Universul, iunie 1948 (Anul 65, nr. 125-147)

1948-06-02 / nr. 125

r 2 A­ll UN NOU FILM PREMIERA AZI CEHOSLOVAC iBAGmMrwmmr Biletele de Savoare si jscsmaasearele sunt suriet susgeean­dste la acest Slim 1 O Mamă acuzată! Un copil din flori părăsit Nefericita dragoste a unei artiste! Puternica dramă a unei fiinţe, în luptă cu viaţa! ■ ■ii kwwuiih I ■■ii.iii» ipwPW»»WaWWi"WWIP"» iată temele din puternica realizare mmm i m­mi Trebue sä vedeţi acest film la Tivol. Spectacolele încep zilnic de la 9 dimineața ?•? mmMM ARO Si P.sgere­ss a­auza Grad. Progres RITi §j tând vei reveni... f»Tragedia unui tânăr TRIAM decăzut.­­Un nou ______ fîrm cehoslovac — T|tfj}{ \ Vinovaţi fără vină " ' o puternică dramă tifetiHit Secretul - P. Blanch­ar __________și diverstiment m­uzice PiPBinaa Oameni tară arpi liAUHilUflH Hdward Linkers nopcjl «.ebenard uniLU Madeleine Sologne fîÂPIinl Inima noastră unt» I» U.8. vlftdimir pfujnikop SCAIA Cântecul vistei mele v Tino Rossi PAX Avangarda de sacrificiu ccsfiisj» Contele ds ionte Cristo *­­!îi­ Piere Richard Wi'.in a y T ii Stepau Hasain ** ** ■ n M .iarov VÎPTnQM SCLitill MLUr miIUnt.t Siali Si Bran poliflsii CONSTRUIREA UNEI ȘOSELE PRIN MUJICĂ VOLUNTARĂ , LA TIMISOARA Agarpres, 31. — Duminică s’a inaugurat şoseaua Timișoara- I Fraidorf-Fabrica de Zahăr, ccm- I struită prin muncă voluntară de I brigada U.T.M. ,,6 Martie”. I Această şosea a fost execu- I tetă, în cond­iţiuni grele, între I 20 Martie şi 20 Mai a. c. şi are I o importantă economică deosc Duminică dimineaţa s’a inaugu­rat la Buşteni cu o deosebita solem­nitate „Căminul 9 Mai" pentru or­fanii de război. Acest cămin, cel mai mare şi mai bine înzestrat din ţară, cuprinde numeroase dormitoare, săli de clasă, sal­ă de mese, biblioteci, spă­lătoare, duşuri, încălzire centrală, putând adăposti în cele mai bune condiţiuni 400 copii orfani de război. La ora 11 a sosit d. ministru Lo­­tar Rădăceanu, împreună cu d-nii Cir­ca Eugen, Rudolf Saranga, I.­Ciu­­raru, Marcel Rom­an, secretari ge­nerali ai ministerului muncii şi pre­vederilor sociale, Al. Suceveanu, subdirector general al ministerului, Georgescu Severin, directorul ge­neral al asistenței, Aurel Sabin, di­rectorul personalului Casei Centrale a asigurărilor sociale; Vasile Rădu­­lescu, directorul contabilităţii; Ion Clopoţel, directorul general al casei I.O.V.R.; Iuliu Haiduc, directorul administrativ al casei I.O.V.R. In faţa căminului, d. ministru al muncii a fost primit de d-nii: Gh. Vidraşcu prefectul judeţului Prahova; Ică Ge­orgescu, preşedintele consiliului ju­deţean Prahova; Chivu Dumitru, se­cretarul P.M.R. din plasa Sinaia; col. Ducea Teodor, lt. col. Butaciu Al; locat. Chendreanu Valentin, I. Popa, preşedintele comisiei locale; I. Flo­­rescu, primarul oraşului; dr. C. Ma­­noliu, directorul spitalului din Azu­­ga; dr. A. Brăileanu; C. Nedelescu, şeful oficiului asigurărilor sociale din Buşteni; Chebap, şeful poliţiei; Matei Traian, directorul gimnazi­ului unic, etc., precum şi de nume­roşi cetăţeni, delegaţi ai organiza­ţiilor politice şi de mase şi tarifarele fabricilor din Buşteni şi Azuga. D. ministru a vizitat cu amănun­ţime căminul, fiind foarte satisfăcut de amenajarea lui. Festivitatea a început prin into­narea „Internaţionalei”. CUVÂNTĂRILE D. Cinca, secretar general al mi­nisterului munci­i, luând primul cu­vântul, a arătat că guvernul Repu­blicii Populare Române dă o deo­sebită atenţie ocrotirii mamei şi co­pilului, spre a remedia trista stare de lucruri lăsată de fostele regi­i mari şi în special de războiul hit­­lerist.­­ Ministerul Muncii şi prevederilor sociale are sarcina de a duce la bun sfârşit acţiunea aceasta de ocrotire, prin instituţii de felul acesteia care se inaugurează astăzi, în care se a­­sigură copiilor orfani o viaţă mai bună, hrană, medicamente, dar mai ales o educaţie democrată progre­sistă. Se vor organiza în aceste că­mine mici ateliere pentru îndelet­niciri necesare vieţii lor, în ramuri productive astfel ca să poată să susţină şi o parte din cămin prin roadele muncii lor. „împletind munca noastră cu a­­ceia a organizaţiilor de mase, în special a P.M.R., vom asigura o viaţă mai bună celor 11.400 orfani de atribii părinţi şi 200.000 orfani de un părinte”, a încheiat d-sa. D-na Sfetcovici, din partea P.M.R. din Bucureşti, a spus că realizarea acestui cămin a cerut multă muncă şi sacrificiu. Ca în toate realizările de până acum şi în această operă Partidul Muncitoresc Român a fost îndrumătorul şi conducătorul ei. In­­tr’un regim capitalist, aceşti copii ar fi fost clienţi ai maidanelor şi şcolilor de corecţie, dar azi, prin grija deosebită a guvernului nostru aceşti orfani vor avea o bună în­grijire şi educaţie sănătoasă, • for­mând din ei cetăţeni conştienţi ai Republicii Populare Române. D. Chivu Dumitru, secretarul P. AIR. din plasa Sinaia, a relevat e­­lanul cu care organizaţia locală P.M. R. s’a mobilizat, pentru ca prin mun­că voluntară să contribue la această realizare. Dela 10 Aprilie, Uniunea Tinere­tului Muncitoresc, Uniunea Femeilor democrate Române, muncitorii din fabrici şi din comună, elevele şi e­­levii cu profesorii în frunte, func­ţionarii, negustorii, din Buşteni, A­­zuga şi Sinaia, au prestat 1850 ore de muncă voluntară în valoare de 72.000 lei, spre a curăţa interiorul şi terenul din jurul căminului. „Noi am făcut bucuroşi acest lu­cru, ştiind că tot ce facem azi e pentru binele poporului, spre binele nostru. In numele organizaţiei de plasă ne luăm angajamentul să ve­ghem ca aceşti copii orfani să sim­tă deasupra lor o mână ocrotitoare cu adevărat părintească”. D. Gh. Vidraşcu, prefectul jude­ţului Prahova, a spus că această i­­naugurare e im semn al vremurilor de azi, rezultatul luptei duse de în­­tregul popor, în frunte cu clasa muncitoare. Fiecare nouă realizare în R.P.R. e o nouă întărire a de­mocraţiei şi ele se datoresc în cea mai mare parte U.R.S.S. care a do­borât hidra fascistă, redând po­poarelor independenţa naţională. Copii orfani de aci sun­t cetăţenii de mâine, care au datoria să desă­vârşească societatea socialistă. Elvira Pop­escu, DUVALLES Solemnitatea inau­­g­rării Căminului „9 Mai“ de la Buşteni Cuvântarea d-lui ministru Lotar Rădăceanu D. Lotar Rădăceanu, ministrul muncii şi al prevederilor sociale, a spus: „Când inaugurăm acest cămin, e bine să subliniem importanţa aces­tui aşezământ în cadrul politicii so­ciale a guvernului. Am primit o moştenire grea în sectorul asistenţei sociale. Războiul a răpit părinţii la zeci de mii de copii, iar pe de altă parte, atâtea decenii de exploatare capitalistă au lăsat multă mizerie în popor. Cu toate greutăţile, bugetul statului prevede sume importante pentru asistenţă socială şi medicală. Dar, spre a putea face faţă tuturor sarcinilor, trebue să dăm un avânt masiv economiei noastre naţionale, spre a asigura tuturor viaţa civili­­­­zată la care au dreptul. Desigur că­­ boale şi orfani vor mai fi, dar tre­bue să ne străduim ca numărul lor să devină tot mai mic. Până atunci vom mai avea mult de lucru cu a­­ceste probleme ale copilului orfan, infirm sau vagabond, dar ne vom face datoria dintr’un sentiment de ■ăspundere. Mulţumesc direcţiei asistenţei, organizaţiei secţiei spitale, organi­zaţiei P.M.R. din serviciile exteri­oare, sindicatelor muncitorilor şi funcţionarilor ministerului, precum şi prefecturii judeţului Prahova şi organizaţiilor locale din Buşteni, ca­re ne-au dat tot concursul”. Adresându-se copiilor, d. ministru Rădăceanu­ le-a dorit să găsească aici un cămin părintesc, cerându-ie să urmeze pe cei mai vârstnici pe drumul socialismului şi să fi­e moş­tenitorii unei ţări mai fericite pe care noi o vom fi creat”. PROGRAMUL ARTISTIC A urmat un frumos program ar­tistic executat de copii din Căminele din Bucureşti. Elevul Nogacevski Ion, de la că­­căminul Herăstrău, a mulţumit Par­tidului Muncitoresc Român, forţa conducătoare a clasei muncitoare din R.P.R., guvernului, ministerului muncii şi Casei I.O.V.R. pentru gri­ja părintească ce o poartă celor cărora războiul le-au lua­t în mod nemilos mângâierea duioasă a ma­ntei şi sprijinul tatălui. „Mulţumim pentru îngrijirea părintească pe ca­re o primim în cămin şi îndrumarea sănătoasă în viaţă”. „Şi azi, când un nou cămin ia fiinţă „Căminul 9 Mai” promitem să învăţăm mai bine, să muncim cu mai multă râvnă şi să fim mai dis­ciplinaţi, spre a deveni mâine forţe noui de muncă şi cinste în R.P.R.” a spus în numele copiilor din că­mine tânărul Nogacewski. După terminarea festivităţii, d. ministrui împreună cu întreaga a­­sistenţă au luat o masă tovărăşeas­că în sala de mese a căminului. D. SMEU TRENUL CURSĂ BUCUREŞTI - URZICE! PRELUNGIT PÂNĂ ŞI DELA FAIMI Direcţia generală c.Lr. a aprobat ca, dela 1 lutrie, a. c., trenurile curse de personal Nr. 7401 şi 7402 — care circulă în prezent până la Urziceni — să se prelungească până şi dela Făurei, după următorul mers: • Tr. Nr. 7401 pleacă din Buc. Nord 1 la ora 19,13 și sosește la Făurei la ora 23,23. Tr. Nr. 7402 sos. în Buc. mărfuri — B. M. — la ora 7,04. Din Făurei pleacă sub denumirea tr. 7403 la ora 2,53 și sos. la Urziceni la ora 4 35, continuând drumul până la B. M. cu tr. personal cursă Nr. 7402. UNIVERSUL Azi Premiera ilftA , GRADINA ...... . ROk, progres Dacă in România nu ar fi fost adânci reforme politice, economice şi sociale, nu ar fi fost posibile nici reforme în sport. IMPORTANŢA SPORTULUI In continuare d. ministru Gh. Vasilichi, după ce a făcut o tre­cere în revistă a situaţiei interna­ţionale, a spus următoarele-dacă aceasta este situaţia în care suntem noi, este normal ca şi sportul săi, se desvolte, să joace un rol însemnat. Sportul este unul din mijloacele de organizare şi educare nu numai a tineretuui ci a tuturor celor care sunt atraşi de către sport. Sportul la noi îşi pune ca scop in primul rând, să desvolte tine­retul nostru din punct d­e vedere fizic. Avem nevoie de oameni vi­­guroşi, de oameni care să mun­cească cum trebue, pentru a creia o ţară nouă şi nu oameni gârbo­viţi. De acrel sportul joacă în primul rând rolul de educare fizică, rolul de a ajuta tineretul v­ostru să se desvolte fizic in condiţiun­i cât­­ mai bune. In al doilea rând, sportul ca si alte organizaţii are ca sarcină să­­ disciplineze oamenii. Acei oameni­­ care nu au făcut parte din nici­­ o organizaţie sunt nedisciplinaţi. Sportul îi disciplinează şi nu tre-1 bue să uităm că mulţi din aceij can- fac spori nu fac parte din­­ alte organization!. In al treilea rând, organizaţia­­ sportivă este şi o organizaţie de­­ educare politică.. In al patrulea rând sportul este o organizaţie a tinerilor fie toate­­ categoriile. Sportul nu-l fac nu- i mai funcţionarii, ci şi muncitorii­­ şi ţăranii, intelectualii şi elevii şi­­­oilitarii. Dacă aceste categorii­­ sociale trăesc în viaţa de toate zi-­ lele închise între ele, pe terenul­­ de sport se produce o înfrăţire, o unitate. In ultima Instanţă, spor­tul are la rol şi unitatea poporu­lui român cu celelalte popoare conlocuitoare şi în special cu po­poarele celelalte, constituind ast­fel o chezăşie de solidaritate in­ternaţională. Acest lucru are foarte mare importanţă prin faptul că până acum politica conducătorilor din ţările respective era de a în­chide poarta de eşire a poporului pentru a nu vedea ce se petrece în alte ţări, pentru a nu strica politica de învrăjbire. Sportul trebue pus pe alte baze decât pe cele de până acum. Este adevărat c­ă am izbutit să eliminăm afacerismul din sport în ţara noa­stră. Până acum se mai practicau poate ilegal aceste vânzări şi cum­părări care­­au o ruşine pentru o echipă şi pentru ţară. Totuşi mai sunt în ţară locuri unde mai există asemenea practici. Şi de a­­ceea dv. aveţi de dus o mare luptă pentru lichidarea complectă a a­­cestui afacerism. Deasemenea sunt de părere că trebue lichidată acea opinie falsă,­ că echipa X trebue să iasă învin-­ gătoare fiindcă aparţine cutărei instituţii. Nu trebue atribuită vic­toria fără muncă cinstită, fără me­rite câştigate în sport UN CAT MAI LARG SIPORT DE MASSE Noi mergem In ţara românească spre crearea unui cât mai larg sport de masse. Dacă vrem ca să avem un sport de masse, trebue să ne gândim că acest sport de masse treime organizat şi îndrumat. Magsa noastră sportivă, atât a- i ceea care face sport, cât şi aceea care priveşte, trebue neapărat e­­ducată pe baze noui. Sunt o serie de cazur­­ pe tere­nurile de sport care s’au terminat cu scandal şi bătăi. Fără îndoială,­ că aceste incidente au fost stârnite de elementele reacţionare, dar este vinovată şi massa care se lasă an­trenată, datorită unei lipse de e­­ducaţie. Deasemenea propaganda noastră care contribue la educarea s­tivilor noştri a­nd­ferit­­a lip­suri şi are şi azi Nu au fost pre­zente pe terenuri cuvintele de pr­ome care se întrebuinţează cu a­­tat succes în alte sectoare. Sportivii noşti trebue să ştie că joaca in primul rând pentru Repu­blica Populară Română. In acest sens trebue făcută educaţia lor. O echipa sportivă românească când intră pe un teren străin trebue sa ştie că joacă pentru steagul R. P. R . care flutură pe acel te­ren, se ştie că joacă nu pentru a se evidenţia ea ci pentru a arăta cum înţelege ea să reprezinte ţara ei. Astfel de educaţie trebue făcută tineretului nostru, pentru a putea schimba total baza pe care a fost conceput sportul, în trecut. SPORTUL a TRECUT LA MINIS­TERUI, INVIT­AMANTU­LUI PUBLIC Ca să facem sport trebue să a­­vem cadre. Fără cadre nu putem face nimic. Ne-am propus ca la minister — şi trebue să vă anunţ că da azi înainte sportul depinde de Ministerul învăţământului — că începând din toamnă să orga­nizăm trei şcoli centrale. — O şcoală de profesor, de edu­caţie fizică, aceasta privind şi re­organizarea Amef-ului; — O şcoală care să scoată mae­ştri şi care să dureze doi ani; — O şcoală care să scoată ins­tructori de sport cu o durată de un an şi cu baze foarte largi. Judeţenele vor trebui şi ele să facă cursuri pentru instructori. Din marea massă a sportivilor care rămân in producţie, va trebui să selecţionăm vârfurile pentru a lua parte la concurs. Pentru acea­sta le vom crea condiţii materiale favorabile: antrenori, învăţători, conducere bună. Afară de cadre teehnice ne vor trebui cadre administrative pentru terenuri, întreţinere, etc. Trebue să creem nouă ramuri de sport ca: aviaţie, paraşutismul, tu­rismul, etc. începând de azi, eportul nostru intră într’o nouă fază. Organiza­ţiile de sport, până azi despărţite, se unesc Intr’o singură organizaţie cu o conducere unică. Acest lucru va crea posibilităţi nelimitate pentru desvoltarea spor­tului de toate felurile şi pentru toată lumma. Pe dumneavoastră cei prezenţi aci, vă aşteaptă o muncă intensă. Sunteţi tineri şi entuziaşti. Aveţi voinţă şi hotărâre şi aceste lucruri vă vor ajuta enorm în muzica dv. In ce ne priveşte noi vă promi­tem tot sprijinul moral şi material posibil. Are convingerea că sub noua for­ma de organizare sportul nostru va juca un rol important în creşterea şi crearea unui tineret viguros care să contribue dîh plin la întărirea Republici noastre populare. »B­diaaHBneaaHSBMER HEPHEZENXAŢII: a AM deja ora 14,38 la Gridina PROST­ES & ora 20,30 fisciA- PIERRE COLOMBIER­ NOUA ORGANIZARE A SPORTULUI (Unisa&e­di ca pag. S-a) ———B—­ —— ÎNTÂMPLĂRI din capitală ALT! TRAFICANŢI 0£ AUR DAŢI IN JUDECATĂ Poliţia economică din Prefec­­tura poliţiei Capitalei, i­.j,nd in­formată că, un anume Eduard Stepan, — prim director la „So­cietatea Titan, Nadrag, Ca’lan, omul de afaceri al lui Max Au­­schnit, domiciliat în parcul Jia­­nu, str. X nr. 25, — trafichează pe piaţă raam­ezi de aur, a înce­put facerea cercetărilor necesare pentru stabilirea unor fapte pre­cise. După minuţioase investigaţii s’a putut constata că, într’ade­­văr, Eduard Stepan era în legă-In str. Abrud nr. 127 s’a pro­dus o ceartă între două surori, datorită unor neînţelegeri de or­din familiar. Tânăra Marica Ma­­rinescu, înfuriindu-se peste mă­sură, a pus i mâna pe un cuţit de bucătărie şi repezindu-se asu­pra sorei sale Ana, i-a aplicat mai multe lovituri puternice, ră­nind-o la gât, la faţă şi în re­giunea ochiului stâng. Mustrată de conştiinţă, a încercat apoi să fură cu un oarecare Herman Binder, cu locuinţa în str. Tran­silvaniei nr. 42 cu care conlucra la plasarea pe piaţă a unui mare număr de monezi de aur. Re­­curgându-se la un truc care a reuşit, mai multe asemenea mo­nezi­­ au fost vândute chiar unui poliţist care a jucat rolul cum­părătorului. In urma acestui fapt atât Edu­ard Stepan cât şi Herman Bin­­dea au fost aduşi la Prefectura poliţiei, unde li s-au adresat acte de dare în judecată, se sinucidă, tăiindu-şi arterele de la ambele mâini. În stare gravă, Ana Marinescu a fost transportată la spitalul de urgenţă, unde a fost internată. Martea Marinescu, ~ agre­soare şi sinucigaşe,­­n a cărei stare e mai puţin gravă, a fost pansată şi apoi condusă la cir­cumscripţia 35 poliţienească, unde se află reţinută în vederea anchetei necesare. INONERARE INTRE DOUĂ SURORI SPECTACOLE COMEDIA: Pensiunea d-nei stadiale. ATENEULUI: Când înfloresc anemo­nele. ARMATEI : Ciocârlia. ARMATEI-STUDIO : Spectacol de Music-hall. MUNICIPAL: Cum vă place. POPORULUI : Dușmanii. SAVOY : Lampagiu! de seară ALHAMBRA : Tihany COLORADO : An­ Baba. MIC : Micul infern. ODEON : Helen, Tommy şi Joe. I FILOTTI : Vulpele I BARAŞEUM : Cântecul răzbunării. CINEMATOC­RA­FE ARO şi GRADINA PROGRES : Re­gele se amuză. SCALA : Cântecul vieţii mele. LUXOR: Helache. CAPITOL (sală şi grădină) : Inima noastră. I FEMINA : Dragostea nu-i un păcat. TRIANON : Când vei reveni... PAX : Avangarda de sacrificiu. RITZ : Când vei reveni. .. VICTORIA : Femeia pierdută. CASANDRA : Cântaţi cu mine. CASA PRIETENIEI ROMANO-SO­­VIETICE (Fantasio): Str­aja păcii- RD. PALACE: Călăreţul iadului. GIOCONDA : Cocoşatul (Le Bossu). TIVOLT­I : Dragoste interzisă. CASANDRA : Viaţa în citadelă. ARTA: Ştefan Razîn. MIGNON: Luminile Parisului şi di­vertisment muzical. NTS SA : Submarinul morţii şi re­vistă DE CARTIERE AIDA: Mizerabilii seria I. Journal şi revistă. AMERICAN : l­egea Vestului AVRIG (fost ILEANA) , îndrăgosti­tul cu Charlie Chaplin şi Stan şi Bran boxeri şi trupă de revistă­ APOLO: Pan­ton­­o­rii Ţarin­ei. ALIANŢA . Stânca Diamfantulf­i. CARMEN: Elefantul şi frânghiuţa. CLASIC: Campionul boxului COTROCENI: Stan şi Bran în fiii Deşertului şi revistă. DACIA : Nimei’ nu mai cade şi jurnal. DIANA : Foc la graniţă şi Misterele Sudan­ului. FLORIDA : Mizerabilii seria I-a şi revistă.. GLORIA : Viaţa în Citadelă. IZBÂNDA : Legea Junglei şi Music- Hall LIA: Zile fericite. . LIN­­A: Căpitan la 15 ani. LUTHER (sală şi grădină): Patrula­­ Aerului şi revistă. MARNA: Aventurile lui Casanova şi jurnal. MARCONI : Diamantul negru. MN­,ANO : Atacul caravanei şi re­vistă. MIORIŢA: Stan şi Bran studenţi la Oxford. MODEL : Stan şi Bran în Lupi de Mare şi Jurnal. NONI: Secretele o conferă spionajului. NERO: Panto­fiorii Ţarinei. ODEON: Prinţesa mofturoasă şi jur­nal. PACIFE : Tu eşti fericirea mea şi revistă. PAX: Avangarda de sacrificiu RAHOVA : Clubul Aristocraţilor Jurnal şi revistă. SPLENDID Copilul Parisului: Sim­fonia tinereţii Jurnal şi revistă. TOMIS : Aventurierul TRIUMF: Vulturul Mărilor. UNIC : Dragoste şi recunoştinţă şi jurnal. VOLTA-BUZEŞTI : Primăvara. VERGU: Prinţesa mofturoasă, Jurnal şi revistă. VENUS : Iubire şi mândrie şi re­vistă. VOLGA: Baron şi vagabond. -------0*0—---­ Convenţie intre C. F. R. şi D. G. D. I In conformitate cu convenţia în­cheiată între direcţia generala a drumurilor şi direcţia, g­enerală a căilor ferate se a­duce la cunoştinţă următoarele: „ Toate transporturile de produse­­ monopolzate şi materii trebuin­cioase exploatării monopolurilor­­ sunt scutite de orice dări sau taxe­­ speciale. De asemenea, toate produsele mo­nopolizate, precum şi chibriturile şi foiţele de ţigări, etc., sunt scutite de orice taxe. In ceea ce priveşte transporturile efectuate sau adresate societăţii de gaz şi electricitate, ele sunt scutite de orice taxe speciale către stat. „RĂZBOIu­ SĂRĂCIEI­ ŞI MIZERIEI" (Urmare din pag. I-a) vărata ei faţă democraţia burgheză americană. Aşa cum înăbuşirea în sânge a voinţei de libertate a poporu­lui grec şi a celorlalte po­poare, care vor să se elibereze de jugul imperialist, arată cum înţelege „democraţia” americană independenţa po­poarelor. De aceea, acolo, banii strânşi şi din munca maselor sunt investiţi în arme şi în industrii de armament. Im­perialiştii americani vor să­­ menţină popoarele în sclavie,­­ începând cu propriul lor po­­­­por, căruia îi refuză dreptul­­ să lupte pentru un trai mai­­ bun. Aceasta e „democraţia” lor. In democraţia noastră popu­lară excedentele bugetare sunt învestite în industrii productive. In marea noastră industrie — care va constitui baza desvoltării industriei de consum — în agricultură, în întreprinderile comerciale de stat. Când vom desvolta toate a­­ceste ramuri de producţie, când pe toate gurile indus­triale şi agrare vor ieşi tot mai mari cantităţi de măr­furi, vom cunoaşte o abun­denţă pe care niciun stat ca­pitalist nu o poate asigura maselor sale populare. Căci în ţările capitaliste profitu­rile intră în buzunarele ex­ploatatorilor, încât masele populare nu au mijloacele necesare cumpărării şi consu­mării mărfurilor, pe când aici, rezultatele muncii ma­selor sunt puse tot în slujba intereselor lor pentru a face noui investiţii şi a se ajunge, astfel, la o tot mai mare des­vol­tare economică care să asigure ridicarea nivelului de trai material şi cultural al poporului român. „Noi am declarat război sărăciei şi mizeriei” — a spus d. Vasile Luca în discursul ţinut la conferinţa pe ţară cu inspectorii generali şi admi­nistratorii financiari. „Trebue să ducem acest război — a continuat d-sa — până la victoria finală. A­­ceasta înseamnă însă sforţări uriaşe pentru ridicarea eco­nomiei naţionale, asta în­seamnă ridicarea producţiei, înseamnă creearea de nouă fonduri pentru investiţii de capitaluri în producţia indus­trială agrară, înseamnă sfor­ţări uriaşe pentru ca să putem ridica permanent, odată cu creşterea economiei naţio­nale, nivelul de trai al celor ce muncesc, pentru că scopul nostru nu este scopul capita­liştilor, autoîmbogăţirea. Noi, când lansăm lozinca şi cerem sacrificii pentru ridicarea producţiei, nu o facem pentru a îmbogăţi pe exploatatori ci pentru a îmbunătăţi situaţia întregului popor”. Când acesta este scopul şi când rezultatele de până acum ne arată că mergem spre el cu paşi mari şi mereu biruitori, e explicabil avân­tul cu care poporul român a pornit pe drumul marilor în­făptuiri economice. Prin în­făptuirile politice, el şi-a asi­gurat beneficiul celor econo­mice. De acum, datorită regi­mului de democraţie popu­lară, el ştie că tot ce face e în binele său. Că el şi numai el profită de străduinţele sale. Aceasta înseamnă demo­cratic, aceasta înseamnă in­dependenţă naţională, acea­sta înseamnă viitor asigurat. AL. C. CONSTANTINESCU a INAUGURAREA EXPOZIŢIEI MUNCII VfllUNTME N INGINERILOR 31 TENMKIMM (Urmare di­n pag. I-a) gineresc a făcut cinste patriei noa­stre. In munca, Iui, se poate vedea nedesminţita dovadă, a spiritului nou pe care guvernul caută să-l intro­ducă, grija de bunul public. Prin­­tr’o muncă avântată, ce nu se în­treabă dacă efortul prezent va fi răsplătit imediat, inginerii au pornit pe drumul nou al luminării masse­lor muncitoare şi al colaborării demne de laudă cu acestea din urmă. Regimul asigură pe toţi intelec­tualii de întreaga sa înţelegere, oride câte ori aceştia se angrenează în vastele posibilități de realizări constructive, pe care țara le oferă astăzi din belşug". CUVÂNTAREA dl-LUI PRIM- MINISTRU DR. PETRU BROZA D. prim ministru dr. Petru Groza, luând cuvântul a spus printre al­tele: am convingerea că munca teh­nicienilor români este o muncă ce zi de zi va fi tot mai preţuită. In încheere d. dr. Petru Groza a făcut un călduros apel la toţi teh­nicienii să fie alături de cei din u­­zine, de pretutindeni, în munca de reconstrucţie şi pe şantierele na­­­ţionale. Referindu-se la munca vo­luntară d. prim ministru a spus: plec din mijlocul Dvs. cu credinţa­­ că întregul corp de tehnicieni va fi­­ cuprins de elanul muncii voluntare, şi că realizările vor contribui zi de zi la desvoltarea unei ţări prospere şi independente. VIZITAREA EXPOZIŢIEI După ultimele rapoarte prezentate s-a trecut la vizitarea expoziţiei,­­ care cuprinde graficele celor 512.883 ore de muncă voluntară prestată de tehnicienii mobilizaţi de Agir, între 17 I­a 1 . 1948. Ele sunt repartizate astfel: Centralele C.F.R. Bucureşti, cu 452 tehnicieni şi 24.254 ore; Telefoanele, cu 7583 ore, cu 13.949 ore şi 194 tehnicieni; Distribuţia cu 1861 ore şi 32 tehnicieni; Municipiul Bucu­reşti, cu 22.838 ore; ministerul lu­crărilor publice, cu 10.698 ore şi 183 tehnicieni ş. a. Printre realizările remarcabile, se găseşte şi proiectul stadionului Anef, care va cuprinde 65.000 locuri. Din întreaga expoziţie a Agir-ului se degaje posibilităţile mari şi nu­meroase pe care ţara le oferă teh­nicienilor săi, precum şi elanul pe care aceştia înţeleg să-l pună în realizările constructive ce-şi aşteap­tă împlinirea pe curând. DECERNAREA „DRAPELULUI MUNCII“ SINDICATULUI MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE Sâmbătă d. a. a avut loc în sala „Excelsior” o adunare sin­dicală plenară festivă, a funcţio­narilor din ministerul afacerilor interne. A fost sărbătorit succe­sul Sindicatul­uI M.A.I. care a fost premiat de către Uniunea Sindicatelor de salariaţi publici cu „Steagul Muncii”, distincţie acordată pentru câştigarea în­trecerii în muncă cu prilejul zi­lei de 1 Mai. Consiliul judeţean Ilfov, a mai acordat Sindicatului M.A.I. ur­mătoarele premii: o diplomă, două plachete pentru sport,­­ diplome salariaţilor cari au par­ticipat la cross-ul pentru întâm­pinarea zilei de 1 Mai, precum şi o diplomă şi o plachetă pen­tru merite culturale şi artistice. Au luat cuvântul d-nii Nicolae Mateescu, preşedintele sindica­tului M.A.I., pârâianu, secreta­rul sindicatului, dr. S. Hertsch, responsabilul cultural al Secţiei Sindicale şi alţii, care au relevat munca salariaţilor ministerului, luându-şi angajamentul ca şi in viitoarele întreceri în muncă să obţină Steagul Muncii. A urmat un frumos program artistic.

Next