Universul - Capitala, decembrie 1947 (Anul 64, nr. 276-297)
1947-12-01 / nr. 276
&ral al 64-lea Fondator: LIUCI CA2ZAVILLAN Proprietari pUNIVERSUL“ S. A. •©scris sub Nr*. 160 Trib. Ilfov PASI 5 CEI In anasritf conform aprobMj Dir. G-ralc p, T, x© Ni*. M.06Í/3SÍ CELE DIN URNA ! TIR! TIM LUNEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA II ADMINISTRATIA BUCURISTI, ITP BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.3A10: APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECTIE PIAŢA StKaăt, 8Sf, k gaeeta o doamnă bătrână Mică, .cu părul alb, ca valmele tremurândfis ca respiraţia precipitată dia causa suişului celor câteva trepte ale primului etaj. Poete că respira precipitat şi dia caursa emoţiei La? vârsta ei săvârşi»ea act de îndrăsneală, Să viaţă singură, să-şi spună păsul unor oamisni necunoseaţi. Unor oameni noare, însă, mărturisea că are încredere. Ultma ei încredere in viaţa singură, fără de sprijin, pe care o duce. Am cretrut că e o pensionară. Da, era o pensionară. Dar era şi o proprietară. Nu de blocuri, ci a unui apartament. Şi avea chiriaşi. Ce mi-a spus despre 01 par lucruri de necrezut. Pjwnsit să le relatez altă dată aici. Sunt fapte — pur și simplu — îngrozitoare. Ticăloase. înainte de s le scrie —■ aştept unde precizări, tinde detalii revelatoare. Bătrâna a plecat să mi le aducă. După plecarea ei, m’a urmărit mult timp imaginea aceia de femeie bătrână care făcea o supremă încercare ,venind la noi, care îşi punea ultima nădejde în noi. N’aşi putea spume că toţi cititorii sunt la fel. Sunt şi din aceia care au mai au încredere în gazete. — Ei soriţi voi, dar nu se Vede nimic. ■ Cititorii aceştia sunt nişte nerăbdători* Fi vor să vadă efectele unui articol chiar a doua zi Ei uită că schimbările în bine se obţin numai prin luptă continui, îndelungată. Că un articol se uită dar efectele lui rămân. Am puţin, mâine puţin, până ce dau recoltate mari- Mai întâi chiar In spiritul cititorului care începe să înţeleagă unele lucruri. Apoi în masurile de îndreptare ce se iau atunci când cei care sunt In drept să ia aceste măsuri urmăresc, cu adevărat, binele colectiv, . Am să iau un exemplu., A doua Şi după ce s’a desfiinţat mercurianiile de?,fiinţare pe care o cerusem, deşi unii cititori erau nemulţumiţi . A doua şi după desfiinţarea mermttajului scrieam, tot aici, ci „jocul acesta — în sus şi în jos — al preţurilor va dura câtva timp până ce el va fi din ce în ce mai domol. Vreau să spun că oscilaţiile vor fi din ce în ce mai mici, până ce preţurile vor deveni stabile şi conforme cu realităţile pieţii. Pentru a se ajunge la acest rezultat trebuiesc două condiţii. Prima, să existe, în ţară, suficiente alimente din categoria acelora cărora li s-a lăsat preţul liber. Dacă sunt destule, îşi stabilesc, singure, preţul just prin jocul cererii şi al ofertei”. „Ştim, cu toţii, că această condiţie e îndeplinită de recoltat abundentă din anul aceeamerţ sunt în suficientă cansta. Alimentele lăsate libere în titale pentru a-şi stabili, singure, preţul just”. . „A doua condiţie e ca speculanţii să nu pervertească acest joc firesc ăll pieţii. Dacă anii vor dosi marfa, iar alţii nu o vor aduce pe piaţă — pentru a o scumpi, astfel, te mod artificial — atunci legea cererii şi a ofertei nu va mai putea funcţiona (căci dispare unul din tarmenii legedi oferta)”. „Aici e, red, lupta care trebuie dată acum. Mercurialul I trebuia desfiinţat căci el nu corespundea realităţii. Dar I desfiinţarea lui să nu însemna I libertate pentru speculanţi ci i libertate pentru marfă să vină , şi să Se vândă, la preţ just, o® piaţă”. (UNIVERSUL, 1 Octombrie 1940. A doua zi după ce scrisesem lucrurile acestea, m’am întâlnit cu un antic. Zâmbind, îsi a spus: — Preţurile n’au să joace, când în sus, când în jos. Au să se ridice tomai în sus. Neîncrederea lui era firească după atâţia ani de inflaţie, după atâţia ani de neîngrădit jaf diin partea speculanţilor. A trecut, de atunci o lună şi ceva. Şi iată că preţurile la articolele alimentare abundente în ţară şi libere în comerţ s’a stabilizat. Stabil e, acum, şi preţul articolelor care nu se află din abundenţă. Stabil dar scump. Păsările, brânza, untul, ouăle etc., şi-au fixat preţul. El e cu mult mai măre decât puterea de cumpărare a celor cu venit modest Deee? Pentrucă sunt puţine. Soluţia ? Să fie mai multe. Să fie şi ele din abundenţă. Dacă n’ai decât o găină în ţară şi va s’o împărţi la cincisprezece milioane de oameni n’ai să reuşeşti decât sau să le dai, fiecăruia, câte un miligram pe săptămână sau să 1© vină rândul la cincisprezece milioane de zile, odată, să mănânce o găină . Absurditatea ipotezei subliniază adevărul situaţiei pe care ne aflăm azi Din cauza epuizării stocurilor de fete şi păsări piaţa nu mai poate fi aprerazionata atât de abundent încât să scadă preţurile la un nivelaccesibil tuturor». De aceia, la aceste alimente se impunesau, raţionalitatea consumului sau libertatea preţului care să Stimulez© pe producători să refacă stocurile. Autoritatea practică şi una şi alta din soluţii Cu totul alta e • situaţia la legume, porumb, la zarzavaturi etc., care sunt azi din abundenţă. La acest© produse a fost suficient un an bun ca • să putem acoperi şi întrece necesităţile consumului intern. AM lipsa de pe piaţă şi ridicarea preţurilor nu erau determinate decât de Specule. Speculanţii erau aceia care perverteau jocul cererii şi al ofertei, fie cumpărând şi dosind marfa, fi© neaducând-o pe piaţă pentru a deveni rară şi scumpă. Iată de ce spuneam,la începutul lui octombrie, ci aici trebuie dată bătălia, contra speculanţilor, contra celor care nu-şi fac datoria să ţină în frâu specula şi să aprovizioneze, abundent piaţa. Situaţia de azi din Bucureşti a pieţii zarzavaturilor — unde se găseşte ieftin şi abundent de toate —* arată că bătălia contra sipeculanţilor* a fost câştigată, 8! trebuia să raeneo®* etem meritul esxospţional al d-lui Donces, noul prim-ajutor de primar al Capitalei, care, între singură biună, a pus ordine tetr'un domeniu în car© domnise haosul şi jaful. Energia cu care d-sa lucrează dovedeşte câ-i făcut din alt aluat decât gospodarii de până acum ai Capitalei. A fost, dealtfel, primul în postul său care nu şi-a început activitatea cu declaraţii : am să fac, am să dreg, D-sa. a făcut Aşa cum e primul ajutor de primar care sere sitei fie semnalate lipsurile şi criticate greşelile pentru a putea fi îndreptate. Energia unui singur om nu poate face, Ipsa, totul* Aşa cum o problemă complexă nu se rezolvă cu măsuri luate într’un singur loc. Problema aprovizionării alimentare era generală şi ea trebuia soluţionată prin măsuri generale. Ceeace s'a şi făcut Căci la îmbunătăţirea de azi a pieţii au contribuit toate măsurile de ansamblu luate — în întreaga ţară * de comisia de redresare economică căreia INCOOP-ul îi dă, azi, un preţios concurs. Sa nu uităm că, în fond, se da o luptă pentru succesul stabilizării. Aprovizionare® cu alocare şi menţinerea preţurilor la articolele aflate din abundenţă în ţară e nimai un aspect al carei probleme a stabilizării. A marsi probleme a refacerii ţării, a măririi producţiei. Căci, cât timp nu va fi metrul de americă 18 tei , kilogramul de cuie douăzeci, nu va va putea pretinde ţăranului să-şi vândă găina cu 50 de le şi pulcsi un leu- Marea bătălie se dă, deci, în fabrici De acolo, deda efortul neprecupeţit al muncitorilor, dete organizarea * pe baze noui, folositoare episeutatăţii a industriei, de acolo va iveni ieftinirea generală a viefii şi succesul deplin al stabilizării. Dar ,cititorii aceia, grăbiţi la care mă refeream la început! mi înţeleg întotdeauna deci, punem atâta accentul pe mări-! rea producţiei, pe organizarea industriei, pe, eliberarea ei de vechile servituţi ale exploată- rii capitalului apusean. Aceşti cititori grăbiţi ar vrea ca măsurile care se iau să reverse asupra ţării, imediat, cornul abundenţei şi să curgă, peste tot, laptele şi mierea. Cum această abundenţă generală nu poate veni imediat, ei critică şi sunt nemulţumiţi. Deşi ar putea să vadă că ie o mare, o profundă deosebire intre cer era acum câteva luni şi re e azi. După cum, infinit mai bună va situaţia peste alte câ-j teva luni* Pentru a nu ne re-* feri laanii care — de vom fi lăsaţi sa muncim te pace —»! vom putea reface Ţara şi asigura, tuturora,abundenţa. De lucrul acesta îşi dau gea j ma ceilalţi cititori *— cei mulţi, — carecred în scrisul nostru, j Fie ei tineri sau bătrâni, ca doamna cu nărui alb a rarei s triată poveste am să v’o spun altădată, ‘ Äi C, CsnstanitlSnesey REFORMA JUSTIŢIEI EXPUSĂ IN FAŢA CAMEREI DE CĂTRE D, MINISTRU LUCREŢIU PĂTRĂŞCANU la faţa Camerei Deputaţilor, A. Lucreţiu Pătrăşcanu, minis- tuil justiţiei, a făcut, ieri un amplu expozeu asupra Reformei Justiţiei, reformă a cărei iniţiativă şi realizare aparţine partidului Comunist Român ) şi care constitue unul din elementele esenţiale la consolidarea, şi desvoltarea democraţiei noastre populare. După ce d-sa a făcut, o documentată " bucuraiane în trecut, a arătat că aparatul Justiţiei, moştenit după 23 august 1944 şi 8 Martie 1945, a fost, creiat în spirit de clasă, să slujească interesul de clasă al claselor posedante Un exemplu frapant, a fost acela in legătură cu reforma agrară In plină reformă său găsit judecători neînţelegători ai timpului. orbi, mânaţi însă de interese de clasă, care să aducă la faţa tribunalelor ţăranii, pe care guvernul, urmând voinţa masselor, îi împroprietărea. Său , găsit judecători, care să, se pună deacurmeu reformei agrare Sate întreg, au început să fie purtate la judecăţi, sperându-se astfel că noii proprietari îşi vor recupera pământul. Nu era detâmplătoare atitudinea aceasta ii vechiului aparat al justiţiei. ". România a trecut prin ceasuri grele, Guvernul nostru a imnit la putere te momentan -te care eram la plin război. Am avut greutăţi legate de urmărire războiului nebunesc, pe care l-am purtat; am avut greutăţile legate de seceta care ne-a bântuit. Guvernul, sprijinit deelementele conştiente, sprijinit de masse, a pornit opera de reconstrucţie Guvernta s-a lovit însă de un sabotaj organizat. Care a fost atitudinea celor mai mulţi dintre judecători, care a fost atitudinea celei mai mari părţi din vechiul aparat judecătoresc ?' Au căutat să absolve pe ■sabotorii cari. Intru-actiivitatea'lor, prin faptele lor, se puneau deacurmezişul, refacerii 'ţării In lupta aceasta pentru reconstrucţia, ţării, şi în lupta împotriva sabotajului, mare . parte, foarte mare paine, din judecâtori. au stat de partea sabotorilor Am luptat şi continuăm să lup.dm.rpentru o viaţă mai bună şiasigurăm, masselor mari un nivel de trai mai ridicat Am pornit o luptă împotrivaspeculei. Ne-am isbit de greu teţi, de mari greutăţi, în aparatul.Justiţiei Cu toate îndemnurile venite din partea ministerului, cu toate măsurile aspre luate, cu toate încercările de a convinge massa mare a magistraţilor de justeţe a rmtiv-ui noastre din combaterea speculei, totuşi noi nu am parvenit să angrenăm, nici până la ceasul de faţă, magistratura noastră în lupta împotriva speculei, S’A SCHIMBAT CARACTERUL ■SOCIAL.. AL MASSEI INE.RAC* TORILOE Care. este explicațiunea acestei, permanente nepotriviri intre ac(Continuare in pag. 2-a) FMTpetru~groza' FELICITĂ n GENERALUL SUSAJCOV D rrimmtrustrj dr. Petru G.*oca. a trimis următoarea telegrmă • Domnului General Colonel de Tincuri I. % SUS ALCOV Mosei'*'-». Aflând cu bucurie de binemeritata cinste ce vi s’a. făcut prin acordarea înalte disteteținflî a ordinului .,Lente” tio sa vă ex- triii t :i toati *■*na cele mai calde felicitări Guvernu' cât şi poporul român nu vor uita niciodată prietenia şî înţelegerea pe care aţi arătat-o permanent în tot timpul şederii dv. în România» D” PETRU GROZA Telegrama primului ministru către Mar©şaliîl Tito , dr. Petru Gross, preşedintele Consiliului. de Miniştri, ■ a trimis următoarea telegramă: ExcelenţeiSale Mareşalului Ieşu Bros Tite Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Federative Populare Iugoslave Belgrad Cu ocazia aniversării promulgării Repulicii Federative Populare Jugoslavs rog pe Excelenţa Voastră la privaeasul cele mai calde urări, din, partea guvernului român cât şi a mea persora. Poporul român trimite cele mai sincere urări de prosperitate şi progres eroicelor popoare prietene din Iugoslavia hotărît să colaboreze cu ele frăţeşte pentru cauza democraţiei şi a păcii. Dr PETRU GROZA, ■Preşedintele Consiliului, de Miniştri TELEGRAMA tO MITETULUI CENTUM M PARTORErB CQMUMIST R®MÂN Mareșalului Jugosleviei IOSIF BROS TFTO (aeigrad In presa de aniversai© a pronia,mării republici! în Jugoslavia, Comitetul Central al Pargdului Comunist Român trimite calde Selicitări eroicelor popoare ale Jugoslaviei, slavi intui partid Comunist din Iugoslavia şi personal D-voastră al cărui nume est© pronunţat cu dragoste de cei ce luptă pentru democraţie în întreaga lume. Poporul român este insufleţit de dorinţa de a strânge şî mai mult relaţiile de frăţească prietenie ce există între nouaIugoslavie ţn noua Românie. Vă urăm noul succes? înopera de reconstruire socialistă a Iugoslaviei şi în lupta noastră comună împotriva imperialismului şi reacţioraţi pentru măreaţa camă a păcii tratei«», a democraţiei populare şi a socialismului. Comitetul Central 9,l Partidului Comunist IRomân Secretar General. GHEORGHE GHEORGHIU -EDEJ mmm la centrele de distribuire A ALIMENTELOR RAŢIONALIZATE Oficiul Economic al Municipiului Bucureşti aduce la cunoştinţă cetăţenilor şi deţinătorilor de centre de alimente raţionalizate că înscrierile la aceste centre se pot face fără vre-o aprobare pentru întârziaţi şi noui născuţi, dar numai pentru cei ce fac parte din centrele depline, repartizate la centrele de alimente ■ respective. Mutarea de la un centru la alta se face numai cu aprobarea Oficiului Economic Tabelele de înscrişi suplimentari cu borderourile respective se vor depune In fiecare lună La Oficiul Economic. Pentru luna Decembrie acest© tabele se vor depune până la 4 Decembrie 1947, tabelele fiind însoţite de: Un borderou numeric al noilor înscrişi şi al cartelelor de culoare schimbată, cum şi de un borderou numeric pe categorii de cartele pentru toţUul îru ,it.laidda ceatre, înscrierile os se vor face după depunerea tabelelor se vor centraliza pentru luna următoare. UNIRI ŞI ÎNFĂPTUIRI Nu se datoreşte unei coincidenţe faptul că au fost anunţate simultan două mari concentrări de forţe ale păcii şi ale binelui Deabia fusese difuzat planul de organizare şi de lucrual marii instituţii dafilor obştesc,Comitetul Naţional de Ocrotire a Copilului — urmaş învrednicit să moştenească activitatea C A, R, S. U.-flrului, —, şi ială că apare o nouă mărturie a hărniciei româneşti şi a voinţei de mai bine a masselor, sub forma platformei care prezintă programul de lucru al marilor organizaţii, feminine unite. Nevoia acestei Uniri se făcea simţită de mai multă vreme, de când se închegase munca şi se lămurise scopul fiecăreia din organizaţii in parte. Coordonarea punctelor comune ale programului lor, simb fonia Federaţiei Democratice a Femeilor din România, dovedise dintru început, că pot fi temeiuri, şi mijloace de acţiune potrivite tuturor aşezămintelor în care, activează femei. Printre componentele acestei federalizări se înfăţişau toate aspectele lucrului feminin:femei călite la lupta anti-fascistă, femei angajate la ‘asistenţa socială iniţiată de partidele democratice altele activând in viaţa sindicală, dacă altele reprezentând interesele unor mari comunităţi — cum rate ASMAR-ul, — şi chiar reprezentante ale activităţii sociale pe teren religios,cum erau membrele Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române. ♦ oricât de deosebite să fie postulatele lor de bază, toate aceste ■ instituţii au puncte comune de program, punct© ce angajează deopotrivă sufletul, energia, voinţa şi dorul de mai bine al femeilor. Când e vorba de lupta pentru pace, de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, de culturalizare, de solidaritate sociala, de aplicare a cuceririlor democratice care au, tocmai pentru femei, sensul unei desăvârşite eliberari, când e vorba de a educa sufletele şi de a fi părtaşe active la redresarea ţării pe toate sectoarele producţiei, care ferne© poate rămâne nepasătoare, oare a? poate ţine deoparte ? Odată realizată asemenea concentrare de forţe, odată ce au fost cunoscute posibilităţile şi cercetate , mijloacele celei mai utile cooperări, sa purces mai departe, către ţelul definitiv, către perfectarea instrumentului de realizare, către unire. Unificarea tuturor marilor organizaţii feminine, vădit necesară la centru, va fi şi mai rodnică la fitialife de pnovioc*«.. Acolo. s'au întâmplat, prea des fireşti , încălcări de activitate şi de atribuţii care, sau lăsau descope.. rit câte un sector, sau concentrau, numai pe un anumit punct acţiuni ce s’ar fi putut orienta mai cu folos către, alte scopuri. Acolo, elemente de valoare îşi răzleţeau sdeţea forţete fără a se putea întotdeauna utiliza cu un maximum de randament; iar numărul prea mare de organizaţii îngreuia pentru’ fiecare rezolvirea problemei de capitală importantă, bugetul,lraindu-se şi declarându-şi cu avânt scopurile, odată cu publicarea platformei program ce te oglindeşte la sufleţitele preocupări,, femeile , au dovedit, înc’odată, că înţeleg rostul şi menirea drepturilor ce le-au dobândit, că vor pune la contribuţie aceste drepturi spre a îndeplini misiunea pe care le-o cere progresul naţiunii, o misiune de omenie şi de pace, dar în acelaş timp de dârză veghere şi de solidară apărare a intereselor familiei şi a copiilor lor, interese care sunt, la ultimă instanţă, ale poporului şi ale ţării MICAULA CATAR,GH Hr. *96 lunt ! J& - T*!*! FESTVA1UI DE LA ATENEUL ROMÂN CU PRILEJUL ANIVERSARII republice federative portire jugostive Eri la orele 8 după amiază a avut loc la Ateneul Român festivalul organizat de ARIUG pentru a sărbători aniversarea proclamării Republicii Federative Populare Iugoslave. Au fost de faţă la această solemnitate d. dr. Petru Groza, preşedintei© Consiliului de Miniştri, d-na Ana Pauker, ministrul afacerilor externe şi d-nii miniştri: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Teohani Georgescu, Octav Livezeanu, Traian Săvulescu, Florica Bagdasar, Tudor Ionescu, Mihail Sadoveanu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi d-nii subsecretări de stat Gh Vasilichi, Miron Niculascu, D. Dămăceanu, C. Agiu, d-nii secretari generali Mihail Fiorescu şi C. Slătineanu. Din partea corpului diplomatic au participat d-nii: S. I. Kavtaradze, ambasadorul URSS la Bucureşti, Radomia Golubovici, ambasador al Republicei Federative Populare Iugoslave, Iaroslav Krauss, ambasadorul Cehoslovaciei, D. Ganev, midistrul Bulgariei la Bucureşti şi d-raii: Iacovlev şi Iiskov, consilieri ai Ambasadei Sovietice, Rancom Zietz şi Ivanovici Duşan, secretari ai Ambasadei Iugoslave, Benedict Blazek, secretar al Ambasadei Polone, Iclodi, consilier şi Fay Cias, secretar al Legaţiei Ungare. Au fost deasemeni prezenţi d-nii: Gheorghe Apostol, Iosif Ghişinevschi, d-na Elena Livezeanu, d-nii dr. Parhon, Ştefan Nicolau, Mihail Dragomirescu, Paraschivescu-Bălăceanu, N. D. Cocea, Gh. Adorian, secretarul general al ARIUG-ului, d-na Maria Rosetti, numeroas personalităţi din viaţa politică şi culturală a ţării, precum şi mai multe delegaţii de muncitori şi intelectuali din instituţii şi întreprinderi. Solemnitatea aniversării proclamării Republicii Federative Populare Iugoslave a început prin intonarea imnului regal român, a imnului iugoslav şi a imnului sovietic. Pe-Negru şi Macedonia, trăiau separate ducând lupte fratricidă aţâţate de răuvoitori. Mişcarea partizanilor îti lung şti în lat, dorinţa realizării a acăîviiaşi ideal, frăţia care l-a legat in lupta comună, contra hoar* deter cortopitoare, ti realizat frăţia eternă a acestor popoare ţi a dus la înlăturarea oricărei des** binari. In lupta lor, popoarele iugoslave, au avut norocul să aibă alături, in primul rând popoarele Uniunii Republicilor Sovieticecare au recunoscut în Mareşalul Tito pe conducătorul mişcărilor muncitoreşti din anul 1921, pe omul indicat să rezolve favorabil marea şi complexa problemică .Iugoslaviei Românii din Iugoslavia au Îmbrăţişat cauza partizanilor şi s’au integrat in lupta popoarelor iugoslave. te Luptând pentru înfrângerea inamicului intern şi paralizând acţiunea reacţionară a guvernelor sârbe, care unelteau în afarta ţării, Mareşalul Tito, ca o imeu*minare a succeselor, la 29 Noerrombrie 1943, a reuşit să stabilească structura de azi a statului Jugoslav. Comandant suprem al armatelor de partizani, simbol al unirii acestor popoare, Mareşalul Tito conduce azi destinul Iugoslaviei unite, alături de atâţia colaboratori destoinici şi încercaţi. Lupta pentru refacerea grabnică a ţării, ridicarea ei în toată domeniile şi stabilirea , vinar, condiţii sociale, care să asigură dorinţa nelimitată de pace cu popoarele vecine, ne îndeamnă să simţim cele mai curate sentimente de prietenie faţă de acest eroic popor. Salutăm cu entuziasm această măreaţă operă de reconstrucţia a democraţiei populare Iugoslave aflată în plin mers spre socialism! D-nii prim-ministru ,tr.. Detru Groza, Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul economiei naţionale şi Golubovici, ambasadorul Iugoslaviei la Buicureşti, la festivitate .Csîe pâsti .dia ME cristislas? **•.£ fate 2.15. .1?» ...*•?fertili'® fM*» CUVÂNTAREA D-NEI DR. FLORICA BAGDASAR D-ha Florica Bagdasar, ministrul sănătăţii şi preşedinta Asociaţiei Române pentru strângerea legăturilor de prietenie cu Republica Federativă Populară Iugoslavă, a luat, cuvântul spunând următoarele: Asociaţia Româno-Iugoslavă, pentru strângerea legăturilor dintre popoarele noastre, participă cu un profund, sentiment de bucurie la aniversarea proclamării republicei in Jugoslavia. Republica Federativă Populară Jugoslavs, simbolizează o nouă formă de guvernământ in care s’au contopit de bună voie diferitele popoare ce erau despărţite şi învrăjbite de secole prin vitregia, vremurilor şi, din interesul imperialismului aţâţător. Sărbătorind astăzi unirea popoarelor iugoslave, poporul român îşi exprimă simpatia sinceră faţă de ele şi dorinţa neţărmurită de a vedea armonia deplină intre popoarele unităţii iugoslave şi poporul român. Rezistenţa legendară a tuturor energiilor constructive constitue epoca măreaţă a poporului iugoslav de astăzi. Forţa teutonică, care na ezitat să recurgă la cele mai satanice mijloace de constrângere şi de distrugere, nu a putut învinge sufletul iugoslav. Mulţi au căzut eroic, mulţi s’au retras în munţi, rezistând ‘ şi luptând fără frică. La, fel ca şi fraţii lor sovietici, partizanii iugoslavi, au făcut minuni care au uimit popoarele lumii. Sub flamura, partizanilor, s’au unit, toate energiile, tinere şi vârstnice, femei, bărbaţi şi copii. In toamna anului 1943, Hitler, in disperarea lui, a trimis pe la aplauzele frenetice ate asiat tenţei, a luat apoi cuvântul d. Gh. Gh©brChiu-i deji secretar general al partidului comunist şi preşedinte de onoaşte al Asociaţiei româno* Iugoslave: Aniversarea proclamării Depublinci Federative Populare Iugoslave constitui pentru poporul român un prilej fericit de reafirmare a prieteniei şi simpatiei cu care urmărim ceea ce se înfăptueşte sub privirea admiratoare a lumii dornice de pace, reconstrucţie progres in Iugoslavia Mareşalului THo. Prietenia între popoarele noasta® nu este de dată recentă,. Suferiţi” rele şi lupta împotriva, aceloraşi vrăjmaşi pentru apărarea fiinţei naţionale a popoarelor noastre, în cursul veacurilor, au făcut ca obiceiurile, portul, cultura popoarelor noastre prezinte asemănări cu adevăat ,fr*aordinare. Dar această prietenie şi simpatie reciprocă s'a călit şi s’a desvoltat, primind un conţinut nou profund in cursul anilor grei de luptă împotriva celui mai barbar duşman pe care lau cunoscut vreodată popoarele noastre, imperialismul fascist german. Simpatia s’a transformat In admiraţie sinceră, urmărind lipta eroică a popoarelor din Iugoslavia nouă împotriva cotropitorilor, avântul «i tenacitatea cu care au pornit la reconstruirea ţării lor, care a suferit distrugeri înspăimântătoare, energia cu care merg pe drumul marilor pefaeei sociale, spre făurirea socialismului sub inteleapta conducere a Mareşalului Tito. Un drum esteem de bogat In Infăptuiţi a parcurs Republica Federativa Populară Iugoslav* iu crn pateu ani ce au trecut dein istoric» adunare dela Jakce, ţinută la 39 noembrie 1940, când a fost proclamată republica şi s’au cosisacrat drepturile şi libertăţile democratice ale popoarelor din Iugoslavia. La acea dată popoarele Iugoslaviei se găseau Încleştate în lupta pe viaţă şi pe moarte împotriva năvălitorilor germani. Steagul reasistenţei populare a fost ridicat de eroicul partid comunist iugoslav încă în ÎMI, când cu complicitatea guvernanţilor corupţi şi reacţionari, ţara a fost cotropită. Speculanţii, bancherii, fabricanţii şu toţi acei ce constituiau pătura conducătoare parazitară, s'au pus in slujba cotropitorilor — aer vin* du-1 in mod lesolit ori. camuflat. Muncitorii, tiranii, Intelectualii devotati caute! libertăţii popoara i ' '-'-'S -Izvia au răspuns în' mass* la apelul partidului comunist iugoslav, începând cu boicotarea r.w.eur lor ordonate de ocupant, cu rezistanţa pasivă până la acţiuni d partizani şi insurecţie populară armată, lupta s'a angajat succes sub toate formele. In vara mult 1941 luptele de partizani se desfăşoară In toată ţara. Din Septenbrie o însemnată parte a teritoriului eset eliberat şi Biroul politis a partidului comunist iugoslav s mută din Belgrad pe teritoriul eliberat. A fost creeat Marele Sta Major al corpurilor de partizan, la frunte cu Mareşalul Tito. De aici şi până la proclamare Republicei la adunarea din Jalta până la eliberarea întregii lugoslavii, un lung drum a fost stribătut, drum greu, cu sacrifici imense din partea masselor populare. E cazul să amintim şi câtev cifre. După datele Conferinţei Interaliate pentru reparaţiuni, reuniţi la Paris In Noembrie-Decembrie 1945, pierderile în vieţi omene, ale Iugoslaviei se ridică la 1.7660 de oameni, ceea ce reprezintă 10,8% din numărul total al populaţie Iugoslaviei de dinainte de război Pierderile militare ale Iugoslaviei în războiul antihitlerist se ridică la 350.000 soldaţi căzuţi în lupte, ceea ce însemnează că logoslavia a pierdut mai mulţi soldat ca oricare altă ţară aliată, exceptând U. R. S S. Dar puterea de sacrificiu a popoarelor din Iugoslavia şi încrederea lor la ţnţeleapta eonducei© i Mareşalului THo a făcut posibi ca tu focul războiului să se făttrească Pe teritoriile eliberate or, gaurie, nouţi puteri populare Comitetele de Eliberare Naţională— organe ale Frontului Eliberării transformat după Issrouipea octete priorilor fascişti la FrojJaari Popu' Iar. A-este Comitete de ESberare al cos^Mtuit organele de mobijjgari ale pop**nil'll U luptă» dan ele a* consHhj.it Sj nouile ore*ane aje administraţiei local® si germenii noului aparat de Stat al democratiei populare, ,In cursul luptei de eELcnaP- naţiona’ă — declară Mareşalul Tl~ »’a o telit unitatea indestm..' hbilă, numită Frontul Popular. Aceasta nu este numai uniunea muncitoriior Ş. ţăranilor, ci, ceva mai mult. Este uniunea tuturor patriaţilor, a tuturor oamenilor pro*gresişti din ţara noastră, a tuturor celor care s’au angajat pe la Continuare in pag. 5 a Romei să lichideze rezistenţa partizanilor. N’a reuşit, Rezistenţa crescândă ■ a partizanilor a mărit furia represaliilor, cu masacre in massă ale populaţiei civile, lagăre şi execuţii colective. Printre luptători sunt preoţi Ca Vladimir Nazor, bătrâni ca Diko, Panicievici, cu alte cuvinte întreaga suflare iugoslavă. Peste 800.000 victime iugoslave au plătit cu viaţa lor, cu sângele lor, distrugând visul nebun al imperialismului german. Unirea aceasta in rezistenţa contra imperialismului german a realizat magnifica unitate a popoarelor care de secole, in Serbia, Croaţia, Slovenia, Mun CUVÂNTAREA Ofili MINISTRU GH. GHEORGHIU-DEJ