Universul - Capitala, decembrie 1947 (Anul 64, nr. 276-297)

1947-12-01 / nr. 276

&ral al 64-lea Fondator: LIUCI CA2ZAVILLAN Proprietari pUNIVERSUL“ S.­ A. •©scris sub Nr*. 160 Trib. Ilfov PASI 5 CEI In anasritf conform aprobMj Dir. G-ralc p, T, x© Ni*. M.06Í/3SÍ CELE DIN URNA ! TIR! TIM LUNEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA II ADMINISTRATIA­­ BUCURISTI, ITP BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.3A10: APARE SUB CONDUCE­REA UNUI COMITET DE DIRECTIE P­IAŢA S­tKaăt, 8Sf, k gaeeta o doamnă bătrână Mică, .cu­ pă­rul alb, ca valmele tremurân­­dfis ca respiraţia precipitată dia causa suişului celor câteva trepte ale primului etaj. Poete că respira precipitat şi dia caursa emoţiei La? vârsta ei săvârşi»­ea act de îndrăs­­neală, Să viaţă singură, să-şi spună păsul unor oamisni necu­noseaţi. Unor oameni n­­­oare, însă, mărturisea că­­ are încredere. Ultma­ ei încredere in viaţa singură, fără de sprijin, pe care o duce. Am­ cretrut că e o pensionară. Da, era o pensionară. Dar era şi o proprietară. Nu de blocuri, ci a unui apartament. Şi avea chiriaşi. Ce mi-a spus despre 01 par lucruri de necrezut. Pjwnsit să le relatez altă dată aici. Sunt fapte — pur și sim­plu — îngrozitoare. Ticăloase. înainte de s le scrie —■ aştept unde precizări, tinde detalii revelatoare. Bătrâna a plecat să mi le aducă. După plecarea ei, m­’a urmă­rit mult timp imaginea aceia de femeie bătrână care făcea o supremă încercare ,venind la noi, care îşi punea ultima nă­dejde în noi. N’aşi putea spume că toţi cititorii sunt la fel. Sunt şi din aceia care­ au mai au încredere în gazete. —­ Ei soriţi voi, dar nu se Vede nimic. ■ Cititorii aceştia sunt nişte nerăbdători* Fi vor să vadă efectele unui articol chiar a doua zi Ei uită­ că schimbările în bine se obţin numai prin luptă continui, îndelungată. Că un articol se uită dar efec­tele lui rămân. Am­ puţin, mâine puţin, până ce dau re­coltate mari- Mai întâi chiar In spiritul cititorului care în­cepe să înţeleagă unele lucruri. Apoi în masurile de îndrep­tare ce se iau atunci când cei care sunt In drept să ia aceste măsuri urmăresc, cu adevărat, binele colectiv, . Am să iau un exemplu., A doua Şi după ce s’a desfiinţat mercurianiil­e de?,fiinţare pe care o cerusem, deşi unii citi­tori erau nemulţumiţi . A doua şi după desfiinţarea mermttajului scrieam, tot aici, ci „jocul acesta — în sus şi în jos — al preţurilor va dura câtva timp până ce el va fi din ce în ce mai domol. Vreau să spun că oscilaţiile vor fi din ce în ce mai mici, până ce pre­ţurile vor deveni stabile şi conforme cu realităţile pieţii. Pentru a se ajunge la acest rezultat trebuiesc două con­di­ţii. Prima, să existe, în ţară, suficiente alimente din catego­ria acelora cărora li s-a lăsat preţul liber. Dacă sunt destule, îşi stabilesc, singure, preţul just prin jocul cererii şi al ofertei”. „Ştim, cu toţii, că această condiţie e îndeplinită de re­coltat abundentă din anul ace­­eamerţ sunt în suficientă can­­sta. Alimentele lăsate libere în titale pentru a-şi stabili, sin­gure, preţul just”. . „A doua condiţie e ca spe­culanţii­­ să nu pervertească acest joc firesc ăll pieţii. Dacă anii vor dosi marfa, iar alţii nu o vor aduce pe piaţă­ —­­ pentru a o scumpi, astfel, te­­ mod artificial — atunci legea cererii şi a ofertei nu va mai putea funcţiona (căci dispare­­ unul din tarmenii leged­i oferta)”. „Aici e, red, lupta care tre­­­­buie dată acum. Mercurialul I trebuia desfiinţat căci el nu­­ corespundea realităţii. Dar I desfiinţarea lui să nu însemna I libertate pentru speculanţi ci i libertate pentru marfă să vină , şi să Se vândă, la preţ just, o® piaţă”. (UNIVERSUL, 1­ Oc­tombrie 1940. A doua zi după ce scrisesem lucrurile acestea, m’am întâl­nit­ cu un antic. Zâmbind, îsi a spus: — Preţurile n’au să joace, când în sus, când în jos. Au să se ridice tom­ai în sus. Neîncrederea lui era firească după atâţia ani de inflaţie, după atâţia ani de neîngrădit jaf diin partea speculanţilor. A trecut­, de atunci o lună şi ceva. Şi iată că preţurile la articolele alimentare abun­dente în ţară şi libere în co­merţ s’a stabilizat. Stabil e, acum, şi preţul ar­­ticolelor care nu se află din abundenţă. Stabil dar scump. Păsările, brânza, untul, ouăle etc., şi-au fixat preţul. El e cu­ mult mai măre decât puterea de cumpărare a celor cu venit modest Deee? Pentrucă sunt puţine. Soluţia ? Să fie mai multe. Să fie şi ele din abun­denţă. Dacă n’ai decât o găină în ţară şi va s’o împărţi la cincisprezece milioane d­e oa­meni n’ai să reuşeşti decât sau să le dai, fiecăruia, câte un miligram pe săptămână sau să 1© vină rân­dul la cincisprezece milioane de zile, odată, să mă­nânce o găină­ . Absurditatea ipotezei subli­niază adevărul situaţiei pe care ne aflăm azi Din cauza epui­zării stocurilor de fete şi pă­sări piaţa nu mai poate fi a­­prerazionata atât de abundent încât să scadă preţurile la un nivel­­accesibil tuturor». De aceia, la aceste alimente se impune­­sau, raţionalit­atea con­sumului sau libertatea preţului care să Stimulez© pe producă­tori să refacă stocurile. Auto­ritatea practică şi una şi alta din soluţii­ Cu totul alta e • situaţia la legume, porumb, la zarzava­turi etc., care sunt azi din a­­bundenţă. La acest© produse a fost suficient un­ an bun ca • să putem acoperi şi întrece nece­sităţile consumului intern. AM lipsa de pe piaţă şi ridicarea preţurilor nu erau determinate decât de Specule. Speculanţii erau aceia care perverteau jo­cul cererii şi al ofertei, fie cum­părând şi dosind marfa, fi© ne­aducând-o pe piaţă pentru a­­ deveni rară şi scumpă. Iată de ce spuneam,­­la în­ceputul lui octombrie, ci aici trebuie dată bătălia, contra speculanţilor, contra celor care nu-şi fac datoria să ţină în frâu specula şi să aprovizio­neze, abundent piaţa. Situaţia de azi din Bucureşti a pieţii zarzavaturilor — unde se găseşte ieftin şi abundent de toate —* arată că bătălia contra sipeculanţilor* a fost câ­ştigată, 8! trebuia să raeneo®* etem meritul esxospţional al d-lu­i Donces, noul prim-ajutor de primar al Capitalei, care, între singură biună, a pus ordine tetr'un domeniu în car© domnise haosul şi jaful. Ener­gia cu care d-sa lucrează dove­deşte câ-i făcut din alt aluat decât gospodarii de până acum ai Capitalei. A fost, dealtfel, primul în postul său care nu şi-a început activitatea cu de­claraţii : am să fac, am să dreg, D-sa. a făcut Aşa cum e pri­mul ajutor de primar care sere sitei fie semnalate lipsurile şi criticate greşelile pentru a putea fi îndreptate. Energia unui singur om nu poate face, Ipsa, totul* Aşa cum o problemă complexă nu se rezolvă cu măsuri luate într’un singur loc. Problema aprovi­zionării alimentare era gene­rală şi ea trebuia soluţionată prin măsuri generale. C­eeace s'a şi făcut Căci la îmbunătă­ţirea de azi a pieţii au contri­buit toate măsurile de ansam­blu luate — în întreaga ţară *­ de comisia de redresare e­­conomică căreia INCOOP-ul îi dă, azi, un preţios concurs. Sa nu uităm că, în fond, se da o luptă pentru succesul stabilizării. Aprovizionare® cu alocare şi menţinerea preţu­rilor la articolele aflate din abundenţă în ţară e nimai un aspect al carei probleme a stabilizării. A marsi probleme a refa­cerii ţării, a măririi producţiei. Căci, cât timp nu va fi metrul de americă 18 tei , kilogramul de cuie douăzeci, nu va va pu­tea pretinde ţăranului să-şi vândă găina cu 50 de le şi pul­­­csi un leu- Marea bătălie se dă, deci, în fabrici De acolo, deda efortul neprecupeţit al munci­­torilor, dete organizarea * pe baze noui, folositoare episeu­­­tată­ţii a industriei, de acolo va iveni ieftinirea general­ă­ a viefii şi succesul deplin al stabilizării.­­ Dar ,cititorii aceia, grăbiţi la­ care mă refeream la început! mi­ înţeleg întotdeauna deci, punem atâta accentul pe mări-! rea producţiei, pe organizarea­­ industriei, pe, eliberarea ei de vechile servituţi ale exploată-­ rii capitalului apusean. Aceşti cititori grăbiţi ar vrea ca mă­surile care se iau să reverse asupra ţării, imediat, cornul abundenţei şi să curgă, peste tot, laptele şi mierea. Cum­ această abundenţă generală nu­ poate veni imediat, ei critică şi sunt nemulţumiţi. Deşi ar­­ putea să vadă că ie o mare, o­ profundă deosebire intre cer era acum câteva luni şi re e azi. După cum, infinit mai bună va situaţia peste alte câ-j teva luni* Pentru a nu ne re-* feri la­­anii care — de vom fi­­ lăsaţi sa muncim te pace —»! vom putea reface Ţara şi asi­gura, tuturora,­­abundenţa. De lucrul acesta îşi dau gea­ j ma ceilalţi cititori *— cei mulţi, — care­­cred în scrisul nostru, j Fie ei tineri sau bătrâni, ca­­ doamna cu nărui alb a rarei s triată poveste am să v’o spun altădată, ‘ Äi C, CsnstanitlSnesey REFORMA JUSTIŢIEI EXPUSĂ IN FAŢA CAMEREI DE CĂTRE D, MINISTRU LUCREŢIU PĂTRĂŞ­CANU la faţa Camerei Deputaţilor,­­ A. Lucreţiu Pătrăşcanu, minis- t­­uil justiţiei, a făcut, ieri un am­plu expozeu asupra Reformei Justiţiei, reformă a cărei ini­­ţiativă şi reali­zare aparţine par­tidului­­ Comunist Român ) şi care constitue unul din elementele esenţiale la consolidarea, şi des­­voltarea democraţiei noastre popul­are.­­ După ce d-­sa a făcut, o docu­mentată " b­ucuraiane în trecut, a arătat că aparatul Justiţiei, moş­tenit după 23 a­ugust 1944 şi 8 Martie 1945, a fost, creiat în spi­rit­ de clasă, să slujească intere­sul­ de clasă al claselor pose­­dante Un exemplu frapant, a fost a­­cela in legătură­ cu reforma a­­grară In plină reformă­ său găsit judecători neînţelegători ai tim­pului. orbi, mânaţi însă de inte­rese de­ clasă, care să aducă la faţa tribunalelor ţăranii, pe care guvernul, urmând voinţa masse­­lor, îi împroprietărea. Său , gă­sit judecători, care să, se pună deacurme­u­ reformei agrare Sate întreg, au început să fie purtate la judecăţi, sperându-se astfel că noii proprietari îşi vor recupera pământul. Nu era detâmplătoare atitudinea aceasta ii vechiului aparat al justiţiei. ". România a trecut prin ceasuri grele, Guvernul nostru a imnit la putere te momentan -te care eram la plin război.­­ Am avut greutăţi legate de urmărire răz­boiului nebunesc, pe care l-am purtat; am­ avut greutăţile le­gate de seceta­ care ne-a bântuit. Guvernul, sprijinit de­­elementele conştiente, sprijinit de masse, a pornit opera de reconstrucţie Guvernta s-a lovit însă de un sa­botaj organizat.­ Care a fost atitudinea celor mai mulţi dintre judecători, care a fost atitudinea celei mai mari părţi din vechiul aparat judecă­toresc ?' Au căutat să absolve pe ■sabotorii cari. Intru-actiivitatea'lor, prin faptele lor, s­e puneau dea­­curmezişul, refacerii 'ţării In lupta aceasta pentru reconstruc­ţia, ţării, şi în lupta împotriva sa­botajului, mare . parte, foarte mare paine, din judecâtori. au stat de partea sabotorilor Am luptat şi continuăm să lup­­.d­m.rpentru o viaţă­ mai bună şi­­asigurăm, masselor mari un ni­vel de trai mai ridicat Am por­nit o luptă­ împotriva­­speculei. Ne-am­ isbit de greu te­ţi, de mari greutăţi, în aparatul­­.Justiţiei Cu toate îndemnurile venite din partea ministerului, cu toate mă­surile aspre luate, cu toate în­cercările de a convinge mass­a mare a magistraţilor de justeţe a r­mtiv-ui noastre d­in combaterea speculei, totuşi noi nu am par­venit să angrenăm, nici până la ceasul de faţă, magistratura noastră în lupta împotriva spe­culei, S’A SCHIMBAT CARACTERUL ■SOCIAL.. AL MASSEI INE.RAC* TORILOE Care. este explicațiunea acestei, permanente nepotriviri intre ac­(Continuare in pag. 2-a) FMTpetru~groza' FELICITĂ n GENERALUL SUSAJCOV D rrimmtrustrj dr. Petru G.*oca. a trimis următoarea te­­legrm­ă • Domnului General Colonel de T­incuri I. % SUS ALCOV Mosei'*'-». Aflând cu bucurie de binemeri­tata cinste ce vi s’a. făcut prin acordarea înalte­ disteteținflî a ordinului .,Lente” tio sa vă ex- triii t :i toati *■*na cele mai calde felicitări Guvernu' cât şi poporul român nu vor uita nici­­odată prietenia şî înţelegerea pe care aţi arătat-o permanent în tot timpul şederii dv. în România» D” PETRU GROZA Telegrama pri­mului ministru către Mar©şaliîl Tito , dr.­ Petru Gross, preşedin­tele Consiliului. de­ Miniştri, ■ a trimis următoarea telegramă: Excelenţei­­Sale Mareşalului Ieşu­ Bros Tite Preşedintele Consiliului de­ Mi­niştri al Republicii Federative Populare Iugoslave Belgrad Cu ocazia aniversării promul­gării Repu­licii Federative Popu­lare Jugoslavs rog pe Excelenţa Voastră la privaeasul cele mai calde urări, din, partea guvernu­lui român cât şi a mea pers­ora. Poporul român trimite cele mai sincere urări de prosperitate şi progres eroicelor popoare prie­tene din Iugoslavia hotărît să colaboreze cu ele frăţeşte pentru cauza democraţiei şi a păcii. Dr PETRU GROZA, ■Preşedintele Consiliului, de­­ Miniştri TELEGRAMA tO MITETULUI CENTUM M PARTORErB CQMUMIST R®MÂN Mareșalului Jugosle­viei IOSIF BROS TFTO (aeigrad In presa de aniversai© a pronia,­­mării republici! în Jugoslavia, Comitetul Central al Pargdului Comunist Român trimite calde Selicitări eroicelor popoare ale Ju­gosla­viei, sl­avi intui partid Co­munist din Iugoslavia şi personal D-voastră al cărui nume est© pronunţat cu dragoste de cei ce luptă pentru democraţie în în­treaga­ lume. Poporul român este insufleţit de dorinţa de a strânge şî mai mult relaţiile de frăţească prie­tenie ce există între noua­­Iugo­slavie ţn­ noua Românie. Vă urăm noul succes? în­­opera de reconstruire socialistă a Iugo­­slaviei şi în lupta noastră comună împotriva imperialismului şi re­­acţioraţi pentru măreaţa camă a păcii tratei«», a democraţiei populare şi a socialismului. Comitetul Central 9,l Partidului Comunist IRomân Secretar General. GHEORGHE GHEORGHIU -EDEJ mmm la centrele de distribuire A ALIMENTELOR RAŢIONALIZATE Oficiul Economic al Munici­­piului Bucureşti aduce la cunoş­tinţă cetăţenilor şi deţinătorilor de centre de alimente raţionali­zate că înscrie­rile la aceste cen­tre se pot face fără vre-o apro­bare pentru întârziaţi şi noui născuţi, dar numai pentru cei ce fac parte din centrele de­pline, repartizate la centrele de ali­mente ■ respective. Mutarea de la un centru la al­ta­ se face numai c­u aprobarea Oficiului Economic­ Tabelele de înscrişi suplimen­tari cu borderourile respective se vor depune In fiecare lună La O­­ficiul Economic. Pentru luna Decembrie acest© tabele se vor depune până la 4 Decembrie 1947, tabelele fiind în­soţite de: Un borderou numeric al noilor înscrişi şi al cartelelor de culoa­re schimbată, cum şi de un bor­derou numeric pe categorii de cartele pentru toţUul îru ,it.lai­dda ceatre, înscrierile os se vor face du­pă depunerea tabelelor se vor centraliza pentru luna urmă­­toare. UNIRI ŞI ÎNFĂPTUIRI Nu se datoreşte unei­ coinci­denţe faptul că au fost anunţate simultan două mari concentrări de forţe­ ale păcii şi ale binelui Deabia fusese difuzat planul de organizare şi de lucru­­al marii instituţii da­­filor obştesc,­­Comi­tetul Naţional de Ocrotire a Co­pilului — urmaş învrednicit să moştenească activitatea C A, R, S. U.-flru­lui­, —, şi ială că­ apare o nouă mărturie a hărniciei româ­neşti şi a voinţei de mai bine a masselor, sub forma platformei care­ prezintă programul de lu­cru al marilor organizaţii, femi­nine unite. Nevoia­­ acestei Uniri se făcea simţită de mai multă vreme, de când se închegase munca şi se lămurise scopul fiecăreia di­n or­ganizaţii in parte. Coordonarea punctelor comune ale programului lor, simb fonia Federaţiei Demo­cratice a Femeilor din România, dovedise dintru început, că pot fi temeiuri, şi mijloace de acţiu­ne potrivite­ tuturor aşezăminte­lor în care, activează femei. Printre componentele acestei fe­deralizări se înfăţişau toate as­pectele lucrului feminin:­­femei călite la­ lupta anti-fascistă, fe­mei anga­jate la ‘asistenţa­­ socia­lă iniţiată de partidele democra­tice altele activând in viaţa sindicală, dacă altele reprezen­tând interesele unor mari comu­nităţi — cum rate ASMAR­-ul, — ş­i chiar reprezentante ale activităţii sociale pe teren reli­gios,­­cum erau membrele Socie­tăţii Ortodoxe a Femeilor Ro­mâne. ♦ oricât­ de deosebite să f­ie postulatele lor de bază, toate a­­ceste ■ instituţii au­­ puncte comu­ne de program, punct© ce anga­jează deopotrivă sufletul, ener­gia, voinţa şi dorul de mai bine al femeilor. Când e vorba de­­ lupta pentru pace, de îmbunătă­ţirea condiţiilor de viaţă, de cul­turalizare, de solidaritate socia­la, de aplicare a cuceririlor de­mocratice care au, tocmai pentru femei, sensul unei desăvârşite e­­liberari, când e vorba de a edu­ca sufletele şi de a fi părtaşe active la redresarea ţării pe toate sectoarele producţiei, care fe­rne© poate rămâne nepasătoare, oare a? poate ţine deoparte ? Odată­­ realizată asemenea concentrare de forţe, odată ce au­ fost cunoscute posibilităţile şi cercetate , mi­j­loacele celei­ mai utile cooperări, sa purces mai departe, către ţelul definitiv, că­tre perfectarea instrumentului de realizare, către unire. Unificarea tuturor marilor or­ganizaţii feminine, vădit necesa­ră la centru, va fi şi mai rodni­că la fitialife de pnovi­oc*«.. A­­colo. s'au întâmplat, prea des fi­reşti , încălcări de activitate şi de atribuţii care, sau lăsau descope.. rit câte un sector, sau concen­trau, numai pe un anumit punct acţiuni ce­ s’ar fi putut orienta mai cu folos către, al­te scopuri. Acolo, elemente de valoare îşi răzleţeau sdeţea forţete fără a se­ putea întotdeauna utiliza cu un maximum de randament; iar numărul prea mare de organiza­ţii îngreuia pentru’ fiecare re­­zolvirea problemei de capitală importantă, bugetul,­lraindu-­se şi declarându-şi cu avânt scopurile, odată cu publi­carea platformei program ce te oglindeşte la sufleţitele preocu­pări,, femeile , au dovedit, înc’o­­dată, că înţeleg rostul şi meni­rea drepturilor ce le-au dobân­dit, că vor pune la­ contribuţie aceste drepturi spre a­­ îndeplini misiunea pe care­­ le-o cere pro­gresul naţiunii, o misiune de omenie şi de pace, dar în acelaş timp de dârză veghere şi de so­lidară apărare a­ intereselor fa­miliei şi a copiilor lor, interese ca­re sunt, la ultimă instanţă, ale poporului şi ale ţării MIC­AULA CATAR,GH Hr. *96 lunt ! J& - T*!*! FESTVA1­UI DE LA ATENEUL ROMÂN CU PRILEJUL ANIVERSARII republice federative portire jugostive Eri la orele 8 după amiază a avut loc la Ateneul Român fes­tivalul organizat de ARIUG pen­tru a sărbători aniversarea pro­clamării Republicii Federative Populare Iugoslave. Au fost de faţă la această so­lemnitate d. dr. Petru Groza, preşedintei© Consiliului de Mini­ştri, d-na Ana Pauker, ministrul afacerilor externe şi d-nii mini­ştri: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Teohani Georgescu, Octav Live­­zeanu, Traian Săvulescu, Florica Bagdasar, Tudor Ion­escu, Mi­hail Sadoveanu, preşedintele Ca­­m­erei Deputaţilor şi d-nii subse­­cretări de stat Gh Vasilichi, Mi­ron Niculascu, D. Dămăceanu, C. Agiu, d-nii secretari generali Mihail Fiorescu şi­ C. Slăti­­neanu. Din partea corpului diploma­tic au participat d-nii: S. I. Kavtaradze, ambasadorul URSS la Bucureşti, Radomia Golubo­­vici, ambasador al Republicei Federative Populare Iugoslave, Iaroslav Krauss, ambasadorul Cehoslovaciei, D. Ganev, midi­strul Bulgariei la Bucureşti şi d-raii: Iacovlev şi Iisk­ov, con­silieri ai Ambasadei Sovietice, Rancom Zietz şi Ivanovici Duşan, secretari ai Ambasadei Iugosla­ve, Benedict Blazek, secretar al Ambasadei Polone, Iclodi, consi­lier şi Fay Cias, secretar al Le­gaţiei Ungare.­­ Au fost deasemeni prezenţi d-nii: Gheorghe Apostol, Iosif Ghişinevschi, d-na Elena Live­­zeanu, d-nii dr. Parhon, Ştefan Nicolau, Mihail Dragomirescu, Paraschivescu-Bălăceanu, N. D. Cocea, Gh. Adorian, secretarul general al ARIUG-ului, d-na Maria Rosetti, numeroas perso­nalităţi din viaţa politică şi cul­turală a ţării, precum şi mai multe delegaţii de muncitori şi intelectuali din instituţii şi între­prinderi. Solemnitatea aniversării pro­clamării Republicii Federative Populare Iugoslave a început prin intonarea imnului regal ro­mân, a imnului iugoslav şi a im­nului sovietic. Pe-Negru şi Macedonia, trăiau se­­parate ducând lupte fratricidă aţâţate de răuvoitori. Mişcarea partizanilor îti lung şti în lat, dorinţa realizării a acă­­îviiaşi ideal, frăţia care l-a legat in lupta comună, contra hoar* deter cortopitoare, ti realizat fră­ţia eternă a acestor popoare ţi a dus la înlăturarea oricărei des** binari. In lupta lor, popoarele iugosla­­ve, au avut norocul să aibă ală­turi, in primul rând popoarele Uniunii Republicilor Sovietice­­care au recunoscut în Mareşalul­ Tito pe conducătorul mişcărilor muncitoreşti din anul 1921, pe omul indicat să rezolve favora­bil marea şi complexa p­roblemic­ă .Iugoslaviei Românii din Iugoslavia au Îm­brăţişat cauza partizanilor şi s’au integrat in lupta popoarelor iugoslave. te Luptând pent­ru înfrângerea inamicului intern şi pa­ralizând acţiunea reacţionară a guverne­­lor sârbe, care unelteau în afarta ţării, Mareşalul Tito, ca o imeu*­minare a succeselor, la 29 Noerrom­brie 1943, a reuşit să stabilească structura de azi a statului Ju­go­­slav.­­ Comandant suprem al armate­lor de partizani, simbol al unirii acestor popoare, Mareşalul Tito conduce azi destinul Iugoslaviei unite, alături de atâţia colaborat­­ori destoinici şi încercaţi. Lupta pentru refacerea grabni­că a ţării, ridicarea ei în toată domeniile şi stabilirea , vinar, condiţii sociale, care să asigură dorinţa nelimitată de pace cu po­poarele vecine, ne îndeamnă să simţim cele mai curate senti­mente de prietenie faţă de acest eroic popor. Salutăm cu entuziasm această măreaţă operă de reconstrucţia a democraţiei populare Iugoslave aflată în plin mers spre socia­­lism! D-nii prim-ministru ,tr.. Detru Groza, Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul economiei naţionale şi Golubovici, ambasadorul Iugoslaviei la Buicureşti, la festivitate .Csîe pâsti .dia ME cristisla­s? **•.£ fate 2.15. .1?» ...*•?fertili'® fM*» CUVÂNTAREA D-NEI DR. FLORICA BAGDASAR D-ha Florica Bagdasar, mini­strul sănătăţii şi preşedinta A­­sociaţiei Române pentru strân­gerea legăturilor de prietenie cu Republica Federativă Populară Iugoslavă, a luat, cuvântul spu­nând următoarele: Asociaţia Româno-Iugo­slavă, pentru strângerea legăturilor dintre popoarele noastre, parti­cipă cu un profund, sentiment de bucurie la aniversarea procla­mării republicei in Jugoslavia. Republica Federativă Populară Jugoslavs, simbolizează o nouă formă de guvernământ in care s’au contopit de bună­ voie di­feritele popoare ce erau despăr­ţite şi învrăjbite de secole prin vitregia, vremurilor şi, din inte­resul imperialismului aţâţător. Sărbătorind astăzi unirea po­poarelor iugoslave, poporul ro­mân îşi exprimă simpatia since­ră faţă de ele şi dorinţa neţăr­­murită de a vedea armonia de­plină intre popoarele unităţii iugoslave şi poporul român. Rezistenţa legendară a tuturor energiilor constructive constitue epoca măreaţă a poporului iugo­slav de astăzi. Forţa teutonică, care na ezitat să recurgă la cele mai satanice mijloace de con­strângere şi de distrugere, nu a putut învinge sufletul iugoslav. Mulţi au căzut eroic, mulţi s’au retras în munţi, rezistând ‘ şi lu­ptând fără frică. La, fel ca şi fraţii lor sovietici, partizanii iugoslavi, au­ făcut mi­nuni care au uimit popoarele lumii. Sub flamura, partizanilor, s’au unit, toate en­ergiile, tinere şi vârstnice, femei, bărbaţi şi copii. In toamna anului 1943, Hitler, in disperarea lui, a trimis pe la aplauzele frenetice ate asiat tenţei, a luat apoi cuvântul d. Gh. Gh©brChiu-i deji secretar general al partidului comunist şi preşedin­te de onoaşte al Asociaţiei româno* Iugoslave: Aniversarea proclamării Depu­­blinci Federative Populare Iugo­slave constitui pentru poporul ro­mân un prilej fericit de reafirma­re a prieteniei şi simpatiei cu ca­re urmărim ceea ce se înfăptueşte sub privirea admiratoare a lumii dornice de pace, reconstrucţie progres in Iugoslavia Mareşalului THo. Prietenia între popoarele noasta® nu este de dată recentă,. Suferiţi” rele şi lupta împotriva, aceloraşi vrăjmaşi pentru apărarea fiinţei naţionale a popoarelor noastre, în cursul veacurilor, au făcut ca obi­ceiurile, portul, cultura popoarelor noastre prezinte asemănări cu adevăat ,fr*ao­rdinare. Dar această prietenie şi simpatie reciprocă s'a călit şi s’a desvoltat, primind un conţinut nou profund in cursul anilor grei de luptă îm­potriva celui mai barbar duşman pe care lau cunoscut vreodată po­poarele noastre, imperialismul fas­cist german. Simpatia s’a transformat In ad­miraţie sinceră, urmărind lipta eroică a popoarelor din Iugoslavia nouă împotriva cotropitorilor, a­­vântul «i tenacitatea cu care au pornit la reconstruirea ţării lor, care a suferit distrugeri înspăi­mântătoare, energia cu care merg pe drumul marilor pefaeei sociale, spre făurirea socialismului sub inteleapta conducere a Mareşalului Tito. Un drum esteem de bogat In In­făptuiţi a parcurs Republica Fede­rativa Populară Iugoslav* iu crn pateu ani ce au trecut dein isto­ric» adunare dela Jakce, ţinută la 39 noembrie 1940, când a fost pro­clamată republica şi s’au cosisa­­crat drepturile şi libertăţile demo­cratice ale popoarelor din Iugo­sla­via. La acea dată popoarele Iugosla­viei se găseau Încleştate în lupta pe viaţă şi pe moarte împotriva năvălitorilor germani. Steagul rea­sistenţei populare a fost ridicat de eroicul partid comunist iugoslav încă în ÎMI, când cu complicitatea guvernanţilor corupţi şi reacţio­nari, ţara a fost cotropită. Speculanţii, bancherii, fabricanţii şu toţi acei ce constituiau pătura conducătoa­re parazitară, s'au pus in slujba cotropitorilor — aer vin* du-1 in mod lesolit ori. camuflat. Muncitorii, tiranii, Intelectualii devotati caute! libertăţii popoara­ i ' '-'-'S -Izvia au răspuns în' mass* la apelul partidului comu­nist iugoslav, începând cu boicotarea r.w.eur lor ordonate de ocupant, cu rezis­tanţa pasivă până la acţiuni d partizani şi insurecţie populară ar­mată, lupta s'a angajat succes­ sub toate formele. In vara m­ult 1941 luptele de partizani se des­făşoară In toată ţara. Din Septen­brie o însemnată part­e a teritoriu­lui eset eliberat şi Biroul politi­s a­ partidului comunist iugoslav s mută din Belgrad pe teritoriul e­liberat. A fost creeat Marele Sta Major al corpurilor de partizan, la frunte cu Mareşalul Tito. De aici şi până la proclamare Republicei la adunarea din Jalta până la eliberarea întregii lugo­slavii, un lung drum a fost stri­bătut, drum greu, cu sacrifici imense din partea masselor popu­lare. E cazul să amintim şi câtev cifre. După datele Conferinţei Intera­liate pentru reparaţiuni, reuniţi la Paris In Noembrie-Decembrie 1945, pierderile în vieţi omene,­ ale Iugoslaviei se ridică la 1.766­0 de oameni, ceea ce reprezintă 10,8%­ din numărul total al populaţie Iugoslaviei de dinainte de război Pierderile militare ale Iugosla­viei în războiul antihitlerist se ri­dică la 350.000 soldaţi căzuţi în lupte, ceea ce însemnează că logo­sl­avia a pierdut mai mulţi soldat ca oricare altă ţară aliată, excep­tând U. R. S­ S. Dar puterea de sacrificiu a po­poarelor din Iugoslavia şi încre­derea lor la ţnţeleapta eonducei© i Mareşalului THo a făcut posibi ca tu focul războiului să se fătt­­rească Pe teritoriile eliberate or, gaurie, nouţi puteri popul­are Co­mi­te­tele de Eliberare Naţională— organe ale Frontului Eliberării transformat după Issrouipea octete priorilor fascişti la FrojJaari Popu' Iar. A-este Comitete de ESberare al cos^Mtuit organele de mobijjgari ale pop**nil'll U luptă» dan ele a* consHhj.it Sj nouile ore*ane aje ad­ministraţiei local® si germenii noului aparat de Stat al democra­tiei populare, ,­In cursul luptei de eELcnaP- naţiona’ă — declară Mareşalul Tl­~ »’a o telit unitatea indestm..' hbilă, numită Frontul Popular. A­­ceasta nu este numai uniunea mun­­citoriior Ş.­ ţăranilor, ci, ceva mai mult. Este uniunea tuturor pat­­riaţilor, a tuturor oamenilor pro*­gresişti din ţara noastră, a tutu­ror celor care s’au angajat pe la Continuare in pag. 5­ a Romei să lichideze rezistenţa partizanilor. N’a reuşit­, Rezistenţa crescândă ■ a parti­zanilor a mărit furia represalii­lor, cu masacre in m­assă ale populaţiei civile, lagăre şi exe­cuţii colective. Printre luptători sunt preoţi Ca Vladimir Nazor, bătrâni ca Diko, Pa­nicievici, cu alte cuvinte întreaga suflare iu­goslavă. Peste 800.000 victime iugoslave au plătit cu viaţa lor, cu sângele lor, distrugând visul nebun al imperialismului ger­man. Unirea aceasta in rezistenţa contra imperialismului german a realizat magnifica unitate a popoarelor care de secole, in Serbia, Croaţia, Sloven­ia, Mun­ CUVÂNTAREA Ofili MINISTRU GH. GHEORGHIU-DEJ

Next