEtoede Trtan - NadrM Ghisa at* foet expediata cantr de fe r vechi, intr’o cotS lunarS de 100 la 1714 ton^ raprazent&nd uzi total de circa 0190 tone fier, iar la uziiele Hunedoara s’au expediat Jn 1 luni 0 cantitate de 5200 tone fat geefd. jttifig RENASTEREA MNIPRII SINDICALE IN ROMANIA Cuvantarea d-lui Gh. Apostol la Radio Agerpre®. — Cu pritejul fcnpiinirii a tr©i ani de la renaftarea mifeftrii sindicale to Romania, d. Gheorghe Apostol, la:®?adait®5e Confedrratiei Genebrele a Miuncii, a roati* assarft la posturile noastre de radio, urmfttosuree cuvantare: Se implinesc trei *sil del* re_ nftftere* mifeftrii *ndica!« unite dto RomAnie. Txel ani de muncii ?i luptft iwtotreruptft, pentru ptromovarea interesftlor muncitorunii manuale fi irvtaleotiuide, trei ani de munca fi lupta penkru invkugerea m*i’nor greutftti economic* cauftate de rSeboi, de seceta fi de sabotajul reatetiunii in tome fi ex tome. Da 1 Septembrie. 1844, peste trecutul sciziunilor fi luptelor intre fiii aceletefi dans s’au pu* bazele mifeftini aindicale unite. Aceste noui sindicstte, ca organizatii de clasa ale proletariatului n’au infiele sa faca o politieft economica fi profeeionalft «goi«ta, preocupandu-se exclusiv da problemele pe framantft clasa muncitoare, fi au ftiut sa imple_ teasca lupta muneitorimii pentru o viatS mai bunft, cu lupta poporului romfnn fi s nation«Utftt4 lor conlocuitoare, pentru un regm de adavftratft democratie. Incadratft to marea Federate Sin. dte'lft Mondialft, ml^carea atodioalfi din RomAnia — recunoscuftfl ea tma dto cele mai puternic* fi democratic© organiza^i profesionale — a parMcipat activ 1« toate actiunile todnqptate fcnpotrlrv* ragimurilor de taroare din Spsonia, Grecia, Iran, convlnaft tiind oft to feAul aceete apftrft Insugl regimul damocmit din fora noastrft fi paesa dintre popoare. Pe 1 Septembrie 1947 23. gftrbfttorim in conditiunil» ascutirii luptei totre fos^dla dem»cratl«e fi cele reactiooare, care Sfi as® Indreptat awcutiful impoti’iva pozitiilor cucerite d« cla*K mundi.toare to viata econkwnicS, socials fi politica a tarii. Cuirsa muncitoare in frwratea totregului popoir a munctt fi luptat pentru ca Romania sft dsvinft o estate a pftcii In Sud-Estul European, pentru ca Romania renaacutft sa trSiasca in raporturi de stopsrft pi'ietenie cu Uniunea Sovieticfi, cu popoarele vecine, fi cu toete popoarele darni se da libertate fi progres. Mifcarea sindicalft dto Jara noastra intampina ziua de 12 septembrie, ziua restabilirii unide actiun* gindicala, topE nft campani* d* alegeri a nouilor condiuceri sindicale. Bazafte pe principiile autonomiei sindicale fi a demoaratiei muncitoreipU, alegerile inotpute 1* 5 August saint o m&rturie a maturitatii politice a mastelor de nalarieti, sunt o confirmatie categories a justefei liniei trasatft dei Comitetul Central al Confederafiei Genvrale a Muncii. Confederatia Generala e Muncii fi-a tosufit cu entuziaam propunerile Partidului Comunist Roman pentru imbunStatirea situatiei economice fi financiare * LSrii. Mobilizftnd mess* de salariati pentru aplicarfta in practica a acestor propuneri, mifearea sindicala a adus un aport tn.semnat in pregatirea conditiilor neces®re operatiunilor de stabilizare monetara. Sacrificiile pe sates salariejli au conskntit sa le fasfl trei ani de xite, luer&nd to conditii grele, cu un utilaj tehnic vechi fi uzat, nehraniti si deabracati — n’au fost zedswmee. Stabilizarea din 15 August 1947 initiatft de Partidul Comunist Romftn, a fost o stabilizatft democrat left in interesul intregului popor muncitor. Aatftzi puterea de cumpstrai’e a aariunilor este de doua ari fi trei ori mai mare daeftt aceea dto timpul inflatiei. Mifcarea sindicalft care « contribuit to mare masura la munea de pregatire a stabiliaftr,, astftzi,in pr^'ui zilei de 1 Septembrie, raspunde cu elan la chemarsa tovarftfului Gheorghe Gheorghau-Dej, prefectotele Gomisiei Intermirusfleriaie da Refacere Economica a tarii, de a lupta cu toatft hotarirea pentru mentinerea fi consolidarea stabiparii monetare. Sa lichidam specula fi sabotajul. Farft crulare fata de saboteri fi speculant;!, sindicaliftii trebue sft vegheze ca acestia sa fie predenti autoritatilor fi urmftritft asupra lor pedepsire de catre Justitie. Trebuesc damascati cei ce f&c abuzari, toate elementele iresponaabile fi toti provocatorii care vor sa compromita stabilizarea monetara. Dar In acelaf tiimp sarema noastra ds bazg trebue sft fie realizarea $i dapafirea programului de productie. DSSFIINTAREA ECONOMATELOR Trebue sa depunem cele mai mari eforturi pentru sporirea necontenita a productivitfitii muncii, prin imbunatatirea conditiilor tehnice, a utilajului, prin organizarea rationala a intregului proces de productie, prin folosirea rational^ a materiilor prime, prin evitarea risipei $i prin intreceri la productie. Nouile conditii creiate in urma stabilizarii, cu posibilitati de aprovizionare de pe piata, au pus problema desfiintarii econonatelor. Creiate fi mentinute cu pretul unor lupte grele de zi cu zi, economatele au avut un red de seama la aprovizionarea salariatilor in tinspul inflatiei. Astazi insa existenta lor este nu numai teutila, dar fi periculoasa. Sufjinute prin fondurile statului, econometele sustrageau in mod continuu credite care lipseau productiei, credite care de multe ori nu erau folosite pentru nevoile economatelor, ci, luand drumul afacerilor speculative, inbogateau pe patroni la dauna salariatlor. Controlarea existentaiponomatelor inseamna astazi imobilizarea unor forte de munca, toseamna o ridicare a cheeltuielilor de regia a intreprioderilor fi o urcare a preturilor. Noul sistem de aprovizionare pe baza de cartels cu puncte va asigura In primul rand salariatilor, posibilitatea de a cumpara cu pret legal de la orice magazin, bunurile dft stricta necesitate. Infiintairea magazinelor de Stat, extinderea retelei de cooperative de consum, grupele de magazine ale comerciantilor cinstiti, nu numai ca vocaniopui cu aucces economatele, dar vor fi o garantie ca distribuirea produselor rationate se va face tn mod jusrt $i rapid. Mifcarea sindicaU din Rom&_ nia prin pairtieipare® aa activS 1* redressare economics a t&rii, ?i la liupttie pentru desvoltwea eeneotsdaree re&tmutaj nnetna democrat, a devenit o forts tmp»rtantS in via)® de Stet. Garaii)la coMOlidSrji ac«e6ei for)*, oa ?i deBvertara* W, este uni tatda neinvins a clasei rmjaci toare, care trsbue sS fie eu atftt mai puternicS cu cSt tmpotrirve se se IndreaptS furl* raactlun.il, a specTilantikxr a sabotorilor. SS lichiidam din rSndurile aa. lari*tiior tot ce este titexzat fl tot ca ineeamnift titeliwn. Astfel vom contaribui fl mai mult la cL menterea unitatii de aefitene at dasai munca toare. ConfUentft de sarcindle deal •to* to fajft fi hotftritS sft le ducS la tosdejplinire, ConfedEffatte Generals * Muncii cheamS totoeaga massft de saLarioti mamiaSl fi toltetectorali, la rmmcS fi luptft p*ntru consolidarea raformei monetare fi df«ftvSr?irea raface rii economice, pentru trecerea la pSanificarea economiei (mnii pentru tenbunfttfitirea conittouft a conditiilor de trrj, a oamenilor muncii, pentru totSrirea unitStfi da act tone a clastel rmmdtaare fi deeftvSrfir®a regimtflui de democratie popularS. - " .. mmctrickotasm RETURILE oficiate LA DIFERITE ARTCOLE ALIMENTARE " ZARZAVATIM3 Artie: gras si lung kgr su ridica)ta: 2,10; tm amabvmtal: 2,60 lei. {Ardei jure kgr. 2,00—2,50, Bame 1 kgr. 0,50—8,00; Couop'dfi I Bms. f 4,00-4,50; GoitopidS II Buc. 1.70— j 2,00; Gasii-avtti tineri kgr. 2,50—3; i Castvave); batofeni kgr. 1,50—-2."0; | Canofi kgr. 4,00-4,50; CeapS us! cata de apS ?i ai'pagic kgr. 4/ „■— j 4,50; Doviecei but at a mar* 8,80— 11.00; Dovleaei bacata mi si 8,40— 0,50; Fasole )ucara kgr. 4,50—5,00; S’asola fideluta verde kgr, 8,50— 7,50; Fasole grasl tue&j-4, grsiS verde de wac kgr. 3,70—4,50; G«lil leg. 3 buc. mica 1,08—1,28; ©agosarj kgr. 6,00—7,00; Mirsw pS- truej<M verde ? lewsieaji tegitura mica 0,20—0,25; M4rar, p&trunjel verde ?i leuiftaan snopul 10 leg. 2.00— 2,00; Morcoy, pS«4!*naae sa* p&faBnjel kgr. 2,40—3,80; PitlS- gel* rofii rotund© kgr. 2,58—3,00; P4tl4ge.« ro?ii cret« kgr. 1.70—2,09 Fafc’figsle vinete kgr. 2,00—2,JO; Pvi-umb verde Sue. 1.29—1,80; Sfecld rwtfo kgr. l,90-4k«8; Tar- Iron leg. rnioi 0,40—8,50; T^linS frunzS snopul a 10 leg. 1,70—2,00; Tekna cu radSctnS leg. a 3 buc. *,00-6,60; Usiuroiu kgr. 10,00—12 VarzS, fail coter kgr. 1,S9—2,00; VarzS rv?ie kgr. 2,10—2,50; Par* zavat de supS Leg, 5 50-0,75. BRANZETUR3 DIRsI LAPTF DE VACA * BrA' ~A telemea slabs kgr 24,00-5 32,03; Branza dulce, frSmSntaaB kgr. 28,00—36.00; Unt presat kgs* 70.00— 90,00; Unt tSrSAesc k jpa 33.00— 42,00: Unt tCpit (cte oa:e sf vaea) kgr. 70,00—90,00; Smanit, S- grasA kgr. 31,00—36,00; Lipte biiujt. litrsl 6,00; Lapte d* vaca kgr g,09;* OaS butt 2,09—2,50. ^ PASARI-V1I 4 Ordnn vii buc. cu ridicata c el 56,0$ CU affiintmvital 61,08 lei; Boboci ungiica buc. 64,00—70,00; Boboci S3 rats buc. 40,00—44,00; GSgte .etvv rind b»e. 65,00—71,00; Pul la xSi,.« b»«. 30,00—33,00; Rate buc. 43,00-4 47,00. | I FRUCTE ! Mere superioare (Btsniai1c$ap'aa) kgr. cu ridicata: 6,50; cu avisnun. Sul: 7,50 lei; Mere calt. I-a kgr. 5,25—6,00; Mere cant. II-a kgr. 3,75—4,50; Pere Duaset, Regina si Lucelle kgr. 10,60—12,00; Per® site varietS)! kgr. 6,50—720; piersiei extra kgr. 18,00—22,00; R*ralii calit. II-a 8,50—19,00; Prune tuieu, Bagen Ana Spat kgr. 7,50—9,00; Prune bruminn kgr. 6,00— 7,00; Prune grase ?i alta va- 1 rieta)i kgr. 5,00—6,00; pepeni Tr- i potam kgr. 2,50—3,00; Pepeni Tvtri aestani kgr. 4,00— 5,00; Rapani vrrzi ?i negri ki?r. 2,00—2,50; Pepeni galben kgr. 2,00—2,58; Strugun coarne, Samson cheas s’as kgr. 8,59—10,90; Strugtdl i Hamburg Afuzalil ?i Napoleon I kgr. 11,00—13,00; Struguri A . albiri negri kgr. 5,00—6.SO. CAR&E $1 GRASIMI | Carne de vacs kgr. cu ridicata: • 25,00, cu amSnuntul So.OO; Carne de porc kgr. 40,00—48,89; Carne de berbec kgr. 20,00—24,00; Carne de cal cu css kgr. 12,50—15,00; Car- ne de cai teeatS kgr 20,00; SlSninSf crucii kgr. 48,00—57,00; seu del vacS kgr 25,00—30,00; Geaazfi. kgr. 50,00— 60,00; UnturS kgr. 59,00— 60,00, ' BRAW2ETUR!, QUA' LAPTE 3rSncS telsmea kgr. e« ridicata: 41,09 l«i, cu amSnUatsa 48,08 lei: BrSnaS tie fcardaf kgr. M,80—84.00 Sranzi frfertaniata de Moldova kgr. 59,00—S4.60; ca#C*vaI ds Daixogao rgr. 64.00—72,09’ CajobVal de Penteieu kgr. 55,8(^58,06; MEZELURI AfwnSturi (antricot, mwfebi, sau' earn* d» poao afumatS) kgr. c’n dicata 78,00, cu amanumtul 88,00 lei; S Crenwir?ti kgr. 54,00—68,00; CJv3 hm* ^ Piclbira de Pore af■uniat* kgr. 48,00-86,90; CosHtS (PleptH afuxnatS sau Xi&rti kgr. 66,00—80,31 Meaeluri aaertat© (Parizor, Debre-aj| tin, etc.) kgr. 63,00—73,00;' Poatca-S mi de oate i?i capii kgr. 38,00—13» Si’nim ds pure (40% Pore) kgr® 58,00— 76,80; Salam de vuci kgfil 37.00— 48,00; SlSnlnS si coasts sSaj natS sau afumats kgr. 50,00—64,00^3 9unc5 fiarta presatS kgr. 108,0a6—'j 140.00, | PE§TE PROASPAT'f Albltura kgr. cu amSmmtul 22.0$ lei; Ayat kgr. 29,00? BsttfuscS, )«' 21,00; Biban kgr. 23;C0; caracudw kgr. 23.00; Caras kgr. 25,00; CSc-jfc JeancS kgr. 27,00; Chefal kgr. 23,00; Chefs! mljloclu-a*4fiS^ nos kgr. 40,00; Chefal maiv-iabaare kgr. 63,00; crap pfina la 2 ksrJS buc.-ciortan kgT. 38 00; Cmp 2-4 kgr buc.-c. crap kgr. 43,00; CXyd paste 4 kgr. buc. kgr. 60,00; GbS-lf ban kgr. 18,00; Lin kgr. 31,00; rums kgr. 27.00; Mreanft kgr. 4fi,0$| Ob.ete kgr. 21,00; PISticS kgT. Blzeafca kgr. 25.00; Rogioari kar3 47,88; Sab’ti kgr. 21,00; SaJSu p&m ia. 1 kgr. buc. kgr. 34,00; lyulaH 1-3 kgr. bueata kgr. §2,00; 9S8KJ pwbe S kgr. bueata kgr. 71,80m Stenin pins la 1 kgr. buc. 2«.69?| ftramn dela 1-2 kgr. buc kgr. S* Sofflin del* 3-10 kgr. buc. kgr. 89,95 r# Soavn psete 10 kgr. buc. kgr. 84.96s* 8>tlu«& p4nS la 2 kgr. bue. kgr. 58;, 3 «cS dela 2-4 kgr. buc. kgr. 36,06 f') <ii0uc4 pest® 4 kgr. buc. kgr. 47,69ft YfeiteviiS kgr. 34 00. -*o^o- i arifele autofeuzelor R.A.I.A. au fost reduse Agerpres. — Regia Autonoma de tranaporturi cu autovehicula RATA a redus in mod provizoriu tarifele cu 40%. Nouile tarife au intrat la vigoare to depfund de astazi. 4" Editura UNIVERSUL literatura lansaaxdi ION BIBERI: Un ora i§i traieft* viat* (roman) MIHAIL SADOVEANU: Legends efinte (eu ilustratii de Dimiria Nicolaide) P. P. PANAITESCU: Interpretiri romanefti T Gs.*am®tlci Prof. L. DUNCAN: Griawth* limbii engleze T E. SEIDEL: Gramatic* limbii ruse Biblioteca Teitnica „Ua!vetisiiStt Ca*fi pentru copiii POS: Titilicft spaima »ra*tor Dr. C. STEFANESCU: Crafterea oilor GH. I. GEORGESCU: Magellan Anecdote . FORTUNIO: Anecdote fi intftmpiftn din teatnt T Aceste public*(luni se gftsese dft vaware la toate horftmle dto tarfte nu se pot comanda la Editura „UNIVERSUL”, Bucuresti, Str. Brezoianu Nr. 23-25, trimitand valoarea levadata, cu comisiila. 1 i