Universul, februarie 1948 (Anul 65, nr. 25-49)
1948-02-01 / nr. 25
Y l er k t Jsr h Viaţa politică IMPORTANTE EVENIMENTE POLITICE Realizarea grupărilor de forţe in viaţa politică. — Legea pentru modificarea codului de procedură civilă a fost depusă in Parlament. — Consiliul de miniştri de ori Congresul general al Partidului Muncitoresc. — congres care va proclama unificarea politică a muncitorimii din România şi va desemna forul suprem de conducere al noului organism politic — continuă să reţină atenţia tuturor cercurilor politice şi a întregei opine publice. Rolul de conducător în viaţa publică a Republicii Populare Române, ce revine Partidului Muncitoresc, precum şi perspectivele pe care realizarea lui le deschide politicii româneşti, (subliniate în repetate rânduri de fruntaşii Partidului Comunist), justifică atenţia cu care sun urmărite lucrările pregătitoare ale Congresului. Delegaţii organizaţiilor judeţene al Partidului Muncitoresc pentru Congres au fost desemnaţi. Pentru zilele Congresului, muncitorimea din Capitală pregăteşte mari şi entusiaste manifestaţii, menite să sublinieze sfârşitul unui lung proces de desbinări, cari au împiedicat muncitorimea din România să se prezinte unită în marile lupte pentru obţinerea justelor ei revendicări. Unificarea partidelor ţărăneşti, realizată, după CongresulPartidului Muncitoresc prin contopirea Frontului Plugarilor cu Partidul Ţărănesc de sub preşedinţia d-lui Anton Alexandrescu, încheie o importantă etapă în politica noastră internă. Cele două mari clase sociale producătoare, — muncitorimea şi ţărănimea muncitoare — vor fi reprezentate în viaţa politică prin două puternice partide. Congresul anual al organizaţiei Capitalei a Partidului Naţional Popular, care începe astăzi dimineaţă, în sala Dalles, va preciza şi poziţia acestui partid, reprezentant al păturilor mijlocii. In cercurile politice autorizate domneşte convingerea ■ — bazată pe o atentă observaţie a evenimentelor şi manifestărilor politice produse în ultimul timp — că toate clasele sociale vor fi astfel reprezentate în viața politică prin aceste trei partide. COMPLETAREA REFORMEI JUSTIfIEI In şedinţa de ori a Camerei a fost depus de d. ministru Lucreţiu Pătrăşcanu, proectul de lege pentru modificarea codului de procedură civilă. Cu acest proict de lege, care va fi imediat luat în discuţie de Adunarea Deputaţilor, se completează, marea reformă a justiţiei, realizată în cursul acestei sesiuni a Camerii. Pe culoarele Parlamentului se spunea ori că este probabil ca reforma fiscală şi cea administrativă să nu mai fie votate până la închiderea lucrărilor Adunării Naţionale. De altfel, după cum a declarat recent la Ploeşti d. ministru subsecretar de stat Gh. Vasilichi, pe primul plan al preocupărilor va trece, după Congresul Partidului Muncitoresc şi după unificarea forţelor ţărăneşti — problema alegerilor pentru Constituantă. COMISIA ELECTORALA CENTRALA A FOST ALCĂTUITĂ iarîn legătură cu această chestiune, trebue pusă şi decizia dată de d. prof. Lucreţiu Pătrăşcanu, ministrul justiţiei prin care — pe baza modificării Legii Electorale — a numit pe membrii Comisiei Centrale Electorale. Această comisie, — alcătuită din d-nii: Cconel Cireş, primpreşedintele Curţii de Casaţie, preşedinte; Ştefan Teodorescu, preşedinte supleant; Neculai Negru, Vasile Pană, Ioan Romulus Frumuşaniu şi Iosif Munteanu, membri; Gh. Bărgăoanu şi Const. Emeriei, membri supleanţi; Nicolae E. Dumitrescu, secretar, va avea misiunea să supravegheze şi să organizeze aplicarea prevederilor Legii Electorale în cursul viitoarelor alegeri. CONSILIUL DE MINIŞTRI DE ERI Ieri s-a ţinut la Preşedinţie obicinuitul consiliu de miniştri săptămânal, prezidat de d. prim-ministru dr. Petru Groza. — a. n. r. — A FOST DEPUS LA CAMERA PROECTUL DE LEGE PENTRU MODIFICAREA CODULUI DE PROCEDURĂ CIVILĂ Şedinţa de ori a Adunării Deputaţilor Şedinţa s-a deschis la ora 17,30, sub preşedinţia d-lui Dumitru Pop, vice-preşedinte. Pe banca ministerială sunt prezenţi d-nii: prof. Lucreţiu Pătrăşcanu, prof. ing. N. Profiri, ing. Tudor Ionescu, Grigore Geamănu şi dr. Mihail Macavescu Se dft cetire sumariuhft pe care Camera îl aprobă. D. prof. ing. N. Profiri dă cetire mesagiu şi Care însoţeşte proectul de lege pentru transformarea şi schimbarea titulaturii unor catedre în învăţământul superior. Se cere urgența şi Camera, in unanimitate, aprobă. Se intră în ordifinea de zi. Se ia în discuţiune şi apoi se votează proeetul de lege pentru modificarea art. 115, litera b din legea învăţământului secundar. Acest aliniat, în modificarea făcută, are următorul conţinut: „Gradaţia de merit se acordă după cel puţin 15 ani de carieră, pentru desfăşurarea unei rodnice munci peteren didactic, pedagogic, ştiinţific şi social, precum şi pentru publicaţiuni de studii sau lucrări de interes general deosebit”. D. prof. Lucreţiu Pătrăşcanu, ministrul Justiţiei, dă cetire mesagiului care însoţeşte proectuî de lege pentru modificarea Codului de procedură civilă. Pentru acest proect d-va cere urgenţa şi Camera aprobă în unanimitate. Apai se ia în discuţiune şi se votează proectuî de lege pentru deschiderea unor credite extraordinare speciale pe seama ministerului minelor şi petrolului. Epuizându-se ordinea de zi, şedinţa se ridică. Şedinţa următoare Marţi, 3 Februarie 1948, ora 17. *** — '■'CT. 99 ~ ~ » * Conferinţa generală „Arlus“ Ziua II-a — Şedinţa de dimineaţă dri dimineaţă au continuat desfilialei Slatina şi că am venit aicibaterile conferinţei Asociaţiei române pentru strângerea legăturilor de prietenie cu U.R.S.S. („Arlus”). Au luat cuvântul desvoltând rapoartele respective asupra activităţii filialelor d-nii: Aurel Tînescu-Baia, A. Ilincăi-P. Neamţ av. Chiriac-Argeş, proc. Pintea-Braşov, maior Nuţoliu-Severin Lugoş, Desvald-Slattina şi săteanul Dumitru Olaru preşedintele secţiei „Arlus” din satul Dobrotimet. Primit cu vii aplauze. Olaru a spus: Când am auzit întâi de ARLUS în gâtul meu, Dobrotinei, nu ştiam de ce este vorba, dar noi ţăranii voiam ca să vie cineva să ne spună şi nouă cum este în Uniunea Sovietică. După ce s’a făcut cercul ARLUS la noi în comună, în luna Noembrie, în Săptămâna Prieteniei Româno-Sovietice am înţeles că aceasta este asociaţia pe care o doream noi, şi acum sunt fericit că am fost ales membru în comitetul Eu mă oblig ca până la 1 Mai să fac în satul meu 100 membri la cercul ARLUS care acum are numai 28 şi să merg în toate satele vecine să le spun ce lucruri frumoase am învăţat aici despre prietenia cu Uniunea Sovietică. Trăiască Republica Populară Română! Trăiască prietenia cu Uniunea Sovietică! Au mai vorbit apoi d-nii: Colfescu-Sibiu, Dumitru-Călăraşi, Wiemner-Oradea, Blaga-Reşiţa, dr. Fălticeanu-Anaid, Bacony-M.Ciucului, D. Ariga-T.Măgurele, lt.-col. Stoianovici-C.Lung-Moldovenesc, prof. Nicuţă-Iaşi, Leon Darie-Constanţa. In şedinţa d® după amiază: Drimba, secretar g-ral şi Duc, secretar organizatoric din Cluj, prof. Lupaşcu-Timişoara dr. Ranette- Târgovişta, d-na Triandaf-Ploeşti, dr. Botez, şi Balteamu-Ploeşti şi apoi d. general Verdeş, secretarul secţiei centrale ..Arlus” a armatei. Lucrările conferinţei continuă şi azi FUZIONAREA PARTIDEUI ŢĂRĂNESC CU FRONTUL PLUGARILOR Asupracontopirii Partidului Ţărănesc (Anton Alexandrescu) cu „Frontul Plugarilor” s’a dat aseară următorul comunicat: In urma însărcinărilor primite, dela forurile conducătoare respective, delegaţi ai Frontului Plugarilor şi ai partidului ţărănesc s’au întrunit pentru a perfecta hotărârea de unificare a celor două organisme politice. Au participat din partea Secretariatului Frontului Plugarilor: Dr. petru Groza, Constantin Agiu, Flore® Oală, Bladiu Gheorghe, Stanciu Stoian, Şerban Ioan, Grigore Geamănu şi Vasile Hurduban, iar din partea biroului partidului ţărănesc: Anton Alexandrescu, Alexandru Mâţă, Vasile Modoran, Aurel Potop, Ion Simion, Gh. Mazilescu şi Ion Lungu. In urma discuţiunilor avute, conducerile celor două partide au căzut da acord asupra celor c© urmează: 1. Unirea ţărănimii muncitoare prezintă o mare însemnătate pentru întărirea democraţiei populare în ţara noastră. Fărâmiţarea ţărănimii muncitoare în partide multe a permis în trecut forţelor reacţionare — moşierilor, bancherilor şi fabricanţilor — să stăpânească şi să exploateze massele ţărăneşti. Ţărănimea muncitoare şi-a croit drum spre unitate în cadrul Frontului Plugarilor. Frontul Plugarilor, organizaţia ţărănimii muncitoare, se întăreşte acum prin Intrarea în rândurile eais a Partidului Ţărănesc. 2. După cum, s’a arătat în comunicatul din 28Aprilie 1947, Frontul Plugarilor s’a născut din frământările masselor ţărăneşti, înşelate în trecut de guvernările partidelor „istorice". El s’a închegat şi a crescut în lupta cu duşmanii ţărănimii muncitoare printre care a socotit în primul rând Partidul Naţional Ţărănesc (Maniu). In lupta sa Frontul Plugarilor s’a alăturat dala început luptei dusă de clasa muncitoare. Un caracter asemănător de organizaţie de luptă împotriva duşmanilor ţărănimii îl are şi partidul ţărănesc (A. Alexandrescu). 3. Frontul Plugarilor unificat cu Partidul Ţărănesc, va fi ceea ce trecutul şi caracterul actual al celor două organisme unificate o cere: organizaţia ţărănimii muncitoare , a ţăranilor săraci fără pământ sau cu pământ puţin, precum şi a tuturor celor ce-şi muncesc singuri pământul. 4. Alianţa dintre ţărănimea muncitoare şi clasa muncitoare este şi rămâne piatra de temelie în programul Frontului Plugarilor. Frontul Plugarilor, ca exponentul întregii ţărănimii muncitoare recunoaşte în Partidul Muncitoresc Român, pe marele său aliat şi sprijinitor, vede în el avantgarda luptei poporului român pentru pace, bunăstare şi democraţie populara. 5. In organizarea ţărănimii muncitoare Frontul Plugarilor nu face deosebire d© rasă sau religie şi duce o politică de bună convieţuire între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. 6. In politica externă, Frontul Plugarilor merge hotărît pe lirta prieteniei strânse cu toate ţările democrate din vecinătatea noastră şi în primul rând, cu Uniuna Sovietică, precum şi cu toate ţările care respectă independenţa şi suveranitatea popoarelor. 7. Pe temeiul celor de mai sus se face unificarea Frontului Plugarilor cu Partidul Țătăniesc In urma acestui fapt, Comitetul Executiv al Frontului Plugarilor va avea următoarea componenţă: Der. Petru Groza, Anton Alexandrescu, Constantin Agiu, Stanciu Stoian, Mihail Ghelmegeanu, Gh. Mazilescu, Vasile Hurduban, Ion D. Ion, Ştefan Pavel, Octav Livezeanu, Gheorghe Nechiti, N. Apostolescu, dr. petru Manu, Opriş Constantin, Oprescu Nicolae, Tăbârcă Nicolae, Onţanu Ioan, Hosu Nicolae, Vasile Sârbu, Valeriu Gogoraş, Ion Moga Fileru, Al. Mâţă, Romulus Zăroni, Vasil© Modoran, Grigore Geamănu, Aurel Potop, Florea Oală, Ioviţă Dumbravă, Lazăr Ştefănescu, Ion Somăcescu, Gheorghe Radu, Ion Timofte, Miron Belea, Victor Duşa, Ion şerban, Alexandru Ghevrec, Ion Isac, Ion Şuteu, Vasile Răşcanu, Florea Tiţă, Ion Simion, Sabin Tomuş. Biroul Politic va avea următoarea componenţă: Dr. Petru Groza, A. Alexandrescu, Constantin Agiu, Stanciu Stoian, Alexandru Mâţă, Şerban Ioan, Ghevrec Alexandru, Florea Oala, Oprescu Nicolae, Romulus Zăroni, Vasile Modoran, Grigore Geamănu, Aurel Potop, Mihail Ghelmegeanu. 9. Frontul Plugarilor astfel constituit porneşte cu forţe unite la luptă în alianţă cu muncitorimea împotriva rămăşiţelor moşierimi şi împotriva tuturorduşmanilor ţărănimii şi ai Republicii Populare Române. Frontul Plugarilor porneşte cu forţe unite la luptă pentru ridi- carea nivelului de viaţă materială şi culturală a ţărănimii muncitoare şi pentru sprijinirea efortului guvernului democratic învederea promovării gospodăriei ţârăneşti, sporirei producţiei agricole şi desvoltării cooperaţiei săteşti Frontul Plugarilor va lupta pentru consolidarea Republicei Populare Române. Trăiască Frontul Plugarilor. Trăiască lupta unită a muncitorilor și țăranilor. Trăiască Republica Populară Română. „Probleme economice“ Revistă lunară de studii şi documentare. Organ al Consiliului Superior Economic SUMAR: „Cuvânt înainte” de Gh. Gheorghiu-Dej, preşedintele consiliului superior economic, „Economia Agricolă, a României democrate de prof. Traian Săvulescu. . , „Lupta pentru stabilizare” de Miron Constantinescu. , .Problema transportului in România” de prof. ing. N. „Industria metalurgică şi rolul ei în refacerea ţării de B. Nadler. „Industria forestieră” de prof. Const. C. Georgescu. „Electrificarea României” de ing. I. Corodeanu. „Industria chimică” de ing. Mircea Constantinescu, „Problema petrolului românesc" de I. Schoenfeld, „Industria textilă” de ing. M. Grindean.Recensământul populaţiei clădirilor şi locuinţelor" de dr. D. O. I P c p,(. I,J „Realizarea echilibrului bugetar” de C. N. R.u*e*cu, ~tmar „U.R.S.S. in ajutorul Rchiouilor” fie N. Diana şi P. COTSGW sau. RUBRICI: „Preocupări actuale în economia românească (Reorganisarea, ftitulului economic românesc) de Virgil StânescU. , Reglementarea muncii în acord” (Munca voluntară). „Legislaţia economică” (Cronica legisUtivS) de prof. Tudor Po^^Statistica (Reorganizarea statisticei româneşti). „Probleme sovietice” (suprarealizarea planului cincinal) de C. C*n*Experienţa ţărilor vecine” (Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia). „ „ _ „ _. _ . ____. _, „Economia ţărilor capitaliste” (Inflaţia şi reformele monetare). , Concentrarea capitalul® II. S. A. „Charta de la Geneva" Bări de seamă şi bit JL UNIVERSUM INDUSTRIA CHIMICĂ IN ROMÂNIA începuturile industriei chimice la noi au fost modeste, dar alipirea Ardealului modifică întreaga situaţie prin aportul unor industrii existente şi prin mărirea rezervelor de combustibil (gaz metan) şi materie primă (sare etc.). Intr’adevăr, utilizându-se gazul metan drept combustibil și sarea ca materie primă, s’a putut întemeia o importantă industrie de sodă calcinată, sodă caustică, sulfat de cupru, amoniu și magneziu, superrfosfat, clorat de potasiu, acid clorhidric, clor lichid, etc. Paralel, datorită materiilor prime, s-a desvoltat şi industria de geamuri. Războiul, prin necesităţile sale, a extins activitatea industriei chimice în domeniul explozivilor, ajungându-se să se fabrice amoniac sintetc şi acid azotic din metan, apoi negru de fum şi formaldehidă, iar astăzi se construeşte o fabrică de acid formic şi acid oxalic. Tot astfel s’a ajuns ca să acoperim întreg consumul intern de carbid şi fero-mangan pentru industria noastră siderurgică. Ceeace este însă caracteristică pentru industria noastră chimică, este desvoltarea sa sub egida capitalului monopolist străin, lucru care a stânjenit desvoltarea ei în anumite direcţii şi a dus la o degradare parţială a utilajului. Nici capitalul românesc, atât de încurajat de guvernele trecute, nu a depus eforturi în direcţia industriei chimice-organice, care putea avea o desvoltare imediată prin distilarea cărbunelui sau prin utilizarea petrolului şi gazului metan ca materie primă. Singura Industrie care procură ţării alcool metilic, acid acetic, formaldehidă şi acetonă, este acria a distilării lemnului. Producţia industriei chimice pe anii 1946-1947 (Tablou extras din revista „Probleme Economice”, organul Consiliului Superior Economic). COORDONAREA ŞI PLANIFICAREA Evident, în unele domeniu n’a fost atins nivelul producţiei din 1938, căci la uzura instalaţiilor (50—80%) se adaugă şi o tehnică desuetă. O planificare sistematică cade în sarcina noului Oficiu care, îndrumat de Consiliul Superior Economic, va trebui să înlăture neajunsul rezultat din cauza împrăştierii fabricilor, lucru care atrage cheltueli importante de transport, şi va organiza concentrarea pe unităţi de o capacitate cât mai mare. O altă problemă este restabilirea şi modernizarea utilajului, problemă ce se găseşte astăzi in studiu şi care va fi rezolvată încă în anul 1948. Şi PERSPECTIVE DE VIIOR Materii prime abundente şi combustibil eftin sunt cele două condiţii necesare pentru desvoltarea unei industrii chimice moderne şi puternice. Noi îndeplinim ambele premize având suficient lemn, cărbune, petrol, gaze naturale, minereuri (pirită, blende, etc.), aşa că munca „Oficiului produselor chimice”, însărcinat cu planificarea acestui domeniu, va putea să dea în curând roadele așteptate. A. S. 1.960 909 Produsul toneant Acid sulfuric Sodă caustică Amoniac Acid azotic Acid clorhidric Acid acetic Formaldehidă Carbid Negru de Fum 1946 25.202 10.072 1.010 194 1.975 351 28,3 1947 24.737,56 12.773 851 191 2.101 255 382 4.111,12 1.106,5 întocmirea situaţiilor de impozit global Urmare ordinelor Ministerului de finanţe, prin care lucrăriie de im- • punere la impozitul global trebuiau să ia sfârşit în totalitatea lor pe data de 20 Ianuarie 1948, iar raportul de situaţie trebuia înaintat până la 31 Ianuarie 1948, s’a preci- i zat administraţîilor financiare da- tele care trebuesc cuprinse în situaţie, din care unele nu figurează , în situaţiile cerute anterior. Situaţia va cuprinde următoarele date: Numărul declaraţiunilor depuse şi cercetate; numărul declaraţiunilor găsite neimpozabile; numărul declaraţiunilor găsite impozabie; venitul global impozabil stabilit; totalul veniturilor din salarii care a intrat în compunerea venitului global impozabil şi impozitul global stabilit pe ex. 1947/48. Această situaţie trebue să sosească la Minister neapărat pînă la data de 10 Februarie 1948. Simplificarea unor formalităţi pentru scoaterea mărfurilor din vămi Pentru a se uşura formalităţile necesare scoaterii mărfurilor din vămi, s’a admis ca mărfurile sosite cu 5 zile înainte de expirarea autorizaţiei mărfurile de import sau sosite după expirarea acestei autorizaţii în curs de 15 zile, vămuirea să se facă pe baza vechilor autorizaţii care se consideră prelungite de drept pentru 15 zile dela data sosirii mărfurilor în vămi în cazul când au sosit înainte de expirarea autorizaţiei sau cu 15 zile dela data expirării în cazul sosirii mărfurilor după expirarea autorizaţiei. Deasemenea s-a admis că la toate autorizaţiile de import să se acorde o toleranţă de 5% peste cantităţile prevăzute în autorizaţiile de import. Obligaţiile debitanţilorCAM Debitanţii C.A.M., sunt obligaţi: a) Să transporte întreaga cantitate de produse monopolizate ce li se pun la dispoziţie de C. A. M., direct de la Centrul de aprovizionare la localul de debit; b) să depoziteze în localul de debit întreaga cantitate de produse ce li s’a pus la dispoziţie de C. A. M.; produsele aflate în debit nu se pot considera ca vândute; c) să vândă în detaliu, la preţurile tarifare, produsele monopolizate, prin vânzare în detaliu se înţelege cel mult 100 ţigări foi, 1000 ţigarete, 1 kgr. tutun, 100 cutii chibrituri; d) să afişeze cantităţile de fabricate primite zilnic de la C.A.M. Transportul produselor în altă parte decât în localul de debit, depozitarea fabricatelor în alt local sau în altă cameră decât în debit, refuzul de a vinde produsele în detaliu sau vânzarea produselor cu ridicata, peste cantitățile arătate la art. 1 al. c., Sunt considerate abateri. CONCERTUL ARTIŞTILOR DE OPERĂ BULGARI Au luat parte numeroşi reprezentanţi ai vieţii culturale şi artistice, secţiile Asociaţiei RomgSp Bulgare din întreprinderi, scrifori, ziarişti, etc. . Concertul a fost onorat cu pre-Izenţa d-lor D. Gamev, ministrul Republicei Populare Bulgaria, la Bucureşti, prof. P. Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor şi preşedintele Asociaţiei Româno-Bulgare, Dancel, prim consilier şi Pironschi, prim secretar la Legaţia Bulgară din Bucureşti, Paamcev, ataşat de presă al Legaţiei Bulgare, G. Tordanov, preşedintele Coloniei Bulgare din Bucureşti. D. Vasile Vâlcu, secretarul general al Asociaţiei Româno-Bulgare, a rostit un cuvânt de mulţumire adresat artiştilor bulgari, arătând semnificaţia manifestaţiilor artistice care contribue la strângerea relaţiilo dintre cele două ţări vecine. A răspuns d. Stoian Stoianov, directorul Operei Naţionale din Sofia, mulţumind pentru calda primire ce a făcut-o publicul românesc artiştilor bulgari. După aceia, artiştii Operei Naţionale din Sofia şi Operei de Stat din Bucureşti au cântat din Ceaikovski, Schubert, Dobri Hristov, Mozart, Chopin, Beethoven, Tiberiiu Brediceanu, Em. Monţia, Iosif Iosifov, etc. Sub auspiciile Asociaţiei Româno-Bulgare, joi seara a avut loc la Ateneu Un concert dat de artiştii Operei Naţionale din Sofia şi Operei de Stat din Bucureşti. Plata impozitelor pe bază de borderou Spre a se da posibilitatea tuturor contribuabililor de a face calculele și întocmi actele necesare plăţii impozitelor pe salarii şi pe lux și cifra de afaceri, prin decizia ministerială nr. 269.281 din 27 Ianuarie 1948, publicată în M. Of. nr. 22 din 28 Ianuarie a. c., s-a dispus — în baza art. 6 al. 2 din legea nr. 344/947 pentru sancționarea evaziunilor fiscale — prelungirea, pe cale generală, cu încă 5 (cinci) zile a termenelor prevăzute în aceiaș lege, pentru vărsarea impozitelor" pe salarii și cifra de afaceri, astfel că: 1. — Impozitul pe veniturile din salarii, prevăzut de art. 43 1. c. d., va fi vărsat percepțiilor fiscale, de către cei obligați la reținerea și vărsarea lui, cel mai târziu în primele 15 zile ale hindi ce urmează aceleia pentru care este cuvenit venitul sau în care a devenit exigibil. 2. — Avansul de 80% din impozitul aferent se va vărsa, global, în teremen de 8 zile de la plata salariilor săptămânale, chenzinale sau lunare, urmând ca prezentarea statelor de salarii să se facă odată cu vărsarea diferenței de impozit, în primele 15 zile ale lunii următoare. 3. — Impozitul pe lux şi cifra de afaceri va fi vărsat bilunar, adică până la 25 ale fiecărei luni pentruimpozitele aferente primei chenzine din lună şi în primele 10 zile ale lunei următoare, pentru cea de a doua chenzină din lună. In ceea ce priveşte impozitul excepţional de 12%, care se varsă pe bază de borderou, se menţin aceleaşi termene , prevăzute de art 6 din legea nr. 344/947. Deci, începând cu salariile cuvenite pe luna ianuarie 1948, se vor respecta aceste termene de plată, înlăuntrul cărora impozitele se vor primi fără sancţiuni, cunoscându-se că pentru salariile cuvenite pe Decembrie 1947 termenul de vărsare a fost prelungit până la 20 Ianuarie 1948 prin decizia ministerială nr. 267.346, publicată în M. Of. nr. 9 din 12 Ianuarie 1948. Totodată oride câte ori se constată că plățile nu sunt efectuate în aceste termene, fără prezentarea unei aprobări ministeriale de prelungire, să aplicaţi de îndată amenzile fiscale, pentru a se putea aplica astfel şi sancţiunile penale pentru delict de sabotaj, care constă în închisoare corecţională de la 4—12 ani, oricât de mic ar fi cuantumul impozitului nevărsat Conferinţa profesoarelor şi învăţătoarelor din Carsilală In sala de festivitaţi a liceului „Mihai Viteazul”, s-a ţinuit, ieri după amiază, o confernţă a profesoarelor şi învăţăoarelor din Bucureşti, luându-se în discuţie problema alierii membrilor corproblema afilierii membrilor unică de femei. A prezidat d-na Ileana Iomescu, directoarea liceului „Domniţa Ileana”. La propunerea d-sare, a fost ales un prezidaim al conferinţei, alcătuit din d-nilne Florica Mezincescu, Aurora Antonescu, Letiţia Lăzărescu, Adela Goluceanu, Rodica Novac, Zinder Elena şi Aneta Medianu-D-na Fierica Mezincescu a făcut o expunere asupra rolului deosebit de important care-i revine femeii în noua organizare de Stat, care-şi bazează bunul mers pe toate energiile constructive. După ce a făcut o paralelă intre poziţia antagonistă a celor două tabere ce s© înfruntă astăzi în liane, vorbitoarea a scos în evidenţă rolul important pe care femeia este chemată să-l joace li ţările nouei democraţii. Mussoind mai mult şi mai bine, în locul pe care fecare îl deţie, femeia realizează bazele unei ma bune stări pentru generaţiile tinere ce se ridică sub ochii noştri. Dragostea de muncă, de cinste şi de popor este floarea pe care dăscălimea trebuiie s’o sădească şi s’o privegheze, pe tot timpul creşterii ei în sufletele fragede ale copiilor. Un cât mai ridicat nivel al conştiinţei cetăţeneşti şi o luptă susţinută pentru prosperitatea poporului românesc, — sunt numai cele mai importante sarcini ce stau în calea femeillor democrate. Femeile întâmpină cu interes conferinţa judeţeană a organizaţiei unice, caria se va deschide în curând, — a încheiat oratoarea. Câteva membre şi-au luat angajamentul de a lucra practic, pe teren, în mediul rural şi urban, după care s-a trecut la alegerea delegatelor aş vor participa la congresul judeţean organizat, iere unice de femei. Trenuri suprimate intre Bucureşti Nord-Craiova Direcţia generală c.f.r. a aprobat ca de la 1 Februarie a. c„ să se suprime trenurile de persoane nr. 1015 şi 1016, care circulau între Bucureşti Nord şi Craiova. CURIER JUDICIAR Descoperirea unei baume de falsificatori de chitanţe fiscale, in sumă de zeci de milioane O afacere In care s’a dat la iveală nemai pomenita îndrăzneală cu care au operat o mână de escroci falsificatori de chitanţe fiscale, a fost descoperită zilele acestea, iar rezultatele cercetărilor poliţiei judiciare au fost înaintate parchetului. Din ancheta de până acum se desprind următoarele fapte: Un avocat, Victor Manolovici din str. sfinţilor 58, împreună cu comerciantul Rudolf Zaltzer, din b-dul Brătianu 24, au propus conducătorilor a două întreprinderi „Sincomec” şi „Exarra”, anume d-lor I. Marinescu-Branişte şi av. Gretănescu-Teodoru, să le obţină reduceri substanţiale la impozitele indirecte, reduceri pe cari sunt în stare să le capete graţie legăturilor pe care avocatul pretindea că le are. Afirmaţiunea era mincinoasă, după cum se va vedea, fiindcă legăturile nu priveau persoane din aparatul fiscal, ci se mărgineau la una singură, un anume Ernest Băjescu, aşa zis comerciant, fiindcă apărea ca proprietar al unei firmefantomă „Imperogen” şi care în această afacere lucra din umbră, fără a fi cunoscută de firmele care primeau propunerea imorală de reducerea impozitelor ce li se făcea. Cele două firme au acceptat deci propunerea lui Manolovici, ca ele să facă falsificarea tuturor actelor lor de comerț prin ei, iar în schimb firmele să beneficieze de o reducere de 40 la sută din impozitele legale. Potrivit înţelegerii, firmele au predat lui Manolovici actele respective ca facturi, scrisori de garanţie, etc. ce urmau să fie fiscalizate; dânsul le încredinţa lui Zaltzer, iar acesta la rândul său le preda lui Băjescu, care făcea operaţia frauduloasă ca într’un laborator de alhimie. El proceda astfel: de câte ori primea câte un act de fiscalizat, plăsmuia pe deantregul o scrisoare în depozit — ca act juridic — în care totul era fictiv: numele semnatarului, cuprinsul, suma, etc. — şi prezenta scrisoarea la taxare. După ce obţinea chitanţa fiscului care constata că s-a primit, taxa de timbru, se apuca să falsifice acea chitanţă schimbând natura impozitului, trecând numele firmei şi majorând suma de la câteva sute de lei la zeci şi sute de mii de lei, cât reprezenta impozitul legal corespunzător actului primit din partea firmei spre fiscalizare După falsificarea chitanţei în felul arătat, Băjescu aplica pe factura sau scrisoarea de garanţie etc. adusă pe actul firmei, parafa administratorului financiar al sectorului Galben, care i-a fost procurată de un oarecare Zigu, dispărut şi negăsit până în momentul de faţă. Chitanţele astfel aranjate şi cu actul parafat şi vizat, erau predate de Băjescu lui Zaltzer care le remitea lui Manolovici, iar acesta le prezenta conducătorului firmei. Acesta achita 60 la sută din impozitul trecut în chitanţă, realizând un beneficiu de 10 la sută, din care dădea şi lui Manolovici un comision de 3 până la 7 la sută, după caz. Manolovici transmitea suma reprezentând gel 60 la sută lui Zaltzer, care o împărţea cu Băjescu. Nu s’a stabilit încă ce primea Manolovici dela aceştia. In felul acesta banda celor trei au fiscalizat 62 de acte ale celor două firme. Dar activitatea fraudatorilor nu s’a mărginit aci. Ea a avut proporţii mult mai vaste. Astfel cu acelaş procedeu au fiscalizat un borderou de plata sumei de 2.975.865 Iei, reprezentând impozitul pe cifra de afaceri a soc I. O. R. pe perioada 1—15 Decembrie. In această operaţie Manolovici şi Zaltzer au întrebuinţat şi un truc ingenios spre a face pe reprezentantul întreprinderii să accepte a fiscaliza prin ei acel borderou. Ei l-au făcut să creadă că o mare firmă petroliferă care a plătit fiscului, ca impozite indirecte, o sumă mai mare decât ceea ce avea de plătit, vrea să facă compensaţie pentru diferenţa de taxa plătită în plus, cu altă firmă ce ar avea de plătit impozite indirecte, o compensaţie pentru care s’ar fi obţinut autorizarea ministerului finanţelor Reprezentantul lui I.o.R. luând de bună afirmaţiunea, mai ales că i se asigura un comision de 25 la sută (pe care se chema că-i dă firma petroliferă celei care acceptă compensaţia), a primit propunerea. Manolovici şi Zaltzer au luat borderoul şi peste o oră au adus reprezentantului lui I.O.R. chitanţa in regulă de plata sumei de 2.975.865 iei, care fusese ticluită de Băjescu după tipicul cunoscut. Reprezentantul lui I.O.R. a pledat celor doi suma de 2.200.009 lei, oprind restul ce reprezenta comisionul de 25 la sută şi a plecat încântat cu chitanţa fiscului Trinitatea fraudatorilor au mai fiscalizat numeroase acte pentru alte firme ca Ferro-Technica, Coroana, Importul Banăţean şi multe firme de textile Dar Băjescu a mai lucrat şi pe alt tărâm fraudulos. In calitate de proprietar al firmei-fantomă „Imperogen”, prin intermediul unuia Jean Kahane, din cal. Dudeşti 78, a emis mai multe facturi fictive ca din partea acestei firme, pentru diferite mărfuri, societăţilor „Coroana”, „Prima Banat din Timişoara”, ,,Vitamil”. Legătura între firma ,,Vitamil” proprietatea lui Willy Simion şi Kahane, a fost făcută de un anume Bernardt Wangerten, din calea Moşilor 21. Când afacerea a fost descoperită şi poliţia a început cercetările, Băjescu şi ceilalţi au căutat să mituiască pe comisarul şef Chiţan, anchetatorul, cu sumade 1.500.000 lei. D-sa a primit banii şi i-a predat superiorilor săi. Astfel că parchetul care prin rechizitorul d-lui procuror N Vlădescu a deschis acţiune publică, cu concluzii de arestare împotriva celor arătaţi (Băjescu, Manolovici, Zaltzer, Kahane, Wangarten), i-a pus sub inculpare şi pentru crima de dare de mită. Suma de 1.500.000 lei se află , confiscată, în mâinile parchetului. Afacerea a fost încredinţată spre instruire cabinetului de instrucţie care va avea să extindă cercetările. mmmm şi face cunoscut tuturor întreprinderilor care fabrică articole din tablă sau fier prin ştanţare sau presare, fabricilor de maşini şi motoare, construcţion mecanice de tot felul, atelierelor mecanice şi metalurgice, turnătoriilor de fontă şi metrele neferoase, şantierelor navale precum şi fabricilor sau întreprinderilor din ramura industriei electrotehnice, că urmează să ridice formularele tip pentru întocmirea Programelor de producţie de la Comisariatul General pentru Industria Metalurgică din Bucureşti str. Columb nr. 2, întocmirea programelor de producţie şi obţinerea aprobării lor este obligatorie pentru întreprinderile încadrate în Comisariatul general metalurgic şi facultativă pentru celelalte. Se recomandă totuşi ca întocmirea lor să se facă de toţi, în vederea înglobării lor în programul general de producţie şi pentru obţinerea cotelor de materii prime şi combustibil. Pentru întreprinderile metalurgice din provincie, formularele se vor ridica de la Inspectoratele industriale unde aparţin precum şi de la delegaţii acestui comisariat general care au plecat pe teren cu formulare şi instrucţiuni. Termenul de predare a fişelor complectate este până la 5 Februarie a. c. fam tut 1 tipBBsting în casă, lână, stofă, şi bumbac rapid, eftin şi durabil cu remi mitele vopsele. VOPSIŢI 1.11.1. ( S $1 BAYADSEtJt din vechea producţie de aur, amtebelică. Reufta galantata — 86 nuanţe Ihdantren sublime vânzarea exclusivă la casa de specialitate: „Parfumeria NICKY” Bd. Brâncoveanu No. 8 — In faţa Spitalului Colţea — periţî-vă de contrafaceri! — 373 SOCIETATEA SOVROMTRANSPORT angajează Ingineri tineri, specialişti în construcţii navale şi electromecanică, pentru Şantierele S. R. T. Brăila şi Constanţa Doritori* se vor adresa Serviciului Şantiere S. R. T. din strada Povernei Nr. 1 București 7152 ANUNȚ Comisariatul Honora! pentru Industria Metalurgica VINDEM 1 Locomobilă 10 P.H. 16 P.H. 1 Electromotor 15 P.H. 110 V. Conţinu 1200 ture 1 » 12 „ 110 „ „ 1200 „ 1 « 9 „ 110 „ „ 1600 „ 1 » 7 „ 110 „ 1200 „ 1 , 7 „ 110 „ 1, 3000 „ a se adresa : Cooperativa „Gh. Lazăr”, fabrica de sticla Avrig - Sibiu VINURI VECHI SELECŢIONATE vinde la sticle şi butoaie — Engros şi Endetail pivniţele Dumitru N. Ionescu-Brăila execută comenzi pentru provincie cu 50°/vaconto restul ramburs pe C. F. E. angajez reprezentanți introduși în această branșă. București — Str. Grigore Manolescu nr. 36. Telefon 7.46.32 — Reg. Com. 275/941 De vânzare 2 Cazane Babcock 100 mp. supra încălzitor econcrrrbor 8 atm. In furectfonie. 2 Motocompresoare Flottmann L. Z. 17 pe șasiu cu roți motor benzină, 1,5 mc/minut — 7 atmosfere. 1 Compresor aer, 10 mcminit — 8 atm. Flottmann acționat tandem cu aburi 8 atmosfere. 1 Hotar Hercules 100 H. P. benzină grea-mobil pe șasiu-sanie. Telefon 3.79.40 Inter. 17 Soc „Prahova" 361 CONTOPI ELECTRICI 220 V, 5 A, mon.cf. crnapară imediat ASTRA VAGOANE Str. Romană 8 ................ Infirmațiuni telefon 2.72.31 57 H utogenT^ capitalişti pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale de produse alimentare de mare circulaţie. La ziar beneficii rentabile 140 X 62 .«mira ** CUMPĂRĂM FRACTOAREI LANTZ BULDOG DE 4S H. P. cu plugurile respective în perfectă stare de funcţiune. Ofertele se primesc zilnic până în ziua de 10 Februarie, la Serviciul Agricol, Camera Nr. 7 din Spitalul Brâncovenesc 543 ÎNTREPRINDERE MARE caută inginer constructor cazane aburi moderne de mare capacitate practică îndelungată angajare imediată birou technic telefon 6.15.14 ore bifat» *11