Universul, aprilie 1948 (Anul 65, nr. 78-100)
1948-04-03 / nr. 78
2 PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI DIRECŢIUNEA1 GENERALA ECONOMICO- FINANCIARA OFICIUL DE LICITATII PUBLICATIUNEA No. 101 No. 4885 Lh.F. din 31 Martie 1948 LA 14 APRILIE 1948, ORELE 16.30 Tratare prin bună învoiala cu oferte închise și sigilate urmata de concurența orală, pentru închirierea prăvăliilor No. 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,12, 13, 14, 15, 16 din B-dul Brătianu No. 2. La 15 APRILIE 1948, ORELE 16.30 Idem, pentru închirierea prăvăliilor No. 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 26, 27, 28, 29, 30, din B-dul Brătianu No. 2. ---------Destinaţiunea şi celelalte condiţiuni speciale se pot vedea din dosare. Dosarele se pot studia zilnic la Oficiul de Licitaţii In Str. Parfumului No. 2 unde se ţin şi licitaţiile. Garanţiile provizorii vor fi de 5% în numerar din valoarea chiriilor iniţiale. Dispoziţiunile art. 84—110 din L. C. P. şi Legea 825/946 sunt aplicaţiile. p. Primarul General al Capitalei, CHIRIAC MACIOLLA Director General Financiar Directorul Ofic. de Licitații, Intr. GEORGE IVANOVICI Ce se petrece in Italia (Urmare din pag. I-a) Italia îşi va pune teritoriul şi armata sa la dispoziţia forţelor armate americane. Nu trebue să ne mire că guvernul italian este o simplă marionetă ale cărei sfori sunt trase de peste Ocean, partidul democrat-creştin, care deţine majoritatea portofoliilor, este reprezentantul financiarilor „ Şi latifundiarilor din Italia. Aceştia l-au sprijinit, pe Mussolini, pentru a înăbuşi lupta poporului italian pentru un traiu mai bun; astăzi, ei văd că această lupta nu mai poate fi oprită şi nu văd altă scăpare decât într’un ajutor americani. Teama de popor i-a făcut altădată să scoată la iveală, fascismul; astăzi, aceiaşi oameni recurg la „ajutorul american“. In faţa masselor de muncitori, ţărani, intelectuali, mici întreprinzători, care cer un train mai bun — partidul lui de Gasperi agită binefacerile ilusorii ale „ajutorului american". Financiarilor italieni nu le pasă că economia italiană este înfeudată WallStreet-ului: ei își învestesc capitalurile în străinătate, 300 miliarde lire au fost exportate in Statele Unite și America de Sud., 120 miliarde lire au emigrat in Elveţia — şi aceasta după date incomplete. Cât despre celelalte două partide care sprijină pe de Gasperi — unul, Partidul Republican — are un rol pur decorativ, neavând nici o forţă, iar celălalt — Partidul „Socialist“ al im Saragat — este o simplă agenţie a bancherilor americani, care îl subvenţionează în mod deschis. In faţa „Partidului Americanilor“ cum sunt numiţi partizanii lui de Gasperi — se ridică Frontul Popular Italian. Din acest Front fac parte de pe lângă partidele muncitoreşti, diverse partide şi organizaţii ca: Democraţia Muncii, Alianţa Republicană Populară, Mişcarea creştină pentru pace, Partidul Social Creştin, Partidul acţiunii din Sardinia— precum şi cetăţeni fără dn partid. Programul Frontului Popular poate fi rezumat în patru puncte. In exterior, o politică de pace şi de colaborare cu toate ţările democratice ; în interior, împărţirea în ţărani a marilor latifundii, Kiare acoperă astăzi cea mai mare parte a solului italian, mărirea producţiei proprii şi combaterea şomajului, prin reactivarea uzinelor, cu ajutorul comitetelor de întreprindere; ajutorarea Sudului Italiei — pe care regimurile de până acum l-au ţinut într’o istrare de înapoiere faţă de Nord prin ridicarea nivelului economic şi cultural. „Partidul Americanilor“ nu are nici un program constructiv pe care să-l opună programului Frontului Popular. Partidul Americanilor a încetat chiar de a• agita ajutorul american, renunţând la orice fel de propuneri: „duceţi-vă cit vot — nu vă îngrijiţi de ce va fi după aceea“ — este •ultima lozincă a lui de Gasperi. Slăbiciunea lui de Gasperieste recunoscută chiar şi de astfel de organe reacţionare la ziarul londonez „Times’’ stell ca ziarul american New- York Times”. Guvernul anteri- Vcron, intervine in mod deschis în 44-44 44444 44♦++ Italia. In 17 Martie, preşedintele Truman a declarat că victoria în alegeri a Frontului Popular Italian reprezintă o ,,ameninţare“ pentru Statele Unite. Domnul Marshall a anunţat , că dacă Italienii se vor pronunţa pentru Frontul Popular ,, „ajutorul“ american va fi retras. Ambasadorul american la Roma, Dunn, face călătorii de propagandă în favoarea lui de Gasperi, pentrui a-i procura un „ateut“ acestuia din urmă, Statele-Unite, împreună cu Anglia şi Franţa, au propus ca Triestul să fie retrocedat Italiei. In paranteză fie spus, — Statele-Unite, Anglia şi Franţa, au respins propunerea Uniunii Sovietice de a se pune sub tutela Italiei fostele colonii italiene, ridicând fiecare din ele pretenţii asupra acestor ■teritorii. In sfârşit, Statele Unite ameninţa cu o intervenţie armată: din America s-au trimis 20.000 mitraliere, 30.000 puşti şi tancuri pentru poliţia lui de Gasperi; vase de război americane au f°3t trimise să „viziteze“ vorturile italiene. Cu ajutorul celor 200.000 poliţişti şi jandarmi înarmaţi de americani, de Gasperi încearcă să terorizeze poporul italian. Partizanii săi ameninţă că dacă Frontul Popular va câştiga alegerile se va recurge la intervenţia armată străină. Dar poporul italian nu se lasă intimidat de presiunea şi şantajele care se exercită asupră-i. Ultimile alegeri parţiale care au avut loc au adus Frontului Popular majoritatea absolută. Milioane de oameni manifestează în toată Italia pentru programul Frontului Popular — care singur poate reda Italiei independenţă şi bunăstarea. Poporul italian ştie că „ajutorul“ american ii aduce doar înrobire şi de aceea nu-l sperie sistarea lui. Propunerea cu privire la Triest — propunerea unui blid de linie în schimbul coloniilor italiene — este respinsă de massele populare, care îşi maniferă dorinţa unor negocieri directe şi prieteneşti cu Iugoslavia. Nici şantajul intervenţiei armate nu reuşeşte să sperie poporul italian, el ştie că, cu cât mai hotărît îşi va demonstra ataşamentul faţă de programul Frontului Popular, program de redobândire a independenţii naţionale cu atât mai iluzorie va deveni ameninţarea cu războiul civil. Toate acţiunile de până acum ale masselor populare italiene, începând din 1943 cu lupta contra trupelor hitleriste şi sfârşind cu grevele recente au arătat că atunci când sunt duse cu hotărîre , ele sunt încununate cu succe®. De aceea, poporul italian merge cu hotărîre alături de Frontul Popular, împotriva celor care ameninţă pacea şi independenţa popoarelor. Forţele democraţiei italiene — aşa cum însăşi adversarii o recunosc —■ sunt mai puternice decât duşmanii lor. EU- v°r învinge — întărind astfel forţele democraţiei şi păcii întreaga lume. _____ din înalta Curte de Casaţie în compract de divergenţă a avut să rezolve chestiunea de a se şti dacă în cazul importului de devize pre trecerea frauduloasă a graniţei, delictul prevăzut de art. 5 din legea 285 din 15 August 1947 este consumat fără a mai fi nevoe să se scruteze existenţa intenţiunii delictuoase. Cazul care a adus în discuţia Înaltei Curţi această chestiune spre rezolvare, a fost al inculpaţilor Iosif Sauer şi Iosf Stanger, prinşi în 2 Noembrie 1947 pe când treceau frontiera din Ungaria în România, având asupra lor 165 ruble, 174 mărci germane şi 45, shilling austriaci. Curtea de Apel din Timişoara în judecata căreia fuseseră trimişi de către parchet pentru infracţiunea prevăzută de art. 5 al. 5 şi art. 14 dn legea 285, și-a achitat, pe considerentul că numiţi n’au avut intenţia de a înfrânge legea făcând un import de devize, ci scopul lor real era de a se întoarce acasă în ţară după ani de pătimire în exilul forţat la care au fost supuşi, şi că neavâând posibilitatea să-şi procure actele necesare pentru intrarea în ţară pe cale legală, au fost siliţi de împrejurări să treacă graniţa clandestin. Parchetul şi Banca Naţională au atacat cu recurs decizia de achitare invocând motivul că nu era locul ca instanţa de fond să se ocupe de existenţa intenţiei delictuoase din moment ce faptul material era necontestat. Cu alte cuvinte că la infracţiunea prevăzută de textele citate, inepţiunea este prezumată de drept, în virtutea legii, ea fiind indlusă în însăşi materialitatea faptului. Apărarea a combătut teza de mai sus, reamintind că principiile generale ale dreptului penal sunt în sensul că în orice infracţiune comisă prin vreun fapt material, este necesară existenţa intenţiunii frauduloase, afară de cazul când legea prevede în chip expres că nu se cere şi intenţia dectuoasă pentru ca infracţiunea să existe. Iar în cazul delictului indicat de art. 5 alin. 5 din legea devizelor de la 15 August, legiuitorul nu a prevăzut o atare excepţie. Inalta Curte, după dvergenţă, a primit teza parchetului şi a Băncii Naţionale. Ea a admis r cursul şi a casat, cu trimitere, decizia de achitare. ESCROCHERIE COMPLICATA Cunoscând credulitatea unui oarecare Ion Călin care dispunea de bani şi era în căutare de afaceri, indivizi Const. Crăciun şi Ion Găbunea i-au propus să-i procure o cantitate de stofe cu preţuri foarte avantajoase şi la care va putea câştiga mulţi bani. Cu această promisiune şi perspectivă, i-au stors, un avans de 240000 iei. L-au dus tot cu vorba până ce l-au ameţit cu perspectiva altei afaceri mai mari şi mai bănoase, cu achiziţionarea de mere, făcându-i să le mai dea alte 200.000 lei. După un timp, ca să nu-l piardă de mână şi să poată stoarce alţi bani, cei doi escroci l-au încântat pe Călin că au găsit nişte specialişti desăvârşiţi în falsificarea de bancnote şi că de acum se vor îmbogăţi cu toţii. Ca să-i demonstreze seriozitatea combinaţiei, escrocii l-au dus pe naivul care a acceptat propunerea, la Târgovişte, unde alţi doi escroci — Vasile E. Dumitru zis Căldăraru şi Petre Haret s- au simulat că falsif că bancnote de câte o sută, manevrând o maşinuţă cu manivelă. După câteva învârtitori au scos pe partea cealaltă 16 bancnote de câte o sută, cari erau în realitate hârtii bune, dar care pentru Călin trebuiau să reprezinte bancnote perfect reuşite. Escrocii au folosit un truc ca să dea aparenţă de adevăr operaţiei de falsificare: au murdărit două bancnote cu tuş, ca să pară că sunt nereuşite şi le-au rupt, dând lui Călin numai cele reuşite, adică cele adevărate. Acesta a revenit cu ele la Bucureşti, punându-le în crculaţie, ca să vadă dacă nu se sesizează nimeni de falsitatea lor. încântat că toate au fost primite fără greutate, a plecat din nou la Târgovişte ca să ia un stoc mai mare. De data aceasta operatori s’au scuzat că maşina s’a defectat şi cătuşul cu care lucrau s’a epuizat. Escrociiîşi făcuseră socoteala că victima, ştiindu-se amestecată într-o afacere de falsificare de bancnote, nu va avea curajul să reclame cei 440.000 lei. ... Naivul şi-a dat în sfârşit seama că a fost rulat de o bandă de escroci şi că povestea cu banii falşi a fost una din manopere. Şi astfel a reclamat poliţiei. Cercetările au dus la prinderea în diferite oraşe a escrocilor, care au reuşit însă să evadeze. A fost găsit până acum drn Găbunea ascuns la concubina sa Ileana Păduraru. Ceilalţi vor fi prinşi în scurt timp. Parchetul, prin rechizitoriul d-lui procuror V. Gorgos, a deschis acţiune publică pentru ecrocherie împotriva celor 4 asociaţi, iar pentru ascunderea infractorului, împotriva femeii Păduraru. Cu instruirea afacerii a fost însărcinat, de jude preşedinte Paul Petrescu, titularul cab.2 instrucţie. ŞANTAJ Prin încheierea comisiunii de pe lângă Direcţia Controlului Economic, a fost trimis în judecata instanţei de sabotaj Secţia IV, Nic. Georgescu, din Aleea Modrogan 13, reprezentantul legal al soc. anon. „Gendino”. El este invinat ,de speculă ilicită şi sabotaj, pentru că în calitate de furnisor al soc. anon. „Malaxa”, cu care avea convenţa să-l procure nuci în anumite condiţiuni, i-a prezentat acte în care trecuse un preţ mai mare decât cel real, încasând astfel o diferenţă ilicită de 23.241.534 lei, la cantitatea de 427.914 kgr. nuci. Comisiunea a dispus arestarea inculpatului. •— In faţa instanţei de sabotaj secţia III, a fost trimis arestat, Dum. Pârvuleţ, responsabilul centrului de pâine din str. Isvor 32, pentru că a folosit 400 bonuri false spre a justifica cu ele faţă de fabrica Gagel, pâinea primită. — Secţia III a condamnat la 2 ani închisoare, pe camere. Samoil Taitel, din str. Enăchiţă Văcărescu 51, pentru declaraţie de stoc nereală, deţinere de mărfuri fără facturi şi vânzare fără bonuri. — Manoilă Tobă, din str. Pictor Grigorescu 2, a fost condamnat de aceeaş secţie la 1 an închisoare, pentru că n’a predat, O fieului o cantitate de piei de miel, cu care a fost surprins că le transporta fără autorizaţie legală. — Curtea de Apel s. NI a respins recursul făcut de Gr. Alexandrescu, reprezentantul întreprinderii de încălţăminte şi pielăria .Migrai”, condamnat de instanţa d sabotaj la un an închisoare, pentru nedeclararea la stoc a unei cantităţi de marfă. CONDAMNAŢI LA 5 ANI ÎNCHISOARE DE CĂTRE INSTANŢA DE SABOTAJ Secţia IV a instanţei de sabotaj, formată cu d. preşedinte Napoleon Sachelarie şi d-nii asesori populari Nic. Trifan şi Gh. Silaghi, a condamnat la câte 5 ani închisoare pe Dum. Vasilescu furnisor de lemne şi Edgard Polak, procuristul său, pentru că deşi au contractat cu Regia Autonomă CER, furnisarea a 1500 vag. lemne de foc şi 100.000 traverse de fag, comandă asupra căreia au primit un avans de 23 miliarde şi 650 milioane lei la 9 August 1947, — totuşi nu au livrat nimic. Numiţii au mai fost obligaţi să plătească în mod solidar Regiei Autonome CFR, suma de 20.500.000 lei noui, sau să predea 706 vagoane lemne de foc şi 36.500 traverse. — Secţia I-a formată cu d-na preşedintă Silvia Plăeşu şi d-nii asesori Const. Brânzaru şi I. Stela, a condamnat la 6 luni închisoare şi 5000 lei despăgubiri civile către Ministerul Industriei şi Comerţului, pe comerciantul Samy Smilovici, patronul magazinului din str. Bibescu Vodă 2, pentru nedeclararea de stoc şi deţinere fără facturi a unui număr de maşini de scris şi maşini de calculat întrebuinţate. S’a dispus confiscarea mărfii. Aceeaş secţie a condamnat la 6 luni închisoare, 10.000 lei despăgubiri civile şi confiscarea mărfii, la Const. Ştefănescu, proprietarul atelierului de articole technice navale, din str. Al. Lahovary 6, pentru faptul de a fi dosit nituri de aluminiu, în greutate de 2069 kgr. ABUZURILE DE LA ÎNCHISOAREA PLATARESTI Ca urmare a unei anchete efectuate cu privire la chipul cum era administrată închisoarea Plătărești, anchetă care a constatat o serie de abuzuri în sarcina directorului şi a gardienilor, — parchetul Ilfov a dat ori rechizitorul de punere sub inculpare a celor găsiţi vinovaţi. Prin rechizitor s’a deschis acţiune publică în contra directorului închisorii Const. Tătaru; apriimului gardian Nec. Ghigiu; a gardienilor: Stan Aguţă, Ion Hârşu, Paul Popescu, Gh Bălan şi Dum. Dumitru. Directorul punea în libertate înainte de termen pe deţinuţii cari îi plăteau sume mari şi dedea permisiuni sau înlesnea unora din deţinuţi să facă călătorii până la Bucureşti. Gardienii făceau şi ei avantaje deţinuţilor până la a le înlesni evadarea. In unele cazuri se întrebuinţa faţă de deţinuţi mijloace de încarcerare sau alte rele ,tratamente spre a-i sili ca, prin mijlocirea familiilor lor să dea bani şi obiecte spre a le uşura regimul Toţi inculpaţii, învinuiţi de delictele de luare de mită, favorizarea infractorilor, înlesnirea evadărilor şi abuzuri de putere, au fost înaintaţi cab. 3 instrucţie, al cărui titular este de judetpreşedinţie Laurenţiu Bârzotescu. In rechizitor figurează un singur „particular“, un anume Gh. Epuraşu, fost deţinut la Plătăreşti şi care după ispăşirea condamnării, se îndeletnicea cu mijlocirea între familiile deţinuţilor şi gardienii închisorii. CURIER JUDICIAR JURISPRUDENT* LA LEGEA DEVIZELOR ICine este? Qe, vrea? Alte categorii de invalizi Monitorul Oficial de ori publică textul legii pentru încadrarea în prevederile legii I O. V. R. a unor categorii de cetăţeni. Iată textul ei: , Prin asimilare beneficiază de prevederile legii nr. 794 din 1941, pentru „Statutul invalizilor şi accidentaţilor de război”, cu toate modificările sale ulterioare şi următorii: a) Cei, care au contractat o invaliditate în urma regimului din închisori, a masacrelor, a schingiuirilor, a deportărilor, a trimiterii în lagăre, in detaşamente de muncă sau la munca obligatorie, ca urmare a prigoanei antidemocratice, rasiale sau religioase; b) Cei schingiuiţi pentru atitudinea lor democratică, antifascistă din Ardealul de Nord,' după dictatul de la Viena din 1940. De aceleaşi drepturi beneficiază şi urmaşii celor executaţi, dispăruţi sau decedaţi la împrejurările şi condiţiimila Strătftto in alineatele de mai suSi Toata categoriile Triasus enumerate se asimilează cv. accidentaţii de război la serviciu rbmt şi beneficiază*de dispoziţiunile art. 10, dacă sunt funcţionari publici şi de dispoziţiile art. 11 din legea nr. 794 din 1941, cu toate modificările ulterioare, dacă nu au această calitate. Toate dispoziţiunile în vigoare privind lumea IOVR, se aplică şi acestor categorii de cetăţeni. Modalităţile de aplicare a prezentei legi vor fi stabilite prin regulament. Drepturile de pensie vor curge dela data cererii, nr ......................................... ■mm universul. Utilizarea gazului metan la fabricile şi instituţiile din Cluj Cluj, 1igerpres). „ In vederea ridicării potenţialului producţiei , pentru ca să se poată face ecotormii de combustibil lichid şicărbune, toată industria clujană şi instituţiile din oraş, vor fi înzestrate cu instalaţii de gaz rae'f^jiit /_•. Astfel , daţii s'au făcut a doua r ' 'v terminarea şantierului Clanul Mare—Cluj şi cum rezultatele au fost excepţionale, cooperativa de producţie a făcut un plan de lucru pentru primăvara aceasta Au fost programate primele racordări la fabricile şi instituirile: Adi, Cairo* Uzina Electrica, "Magazinulde Stat ..Fierul". O ruşine internaţională: ajutorarea lui Franco (Urmare din pag. I-a) încurajare omului nefast, regimului pe care Naţiunile Unite l-au condamnat în toate conferinţele sale? Regimului politic care a fost stigmatizat şi la Yalta şi la Potsdam, pretutindeni ? Atitudinea celor de la Washington faţă de Franco înseamnă o dezicere totală a angajamentelor precise luate de Statele Unite cu ocazia conferinţei de la Potsdam şi în şedinţele Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ea face parte de altminteri dintr’un lanţ de flagrante contraziceri. Exemplele schimbării — peste noapte — a atitudinii în problema Palestinei, sau a Triestului şi a altor angajamente similare, dovedesc o denunţare unilaterală a angajamentelor internaţionale. Cum e posibilă repunerea în circulaţie internaţională a lui Franco? Ea este echivalentă — şi cuvântul nu îl socotim deloc exagerat — cu reabilitarea memoriei lui Hitler sau a lui Mussolini. Ajutorarea Spaniei franchiste constituie un scandal internaţional. O ruşine pe plan mondial. Un fapt atât de dezonorant pentru morala internaţională încât însăşi presa care s’a arătat ostilă democraţiilor populare — cităm „New York Times” „New-York Herald Tribune” „Manchester Guardian” sau „Le Monde” a socotit ajutorarea lui Franco „drept o greşeală”. A socotit gestul Camerei Reprezentanţilor de la Washington „un şoc neaşteptat”, înseşi aceste ziare socotesc că Spania trebuie izolată atâta timp cât la putere este regimul reacţionar al lui Franco. Etica internaţională, prin readucerea pe tapet al lui Franco, nu are decât de pierdut. Edificiul păcii la fel-Toţi acei cari creel in rezolvarea pe căi palinice a controverselor şi divergenţelor internaţionale socotesc actul de la Washington o provocare. Pretutindeni în lume, la Moscova, la Paris, în ţara lui Abraham Lincoln, a lui Washington şi a lui Frankin Roosevelt, gestul a produs stunoare şi indig- ţnare. El nu va aduce nici o contribuţie — ci din contră — pe altarul tuturor iubitorilor de pace si libertate, tuturor cari cred intr’un permanent efort de colaborare internaţională. A ajuta deci pe Franco constitue o ruşine pentru cei cari vor să-l ajute. O ruşine pe care contimporanii nu o vor tolera, iar istoria, nu o va uita. POLITICA FISCALĂ IN CADRUL NOULUI BUGET (Urmare din pag. I-a) venit impus odată la elementar. Pentru stabilirea impozitelor directe, noul legiuitor a adoptat ca normă generală principiul progresivității, care răspunde mai bine echității fiscale raportate la condiția financiară, deci la posibilitatea de plată a fiecărui contribuabil. Ceea ce constitue o inovaţie şi In acelaş timp o încercare îndrăsneaţă in noul sistem fiscal, este metoda impunerii pe baza declaraţiunilor individuale ale contribuabililor, sub rezerva verificării ulterioare de către organele fiscale. Este o experienţă care se întemeiază pe loialitatea şi buna credinţă a contribuabilului, care, dacă reuşeşte, prezintă avantajul că realizarea drepturilor Statului se va face mult mai repede decât în trecut, impunerile devenind definitive în primele două luni ale exerciţiului fără tergiversări şi fără folosirea căilor de atac care întârziau atât de mult în trecut realizarea drepturilor cuvenite fiscului. Acest sistem, ca şi acela al scutirii întreprinderilor cu venituri impozabile mai mici de 300.000 lei anual, de a ţine registre comerciale, aplicabil şi meseriaşilor cu mai puţin de 10 salariaţi şi care nu folosesc mai mult de 10 cai putere, permite o colaborare din cele mai fructuoase între fisc şi contribuabili, ceea ce constitue un mare progres faţă de situaţia de până acum. Ţinând seama pe de altă parte de criteriile obiective, după care se vor face în viitor impunerile la venitul agricol, la venitul din proprietăţile clădite, la venitul comercial şi, industrial şi coroborifeindu-le cu anulările, reducerile şi unificările de impozite menţionate mai sus, e uşor să conchidem că ţelul practic urmărit este acela de a întări poziţia economică şi socială a factorilor de bază ai economiei româneşti, fără ca drepturile Statului să fie sacrificate. Degrevările fiscale consimţite de Stat în favoarea producţiei şi circulaţiei bunurilor, vor avea drept rezultat sporirea puterii economice a ţării, scăderea costului de producţie şi, deci, a preţurilor pieţii, şi, prin aceasta, sporirea puterii de cumpărare a populaţiei, care, automat, va contribui la înviorarea transacţiunilor şi la desvoltarea întregei noastre vieţi economice. Toate aceste degrevări şi înlesniri de ordin fiscal — aduse în perioada post-electorală — dovedesc că şi celelalte măsuri de destindere economică şi financiară nu au fost luate, în vederea obţinerii unui succes electoral ci, pentru că erau impuse de stadiul desvoltării economice la care s’a ajuns prin efortul general al poporului român. EXPLICAŢIA ADEZIUNII POPULARE (Urmare din pag. I-a) comercianţi, etc. — piedicile cele mai importante au fost depăşite. Aceasta nu înseamnă că nu mai sunt de înfruntat greutăţi. Dar la capătul unei prime etape de luptă — care a avut ca rezultat lichidarea celor mai grele şi mai dureroase moşteniri ale trecutului , întregul popor a arătat că este hotărît să-şi continue sforţările, cu puteri şi mai mari, pentru crearea unei Românii înfloritoare şi independente. Niciunul dintre guvernele antipopulare din Europa Occidentală n’a reuşit să se menţină la putere vreme atât de îndelungată, necum să se întărească şi să dobândească încrederea unanimă a poporului. In ultimii trei ani, numeroase guverne s’au perindat la conducerea Franţei şi a Italiei, fără a reuşi să potolească rezistenţa masselor. Astăzi chiar, cabinetul d-lui De Gasperi este pe cale a suferi o înfrângere în alegerile parlamentare ce vor avea loc la 28 Aprilie. In Statele Unite, opoziţia contra politicii d-nilor Truman şi Marshall, creşte într’o asemenea măsură, încât se pare că d. Truman nici nu va mai candida la preşedinţie în alegerile care vor avea loc în curând. In schimb, democraţiile populare se consolidează pe zi ce trece. Căci numai un regim care emană de la popor şi serveşte intereselor poporului poate dobândi prin realizări concrete, aprobarea şi sprijinul acelora care au astăzi cuvântul cel mai greu de spus în viaţa politică a oricărei ţări : cetăţenii simpli, mărunţi, anonimi, dar care vor şti să păstreze pacea şi să-şi apere interesele şi libertatea. Locuiri pentru muncitori Cluj, 1 Aprilie (Ag( Primăria oraşului Cluj un prim fond de 34 m, pentru construrea de muncitoreşti. Au fost întocmite planatru 9 clădiri. Fiecare cl .. . ... cuprinde 8 locuinţe, care vor fi prevăzute cu confortul necesar, unui nivel de viaţă mai ridicat-1 Cluj -»cat lei late jenva ejr ajpcrrtrfCU URMĂTORUL CUPRINS : Cancerul şi radium ul * Alimentaţia raţionala * Locuinţa nesănătoasă şi mortalitatea * Tusea convulsiva * îndreptarea ochilor saşii * îndrumare către părinţi * Combaterea tuberculozei şi stremtomicina * Institutul de Igienă * Regimurile alimentare * Feriţi-vă de accidente * Alcoolismul şi tuberculoza * Cărţi folositoare * Vocabular medical ilustrat * Balada laptelui * Sfaturi * Informaţii * Etc. No. 6 * LEI 20.— *NUL IV— 1 APRILIE 1911 INFORMAŢII ^ Printr’o decizie a ministerului agricultură termenul de exploata-re al pădurilor de crâng, e’a prelungit până la 15 Aprilie crt. 4V A.R.L.U.S. filiala Bucureşti, secţia învăţământ anunţă: deschiderea primei expoziţii artistice, executată de elevii şcoalelor secundare din Capitală, Duminică 4 Aprilie a. c., orele 10 dimineaţa, în hall-ul Facultăţii de Arhitectură din str. Bis. Ene. Aşezămintele pentru buHta® poporului organizează Miercuri,7 Aprilie, orele 20 la Ateneul Român, un concert coral al Soc.„Cântarea României” de sub con-, ducerea maestrului Marcel Botez. In program: Brahms, Ceikovsky, Chopin, Cricka, Moniuszko, Mussorgsky, Marcel Botez, S. Drăgoi, Morozov, N. Cancea, Vidiu, etc. Dirijor prof. I. Vicol. Societatea românăde istoria medicinei şi Grupul român pentru istoria ştiinţelor, ţin şedinţă publică comună Duminică, 4 Aprilie, ora 10 a. m. în amfiteatrul Aşezămintelor din Bucureşti, calea Vergului 21 (tramvai 19, 25, 26). PENICILINĂ ASOCIATĂ Tratamentul sifilisului «»ne mai varea analizelor lor. CONSTANTIN TULIU BLANC Bulevardul Carol 58 Tramvai 14 • Asociaţia profesională a reparatorilor de stilouri ţine adunare plenară Duminică, 4 Aprilie, ora 9 dim. în strada Săgeţii nr. 1. Toţi membrii sunt obligaţi a lua parte. Se vor discuta chestiuni importante în legătură cu caliâficarea profesională, etc. Dr. PAUL DAN PIELE-VENERICE-SEXUALE BLENORAGIA-SIFILIS TRATAMENT PENICILINA Tratament Neosalvarsan si Rismut Strada ARTEI 9, (Tribunal) Consult 8—11 și 7—8. Telefon 3.53.35 678 ♦ Duminică, 4 Aprilie, ora 16, are loc la sediul societăţii Compozitorilor români, obişnuitul cenaclu. In program muzică de : Cosmovici Alexandru, Nottara Constantin şi Ventin Gheorghiu. Executanţi: drede Klein şi Roban şi d. Gheorghiu Valentin. + „Asociaţia pescăriilor amatori” APA.,cu sediul în strada Olari nr. 4, tel. 5.03.31, invită pe membrii săi şi pe toţi pescarii amatori, să ia part© la adunarea generală extraordinară pentru constituirea „Uniunii generale a pescarilor amatori din România”, care va avea loc Duminică, 4 Aprilie, ora 9, în amfiteatrul Institutului TNaţional de cercetări zootomiahice, din str. Dr. Staicovici nr. 63, sub preşedinţia d-lui profesor dr. Th. Buşniţă. Cumpărând acum la clasa I-a un loz vă sporiţi considerabil şansa de câştig la COLECTURA OFICIALĂ a LOTERIEI DE STAT 4101 • Corpul actuarilor din România anunţă că adunarea generală va avea loc Sâmbătă, 17 Aprilie, ora 12, la sediul corpului din b-dul Republicii nr. 33, etaj IV, camera 89. Casa WEISSER Str. Robert de Flers No. 2 Telefon 2.13.14 PREZINTĂ COLECŢIA DE PRIMAVARA şi vară cu începere de Luni 5 Aprilie şi în zilele următoare. 7. Cercul cultural al Casei Prieteniei Sovieto-Române, în colaborare cu A.R.L.U.S., organizează un matineu literar Duminică, 4 Aprilie, a. ct orele 10 precis în sala de festivităţi a Casei Prieteniei, din str. Batiştei Nr. 14, (Fantazie), când va avea loc conferinţa d-lui Cezar Petrescu, despre „Viaţa şi opera marelui scriitor Sovietic Maxim Gorki. După conferinţă urmează: recitări din opera scriitorului şi un film sovietic. Politehnica a publicat în Monitorul Oficial Nr. 63 din 16 Martie 1948 un post de asistent, vacant la conferinţa de Aparate şi instalaţii întrebuinţate în industria chimică. 16 . Cercul de studii al Colegiului general al farmaciştilor, anunţă pentru Duminică, 4 Aprilie, ora 10.30 dim conferinţa d-lui farm. Aurel Bernstein, care va vorbi despre: „Valorificarea plantelor noastre medicinale. Conferinţa are loc la sediul Colegiului din str. Pitar Moş Nr. 6 şi va fi urmată de un concert executat de orchestra ,,23 August”, condusă de d. Ionel Cristea.. Serviciul sanitar veterinir ’at Capitalei pune în vederea tuturor persoanelor care au fostmuşcate de un câine, talie mijlocie culoare vânătă, care a vagabondat pa fd. Columbia şi împrejurimiea ea prezinte de urgentă institutului antirabic central, Dr. V. Babes pentru a urma tratamentul, deoarece acel câine a fostturbat. IJeasemnea se vor prezenta la tratament şi persoanei© cari au fost muşcate de un câine ele curte, talie mică, culoare neagră, care a vagabondat pe str. Roreanu (Grozăveşti) şi împrejurimi. 4 pir acţiunea veterinară a Capitalei pune în vederea tuturor persoanelor care au fost muşcate de MB Câine rasă corcitură lup, talia mică, culoare vânătă, car© a vagabondat Pe str. Batişte_ bd. Brătţianu şi împrejurimi să se prezinte Ide Mrgîniă, Institutului antirabic .jpanţial pr. V. Babeş, pentru a urma tratamentul, deoarece acel teamer, fost turbat. la asemenea se vor mai prezenta la tratament persoanele care au fost muşcate, de un câine rasă, corcitură ciobănesc, talie mare, culoare alb cu negru, care a vagabondat pe Spl. Unirii, abatorul Comunal şi împrejurimi. ' 4. Centrul de documentare al Asociaţiei ARLUS anunţă : Sâmbătă, 3 Aprilie, ora 17.30, la sediul Asociaţiei din calea Victoriei nr. 115, d. Dan Petraşincu va face prezentarea romanului „Aliţei pleacă în munţi" de Tihon Semuşkin. D. Mihai Popescu, de la Teatrul Naţional, va face lectura unor fragmente din acest roman. A. Sâmbătă 3 Aprilie, orele 11, se va taauiguira la liceul industrial de băeţii Nr. 10 din Bucureştii str. polizu Nr. 5 terenul sportiv al liceului, în cadrul oreiouatural-educattive. A. Asociaţia federală a pensionarilor publci roagă pe membrii săi, şi ia parte în număr cât mai mare la adunarea generală ordinară, ce se va ţine Dura Unică 4 Aprilie a. c. orele 10 dimiraeviţa, la Liiceul Lazăr. ♦ Institutul de ştiinţe matematice ţine şedinţă publică în ziua de Luni, 5 Aprilie orele 19 cu prima prelegere despre literaţii şi ecuaţii funcţionale, a d-lui prof. v. Vâlcovici. Şedinţa va avea loc în sala 11 de matematici a Facultăţii de Ştiinţe. EXPOZIŢII ♦ Expoziţia de pictură şi desen cu subiectul BUDAPESTA al d-nei Florica Cordescu sub patronajul Uniunii Sindicatelor de Artişti, Scriitori şi Ziarişti şi al Asociaţiei Româno-Maghiare, este deschisă în sala Ministerului Informaţiilor până în ziua de 11 al lumei acesteia. De la ARLUS Asociaţia Română pentru strângerea legăturilor cu URSS, Filiala Bucureşti, secţia ministere şi instituţii, organizează Duminică, 4 Aprilie, orele 20, la Atârul Român Un concert simfonic, cu concursul orhestre, Filarmonica, dirijat de d. Vasile Jianu. Programul va cuprinde: Simfonia 6-a (Patetica) ce Ceaikovsky; Rapsodia II-a ins major de George Enescu; o schiţă din stepele Asiei centrale cu Borodin ; Uvertura Rusland şi Ludmila de Glinka. Prezentarea programului de Edgar Elian. Biletele se pot ridica de la filiala ARLUS, secţia ministere şi instituţii, str. C. A Rosetti No. S. i --------0*0------- «Meeeeee»ee»eeee*eeeeeeeee#eee#»e®»®®»®eee*e* CITITI ASTAZ! 1*3 ^ Ilarul Ştiinţelor Topologia, o geometrie cuvioasă — Câţi suntem?— Cum a apărut omul pe pământ — Coloranţi romaneşti— Inerţia în viaţa, de toate zilele — Ultimele noutăţi din laboratoare şi uzine. — Suplimentul gratuit I ŞTIINŢĂ ŞI PROGRES ’ pagini ilustrate 15 lei