Universul, februarie 1948 (Anul 65, nr. 25-49)

1948-02-01 / nr. 25

Y l er k t Jsr­ h V­iaţa politică IMPORTANTE EVENIMENTE POLITICE Realizarea grupărilor de forţe in viaţa politică. — Legea pentru modificarea codului de procedură civilă a fost depusă in Parlament. — Con­siliul de miniştri de ori Congresul general al Partidu­lui Muncitoresc. — congres care va proclama unificarea politică a muncitorimii din România şi va desemna forul suprem de con­ducere al noului organism poli­tic — continuă să reţină atenţia tuturor cercurilor politice şi a întregei opine publice. Rolul de conducător în viaţa publică a Republicii Populare Române, ce revine Partidului Muncitoresc, precum şi perspectivele pe care realizarea lui le deschide politi­cii româneşti, (subliniate în re­petate rânduri de fruntaşii Par­tidului Comunist), justifică aten­ţia cu care sun urmărite lucră­rile pregătitoare ale Congresu­lui. Delegaţii organizaţiilor judeţe­ne al Partidului Muncitoresc pen­tru Congres au fost desemnaţi. Pentru zilele Congresului, mun­­citorimea din Capitală pregăte­şte mari şi entusiaste manifes­taţii, menite să sublinieze sfârşi­tul unui lung proces de desbi­­nări, cari au împiedicat munci­torimea din România să se pre­zinte unită în marile lupte pen­tru obţinerea justelor ei reven­dicări. Unificarea partidelor ţărăneşti, realizată, după Congres­ul­­Parti­dului Muncitoresc prin contopi­­rea Frontului Plugarilor cu Par­tidul Ţărănesc de sub preşedin­ţia d-lui Anton Alexandrescu, încheie o importantă etapă în politica noastră internă. Cele două mari clase sociale producă­toare, — muncitorimea şi ţără­nimea muncitoare — vor fi re­prezentate în viaţa politică prin două puternice partide. Congresul anual al organiza­ţiei Capitalei a Partidului Na­ţional Popular, care începe as­tăzi dimineaţă, în sala Dalles, va preciza şi poziţia acestui partid, reprezentant al păturilor mijlo­cii. In cercurile politice autori­zate domneşte convingerea ■ — bazată pe o atentă observaţie a evenimentelor şi manifestărilor politice produse în ultimul timp — că toate clasele sociale vor fi astfel reprezentate în viața poli­tică prin aceste trei partide. COMPLETAREA REFORMEI JUSTIfIEI In şedinţa de ori a Camerei a fost depus de d. ministru Lucre­­­ţiu Pătrăşcanu, proectul de lege pentru modificarea codului de pro­cedură civilă. Cu acest proict de lege, care va fi imediat luat în discuţie de Adu­narea Deputaţilor, se completează, marea reformă a justiţiei, realizată în cursul acestei sesiuni a Ca­­m­erii. Pe culoarele Parlamentului se spunea ori că este probabil ca re­forma fiscală şi cea administrati­vă să nu mai fie votate până la închiderea lucrărilor Adunării Na­ţionale. De altfel, după cum a declarat recent la Ploeşti d. ministru sub­secretar de stat Gh. Vasilichi, pe primul plan al preocupărilor va trece,­­ după Congresul Partidu­lui Muncitoresc şi după unificarea forţelor ţărăneşti — problema a­­legerilor pentru Constituantă. COMISIA ELECTORALA CEN­TRALA A FOST ALCĂTUITĂ iar­în legătură cu această chestiu­ne, trebue pusă şi decizia dată de d. prof. Lucreţiu Pătrăşcanu, ministrul justiţiei prin care — pe baza modificării Legii Electo­rale — a numit pe membrii Co­misiei Centrale Electorale. Această comisie, — alcătuită din d-nii: Cconel Cireş, prim­­preşedintele Curţii de Casaţie, preşedinte; Ştefan Teodorescu, preşedinte supleant; Neculai Ne­gru, Vasile Pană, Ioan Romulus Frumuşani­u şi Iosif Munteanu, membri; Gh. Bărgăoanu şi Const. Em­eriei, membri supleanţi; Ni­­colae E. Dumitrescu, secretar,­­ va avea misiunea să supraveghe­ze şi să organizeze aplicarea pre­vederilor Legii Electorale în cursul viitoarelor alegeri. CONSILIUL DE MINIŞTRI DE ERI Ieri s-a ţinut la Preşedinţie o­­bicinuitul consiliu de miniştri săp­­tămânal, prezidat de d. prim-mi­­nistru dr. Petru Groza. — a. n. r. — A FOST DEPUS LA CAM­ERA PROECTUL DE LEGE PENTRU MODIFICAREA CODULUI DE PROCEDURĂ CIVILĂ Şedinţa de ori a Adunării Deputaţilor Şedinţa s-a deschis la ora 17,30,­­ sub preşedinţia d-lui Dumitru Pop, vice-preşedinte. Pe banca ministerială sunt pre­zenţi d-nii: prof. Lucreţiu Pătrăş­­canu, prof. ing. N. Profiri, ing. Tudor Ionescu, Grigore Geamănu şi dr. Mihail Macavescu Se dft cetire sumariuhft pe care Camera îl aprobă. D. prof. ing. N. Profiri dă cetire mesagiu şi Care însoţeşte proectul de lege pentru transformarea şi schimbarea titulaturii unor cate­dre în învăţământul superior. Se cere urgența şi Camera, in unani­mitate, aprobă. Se intră în ordifinea de zi. Se ia în discuţiune şi apoi se votează proeetul de lege pentru modificarea art. 115, litera b din legea învăţământului secundar. A­­cest aliniat, în modificarea făcută, ar­e următorul conţinut: „Gradaţia de merit se acordă după cel puţin 15 ani de carieră, pentru desfă­şurarea unei rodnice munci pe­­te­ren didactic, pedagogic, ştiinţific şi social, precum şi pentru publi­­caţiuni de studii sau lucrări de interes general deosebit”. D. prof. Lucreţiu Pătrăşcanu, ministrul Justiţiei, dă cetire me­­sagiului care însoţeşte proectuî de lege pentru modificarea Codului de procedură civilă. Pentru acest pro­­ect d-va cere urgenţa şi Camera aprobă în unanimitate. Apai se ia în discuţiune şi se votează proectuî de lege pentru deschiderea unor credite extraor­dinare speciale pe seama ministe­rului minelor şi petrolului. Epuizându-se ordinea de zi, şe­dinţa se ridică. Şedinţa următoare Marţi, 3 Februarie 1948, ora 17. *** — '■'CT. 99 ~ ~ » * Conferinţa generală „Arlus“ Ziua II-a — Şedi­nţa de dimineaţă dri dimineaţă au continuat des­­f­ilialei Slatina şi că am venit aici­­baterile conferinţei Asociaţiei ro­­mâne pentru strângerea legăturilor de prietenie cu U.R.S.S. („Arlus”). Au luat cuvântul desvoltând ra­poartele respective asupra activită­ţii filialelor d-nii: Aurel Tîn­escu-Baia, A. Ilincăi-P. Neamţ av. Chi­­riac-Argeş, proc. Pintea-Braşov, maior Nuţoliu-Severin Lugoş, Des­­va­ld-Slattina şi săteanul Dumitru Olaru preşedintele secţiei „Arlus” din satul Dobrotimet. Primit cu vii aplauze. Olaru a spus: Când am auzit întâi de ARLUS în gâtul meu, Dobrotinei, nu ştiam de ce este vorba, dar noi ţăranii voiam ca să vie cineva să ne spu­nă şi nouă cum este în Uniunea Sovietică. După ce s’a făcut cercul ARLUS la noi în comună, în luna Noem­­brie, în Săptămâna Prieteniei Ro­­mâno-Sovietice am înţeles că a­­ceasta este asociaţia pe care o do­ream noi, şi acum sunt fericit că am fost ales membru în comitetul Eu mă oblig ca până la 1 Mai să fac în satul meu 100 membri la cercul ARLUS care acum are nu­mai 28 şi să merg în toate satele vecine să le spun ce lucruri fru­moase am învăţat aici despre prie­tenia cu Uniunea Sovietică. Tră­iască Republica Populară Română! Trăiască prietenia cu Uniunea So­­vietică! Au mai vorbit apoi d-nii: Col­­fescu-Sibiu, Dumitru-Călăraşi, Wie­­mner-Oradea, Blaga-Reşiţa, dr. Făl­­ticeanu-Anaid, Bacony-M.­Ciucului, D. Ariga-T.­Măgurele, lt.-col. Stoia­­novici-C.­Lung-Moldovenesc, prof. Nicuţă-Iaşi, Leon Darie-Constanţa. In şedinţa d® după amiază: Drim­­ba, secretar g-ral şi Duc, secre­tar organizatoric din Cluj, prof. Lupaşcu-Timişoara dr. Ranette- Târgov­işta, d-na Triandaf-Ploeşti, dr. Botez, şi Balteamu-Ploeşti şi apoi d. general Verdeş, secretarul secţiei centrale ..Arlus” a armatei. Lucrările conferinţei continuă şi azi FUZIONAREA PARTIDEUI ŢĂRĂNESC CU FRONTUL PLUGARILOR Asupra­­contopirii Partidului Ţă­rănesc (Anton Alexandrescu) cu „Frontul Plugarilor” s’a dat asea­ră următorul comunicat: In urma însărcinărilor primite, dela forurile conducătoare respec­tive, delegaţi ai Frontului Plugari­lor şi ai partidului ţărănesc s’au întrunit pentru a perfecta hotă­rârea de unificare a celor două organisme politice. Au participat din partea Secre­tariatului Frontului Plugarilor: Dr. petru Groza, Constantin Agiu, Flore® Oală, Bladiu Gheorghe, Stan­­ciu Stoian, Şerban Ioan, Grigore Geamănu şi Vasile Hurduban, iar din partea biroului partidului ţă­rănesc: Anton Alexandrescu, Ale­xandru Mâţă, Vasile Modoran, Au­rel Potop, Ion Simion, Gh. Mazi­­lescu şi Ion Lungu. In urma discuţiunilor avute, con­ducerile celor două partide au că­zut da acord asupra celor c© ur­mează: 1. Unirea ţărănimii muncitoare prezintă o mare însemnătate pen­tru întărirea democraţiei populare în ţara noastră. Fărâmiţarea ţără­nimii muncitoare în partide multe a permis în trecut forţelor reac­ţionare — moşierilor, bancherilor şi fabricanţilor — să stăpânească şi să exploateze massel­e ţără­neşti. Ţărănimea muncitoare şi-a croit drum spre unitate în cadrul Fron­tului Plugarilor. Frontul Plugarilor, organizaţia ţărănimii muncitoare, se întăreşte acum prin Intrarea în rândurile eais a Partidului Ţărănesc. 2. După cum, s’a arătat în co­municatul din 28­­Aprilie 1947, Frontul Plugarilor s’a născut din frământările masselor ţărăneşti, înşelate în trecut de guvernările partidelor „istorice". El s’a închegat şi a crescut în lupta cu duşmanii ţărănimii mun­citoare printre care a socotit în primul rând Partidul Naţional Ţă­rănesc (Maniu). In lupta sa Frontul Plugarilor s’a alăturat dala început luptei dusă de clasa muncitoare. Un caracter asemănător­ de or­ganizaţie de luptă împotriva duş­manilor ţărănimii îl are şi parti­dul ţărănesc (A. Alexandrescu). 3. Frontul Plugarilor unificat cu Partidul Ţărănesc, va fi ceea ce trecutul şi caracterul actual al ce­lor două organisme unificate o cere: organizaţia ţărănimii munci­toare , a ţăranilor săraci fără pă­mânt sau cu pământ puţin, pre­cum şi a tuturor celor ce-şi mun­cesc singuri pământul. 4. Alianţa dintre ţărănimea mun­citoare şi clasa muncitoare este şi rămâne piatra de temelie în pro­gramul Frontului Plugarilor. Fron­tul Plugarilor, ca exponentul în­tregii ţărănimii muncitoare recu­noaşte în Partidul Muncitoresc Ro­mân, pe marele său aliat şi spriji­nitor, vede în el avantgarda lup­tei poporului român pentru pace, bunăstare şi democraţie populara. 5. In organizarea ţărănimii mun­citoare Frontul Plugarilor nu face deosebire d© rasă sau religie şi duce o politică de bună convieţui­re între poporul român şi naţiona­lităţile conlocuitoare. 6. In politica externă, Frontul Plugarilor merge hotă­rît pe lirta prieteniei strânse cu toate ţările democrate din vecinătatea noastră şi în primul rând, cu Uniuna So­vietică, precum şi cu toate ţările care respectă independenţa şi su­veranitatea popoarelor. 7. Pe temeiul celor de mai sus se face unificarea Frontului Plu­garilor cu Partidul Țătăniesc In urma acestui fapt, Comitetul Executiv al Frontului Plugarilor va avea următoarea componenţă: Der. Petru Groza, Anton Alexan­­drescu, Constantin Agiu, Stanciu Stoian, Mihail Ghelmegeanu, Gh. Mazilescu, Vasile Hurduban, Ion D. Ion, Ştefan Pavel, Octav Live­­zeanu, Gheorghe Nechiti, N. Apo­­stolescu, dr. petru Manu, Opriş Constantin, Oprescu Nicolae, Tă­­bârcă Nicolae, Onţanu Ioan, Hosu Nicolae, Vasile Sârbu, Valeriu Go­­goraş, Ion Moga Fileru, Al. Mâţă, Romulus Zăroni, Vasil© Modoran, Grigore Geamănu, Aurel Potop, Florea Oală, Ioviţă Dumbravă, La­­zăr Ştefănescu, Ion Somăcescu, Gheorghe Radu, Ion Timofte, Mi­ron Belea, Victor Duşa, Ion şer­ban, Alexandru Ghevrec, Ion Isac, Ion Şuteu, Vasile Răşcanu, Florea Tiţă, Ion Simion, Sabin Tomuş. Biroul Politic va avea următoa­rea componenţă: Dr. Petru Groza, A. Alexandres­cu, Constantin Agiu, Stanciu Sto­ian, Alexandru Mâţă, Şerban Ioan, Ghevrec Alexandru, Florea Oala, Oprescu Nicolae, Romulus Zăroni, Vasile Modoran, Grigore Geamănu, Aurel Potop, Mihail Ghelmegeanu. 9. Frontul Plugarilor astfel con­stituit porneşte cu forţe unite la luptă în alianţă cu muncitorimea împotriva rămăşiţelor moşierimi şi împotriva tuturor­­duşmanilor ţărănimii şi ai Republicii Populare Române. Frontul Plugarilor porneşte cu forţe unite la luptă­­ pentru­­ ridi-­­ carea nivelului de viaţă materia­lă şi culturală a ţărănimii munci­toare şi pentru sprijinirea efortu­lui guvernului democratic în­­ve­­derea promovării gospodăriei ţâră­­­­neşti, sporirei producţiei agricole şi desvoltării cooperaţiei săteşti Frontul Plugarilor va lupta pen­tru consolidarea Republicei Popu­lare Române. Trăiască Frontul Plugarilor. Trăiască lupta unită a muncito­rilor și țăranilor. Trăiască Republica Populară Ro­mână. „Probleme economice“ Revistă lunară de studii şi d­ocumentare. Organ al Consiliului Superior Economic SUMAR: „Cuvânt înainte” de Gh. Ghe­orghiu-Dej, preşedintele consiliu­lui superior economic, „Economia Agricolă, a României democrate de prof. Trai­an Săvulescu. . , „Lupta pentru stabilizare” de Miron Constantinescu. , .Problema transportului in România” de prof. ing. N. „Industria metalurgică şi rolul ei în refacerea ţării de B. Nadler. „Industria forestieră” de prof. Const. C. Georgescu. „Electrificarea României” de ing. I. Corodeanu. „Industria chimică” de ing. Mircea Constantinescu, „Problema petrolului românesc" de I. Schoenfeld, „Industria textilă” de ing. M. Grindea­­n­­.Recensământul populaţiei clădirilor şi locuinţelor" de dr. D. O. I P c p,(. I,J „Realizarea echilibrului buget­ar” de C. N. R.u*e*cu, ~­tmar „U.R.S.S. in ajutorul Rchiouil­or” fie N. Diana şi P. COTSGW sau. RUBRICI: „Preocupări actuale în economia românească (Reorganisarea, ftitulului economic românesc) de Virgil StânescU. , Reglementarea muncii în aco­rd” (Munca voluntară). „Legislaţia economică” (Cronica legisUtivS) de prof. Tudor Po­^^Statistica (Reorganizarea statisticei româneşti). „Probleme sovietice” (suprarealizarea planului cincinal) de C. C*n*Experienţa ţărilor vecine” (Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Ce­hoslovacia, Polonia). „ „ _ „ _. _ . ____. _, „Economia ţărilor capitaliste” (Inflaţia şi reformele monetare). , Concentrarea capitalul® II. S. A. „Charta de la Geneva" Bări de seamă şi bit JL UNIVERSUM INDUSTRIA CHIMICĂ IN ROMÂNIA începuturile industriei chimice la noi au fost modeste, dar ali­pirea Ardealului modifică în­treaga situaţie prin aportul unor industrii existente şi prin mă­rirea rezervelor de combustibil (gaz metan) şi materie primă (sare etc.). Intr’adevăr, utilizân­­du-se gazul metan drept com­bustibil și sarea ca materie pri­mă, s’a putut întemeia o impor­tantă industrie de sodă calcinată, sodă caustică, sulfat de cupru, amoniu și magneziu, superrfos­­fat, clorat de potasiu, acid clor­­hidric, clor lichid, etc. Paralel, datorită materiilor prime, s-a desvoltat şi industria de gea­muri. Războiul, prin necesităţile sale, a extins activitatea industriei chimice în domeniul explozivi­lor, ajungându-se să se fabrice amoniac sintetc şi acid azotic din metan, apoi negru de fum şi formaldehidă, iar astăzi se construeşte o fabrică de acid formic şi acid oxalic. Tot astfel s’a ajuns ca să acoperim întreg consumul intern de carbid şi fero-mangan pentru industria noastră siderurgică. Ceeace este însă caracteristică pentru industria noastră chimi­că, este desvoltarea sa sub egida capitalului monopolist străin, lucru care a stânjenit desvolta­­rea ei în anumite direcţii şi a dus la o degradare parţială a utilajului. Nici capitalul româ­nesc, atât de încurajat de gu­vernele trecute, nu a depus efor­turi în direcţia industriei chi­­mice-organice, care putea avea o desvoltare imediată prin dis­tilarea cărbunelui sau prin uti­lizarea petrolului şi gazului me­tan ca materie primă. Singura Industrie care procură ţării al­cool metilic, acid acetic, formal­­dehidă şi acetonă, este acria a distilării lemnului. Producţia industriei chimice pe anii 1946-1947 (Tablou extras din revista „Probleme Economice”, organul Consiliului Superior Economic). COORDONAREA ŞI PLANI­FICAREA Evident, în unele domeniu n’a fost atins nivelul producţiei din 1938, căci la uzura instalaţiilor (50—80%) se adaugă şi o tehnică desuetă. O planificare sistematică cade în sarcina noului Oficiu care, îndrumat de Consiliul Superior Economic, va trebui să înlăture neajunsul rezultat din cauza îm­­prăştierii fabricilor, lucru care atrage cheltueli importante de transport, şi va organiza concen­trarea pe unităţi de o capacitate cât mai mare. O altă problemă este restabi­lirea şi modernizarea utilajului, problemă ce se găseşte astăzi in studiu şi care va fi rezolvată încă în anul 1948. Şi PERSPECTIVE DE VIIOR Materii prime abundente şi combustibil eftin sunt cele două condiţii necesare pentru desvol­­tarea unei industrii chimice mo­derne şi puternice. Noi îndepli­nim ambele premize având su­ficient lemn, cărbune, petrol, gaze naturale, minereuri (pirită, blende, etc.), aşa că munca „Ofi­ciului produselor chimice”, în­sărcinat cu planificarea acestui domeniu, va putea să dea în cu­rând roadele așteptate. A. S. 1.960 909 Produsul tone­ant Acid sulfuric Sodă caustică Amoniac Acid azotic Acid clorhidric Acid acetic Formaldehidă Carbid Negru de Fum 1946 25.202 10.072 1.010 194 1.975 351 28,3 1947 24.737,56 12.773 851 191 2.101 255 382 4.111,12 1.106,5 întocmirea situaţiilor de impozit global Urmare ordinelor Ministerului de­­ finanţe, prin care lucrăriie de im- • punere la impozitul global trebuiau s­­ă ia sfârşit în totalitatea lor pe­ data de 20 Ianuarie 1948, iar rapor­tul de situaţie trebuia înaintat­­ până la 31 Ianuarie 1948, s’a preci- i zat administraţîilor financiare da-­­ tele care trebuesc cuprinse în si­tuaţie, din care unele nu figurează , în situaţiile cerute anterior. Situaţia va cuprinde următoarele date:­­ Numărul declaraţiunilor depuse şi cercetate; numărul declaraţiunilor găsite neimpozabile; numărul decla­­raţiunilor găsite impozabie; veni­tul global impozabil stabilit; tota­lul veniturilor din salarii care a intrat în compunerea venitului glo­bal impozabil şi impozitul global stabilit pe ex. 1947/48. Această situaţie trebue să sosea­scă la Minister neapărat pînă la data de 10 Februarie 1948. Simplificarea unor formalităţi pentru scoaterea mărfurilor din vămi Pentru a se uşura formalităţile necesare scoaterii mărfurilor din vămi, s’a admis ca mărfurile sosite cu 5 zile înainte de expirarea auto­rizaţiei mărfurile de import sau sosite după expirarea acestei auto­rizaţii în­ curs de 15 zile, vămuirea să se facă pe baza vechilor autori­zaţii care se consideră prelungite de drept pentru 15 zile dela data sosirii mărfurilor în vămi în cazul când au sosit înainte de expirarea autorizaţiei sau cu 15 zile dela data expirării în cazul sosirii mărfurilor după expirarea autorizaţiei. Deasemenea s-a admis că la toate autorizaţiile de import să se acorde o toleranţă de 5% peste cantităţile prevăzute în autorizaţiile de im­port. Obligaţiile debitanţilorCAM Debitanţii C.A.M., sunt obli­gaţi: a) Să transporte întreaga can­titate de produse monopolizate ce li se pun la dispoziţie de C. A. M., direct de la Centrul de aprovizionare la localul de debit; b) să depoziteze în localul de debit întreaga cantitate de pro­duse ce li s’a pus la dispoziţie de C. A. M.; produsele aflate în debit nu se pot considera ca vândute; c) să vândă în detaliu, la pre­ţurile tarifare, produsele mono­polizate, prin vânzare în detaliu se înţelege cel mult 100 ţigări foi, 1000 ţigarete, 1 kgr. tutun, 100 cutii chibrituri; d) să afişeze cantităţile de fa­bricate primite zilnic de la C.A.M. Transportul produselor în altă parte decât în localul de debit, depozitarea fabricatelor în alt local sau în altă cameră decât în debit, refuzul de a vinde produ­sele în detaliu sau vânzarea pro­duselor cu ridicata, peste canti­tățile arătate la art. 1 al. c., Sunt considerate abateri. CONCERTUL ARTIŞTILOR DE OPERĂ BULGARI Au luat parte numeroşi repre­zentanţi ai vieţii culturale şi ar­tistice, secţiile Asociaţiei RomgSp­ Bulgare din întreprinderi, scrifori, ziarişti, etc. . Concertul a fost onorat cu pre-Izenţa d-lor D. Gamev, ministrul­­ Republicei Populare Bulgaria, la Bucureşti, prof. P. Constantines­­cu-Iaşi, vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor şi preşedintele Asocia­­ţiei Româno-Bulgare, Dancel, prim consilier şi Pironsch­i, prim secre­tar la Legaţia Bulgară din Bucu­reşti, Paamcev, ataşat de presă al Legaţiei Bulgare, G. Tordanov, pre­şedintele Coloniei Bulgare din Bucureşti. D. Vasile Vâlcu, secretarul gene­ral al Asociaţiei Româno-Bulgare, a rostit un cuvânt de mulţumire adresat artiştilor bulgari, arătând semnificaţia manifestaţiilor artis­tice care contri­bue la strângerea re­laţiilo­­ dintre cele două ţări vecine. A răspuns d. Stoian Stoianov, directorul Operei Naţionale din Sofia, mulţumind pentru calda primire ce a făcut-o publicul ro­mânesc artiştilor bulgari. După aceia, artiştii Operei Na­ţionale din Sofia şi Operei de Stat din Bucureşti­ au cântat din Ceai­­kovski, Schubert, Dobri Hristov, Mozart, Chopin, Beethoven, Tibe­­riiu Brediceanu, Em. Monţia, Iosif Iosifov, etc. Sub auspiciile Asociaţiei Româ­­no-Bulgare, joi seara a avut loc la Ateneu Un concert dat de ar­tiştii Operei Naţionale din Sofia şi Operei de Stat din Bucureşti. Plata impozitelor pe bază de borderou Spre a se da posibilitatea tu­turor contribuabililor de a face calculele și întocmi actele nece­sare plăţii impozitelor pe salarii şi pe lux și cifra de afaceri, prin decizia ministerială nr. 269.281 din 27 Ianuarie 1948, pu­blicată în M. Of. nr. 22 din 28 Ianuarie a. c., s-a dispus — în baza art. 6 al. 2 din­ legea nr. 344/947 pentru sancționarea eva­ziunilor fiscale — prelungirea, pe cale generală, cu încă 5 (cinci) zile a termenelor prevăzute în ace­iaș lege, pentru vărsarea im­pozitelor" pe salarii și cifra de afaceri, astfel că: 1. — Impozitul pe veniturile din salarii, prevăzut de art. 43 1. c. d., va fi vărsat percepțiilor fiscale, de către cei obligați la reținerea și vărsarea lui, cel mai târziu în primele 15 zile ale hi­ndi ce urmează aceleia pentru care este cuvenit venitul sau în care a devenit exigibil. 2. — Avansul de 80% din im­pozitul aferent se va vărsa, glo­bal, în teremen de 8 zile de la plata salariilor săptămânale, chenzinale sau lunare, urmând ca prezentarea statelor de salarii să se facă odată cu vărsarea di­ferenței de impoz­it, în primele 15 zile ale lunii următoare. 3. — Impozitul pe lux şi cifra de afaceri va fi vărsat bilunar, adică până la 25 ale fiecărei luni pentru­­impozitele aferente pri­mei chenzine din lună şi în pri­mele 10 zile ale lunei următoare, pentru cea de a doua chenzină din lună. In ceea ce priveşte impozitul excepţional de 12%, care se var­să pe bază de borderou, se men­ţin aceleaşi termene , prevăzute de art 6 din legea nr. 344/947. Deci, începând cu salariile cu­venite pe luna ianuarie 1948, se vor respecta aceste termene de plată, înlăuntrul cărora impozi­tele se vor primi fără sancţiuni, cunoscându-se că pentru sala­riile cuvenite pe Decembrie 1947 termenul de vărsare a fost pre­lungit până la 20 Ianuarie 1948 prin decizia ministerială nr. 267.346, publicată în M. Of. nr. 9 din 12 Ianuarie 1948. Totodată oride câte ori se con­stată că plățile nu sunt efec­tuate în aceste termene, fără prezentarea unei aprobări minis­teriale de prelungire, să aplicaţi de îndată amenzile fiscale, pen­tru a se putea aplica astfel şi sancţiunile penale pentru delict de sabotaj, care constă în închi­soare corecţională de la 4—12 ani, oricât de mic ar fi cuantumul impozitului nevărsat Conferinţa profesoarelor şi învăţătoarelor din Carsilală In sala de fest­ivitaţi a liceului „Mihai Viteazul”, s-a ţinuit, ieri după amiază, o confer­nţă a pro­fesoarelor şi învăţă­oarelor din Bucureşti, luându-se în discuţie problema alierii membrilor cor­­problema afilierii membrilor unică de femei. A prezidat d-na Ileana Iomes­­cu, directoarea liceului „Domniţa Ileana”. La propunerea d-sare, a fost ales un prezidaim al con­ferinţei, alcătuit din d-nilne Flo­­rica Mezincescu, Aurora Anto­­nescu, Letiţia Lăzărescu, Adela Goluceanu, Rodica Novac, Zin­der Elena şi Ane­ta Med­ianu-D-na Fierica Mezincescu a fă­cut o expunere asupra rolului deosebit de important care-i re­vine femeii în noua organizare de Stat, care-şi bazează bunul mers pe toate energiile construc­tive. După ce a făcut o paralelă intre poziţia antagonistă a celor două tabere ce s© înfruntă astăzi în liane, vorbi­toarea a scos în evidenţă rolul important pe care femeia este chemată să-l joace li ţările nouei democraţii. Muss­oind mai mult şi mai bine, în locul pe care f­ecare îl deţie, femeia realizează bazele unei ma bune stări pentru genera­ţi­­ile tinere ce se ridică sub ochii noştri. Dragostea de mun­că, de cinste şi de popor este floarea pe care dăscălimea tre­­buiie s’o sădească şi s’o pri­veghe­­ze, pe tot timpul creşterii ei în sufletele fragede ale copiilor. Un cât mai ridicat nivel al conştiinţei cetăţeneşti şi o luptă susţinută pentru prosperitatea poporului românesc, — sunt nu­­mai cele mai importante sarcini ce stau în calea femeillor demo­crate. Femeile întâmpină cu in­teres conferinţa judeţeană a or­ganizaţiei unice, caria se va des­chide în curând, — a încheiat oratoarea. Câteva membre şi-au luat an­gajamentul de a lucra practic, pe teren, în mediul rural şi ur­ban, după care s-a trecut la ale­gerea delegatelor aş vor partici­­pa la congresul judeţean or­gani­zat, ier­e unice de femei. Trenuri suprimate intre Bucureşti Nord-Craiova Direcţia generală c.f.r. a aprobat ca de la 1 Februarie a. c„ să se su­prime trenurile de persoane nr. 1015 şi 1016, care circulau între Bu­cureşti Nord şi Craiova. CURIER JUDICIAR Descoperirea unei b­aum­e de falsificatori de chitanţe fiscale, in su­mă de zeci de milioane O afacere In care s’a dat la iveală nemai pomenita îndrăzneală cu care au operat o mână de escroci falsi­ficatori de chitanţe fiscale, a fost descoperită zilele acestea, iar rezul­tatele cercetărilor poliţiei judiciare au fost înaintate parchetului. Din ancheta de până acum se des­prind următoarele fapte: Un avocat, Victor Manolovici din str. sfinţilor 58, împreună cu comerciantul Rudolf Zaltzer, din b-dul Brătianu 24, au propus conducătorilor a două între­prinderi „Sincomec” şi „Exarra”, a­­nume d-lor I. Marinescu-Branişte şi av. Gr­etănescu-Teodoru, să le ob­ţină reduceri substanţiale la impo­zitele indirecte, reduceri pe cari sunt în stare să le capete graţie legătu­rilor pe care avocatul pretindea că le are. Afirmaţiunea era mincinoa­să, după cum se va vedea, fiindcă legăturile nu priveau persoane din aparatul fiscal, ci se mărgineau la una singură, un anume Ernest Bă­­jescu, aşa zis comerciant, fiindcă a­­părea ca proprietar al unei firme­­fantomă „Imperogen” şi care în a­­ceastă afacere lucra din umbră, fără a fi cunoscută de firmele care pri­meau propunerea imorală de redu­cerea impozitelor ce li se făcea. Cele două firme au acceptat deci propunerea lui Manolovici, ca ele să facă falsificarea tuturor actelor lor de comerț prin ei, iar în schimb fir­mele să beneficieze de o reducere de 40 la sută din impozitele legale. Potrivit înţelegerii, firmele au pre­dat lui Manolovici actele respective ca facturi, scrisori de garanţie, etc. ce urmau să fie fiscalizate; dânsul le încredinţa lui Zaltzer, iar acesta la rândul său le preda lui Băjescu, care făcea operaţia frauduloasă ca într’un laborator de alhimie. El proceda ast­fel: de câte ori primea câte un act de fiscalizat, plăsmui­a pe deantregul o scrisoare în depozit — ca act ju­ridic — în care totul era fictiv: nu­mele semnatarului, cuprinsul, suma, etc. — şi prezenta scrisoarea la ta­xare. După ce obţinea chitanţa fis­cului care constata că s-a primit, taxa de timbru, se apuca să falsifice acea chitanţă schimbând natura impozitu­lui, trecând numele firmei şi majo­rând suma de la câteva sute de lei la zeci şi sute de mii de lei, cât reprezenta impozitul legal corespun­zător actului primit din partea fir­mei spre fiscalizare După falsifica­rea chitanţei în felul arătat, Băjescu aplica pe factura sau scrisoarea de garanţie etc. adusă pe actul firmei, parafa administratorului financiar al sectorului Galben, care i-a fost pro­curată de un oarecare Zigu, dispă­rut şi negăsit până în momentul de faţă. Chitanţele astfel aranjate şi cu ac­tul parafat şi vizat, erau predate de Băjescu lui Zaltzer care le remitea lui Manolovici, iar acesta le prezenta conducătorului firmei. Acesta achita 60 la sută din impozitul trecut în chitanţă, realizând un beneficiu de 10 la sută, din care dădea şi lui Ma­nolovici un comision de 3 până la 7 la sută, după caz. Manolovici transmitea suma repre­zentând gel 60 la sută lui Zaltzer, care o împărţea cu Băjescu. Nu s’a stabilit încă ce primea Manolovici dela aceştia. In felul acesta banda celor trei au fiscalizat 62 de acte ale celor două firme. Dar activitatea fraudatorilor nu s’a mărginit aci. Ea a avut proporţii mult mai vaste. Astfel cu acelaş procedeu au fis­calizat un borderou de plata sumei de 2.975.865 Iei, reprezentând impo­zitul pe cifra de afaceri a soc I. O. R. pe perioada 1—15 Decembrie. In această operaţie Manolovici şi Zaltzer au întrebuinţat şi un truc ingenios spre a face pe reprezen­tantul întreprinderii să accepte a fis­­caliza prin ei acel borderou. Ei l-au făcut să creadă că o mare firmă pe­troliferă care a plătit fiscului, ca im­pozite indirecte, o sumă mai mare decât ceea ce avea de plătit, vrea să facă compensaţie pentru diferenţa de taxa plătită în plus, cu altă firmă ce ar avea de plătit impozite indi­recte, o compensaţie pentru care s’ar fi obţinut autorizarea ministeru­lui finanţelor Reprezentantul lui I.o.R. luând de bună afirmaţiunea, mai ales că i se­­ asigura un comision de 25 la sută (pe care se chema că-i dă firma pe­troliferă celei care acceptă compen­saţia),­­ a primit propunerea. Ma­nolovici şi Zaltzer au luat borderoul şi peste o oră au adus reprezentan­tului lui I.O.R. chitanţa in regulă de plata sumei de 2.975.865 iei, care fusese ticluită de Băjescu după ti­picul cunoscut. Reprezentantul lui I.O.R. a pledat celor doi suma de 2.200.009 lei, oprind restul ce repre­zenta comisionul de 25 la sută şi a plecat încântat cu chitanţa fiscului Trinitatea fraudatorilor au mai fis­calizat numeroase acte pentru alte firme ca Ferro-Technica, Coroana, Importul Banăţean şi multe firme de textile Dar Băjescu a mai lucrat şi pe alt tărâm fraudulos. In calitate de pro­prietar al firmei-fantomă „Impero­gen”, prin intermediul unuia Jean Kahane, din cal. Dudeşti 78, a emis mai multe facturi fictive ca din par­tea acestei firme, pentru diferite mărfuri, societăţilor „Coroana”, „Prima Banat din Timişoara”, ,,Vi­­tamil”. Legătura între firma ,,Vita­m­il” proprietatea lui Willy Simion şi Kahane, a fost făcută de un anu­me Bernardt Wangerten, din calea Moşilor 21. Când afacerea a fost descoperită şi poliţia a început cercetările, Băjescu şi ceilalţi au căutat să mituiască pe comisarul şef Chiţan, anchetatorul, cu suma­­de 1.500.000 lei. D-sa a pri­mit banii şi i-a predat superiorilor săi. Astfel că parchetul care prin rechizitorul d-lui procuror N Vlă­­descu a deschis acţiune publică, cu­ concluzii de arestare împotriva celor arătaţi (Băjescu, Manolovici, Zaltzer, Kahane, Wangarten),­­ i-a pus sub inculpare şi pentru crima de dare de mită. Suma de 1.500.000 lei se află , confiscată, în mâinile parchetului. Afacerea a fost încredinţată spre instruire cabinetului de instrucţie care va avea să extindă cercetările. mmmm şi face cunoscut tuturor întreprinde­rilor care fabrică articole din ta­blă sau fier prin ştanţare sau pre­sare, fabricilor de maşini şi mo­toare, construcţion­ mecanice de tot felul, atelierelor mecanice şi metalurgice, turnătoriilor de fontă şi metre­le neferoase, şantierelor navale precum şi fabricilor sau întreprinderilor din ramura in­dustriei electro­tehnice, că urmea­ză să ridice formularele tip pentru întocmirea Programelor de pro­ducţie de la Comisariatul General pentru Industria Metalurgică din Bucureşti str. Columb nr. 2, întocmirea programelor de pro­ducţie şi obţinerea aprobării lor este obligatorie pentru întreprin­derile încadrate în Comisariatul general metalurgic şi facultativă pentru celelalte. Se recomandă to­tuşi ca întocmirea lor să se facă de toţi, în vederea înglobării lor în programul general de producţie şi pentru obţinerea cotelor de mate­rii prime şi combustibil. Pentru întreprinderile metalur­gice din provincie, formularele se vor ridica de la Inspectoratele indus­triale unde aparţin precum şi de la delegaţii acestui comisariat general­­ care au plecat pe teren cu formu­­lare şi instrucţiuni. Termenul de predare a fişelor­­ complectate este până la 5 Februa­rie a. c. fam tut 1 tipBBsting în casă, lână, stofă, şi bumbac rapid, eftin şi durabil cu remi mitele vopsele. VOPSIŢI 1.11.1. ( S $1 BAYADSEtJt din vechea producţie de aur, amte­belică. Reuf­ta ga­lantata — 86 nuanţe Ihdantren sublime vânzarea exclusivă la casa de specialitate: „Parfumeria NICKY” Bd. Brâncoveanu No. 8 — In faţa Spitalului Colţea — periţî-vă de contra­­­faceri! — 373 S­OCIETATEA SOVROMTRANSPORT angajează Ingineri tineri, specialişti în construcţii navale şi electro­mecanică, pentru Şantierele S. R. T. Brăila şi Constanţa Doritori* se vor adresa Serviciului Şantiere S. R. T. din strada Povernei Nr. 1 București 7152 A­NUNȚ Comisariatul Honora! pentru Industria Metalurgica V­INDEM 1 Locomobilă 10 P.H. 1­­­6 P.H. 1 Electromotor 15 P.H. 110 V. Conţinu 1200 ture 1 » 12 „ 110 „ „ 1200 „ 1 « 9 „ 110 „ „ 1600 „ 1 » 7 „ 110 „ 1200 „ 1 ,­ 7 „ 110 „ 1, 3000 „ a se adresa : Cooperativa „Gh. Lazăr”, fabrica de sticla Avrig - Sibiu V­INURI VECHI SELECŢIONATE vinde la sticle şi butoaie — Engros şi Endetail pivniţele Dumitru N. Ionescu-Brăila execută comenzi pentru provincie cu 50°/v­aconto restul ramburs pe C. F. E. angajez reprezen­tanți introduși în această branșă. București — Str. Grigore Manolescu nr. 36. Telefon 7.46.32 — Reg. Com. 275/941 D­e­ vânzare 2 Cazane Babcock 100 mp. supra încălzitor econcrrrbor 8 atm. In furectfonie. 2 Motocompresoare Flottmann L. Z. 17 pe șasiu cu roți motor benzină, 1,5 mc/minut — 7 atmosfere. 1 Compresor aer, 10 mcm­init — 8 atm. Flottmann acționat tandem cu aburi 8 atmosfere. 1 Hotar Hercules 100 H. P. benzină grea-mobil pe șasiu-sanie. Telefon 3.79.40 Inter. 17 Soc „Prahova" 361 CONTOPI ELECTRICI 220 V, 5 A, mon.cf. crnapară imediat ASTRA VAGOANE Str. Romană 8 ................ Infirmațiuni telefon 2.72.31 57 H utogenT^ capitalişti pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale de produse alimentare de mare circulaţie. La ziar beneficii rentabile 140 X 62 .«mira ** CUMPĂRĂM FRACTOAREI LANTZ BULDOG DE 4S H. P. cu plugurile respective în perfectă stare de func­ţiune. Ofertele se primesc zilnic până în ziua de 10 Februarie, la Serviciul Agricol, Camera Nr. 7 din Spitalul Brâncovenesc 543 ÎNTREPRINDERE MARE caută inginer constructor cazane aburi moderne de mare capacitate practică îndelungată angajare imedi­ată birou technic telefon 6.15.14 ore bifat» *11

Next