Universul, aprilie 1948 (Anul 65, nr. 78-100)

1948-04-03 / nr. 78

2 PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI DIRECŢIUNEA1 GENERALA ECONOMICO-­ FINANCIARA OFICIUL DE LICITATII PUBLICATIUNEA No. 101 No. 4885 Lh­.F. din 31 Martie 1948 LA 14 APRILIE 1948, ORELE 16.30 Tratare prin bună învoiala cu oferte închise și sigi­late urmata de concurența orală, pentru închirierea pră­văliilor No. 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,12, 13, 14, 15, 16 din B-dul Brătianu No. 2. La 15 APRILIE 1948, ORELE 16.30 Idem, pentru închirierea prăvăliilor No. 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 26, 27, 28, 29, 30, din B-dul Brătianu N­o. 2. ---------­Destinaţi­un­ea şi celelalte condiţiuni speciale se pot vedea din dosare. Dosarele se pot studia zilnic la Oficiul de Licitaţii In Str. Parfumului No. 2 unde se ţin şi licitaţiile. Garanţiile provizorii vor fi de 5% în numerar din valoarea chiriilor iniţiale. Dispoziţiunile art. 84—110 din L. C. P. şi Legea 825/946 sunt aplicaţiile. p. Primarul General al Capitalei, CHIRIAC MACIOLLA Director General Financiar Directorul Of­ic. de Licitații, Intr. GEORGE IVANOVICI Ce se petrece in Italia (Urmare di­n pag. I-a) Italia îşi va pune teritoriul şi armata sa la dispoziţia forţe­lor armate americane. Nu trebue să ne mire că guvernul italian este o simplă marionetă ale cărei sfori sunt trase de peste Ocean, partidul democrat-creştin, care deţine majoritatea portofoliilor, este reprezentantul financiarilor „ Şi latifundiarilor din Italia. A­­ceştia l-au sprijinit, pe­ Musso­lini, pentru a înăbuşi lupta poporului italian pentru un traiu mai bun; astăzi, ei văd că această lupta nu mai poate fi oprită şi nu văd altă scăpa­re decât într’un ajutor ameri­cani. Teama de popor i-a făcut altă­­dată să scoată la iveală, fascismul; astăzi, aceiaşi oa­meni recurg la „ajutorul ame­rican“. In faţa m­asselor de muncitori, ţărani, intelectuali, mici întreprinzători, care cer un train mai bun — partidul lui de Gasperi agită bineface­rile ilusorii ale „ajutorului a­­merican". Financiarilor italieni nu le pasă că economia ita­liană este înfeudată Wall­­­Street-ului: ei își învestesc capitalurile în străinătate, 300 miliarde lire au fost exportate in Statele­ Unite și America de Sud., 120 miliarde lire au emi­grat in Elveţia — şi aceasta după date incomplete. Cât despre celelalte două partide care sprijină pe de Gasperi — unul, Partidul Republican — are un rol pur decorativ, nea­­vând nici o forţă, iar celălalt — Partidul „Socialist“ al im Saragat — este o simplă agen­ţie a bancherilor americani, care îl subvenţionează în mod deschis. In faţa „Partidului Ameri­canilor“ cum sunt numiţi par­tizanii lui de Gasperi — se ri­dică Frontul Popular Italian. Din acest Front fac parte de pe lângă partidele muncito­reşti, diverse partide şi orga­nizaţii ca: Democraţia Mun­cii, Alianţa Republicană Popu­lară, Mişcarea creştină pentru pace, Partidul Social Creştin, Partidul acţiunii din Sardinia­­— precum şi cetăţeni fără d­n partid. Programul Frontului Popular poate fi rezumat în patru puncte. In exterior, o politică de pace şi de colabo­rare cu toate ţările democra­tice ; în interior, împărţirea în ţărani a marilor latifundii, Kiare acoperă astăzi cea mai mare parte a solului italian, mărirea producţiei proprii şi combaterea şomajului, prin reactivarea uzinelor, cu ajuto­rul comitetelor de întreprin­dere; ajutorarea Sudului Ita­liei — pe care regimurile de până acum l-au ţinut într’o istrare de înapoiere faţă de Nord prin ridicarea nivelu­lui economic şi cultural. „Par­tidul Americanilor“ nu are nici un program constructiv pe care să-l opună programu­lui Frontului Popular. Parti­­dul Americanilor a încetat chiar de a• agita ajutorul a­­­merican, renunţând la orice fel de propuneri: „duce­ţi-vă cit vot — nu vă îngrijiţi de ce va fi după aceea“ — este •ul­tima lozincă a lui de Gasperi. Slăbiciunea lui de Gasperi­­este recunoscută chiar şi de astfel de organe reacţionare la ziarul londonez­­ „Times’’ stell ca ziarul american New- York Times”. Guvernul anteri- Vcron, intervine in mod deschis în 44-4­4 44444 44♦++ Italia. In 17 Martie, pre­şedintele Truman a declarat că victoria în alegeri a Fron­tului Popular Italian repre­zintă o ,,ameninţare“ pentru Statele­ Unite. Domnul Mar­shall a anunţat , că dacă Ita­lienii se vor pronunţa pentru Frontul Popular ,, „ajutorul“ american va fi retras. Amba­sadorul american la Roma, Dunn, face călătorii de propa­gandă în favoarea lui de Gas­peri, pentrui a-i procura un „ateut“ acestuia din urmă, Sta­­tele-Unite, împreună cu An­glia şi Franţa, au propus ca Triestul să fie retrocedat Ita­liei. In paranteză fie spus, — Statele-Unite, Anglia şi Fran­ţa, au respins propunerea Uniunii Sovietice de a se pune sub tutela Italiei fostele co­lonii italiene, ridicând fiecare din ele pretenţii asupra aces­tor ■teritorii. In sfârşit, State­le­ Unite ameninţa cu o inter­venţie armată: din America s-au trimis 20.000 mitraliere, 30.000 puşti şi tancuri­ pentru poliţia lui de Gasperi; vase de război americane au f°3t trimise să „viziteze“ vorturile italiene. Cu ajutorul celor 200.000 poliţişti şi jandarmi înarmaţi de americani, de Gasperi în­cearcă să terorizeze poporul italian. Partizanii săi amenin­ţă că dacă Frontul Popular va câştiga alegerile se va recurge la intervenţia armată străină. Dar poporul italian nu se lasă intimidat de presiunea şi şantajele care se exercită asu­­pră-i. Ultimile alegeri parţiale care au avut loc au adus Fron­tului Popular majoritatea ab­solută. Milioane de oameni manifestează în toată Italia pentru programul Frontului Popular — care singur poate reda Italiei independenţă şi bună­starea. Poporul italian ştie că „ajutorul“ american ii aduce doar înrobire şi de a­­ceea nu-l sperie sistarea lui. Propunerea cu privire la Triest — propunerea unui blid de linie în schimbul co­loniilor italiene — este res­pinsă de massele populare, care îşi maniferă dorinţa unor negocieri directe şi prie­teneşti cu Iugoslavia. Nici şantajul intervenţiei armate nu reuşeşte să sperie poporul italian, el ştie că, cu cât mai hotărît îşi va demonstra ata­şamentul faţă de programul Frontului Popular, program de redobândire a independen­ţii naţionale cu atât mai ilu­zorie va deveni ameninţarea cu războiul civil. Toate acţiu­nile de până acum ale masse­­lor populare italiene, începând din 1943 cu lupta contra tru­pelor hitleriste şi sfârşind cu grevele recente au arătat că atunci când sunt duse cu ho­­tărîre , ele sunt încununate cu succe®. De­ aceea, poporul italian merge cu hotărîre alături de Frontul Popular, împotriva celor care ameninţă pacea şi independenţa popoarelor. For­ţele democraţiei italiene — aşa cum însăşi adversarii o recu­nosc —■ sunt mai puternice decât duşmanii lor. EU- v°r învinge — întărind astfel for­ţele democraţiei şi păcii întreaga lume. _____ din înalta Curte de Casaţie în com­­pract de divergenţă a avut să re­zolve chestiunea de a se şti dacă în cazul importului de devize pr­e trecerea frauduloasă a gra­niţei, delictul prevăzut de art. 5 din legea 285 din 15 August 1947 este consumat fără a mai fi nevoe să se scruteze existenţa in­­tenţiunii delictuoase. Cazul care a adus în discuţia Înaltei Curţi această chestiune spre rezolvare, a fost al inculpa­ţilor Iosif Sauer şi Ios­f Stanger, prinşi în 2 Noembrie 1947 pe când treceau frontiera din Unga­ria în România, având asupra lor 165 ruble, 174 mărci germane şi 45, shilling­ austriaci. Curtea de Apel din Timişoara în judecata căreia fuseseră trimişi de către parchet pentru infracţiunea pre­văzută de art. 5 al. 5 şi art. 14 d­n legea 285, ș­i-a achitat, pe considerentul că numiţi n’au avut intenţia de a înfrânge legea fă­când un import de devize, ci scopul lor real era de a se în­toarce acasă în ţară după ani de pătimire în exilul forţat la care au fost supuşi, şi că neavâând po­sibilitatea să-şi procure actele necesare pentru intrarea în ţară p­e cale legală, au fost siliţi de împrejurări să treacă graniţa clandestin. Parchetul şi Banca Naţională au atacat cu recurs decizia de a­­chi­tare invocând motivul că nu era locul ca instanţa de fond să se ocupe de existenţa intenţiei delictuoase din moment ce faptul material era necontestat. Cu alte cuvinte că la infracţiunea prevă­zută de textele citate, inepţiunea este prezumată de drept, în vir­tutea legii, ea fiind indlusă în însăşi materialitatea faptului. Apărarea a combătut teza de mai sus, reamintind că principiile generale ale dreptului penal sunt în sensul că în orice infracţiune comisă prin vreun fapt material, este necesară existenţa intenţiu­­nii frauduloase, afară de cazul când legea prevede în chip ex­pres că nu se cere şi intenţia de­­­­ctuoasă pentru ca infracţiunea să existe. Iar în cazul delictului indicat de art. 5 alin. 5 din le­gea devizelor de la 15 August, le­giuitorul nu a prevăzut o atare excepţie. Inalta Curte, după dvergenţă, a primit teza parchetului şi a Băncii Naţionale. Ea a admis r cur­sul şi a ca­sat, cu trimitere, decizia de achi­tare. ESCROCHERIE COMPLI­CATA Cunoscând credulitatea unui oare­care Ion Călin care dispu­nea de bani şi era în căutare de afaceri, indivizi Const. Crăciun şi Ion Găbunea i-au propus să-i procure o cantitate de stofe cu preţuri foarte avantajoase şi la care va putea câştiga mulţi bani. Cu această promisiune şi pers­pectivă, i-au stors, un avans de 240000 iei. L-au dus tot cu vor­ba până ce l-au ameţit cu pers­pectiva altei afaceri mai mari şi mai­ bănoase, cu achiziţionarea de mere, făcându-i să le mai dea alte 200.000 lei. După un timp, ca să nu-l piardă d­e mână şi să poată stoarce alţi bani, cei doi escroci l-au încântat pe Călin că au găsit nişte specialişti desăvâr­şiţi în falsificarea de bancnote şi că de acum se vor îmbogăţi cu toţii. Ca să-i demonstreze seriozita­tea combi­naţiei, escrocii l-au dus pe naivul care a acceptat propu­nerea, la Târgovişte, unde alţi doi escroci — Vasile E. Dumitru zis Căldăraru şi Petre Haret s- au simulat că falsif că bancnote de câ­te o sută, manevrând o maşi­­nuţă cu manivelă. După câteva învârtitori au scos pe partea cealaltă 16 bancnote de câte o sută, cari erau în realitate hârtii bune, dar care pentru Călin tre­buiau să reprezinte bancnote perfect reuşite. Escrocii au folosit un truc ca să dea aparenţă de adevăr ope­raţiei de falsificare: au murdărit două bancnote cu tuş, ca să pară că sunt nereuşite şi le-au rupt, dând lui Călin numai cele reuşi­te, adică cele adevărate. Acesta a revenit cu ele la Bu­cureşti, punându-le în c­rculaţie, ca să vadă dacă nu se sesizează nimeni de falsitatea lor. încântat că toate au fost primite fără greutate, a plecat din nou la Târ­govişte ca să ia un stoc mai mare. De data aceasta operatori­­ s’au scuzat că maşina s’a defectat şi că­tuşul cu care lucrau s’a epu­izat. Escrocii­­îşi făcuseră socoteala că victima, ştiindu-se amestecată într-o afacere de falsificare de bancnote, nu va avea curajul să reclame cei 440.000 lei. ... Naivul şi-a dat în sfârşit seama că a fost rulat de o bandă de es­croci şi că povestea cu banii falşi a fost una din manopere. Şi ast­fel a reclamat poliţiei. Cercetările au dus la prinderea în diferite oraşe a escrocilor, care­ au reuşit însă să evadeze. A fost găsit până acum drn Găbu­nea ascuns la concubina sa Ilea­na Păduraru. Ceilalţi vor fi prinşi în scurt timp. Parchetul, prin rechizitoriul d-lui procuror V. Gorgos, a des­­chis acţiune publică pentru ecro­­cherie împotriva celor 4 asociaţi, iar pentru ascunderea infractoru­lui, împotriva femeii Păduraru. Cu instruirea afacerii a fost în­sărcinat, de jude preşedinte Paul Petrescu, titularul cab.­2 instruc­­ţie. ŞANTAJ Prin încheierea comisiunii de pe lângă Direcţia Controlului Econo­mic, a fost trimis în judecata in­stanţei de sabotaj Secţia IV, Nic. Georgescu, din Aleea Modrogan 13, reprezentantul legal al soc. anon. „Gendino”. El este invina­t ,­de speculă ilicită şi sabotaj, pen­­­­tru că în calitate de furnisor al soc. anon. „Malaxa”, cu care avea convenţ­a să-l procure nuci în a­­numite condiţiuni, i-a prezentat acte în care trecuse un preţ mai mare decât cel real, încasând ast­fel o diferenţă ilicită de 23.241.534 lei, la cantitatea de 427.914 kgr. nuci. Comisiunea a dispus arestarea inculpatului. •— In faţa instanţei de sabotaj secţia III, a fost trimis arestat, Dum. Pârvuleţ, responsabilul cen­trului de pâine din str. Isvor 32, pentru că a folosit 400 bonuri false spre a justifica cu ele faţă de fabrica Gagel, pâinea primită. — Secţia III a condamnat la 2 ani închisoare, pe camere. Sa­­moil Taitel, din str. Enăchiţă Vă­căresc­u 51, pentru declaraţie de stoc nereală, deţinere de mărfuri fără facturi şi vânzare fără bo­nuri. — Manoilă Tobă, din str. Pic­tor Grigorescu 2, a fost condam­nat de aceeaş secţie la 1 an în­chisoare, pentru că n’a predat, O­ f­ie­ului o cantitate de piei de miel, cu care a fost­ surprins că le transporta fără autorizaţie le­gală. — Curtea de Apel s. NI a res­pins recursul făcut de Gr. Ale­­xandrescu, reprezentantul între­prinderii de încălţăminte şi pie­­lăria .Migrai”, condamnat de in­stanţa d sabotaj la un an închi­soare, pentru nedeclararea la stoc a unei cantităţi de marfă. CONDAMNAŢI LA 5 ANI ÎNCHISOARE DE CĂTRE INSTANŢA DE SABOTAJ Secţia IV a instanţei de sabo­taj, formată cu d. preşedinte Napoleon Sachelarie şi d-nii a­­sesori populari Nic. Trifan şi Gh. Silaghi, a condamnat la câ­te 5 ani închisoare pe­ Dum. Vasilescu furnisor de lemne şi Edgard Polak, procuristul său, pentru că deşi au contractat cu Regia Autonomă CER, furnisa­­rea a 1500 vag. lemne de foc şi 100.000 traverse de fag, coman­dă asupra căreia au primit un avans de 23 miliarde şi 650 mi­lioane lei la 9 August 1947, — totuşi nu au livrat nimic. Numiţii au mai fost obligaţi să plătească în mod solidar Re­giei Autonome CFR, suma de 20.500.000 lei noui, sau să pre­dea 706 vagoane lemne de foc şi 36.500 traverse. — Secţia I-a formată cu d-na preşedintă Silvia Plăeşu şi d-nii asesori Const. Brânzaru şi I. Stela, a condamnat la 6 luni în­chisoare şi 5000 lei despăgubiri civile către Ministerul Indus­triei şi Comerţului, pe comer­ciantul Samy Smilovici, patro­nul magazinului din str. Bibes­­cu Vodă 2, pentru nedeclararea de stoc şi deţinere fără facturi a unui număr de maşini de scris şi maşini de calculat întrebuin­ţate. S’a dispus confiscarea mărfii.­­­ Aceeaş secţie a condamnat la 6 luni închisoare, 10.000 lei despăgubiri civile şi confiscarea mărfii, la Const. Ştefănescu, proprietarul atelierului de arti­cole technice navale, din str. Al. Lahovary 6, pentru faptul de a fi dosit nituri de aluminiu, în greutate de 2069 kgr. ABUZURILE DE LA ÎNCHI­SOAREA PLATARESTI Ca urmare a unei anchete e­­fectuate cu privire la chipul cum era administrată închisoa­rea Plătărești, anchetă care a constatat o serie de abuzuri în sarcina directorului şi a gardie­nilor, — parchetul Ilfov a dat ori rechizitorul de punere sub inculpare a celor găsiţi vino­vaţi. Prin rechizitor s’a deschis ac­ţiune publică în contra directo­rului închisorii Const. Tătaru; a­­priimului gardian Nec. Ghigiu; a gardienilor: Stan Aguţă, Ion Hârşu, Paul Popescu, Gh Bălan şi Dum. Dumitru. Directorul punea în libertate înainte de termen pe deţinuţii cari îi plăteau sume mari şi de­dea permisiuni sau înlesnea u­­nora din deţinuţi să facă călă­torii până la Bucureşti. Gardie­nii făceau şi ei avantaje deţi­nuţilor până la a le înlesni eva­darea. In unele cazuri se între­buinţa faţă de deţinuţi mijloa­ce de încarcerare sau alte rele ,tratamente spre a-i sili ca, prin mijlocirea familiilor lor să dea bani şi obiecte spre a le uşura regimul Toţi inculpaţii, învinuiţi de de­lictele de luare de mită, favori­zarea infractorilor, înlesnirea e­­vadărilor şi abuzuri de putere, au fost înaintaţi cab. 3 instruc­ţie, al cărui titular este de­ jude­­tpreşedinţie Laurenţiu Bârzo­­tescu. In rechizitor figurează un sin­gur „particular“, un anume Gh. Epuraşu, fost deţinut la Plătă­­reşti şi care după ispăşirea con­damnării, se îndeletnicea cu mijlocirea între familiile deţi­nuţilor şi gardienii închisorii. CURIER JUDICIAR JURISPRUDENT* LA LEGEA DEVIZELOR ICine este? Qe, vrea? Alte categorii de invalizi Monitorul Oficial de ori publi­că textul legii pentru încadrarea în prevederile legii I O. V. R. a unor categorii de cetăţeni. Iată textul ei: , Prin asimilare beneficiază de prevederile legii nr. 794 din 1941, pentru „Statutul invalizilor şi accidentaţilor de război”, cu toa­te modificările sale ulterioare şi următorii: a) Cei, care au con­tractat o invaliditate în urma re­gimului din închisori, a masa­crelor, a schingiuirilor, a depor­tărilor, a trimiterii în lagăre, in detaşamente de muncă sau la munca obligatorie, ca urmare a prigoanei antidemocratice, rasia­le sau religioase; b) Cei schin­giuiţi pentru atitudinea lor de­mocratică, antifascistă din Ar­dealul de Nord,'­ după dictatul de la Viena din 1940. De aceleaşi drepturi beneficia­ză şi urmaşii celor executaţi, dis­păruţi sau decedaţi la împreju­rările şi condiţiimila Strătftto in alineatele de mai su­Si Toata categoriile Tria­­sus enu­merate se asimilează cv. acciden­taţii de război la serviciu r­b­­mt şi beneficiază*de dispoziţiu­nile art. 10, dacă sunt funcţio­nari publici şi de dispoziţiile art. 11 din legea nr. 794 din 1941, cu toate modificările ulterioare, dacă nu au această calitate. Toate dispoziţiunile în vigoare privind lumea IOVR, se aplică şi acestor categorii de cetăţeni. Modalităţile de aplicare a pre­zentei legi vor fi stabilite prin regulament. Drepturile de pensie vor curge dela data cererii, nr ......................................... ■mm universul. Utilizarea gazului metan la fabricile şi instituţiile din Cluj Cluj, 1­­­igerpres). „ In vede­rea ridică­rii potenţialului pro­ducţiei , pentru ca să se poată face ecotormii de combustibil li­chid şi­­cărbune, toată industria clujană şi instituţiile din oraş, vor fi înzestrate cu instalaţii de gaz rae'f^jiit /_•. Astfel , daţii s'au făcut a doua r ' 'v terminarea şan­tierului Clanul Mare—Cluj şi cum rezultatele au fost excepţio­nale, cooperativa de producţie a făcut un plan de lucru pentru primăvara aceasta­ Au fost programate primele racordări la fabricile şi institu­irile: Adi, Cairo* Uzina Electri­ca, "Magazinul­­de Stat ..Fierul". O ruşine internaţională: ajutorarea lui Franco (Urmare di­n pag. I-a) încurajare omului nefast, regi­mului pe care Naţiunile­ Unite l-au condamnat în toate confe­rinţele sale? Regimului politic care a fost stigmatizat şi la Yalta şi la Potsdam, pretutin­deni ? Atitudinea celor de la Washing­ton faţă de Franco înseamnă o dezicere totală a angajamentelor precise luate de Statele­ Unite cu ocazia conferinţei de la Potsdam şi în şedinţele Organizaţiei Na­­ţiunilor­ Unite. Ea face parte de altminteri dintr’un lanţ de fla­grante contraziceri. Exemplele schimbării — pes­te noapte — a atitudinii în problema Palesti­nei, sau a Triestului şi a altor angajamente similare, dovedesc o denunţare unilaterală a anga­jamentelor internaţionale. Cum e posibilă repunerea în circulaţie internaţională a lui Franco? Ea este echivalentă — şi cuvântul nu îl socotim deloc exagerat — cu reabilitarea me­moriei lui Hitler sau a lui Mus­solini. Ajutorarea Spaniei franchiste constituie un scandal internaţio­nal. O ruşine pe plan mondial. Un fapt atât de dezonorant pen­tru morala internaţională încât însăşi presa care s’a arătat os­tilă democraţiilor populare — cităm „New York Times” „New-York Herald Tribune” „Man­chester Guardian” sau „Le Monde” a socotit ajutorarea lui Franco „drept o greşeală”. A socotit gestul Camerei Reprezen­tanţilor de la Washington „un şoc neaşteptat”, înseşi aceste ziare socotesc că Spania trebuie izolată atâta timp cât la putere este regimul reacţionar al lui Franco. Etica internaţională, prin rea­ducerea pe tapet al lui Franco, nu are decât de pierdut. Edificiul păcii la fel-Toţi acei cari creel in rezolva­rea pe căi palinice a controver­selor şi divergenţelor interna­ţionale socotesc actul de la Was­hington o provocare. Pretutindeni în lume, la Mos­cova, la Paris, în ţara lui Abra­ham Lincoln, a lui Washington şi a lui Franki­n Roosevelt, ges­tul a produs stunoare şi indig- ţ­nare. El nu va aduce nici o con­tribuţie — ci din contră — pe altarul tuturor iubitorilor de pace si libertate, tuturor cari cred intr’un permanent e­fort de colaborare internaţională. A ajuta deci pe Franco cons­­titue o ruşine pentru cei cari vor să-l ajute. O ruşine pe care contimporanii nu o vor tolera, iar istoria, nu o va uita. POLITICA FISCALĂ IN CADRUL NOULUI BUGET (Urmare di­n pag. I-a) venit impus odată la elemen­tar. Pentru stabilirea impozitelor directe, noul legiuitor a adop­tat ca normă generală princi­piul progresivității, care răs­punde mai bine echității fis­cale raportate la condiția fi­nanciară, deci la posibilitatea de plată a fiecărui contribua­bil. Ceea ce constitue o inovaţie şi In acelaş timp o încercare îndrăsneaţă in noul sistem fis­cal, este metoda impunerii pe baza declaraţiunilor indivi­duale ale contribuabililor, sub rezerva verificării ulterioare de către organele fiscale. Este o experienţă care se întemeia­ză pe loialitatea şi buna cre­dinţă a contribuabilului, care, dacă reuşeşte, prezintă avan­tajul că realizarea drepturilor Statului se va face mult mai repede de­cât în trecut, impu­nerile devenind definitive în primele două luni ale exerci­ţiului fără tergiversări şi fără folosirea căilor de atac care întârziau atât de mult în tre­cut realizarea drepturilor cu­venite fiscului. Acest sistem, ca şi acela al scutirii întreprinderilor cu ve­nituri impozabile mai mici de 300.000 lei anual, de a ţine registre comerciale, aplicabil şi meseriaşilor cu mai puţin de 10 salariaţi şi care nu folo­sesc mai mult de 10 cai putere, permite o colaborare din cele mai fructuoase între fisc şi contribuabili, ceea ce constitue un mare progres faţă de si­tuaţia de până acum. Ţinând seama pe de altă parte de criteriile obiective, după care se vor face în viitor impune­rile la venitul agricol, la veni­tul din proprietăţile clădite, la venitul comer­cial şi, industrial şi coroborifeindu-le cu anulările, reducerile şi unificările de im­pozite menţionate mai sus, e uşor să conchidem că ţelul practic urmărit este acela de a întări poziţia economică şi socială a factorilor de bază ai economiei româneşti, fără ca drepturile Statului să fie sa­crificate. Degrevările fiscale consim­ţite de Stat în favoarea pro­ducţiei şi circulaţiei bunurilor, vor avea drept rezultat spo­rirea puterii economice a ţării, scăderea costului de producţie şi, deci, a preţurilor pieţii, şi, prin aceasta, sporirea puterii de cumpărare a populaţiei, care, automat, va contribui la înviorarea transacţiunilor şi la desvoltarea întregei noastre vieţi economice. Toate aceste degrevări şi înlesniri de ordin fiscal — a­­duse în perioada post-electo­­rală —­ dovedesc că şi celelalte măsuri de destindere econo­mică şi financiară nu au fost­­ luate, în vederea obţinerii unui succes electoral ci, pen­tru că erau impuse de stadiul desvoltării economice la care s’a ajuns prin efortul general al poporului român. EXPLICAŢIA ADEZIUNII POPULARE (Urmare di­n pag. I-a) comercianţi, etc. — piedicile cele mai importante au fost depăşite. Aceasta nu înseam­nă că nu mai sunt de înfrun­tat greutăţi. Dar la capătul unei prime etape de luptă — care a avut ca rezultat lichi­darea celor mai grele şi mai dureroase moşteniri ale trecu­tului , întregul popor a ară­tat că este hotărît să-şi con­tinue sforţările, cu puteri şi mai mari, pentru crearea unei Românii înfloritoare şi inde­pendente. Niciunul dintre guvernele antipopulare din Europa Oc­cidentală n’a reuşit să se men­ţină la putere vreme atât de îndelungată, necum să se în­tărească şi să dobândească în­crederea unanimă a poporului. In ultimii trei ani, numeroase guverne s’au perindat la con­ducerea Franţei şi a Italiei, fără a reuşi să potolească re­zistenţa masselor. Astăzi chiar, cabinetul d-lui De Gasperi este pe cale a suferi o înfrân­gere în alegerile parlamenta­re ce vor avea loc la 28 Apri­lie. In Statele Unite, opoziţia contra politicii d-nilor Tru­man şi Marshall, creşte într’o asemenea măsură, încât se pare că d. Truman nici nu va mai candida la preşedinţie în alegerile care vor avea loc în curând. In schimb, democraţiile populare se consolidează pe zi ce trece. Căci numai un re­gim care emană de la popor şi serveşte intereselor poporului poate dobândi­ prin realizări concrete, aprobarea şi spriji­nul acelora care au astăzi cu­vântul cel mai greu de spus în viaţa politică a oricărei ţări : cetăţenii simpli, mărunţi, a­­nonimi, dar care vor şti să păstreze pacea şi să-şi apere interesele şi libertatea. Locuiri pentru muncitori Cluj, 1 Aprilie (Ag( Primăria oraşului Cluj un prim fond de 34 m, pentru construrea de­ muncitoreşti. Au fost întocmite plana­tru 9 clădiri. Fiecare cl .. . ... cuprinde 8 locuinţe, care vor fi prevăzute cu confortul necesar, unui nivel de viaţă mai ridicat-1 Cluj -»cat lei late jen­va e­jr ajpcrrtrf­­CU URMĂTORUL CUPRINS : Cancerul şi radium­ ul * Ali­mentaţia raţionala * Locuinţa nesănătoasă şi mortalitatea * Tusea convulsiva * îndrepta­rea ochilor saşii * îndrumare către părinţi * Combaterea tuberculozei şi stremtomicina * Institutul de Igienă * Regimu­rile alimentare * Feriţi-vă de accidente * Alcoolismul şi tu­berculoza * Cărţi folositoare * Vocabular medical ilustrat * Balada laptelui * Sfaturi * In­­formaţii * Etc. No. 6 * LEI 20.— *NUL IV— 1 APRILIE 1911 INFORMAŢII ^ Printr’o decizie a ministerului agricultură termenul de exploata-­­­re al pădurilor de crâng, e’a pre­lungit până la 15 Aprilie crt. 4V A.R.L.U.S. filiala Bucureşti, secţia învăţământ anunţă: deschi­derea primei expoziţii artistice, e­­xecutată de elevii şcoalelor secun­dare din Capitală, Duminică 4 A­­prilie a. c., orele 10 dimineaţa, în hall-ul Facultăţii de Arhitectură din str. Bis. Ene. Aşezămintele pentru buHta® poporului organizează Miercuri,­­7 Aprilie, orele 20­ la Ateneul Ro­­mân, un concert coral al Soc.­­„Cântarea României” de sub con-, ducerea maestrului Marcel Botez. In program: Brahms, Ceikovsky, Chopin, Cricka, Moniuszko, Mus­sorgsky, Marcel Botez, S.­ Drăgoi, Morozov, N. Cancea, Vidiu, etc. Dirijor prof. I. Vicol. Societatea română­­de istoria medicinei şi Grupul român pentru istoria ştiinţelor, ţin şedinţă pu­blică comună Duminică, 4 Aprilie, ora 10 a. m­. în amfiteatrul Aşe­zămintelor din Bucureşti, calea Vergului 21 (tramvai 19, 25, 26). PENICILINĂ ASOCIATĂ Tratamentul sifilisului «»ne m­a­­­i va­rea analizelor lor. CONSTANTIN TULIU BLANC Bulevardul Carol 58 Tramvai 14 • Asociaţia profesională a re­paratorilor de stilouri ţine adu­nare plenară Duminică, 4 Aprilie, ora 9 dim­. în strada Săgeţii nr. 1. Toţi membrii sunt obligaţi a lua parte. Se vor discuta chestiuni im­portante în legătură cu cali­âficarea profesională, etc. Dr. PAUL DAN PIELE-VENERICE-SEXUALE BLENORAGIA-SIFILIS TRATAMENT PENICILINA Tratament Neosalvarsan si Rismut Strada ARTEI 9, (Tribunal) Consult 8—11 și 7—8. Telefon 3.53.35 678 ♦ Duminică, 4 Aprilie, ora 16, are loc la sediul societăţii Com­pozitorilor români, obişnuitul ce­naclu. In program muzică de : Cosmovici Alexandru, Nottara Constantin şi V­­entin Gheorghiu. Executanţi: d­rede Klein şi Roban şi d. Gheorghiu Valentin. + „Asociaţia pescăriilor ama­tori” APA.,­cu sediul în strada Olari nr. 4, tel. 5.03.31, invită pe membrii săi şi pe toţi pescarii amatori­, să ia part© la adunarea generală extraordinară pentru con­stituirea „Uniunii generale a pes­carilor amatori din România”, care va avea loc Duminică, 4 Aprilie, ora 9, în amfiteatrul Institutului TN­aţion­al d­e cercetări zootomiah­ice, din str. Dr. Staicovici nr. 63, sub preşedinţia d-lui profesor d­r. Th. Buşniţă. Cumpărând acum la clasa I-a un loz vă sporiţi considerabil şansa de câştig la COLECTURA OFICIALĂ a LOTERIEI DE STAT 4101 • Corpul actuarilor din Româ­nia anunţă că adunarea generală va avea loc Sâmbătă, 17 Aprilie, ora 12, la sediul corpului din b-dul Republicii nr. 33, etaj IV, ca­mera 89. Casa WEISSER Str. Rob­er­t de Flers No. 2 Telefon 2.13.14 PREZINTĂ COLECŢIA DE PRIMAVARA şi vară cu începere de Luni 5 Aprilie şi în zilele următoare. 7.­­ Cercul cultural al Casei Prie­teniei Sovieto-Române, în colabo­rare cu A.R.L.U.S., organizează un matineu literar Duminică, 4 Apri­lie, a. ct orele 10 precis în sala de festivităţi a Casei Prieteniei, din str. Batiştei Nr. 14, (Fantazie), când va avea loc conferinţa d-lui Cezar Petrescu, despre „Viaţa şi opera marelui scriitor Sovietic Maxim Gorki. După conferinţă urmează: reci­tări din opera scriitorului şi un film sovietic. Politehnica a publicat în Monitorul Oficial Nr. 63 din 16 Martie 1948 un post de asistent, vacant la conferinţa de Aparate şi ins­talaţii întrebuinţate în indus­tria chimică. 16 .­ Cercul de studii al Colegiului general al farmaciştilor, anunţă pentru Duminică, 4 Aprilie, ora 10.30 dim­ conferinţa d-lui farm. Aurel Bernstein, care va vorbi des­pre: „Valorificarea plantelor noa­stre medicinale. Conferinţa are loc la sediul Colegiului din str. Pitar Moş Nr. 6 şi va fi urmată de un concert executat de orchestra ,,23 August”, condusă de d. Ionel Cris­­tea.. Serviciul sanitar veterinir ’at Capitalei pune în vederea tutu­ror persoanelor care au fost­­muşcate de un câine, talie mijlocie culoare vânătă, care a vagabondat pa fd. Columbia şi împrejurimi­ea ea prezinte de urgentă institutului antirabic central, Dr. V. Babes pentru a urma tratamentul, deoa­rece acel câine a fost­­turbat. IJeasemnea se vor prezenta la tratament şi persoanei© cari au fost muşcate de un câine ele curte, talie mică, culoare neagră, care a vagabondat pe str. Roreanu (Gro­zăveşti) şi împrejurimi. 4 pir acţiunea veterinară a Capita­lei pune în ve­derea­­ tuturor per­soanelor care au fost muşcate de MB Câine rasă corcitură lup, talia mică, culoare vânătă, car© a va­gabondat Pe str. Batişte_ bd. Bră­­­tţianu şi împrejurimi să se prezinte Ide Mrgîniă, Institutului antirabic .jpanţial pr. V. Babeş, pentru a ur­ma tratamentul, deoarece acel team­e­r, fost turbat. la asemenea se vor mai prezenta la tratament persoanele care au fost muşcate, de un câine rasă, corcitură ciobănesc, talie mare, cu­loare alb cu negru, care a vaga­bondat pe Spl. Unirii, abatorul Co­munal şi împrejurimi. ' 4. Centrul de documentare al Aso­ciaţiei ARLUS anunţă : Sâmbătă, 3 Aprilie, ora 17.30, la sediul Asociaţiei din calea Victo­riei nr. 115, d. Dan Petraşincu va face prezentarea romanului „Aliţei pleacă în munţi" de Tihon Se­­m­uşkin. D. Mihai Popescu, de la Teatrul Naţional, va face lectura unor fragmente din acest roman. A. Sâmbătă 3 Aprilie, orele 11, se va taauig­uira la liceul industrial de băeţii Nr. 1­0 din Bucureştii str. po­­lizu Nr. 5 teren­ul sportiv al liceului, în cadrul orei­­ouatural-edu­cattive. A. Asociaţia federală a pensiona­rilor publci roagă pe membrii săi, şi ia pa­rte în număr cât mai mare la adunarea generală ordinară, ce se va ţine Dura Unică 4 Aprilie a. c. orele 10 dimiraeviţa, la Liiceul La­zăr. ♦ Institutul de ştiinţe matema­tice ţine şedinţă publică în ziua de Luni, 5 Aprilie orele 19 cu prima prelegere despre l­iteraţii şi ecuaţii funcţionale, a d-lui prof. v. Vâl­­covici. Şedinţa v­a avea loc în sala 11 de matematici a Facultăţii de Ştiinţe. EXPOZIŢII ♦ Expoziţia de pictură şi desen cu subiectul BUDAPESTA al d-nei Flo­­rica Cordes­cu sub patronajul U­­niunii Sindicatelor de Artişti, Scrii­tori şi Ziarişti şi al Asociaţiei Ro­­mâno-Maghiare, este deschisă în sala Ministerului Informaţiilor până în ziua de 11 al lumei acesteia. De la ARLUS Asociaţia Română pentru strân­­gerea legăturilor cu URSS, Fi­liala Bucureşti, secţia ministere şi instituţii, organizează Duminică, 4 Aprilie, orele 20, la Atârul Ro­mân Un concert simfonic, cu con­cursul orhestre, Filarmonica, diri­jat de d. Vasile Jianu. Programul va cuprinde: Simfo­nia 6-a (Patetica) c­e Ceaik­ovsky; Rapsodia II-a in­­s major de George Enescu; o schiţă din ste­­pele Asiei centrale cu Borod­in ;­­ Uvertura Rusland şi Ludmila de Glinka. Prezentarea programului de Ed­gar Elian. Biletele se pot ridica de la filiala ARLUS, secţia ministere şi insti­tuţii, str. C. A Rosetti No. S. i --------0*0-------­ «Meeeeee»ee»eeee*eeeeeeeee#eee#»e®»®®»®eee*e* CITITI ASTAZ! 1*3 ^ Ilarul Ştiinţelor Topologia, o geometrie cuvioasă — Câţi suntem?— Cum a apărut omul pe pă­mânt — Coloranţi roma­neşti— Inerţia în viaţa, de toate zilele — Ultimele noutăţi din laboratoare şi uzine. — Suplimentul gratuit I ŞTIINŢĂ ŞI PROGRES ’ pagini ilustrate 15 lei

Next