Universul, ianuarie 1948 (Anul 65, nr. 1-24)

1948-01-01 / nr. 1

fostul ml es... NUMĂR SPECIAL DE ANUL NOU 12 PAGINI-10 LEI Tvrț poția fi plătită in numerar conform aprobării Dir. G­ nt­e P. T. T. Nr. 26.064.539 Fondator: LUIGI CA2ZAVILLAN Proprietar: ptU N M­­H 5 U L“ S.ft. Înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CILI DIN­­JUHA ȘTIRI DIN LUMEA INTRI Adt A, TELEGRAFICE $I TELEFONICE BIRACŢIA ȘI ADMINISTRAŢIA; BUCUREȘTI, STR. BRESOIANU NR. 23 , 2. CENTRALĂ TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. ­­­A M2 TI ANI! ■ i-i ir B­ILANŢ firi? foarte semnificativă scrisoa­re Nu numai prin conţinutul ei ei şi prin calitatea celui care o scrie. E vorba de un domn colo­nel în rezervă. Mă dojeneşte că sunt contra elitelor. Dar eu nu sunt contra eli­telor. Dimpotrivă. Sunt pen­tru valorificarea şi respecta­­rea elitelor, adică a oameni­lor de merit. A oamenilor înzestraţi şi muncitori. A ace­lora care nu-şi irosesc talen­tele în lene sau activităţi lă­turalnice ci şi le cultivă şi le pun în slujba binelui comun. O societate bine organizată e aceea in care oamenii de valoare ajung acolo unde merită să ajungă. In care nici un om înzestat de na­tură­ nu rămâne— cum spu­ne românul — «de căruţă” ce capătă rolul pentru care s’a pregătit Aici trebuie făcută, însă, o precizare. Până acum, nu toţi oamenii înzestraţi de natură puteau să se şi pregă­tească pentru a-şi desăvârşi calităţile cu care se năşteau. Câţi oameni foarte inteligenţi nu rămâneau la sapă sau la nicovala din lipsa mijloace­lor materiale necesare învă­ţământului şi pătrunderii lor în superioarele posturi soci­ale. După cum­­ invers , câţi boii lui Dumnezeu nu ajungeau în cele mai Înalte posturi numai pentru că, de mici, de la vârsta guvernan­tă­, până mari, la vârsta mi­nisterială, aveau drumul me­reu netezit de avere şi pro­tecţii Bineînţeles că nu toată lu­mea trebuie să ajungă mi­nistru. Dar fiecare trebue să aibă asigurate mijloacele perfecţionării calităţilor cu care se naşte. Pe urmă, va­lorile se selectează, încât fie­care să poată ajunge acolo unde merită să ajungă. Cel care a învăţat, a muncit, cel care are aptitudini, înain­tează. Ceilalţi rămân în ur­mă- Iată adevărata egalitate, adevărata democraţie. Aceasta înseamnă că o so­cietate bine organizată, cin­stit democrată, respectă ine­galitatea naturală a oame­nilor. Inteligenţii, talen­taţii, perseverenţii, ajung a­­colo unde merită. Cei cu mai puţine calităţi sau lene­şii, rămân la posturile pe care, iarăşi, le merită. Dar selecţiunea aceasta a oame­nilor să depindă numai de t­r m­ausmre fir Soviet .‘tei, să nu pună mei o piedică in ca­lea acestor însuşiri ci, dim­potrivă, să le descopere şi să le cultive. Până acum, mize­ria, boala, lipsa de protecţie, lipsa de educa ie — determi­nată, la rândul ei de alte lipsuri ale părinţilor — erau piedici strivitoare pe care societatea veche le punea in calea afirmării calităţilor na­turale ale fiecăruia. Aşa cum averea, protecţia, lipsa de scrupule constituiau ,,­noro­cul” celor care parveneau, călcând în picioare pe cei buni. Se ridicau, astfel, de foarte multe ori, cei mai răi şi mai incapabili. Cred că sunt lămurit. Și cred că rezultă clar, de aici, că nu condamn elitele inte­lectuale (căci numai de ele e vorba) ci, dimpotrivă, fiu la AL. C. CONSTANTINESCU (Continuare in pag. 2-a) PE DRUMUL IZBĂVIRII... de­­ JUSTINIAN Mitropolitul Moldovei In prag de an nou, pe treap­ta care leagă cele împlinite de cele ce vor trebui sa se îm­plinească, Biserica are datoria să-şi arunce privirile înainte, să fixeze drumul pe care va merge şi să cunoască lucrările pe care este chemată să le să­vârşească. ■ Poporul drept-credincios aş­teaptă din partea Bisericii în­drumare şi cârmuire, sprijin sufletesc şi permanentă slu­jire a idealurilor sale ; clerul ortodox, dornic să-şi împlinea­scă fără preget misiunea, tre­bue ajutat de către ierarhia superioară sa meargă pe dru­mul cel drept, să se ferească de rătăcirile trecutului şi să lumineze mulţimile cu lumina adevărului vecinic şi a drep­tăţii. Biserica este tot mai mult chemată —­ de vremuri şi de oameni — să purifice, să în­noiască şi să m­obileze viaţa omenească, să aducă în viaţa poporului duhul păcii, al­ în­frăţirii, al dreptăţii sociale şi al­ jertfelniciei pentru înălţa­rea Patriei, pentru întărire­a solidarităţii tuturor popoarelor pacinice şi iubitoare de liber­tate din lume, ...Trageţi (lun­trea) în adânc şi vă aruncaţi mrejele spre pescuire” (Luca VI 4) grăia Domnul Hristos, către ucenicii săi,, care se tru­diseră o noapte întreagă pe lângă maluri, fără să poată prinde ceva. Şi sfatul dat uce­nicilor, poruncă este pentru toţi slujitorii Bisericii, de pre­tutindeni şi din Io de timpurile. Slujitorii­ altarului au deci da­toria să împlinească porunca Domnului, să iasă dintre zidu­rile strâmte aie Bisericii vă­mi­i și să meargă în largul (continuare in pag. 2-a) In pagina a 1-a: Şedinţa istorică a Parlamen­­tului in care s’a proclamat Republica Populari Română şi s-a ales Prezidiumul Republicii Patru dintre cei cinci membri ai Prezidium­ului: d-nii Praf Farboa, Mhail Sadoveanu, Ştefan Voi­tec şi Mcun­. jfof 1 Ianuarie 1941 APARE SUB CONDUCE­REA UNUI COMITET DE DIRECŢIE Abdicarea regelui M­ihai I MIHAI Mu Prin gre­ţia lui Dumnezeu şi voinţa naţionsilâ REGE AL ROMANII! La toţi de faţâ şi viitori, sănătate în viaţa Statului Român s au produs în ultimei adânci prefaceri politice, economic© şi sociale, cari a creat netri raporturi între principalii factori ai vieţii de Stat. Aceste raporturi nu mai corespund astăzi con­di­ţiu­­nitor stabilite de pactul fundamental — Constituţia jâră— ele cerând o grabnică şi fundamentală schimbare în faţa acestei situaţiuni în deplină înţelegere cu factorii de răspundere ai Ţârii, conştient d© răspunderea ce-mi revine, consider că instituţia monarhică nu t­,­ corespunde actualelor condiţiuni ale vieţii noastre de Stat, ea reprezentând o piedică­ serioasă în calea des­­vol­tării României. In consecinţă, pe deplin conştient de importanţa actul ce fac în interesul poporului român. ABDIC pentru mine şi pentru urmaţii mei de Tron, renunţând pentru mine şi pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca Rege a! României. Las poporului român libertatea de a şi alege noua fermă de Stat. • MIHAI­R Dat la Bucureşti astăzi 16 Decembrie 15*47 eterna In viaţa Statului român s-au produs in ultimii ani adânci prefaceri politice, economice şi sociale, cari au creiat noi raporturi între principalii fastori ai vieţii de Stat. Aceste raporturi nu mai corespund astăzi con­di-­ ţiunilor stabilite de Pactul fundamental-Constituţia Ţării, ele cerând o grabnică şi fundamentală schimbare. In faţa acestei situaţiuni, în deplină înţeleger* re cu factorii de răspundere ai Ţării, conştient şi de răspun­derea ce-mi revine, consider că instituţia monarhică nu mai corespunde actualelor condiţiuni ale vieţii noastre de Stat, ea reprezentând o piedică serioasă în calea des­vol­tării Ro­mâniei. ■ Ei, în consecinţă, pe deplin conştient de importanţa actului ce fac în interesul poporului român, S­ABDIC pentru mine şi pentru urmaşii mei de la Tron, renunţând pen­tru mine şi pentru ei la toate prerogativele ce le-am exerc­­citat ca­ Rege al României. Las poporului român libertatea de a-şi alege­­noua formă­ de­ Stat. Dat la Bucureşti, astăzi 30 Decembrie 1547, parlamentul Muncii şi Asigu­rărilor Sociale■ Dr. FLORICA BAGDASAR, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Sănătăţii. OCTAV LIVEZEANU, Mi­nistru Secretar de Stat la De­partamentul Informaţiilor. Prof. N. PRC Secretar de Stat mentul Comuni/ TUDOR IONI Secretar de St meniul Minelor ROMULUS Z tru Secretar de tamentul Coope ION PAS. Mi­ne Stat la Depe­telor. TEODOR IC Ministru Secre Departamentul b lice. STANCIU N. nistru Secretar parlamentul Cui ION GH. MA­cretar de Stat la­dustriei ţi Come GHEORGHE Subsecretar de F rul Educaţiei I CONSTANŢII secretar de Stat Agriculturii şi I Prof. CONST. COVICI, Subse la Aprovizionări Dr. LUDOV. Subsecretar de nalităţilor. Prof. MIRON Subsecretar de­­ rul Educaţiei la Dr. MIHAIL Subsecretar de terul Cooperaţie VASILE MOE­cretar de Stat Finanţelor. IO­AN POPES­tar de Stat la I­cerilor Interne. GRIGORE GE secretar de Sta Afacerilor Inter SIMION OER le Comisiei din Aplicarea Trata Ministrul brit despre acordul Londra, 30 (Ha transmite : D. Harold tVih mertului,. a dec tratatul de comt „este unul dintr’ vreo 30—30 acord toate țările, care dut din ceeace ai care sunt distrus/ schimb mărfurile D-sa a declara acest acord pe U punctul de plecai cord mult mai la sa fie semnat, in va extinde asup. mult mai Largi , ambele părţi". Adresandu.se presses d. Harold rat.­ „Acordul Cu­ti­că. este deosebit numai din cauza de mărfuri la cai din cauză că el­­­rea, după o fiml comerţului anglo. Proclamaţia guvernului către popor MUNCITORI, ŢĂRANI, INTELECTUALI, SOLDAŢI, SUBOFIŢERI, OFIŢERI, CETAŢENI Ş! CIT­AŢII! Al ROMÂNIEI, log©!© Mih­ai I a abdicat astăzi, dela Tron, In actul d® abdk&rt©, semnat astăzi, la 19 Decem­brie 1947, acest&ta că, „în viaţa Statului Român s au pro»­dus în ultimii ani «dând prefaceri pon­tice, economics şi soffele, cari au er©at neui raporturi între principalii factori ai vieţii ti© Stat” In faţa acestei situaţiuni, în deplina înţelegere cu factorii de răspund­era ţării, Regele consideră că ,ins­tituţia monarhică nu r-*A corespunde actualelor consts­ituții ale vieţii noastre de Stat, ea reprezentând o pis­­dică serioasă în calea desvertori României” Astfel, poporul român,­ a dobândit libertatea de a-și clădi o formă nouă de stat, — Republica Populară. Eliberat în 1944 de sub jugul cotropitorilor hitleriei și al slugilor lor dtin ţară, poporul român şi-a luat soarta în propriile sale mâini. In frunte cu forţa organizată, conştientă şi neş­ovăi­­toare a clasei muncitoa­re, aliată cu ţărănimea munci­toare, poporul român a înlăturit jugul moşierilor şi a pedepsit pe trădătorii intereselor sale, alungâ­nd dela cârma ţării pe cei car© apărau interesele jefuitorilor săî­ Astfel, poporul român a, reuşit să»?i înfăptuiască un regim democrat pe care contnuă sa-l întărească. 1 ) Monarhia constituia o piedică In calea desvortarii ţârii noastre spre un regim de democraţi© populară, car© să asigure tututror celor ce muncesc bunăstarea materială şi culturală, să asigure independenţa şi suve­ranitatea Statului Român. Prin înlăturarea monarhiei se deschide democraţiei noastre populare, căi nouă de măreţe înfăptuiri. Muncitorii, ţărani şi intelectualii, ostaşi, subofiţeri şi ofiţeri, estăţen© şi cetăţeni ! Sa înălţăm noua formă de viaţă a Statului nostru, Republica Populară Română, Patria tuturor ei muncesc eu braţele şi cu mintea, dela oraşe şi dela sate. Dr. PETRU GROZA, Preşe­dintele Consiliului de Miniştri. GHEORGHE GHEORGHIU­­DEJ, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Industriei şi Comerţului. ANA PAUKER, Ministru Secretar de Stat la Departa­mentul Afacerilor Străine. VASILE LUCA, Ministru Se­­cretar de Stat la Departamen­tul Finanţelor­TEOHARI GEORGESCU, Mi­nistru Secretar de Stat la De­partamentul Afacerilor Interne. ■STEFAN VOIT­EC, Ministru Secretar de Stat la Departa­mentul Educaţiei Naţionale. Prof. TRAI­AN SAVULE­­SCU, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Agriculturii şi Domeniilor. EMIL BODNARAŞ, Ministru Secretar de Stat la Departa­mentul Apărării Naţionale. LUCRETIU PATRASCANU, Ministru Secretar de Stat la Departamentul­­Justiţiei. LOTAR RADACEANU, Mi­nistru Secretar de Stat la De- Proteste contra teroare! fasciste din Spania Budapesta 30 (Rador).­­ „Tass” transmite : Du­Pă cum­ zer e ziarul ,,Szabat Nep’­ consiliul sindicatelor un­gare a tele­grafi­at Organi­zaţie Naţiunilor Unite protestând im., potriva, condamnăr­i la moarti a luptătorului comunist spaniol Agustino Zorea și a altor luptă tor’ pentru. libertate. In numeU mun.c tor’uei ungare. cons­­­u s ndic­atelor cere ONU-ulw si denunţe teroarea fascistă din Spawa. Profesorii Facultăţii de medif. cină dela Universitatea d n Bu­dapesta av. trim’s *deasemeni o telegramă in care spun. ..Pro­testăm împotr'va condamnări la moarte a lui Agust’no Zoroc şi a celor trei camarazi ai 'să’­­şi vă cerem să ins­itaţi asupra a­­nulării s'ri­inţei”. GREVA GENERALA LA TRIEST Roma, 30 (Rador). — „Franţa Presse­’ transmite. Neajungându-se îa nici un a­­cord între Asociaţia Industriaşi­lor şi Camera de Muncă cui pri­vire la majorarea salariilor, lu­crătorii de pe ‘teritoriul liber al oraşului Triest, s.a declarat une­va general«. JL. J a. „

Next