Universul, iunie 1948 (Anul 65, nr. 125-147)
1948-06-02 / nr. 125
r 2 All UN NOU FILM PREMIERA AZI CEHOSLOVAC iBAGmMrwmmr Biletele de Savoare si jscsmaasearele sunt suriet susgeeandste la acest Slim 1 O Mamă acuzată! Un copil din flori părăsit Nefericita dragoste a unei artiste! Puternica dramă a unei fiinţe, în luptă cu viaţa! ■ ■ii kwwuiih I ■■ii.iii» ipwPW»»WaWWi"WWIP"» iată temele din puternica realizare mmm i mmi Trebue sä vedeţi acest film la Tivol. Spectacolele încep zilnic de la 9 dimineața ?•? mmMM ARO Si P.sgeress aauza Grad. Progres RITi §j tând vei reveni... f»Tragedia unui tânăr TRIAM decăzut.Un nou ______ fîrm cehoslovac — T|tfj}{ \ Vinovaţi fără vină " ' o puternică dramă tifetiHit Secretul - P. Blanchar __________și diverstiment muzice PiPBinaa Oameni tară arpi liAUHilUflH Hdward Linkers nopcjl «.ebenard uniLU Madeleine Sologne fîÂPIinl Inima noastră unt» I» U.8. vlftdimir pfujnikop SCAIA Cântecul vistei mele v Tino Rossi PAX Avangarda de sacrificiu ccsfiisj» Contele ds ionte Cristo *!îi Piere Richard Wi'.in a y T ii Stepau Hasain ** ** ■ n M .iarov VÎPTnQM SCLitill MLUr miIUnt.t Siali Si Bran poliflsii CONSTRUIREA UNEI ȘOSELE PRIN MUJICĂ VOLUNTARĂ , LA TIMISOARA Agarpres, 31. — Duminică s’a inaugurat şoseaua Timișoara- I Fraidorf-Fabrica de Zahăr, ccm- I struită prin muncă voluntară de I brigada U.T.M. ,,6 Martie”. I Această şosea a fost execu- I tetă, în condiţiuni grele, între I 20 Martie şi 20 Mai a. c. şi are I o importantă economică deosc Duminică dimineaţa s’a inaugurat la Buşteni cu o deosebita solemnitate „Căminul 9 Mai" pentru orfanii de război. Acest cămin, cel mai mare şi mai bine înzestrat din ţară, cuprinde numeroase dormitoare, săli de clasă, sală de mese, biblioteci, spălătoare, duşuri, încălzire centrală, putând adăposti în cele mai bune condiţiuni 400 copii orfani de război. La ora 11 a sosit d. ministru Lotar Rădăceanu, împreună cu d-nii Circa Eugen, Rudolf Saranga, I.Ciuraru, Marcel Roman, secretari generali ai ministerului muncii şi prevederilor sociale, Al. Suceveanu, subdirector general al ministerului, Georgescu Severin, directorul general al asistenței, Aurel Sabin, directorul personalului Casei Centrale a asigurărilor sociale; Vasile Rădulescu, directorul contabilităţii; Ion Clopoţel, directorul general al casei I.O.V.R.; Iuliu Haiduc, directorul administrativ al casei I.O.V.R. In faţa căminului, d. ministru al muncii a fost primit de d-nii: Gh. Vidraşcu prefectul judeţului Prahova; Ică Georgescu, preşedintele consiliului judeţean Prahova; Chivu Dumitru, secretarul P.M.R. din plasa Sinaia; col. Ducea Teodor, lt. col. Butaciu Al; locat. Chendreanu Valentin, I. Popa, preşedintele comisiei locale; I. Florescu, primarul oraşului; dr. C. Manoliu, directorul spitalului din Azuga; dr. A. Brăileanu; C. Nedelescu, şeful oficiului asigurărilor sociale din Buşteni; Chebap, şeful poliţiei; Matei Traian, directorul gimnaziului unic, etc., precum şi de numeroşi cetăţeni, delegaţi ai organizaţiilor politice şi de mase şi tarifarele fabricilor din Buşteni şi Azuga. D. ministru a vizitat cu amănunţime căminul, fiind foarte satisfăcut de amenajarea lui. Festivitatea a început prin intonarea „Internaţionalei”. CUVÂNTĂRILE D. Cinca, secretar general al ministerului muncii, luând primul cuvântul, a arătat că guvernul Republicii Populare Române dă o deosebită atenţie ocrotirii mamei şi copilului, spre a remedia trista stare de lucruri lăsată de fostele regii mari şi în special de războiul hitlerist. Ministerul Muncii şi prevederilor sociale are sarcina de a duce la bun sfârşit acţiunea aceasta de ocrotire, prin instituţii de felul acesteia care se inaugurează astăzi, în care se asigură copiilor orfani o viaţă mai bună, hrană, medicamente, dar mai ales o educaţie democrată progresistă. Se vor organiza în aceste cămine mici ateliere pentru îndeletniciri necesare vieţii lor, în ramuri productive astfel ca să poată să susţină şi o parte din cămin prin roadele muncii lor. „împletind munca noastră cu aceia a organizaţiilor de mase, în special a P.M.R., vom asigura o viaţă mai bună celor 11.400 orfani de atribii părinţi şi 200.000 orfani de un părinte”, a încheiat d-sa. D-na Sfetcovici, din partea P.M.R. din Bucureşti, a spus că realizarea acestui cămin a cerut multă muncă şi sacrificiu. Ca în toate realizările de până acum şi în această operă Partidul Muncitoresc Român a fost îndrumătorul şi conducătorul ei. Intr’un regim capitalist, aceşti copii ar fi fost clienţi ai maidanelor şi şcolilor de corecţie, dar azi, prin grija deosebită a guvernului nostru aceşti orfani vor avea o bună îngrijire şi educaţie sănătoasă, • formând din ei cetăţeni conştienţi ai Republicii Populare Române. D. Chivu Dumitru, secretarul P. AIR. din plasa Sinaia, a relevat elanul cu care organizaţia locală P.M. R. s’a mobilizat, pentru ca prin muncă voluntară să contribue la această realizare. Dela 10 Aprilie, Uniunea Tineretului Muncitoresc, Uniunea Femeilor democrate Române, muncitorii din fabrici şi din comună, elevele şi elevii cu profesorii în frunte, funcţionarii, negustorii, din Buşteni, Azuga şi Sinaia, au prestat 1850 ore de muncă voluntară în valoare de 72.000 lei, spre a curăţa interiorul şi terenul din jurul căminului. „Noi am făcut bucuroşi acest lucru, ştiind că tot ce facem azi e pentru binele poporului, spre binele nostru. In numele organizaţiei de plasă ne luăm angajamentul să veghem ca aceşti copii orfani să simtă deasupra lor o mână ocrotitoare cu adevărat părintească”. D. Gh. Vidraşcu, prefectul judeţului Prahova, a spus că această inaugurare e im semn al vremurilor de azi, rezultatul luptei duse de întregul popor, în frunte cu clasa muncitoare. Fiecare nouă realizare în R.P.R. e o nouă întărire a democraţiei şi ele se datoresc în cea mai mare parte U.R.S.S. care a doborât hidra fascistă, redând popoarelor independenţa naţională. Copii orfani de aci sunt cetăţenii de mâine, care au datoria să desăvârşească societatea socialistă. Elvira Popescu, DUVALLES Solemnitatea inaugrării Căminului „9 Mai“ de la Buşteni Cuvântarea d-lui ministru Lotar Rădăceanu D. Lotar Rădăceanu, ministrul muncii şi al prevederilor sociale, a spus: „Când inaugurăm acest cămin, e bine să subliniem importanţa acestui aşezământ în cadrul politicii sociale a guvernului. Am primit o moştenire grea în sectorul asistenţei sociale. Războiul a răpit părinţii la zeci de mii de copii, iar pe de altă parte, atâtea decenii de exploatare capitalistă au lăsat multă mizerie în popor. Cu toate greutăţile, bugetul statului prevede sume importante pentru asistenţă socială şi medicală. Dar, spre a putea face faţă tuturor sarcinilor, trebue să dăm un avânt masiv economiei noastre naţionale, spre a asigura tuturor viaţa civilizată la care au dreptul. Desigur că boale şi orfani vor mai fi, dar trebue să ne străduim ca numărul lor să devină tot mai mic. Până atunci vom mai avea mult de lucru cu aceste probleme ale copilului orfan, infirm sau vagabond, dar ne vom face datoria dintr’un sentiment de ■ăspundere. Mulţumesc direcţiei asistenţei, organizaţiei secţiei spitale, organizaţiei P.M.R. din serviciile exterioare, sindicatelor muncitorilor şi funcţionarilor ministerului, precum şi prefecturii judeţului Prahova şi organizaţiilor locale din Buşteni, care ne-au dat tot concursul”. Adresându-se copiilor, d. ministru Rădăceanu le-a dorit să găsească aici un cămin părintesc, cerându-ie să urmeze pe cei mai vârstnici pe drumul socialismului şi să fie moştenitorii unei ţări mai fericite pe care noi o vom fi creat”. PROGRAMUL ARTISTIC A urmat un frumos program artistic executat de copii din Căminele din Bucureşti. Elevul Nogacevski Ion, de la căcăminul Herăstrău, a mulţumit Partidului Muncitoresc Român, forţa conducătoare a clasei muncitoare din R.P.R., guvernului, ministerului muncii şi Casei I.O.V.R. pentru grija părintească ce o poartă celor cărora războiul le-au luat în mod nemilos mângâierea duioasă a mantei şi sprijinul tatălui. „Mulţumim pentru îngrijirea părintească pe care o primim în cămin şi îndrumarea sănătoasă în viaţă”. „Şi azi, când un nou cămin ia fiinţă „Căminul 9 Mai” promitem să învăţăm mai bine, să muncim cu mai multă râvnă şi să fim mai disciplinaţi, spre a deveni mâine forţe noui de muncă şi cinste în R.P.R.” a spus în numele copiilor din cămine tânărul Nogacewski. După terminarea festivităţii, d. ministrui împreună cu întreaga asistenţă au luat o masă tovărăşească în sala de mese a căminului. D. SMEU TRENUL CURSĂ BUCUREŞTI - URZICE! PRELUNGIT PÂNĂ ŞI DELA FAIMI Direcţia generală c.Lr. a aprobat ca, dela 1 lutrie, a. c., trenurile curse de personal Nr. 7401 şi 7402 — care circulă în prezent până la Urziceni — să se prelungească până şi dela Făurei, după următorul mers: • Tr. Nr. 7401 pleacă din Buc. Nord 1 la ora 19,13 și sosește la Făurei la ora 23,23. Tr. Nr. 7402 sos. în Buc. mărfuri — B. M. — la ora 7,04. Din Făurei pleacă sub denumirea tr. 7403 la ora 2,53 și sos. la Urziceni la ora 4 35, continuând drumul până la B. M. cu tr. personal cursă Nr. 7402. UNIVERSUL Azi Premiera ilftA , GRADINA ...... . ROk, progres Dacă in România nu ar fi fost adânci reforme politice, economice şi sociale, nu ar fi fost posibile nici reforme în sport. IMPORTANŢA SPORTULUI In continuare d. ministru Gh. Vasilichi, după ce a făcut o trecere în revistă a situaţiei internaţionale, a spus următoarele-dacă aceasta este situaţia în care suntem noi, este normal ca şi sportul săi, se desvolte, să joace un rol însemnat. Sportul este unul din mijloacele de organizare şi educare nu numai a tineretuui ci a tuturor celor care sunt atraşi de către sport. Sportul la noi îşi pune ca scop in primul rând, să desvolte tineretul nostru din punct de vedere fizic. Avem nevoie de oameni viguroşi, de oameni care să muncească cum trebue, pentru a creia o ţară nouă şi nu oameni gârboviţi. De acrel sportul joacă în primul rând rolul de educare fizică, rolul de a ajuta tineretul vostru să se desvolte fizic in condiţiuni cât mai bune. In al doilea rând, sportul ca si alte organizaţii are ca sarcină să disciplineze oamenii. Acei oameni care nu au făcut parte din nici o organizaţie sunt nedisciplinaţi. Sportul îi disciplinează şi nu tre-1 bue să uităm că mulţi din aceij can- fac spori nu fac parte din alte organization!. In al treilea rând, organizaţia sportivă este şi o organizaţie de educare politică.. In al patrulea rând sportul este o organizaţie a tinerilor fie toate categoriile. Sportul nu-l fac nu- i mai funcţionarii, ci şi muncitorii şi ţăranii, intelectualii şi elevii şioilitarii. Dacă aceste categorii sociale trăesc în viaţa de toate zi- lele închise între ele, pe terenul de sport se produce o înfrăţire, o unitate. In ultima Instanţă, sportul are la rol şi unitatea poporului român cu celelalte popoare conlocuitoare şi în special cu popoarele celelalte, constituind astfel o chezăşie de solidaritate internaţională. Acest lucru are foarte mare importanţă prin faptul că până acum politica conducătorilor din ţările respective era de a închide poarta de eşire a poporului pentru a nu vedea ce se petrece în alte ţări, pentru a nu strica politica de învrăjbire. Sportul trebue pus pe alte baze decât pe cele de până acum. Este adevărat că am izbutit să eliminăm afacerismul din sport în ţara noastră. Până acum se mai practicau poate ilegal aceste vânzări şi cumpărări careau o ruşine pentru o echipă şi pentru ţară. Totuşi mai sunt în ţară locuri unde mai există asemenea practici. Şi de aceea dv. aveţi de dus o mare luptă pentru lichidarea complectă a acestui afacerism. Deasemenea sunt de părere că trebue lichidată acea opinie falsă, că echipa X trebue să iasă învin- gătoare fiindcă aparţine cutărei instituţii. Nu trebue atribuită victoria fără muncă cinstită, fără merite câştigate în sport UN CAT MAI LARG SIPORT DE MASSE Noi mergem In ţara românească spre crearea unui cât mai larg sport de masse. Dacă vrem ca să avem un sport de masse, trebue să ne gândim că acest sport de masse treime organizat şi îndrumat. Magsa noastră sportivă, atât a- i ceea care face sport, cât şi aceea care priveşte, trebue neapărat educată pe baze noui. Sunt o serie de cazur pe terenurile de sport care s’au terminat cu scandal şi bătăi. Fără îndoială, că aceste incidente au fost stârnite de elementele reacţionare, dar este vinovată şi massa care se lasă antrenată, datorită unei lipse de educaţie. Deasemenea propaganda noastră care contribue la educarea stivilor noştri andferita lipsuri şi are şi azi Nu au fost prezente pe terenuri cuvintele de prome care se întrebuinţează cu atat succes în alte sectoare. Sportivii noşti trebue să ştie că joaca in primul rând pentru Republica Populară Română. In acest sens trebue făcută educaţia lor. O echipa sportivă românească când intră pe un teren străin trebue sa ştie că joacă pentru steagul R. P. R . care flutură pe acel teren, se ştie că joacă nu pentru a se evidenţia ea ci pentru a arăta cum înţelege ea să reprezinte ţara ei. Astfel de educaţie trebue făcută tineretului nostru, pentru a putea schimba total baza pe care a fost conceput sportul, în trecut. SPORTUL a TRECUT LA MINISTERUI, INVITAMANTULUI PUBLIC Ca să facem sport trebue să avem cadre. Fără cadre nu putem face nimic. Ne-am propus ca la minister — şi trebue să vă anunţ că da azi înainte sportul depinde de Ministerul învăţământului — că începând din toamnă să organizăm trei şcoli centrale. — O şcoală de profesor, de educaţie fizică, aceasta privind şi reorganizarea Amef-ului; — O şcoală care să scoată maeştri şi care să dureze doi ani; — O şcoală care să scoată instructori de sport cu o durată de un an şi cu baze foarte largi. Judeţenele vor trebui şi ele să facă cursuri pentru instructori. Din marea massă a sportivilor care rămân in producţie, va trebui să selecţionăm vârfurile pentru a lua parte la concurs. Pentru aceasta le vom crea condiţii materiale favorabile: antrenori, învăţători, conducere bună. Afară de cadre teehnice ne vor trebui cadre administrative pentru terenuri, întreţinere, etc. Trebue să creem nouă ramuri de sport ca: aviaţie, paraşutismul, turismul, etc. începând de azi, eportul nostru intră într’o nouă fază. Organizaţiile de sport, până azi despărţite, se unesc Intr’o singură organizaţie cu o conducere unică. Acest lucru va crea posibilităţi nelimitate pentru desvoltarea sportului de toate felurile şi pentru toată lumma. Pe dumneavoastră cei prezenţi aci, vă aşteaptă o muncă intensă. Sunteţi tineri şi entuziaşti. Aveţi voinţă şi hotărâre şi aceste lucruri vă vor ajuta enorm în muzica dv. In ce ne priveşte noi vă promitem tot sprijinul moral şi material posibil. Are convingerea că sub noua forma de organizare sportul nostru va juca un rol important în creşterea şi crearea unui tineret viguros care să contribue dîh plin la întărirea Republici noastre populare. »BdiaaHBneaaHSBMER HEPHEZENXAŢII: a AM deja ora 14,38 la Gridina PROSTES & ora 20,30 fisciA- PIERRE COLOMBIER NOUA ORGANIZARE A SPORTULUI (Unisa&edi ca pag. S-a) ———B— —— ÎNTÂMPLĂRI din capitală ALT! TRAFICANŢI 0£ AUR DAŢI IN JUDECATĂ Poliţia economică din Prefectura poliţiei Capitalei, i.j,nd informată că, un anume Eduard Stepan, — prim director la „Societatea Titan, Nadrag, Ca’lan, omul de afaceri al lui Max Auschnit, domiciliat în parcul Jianu, str. X nr. 25, — trafichează pe piaţă raamezi de aur, a început facerea cercetărilor necesare pentru stabilirea unor fapte precise. După minuţioase investigaţii s’a putut constata că, într’adevăr, Eduard Stepan era în legă-In str. Abrud nr. 127 s’a produs o ceartă între două surori, datorită unor neînţelegeri de ordin familiar. Tânăra Marica Marinescu, înfuriindu-se peste măsură, a pus i mâna pe un cuţit de bucătărie şi repezindu-se asupra sorei sale Ana, i-a aplicat mai multe lovituri puternice, rănind-o la gât, la faţă şi în regiunea ochiului stâng. Mustrată de conştiinţă, a încercat apoi să fură cu un oarecare Herman Binder, cu locuinţa în str. Transilvaniei nr. 42 cu care conlucra la plasarea pe piaţă a unui mare număr de monezi de aur. Recurgându-se la un truc care a reuşit, mai multe asemenea monezi au fost vândute chiar unui poliţist care a jucat rolul cumpărătorului. In urma acestui fapt atât Eduard Stepan cât şi Herman Bindea au fost aduşi la Prefectura poliţiei, unde li s-au adresat acte de dare în judecată, se sinucidă, tăiindu-şi arterele de la ambele mâini. În stare gravă, Ana Marinescu a fost transportată la spitalul de urgenţă, unde a fost internată. Martea Marinescu, ~ agresoare şi sinucigaşe,n a cărei stare e mai puţin gravă, a fost pansată şi apoi condusă la circumscripţia 35 poliţienească, unde se află reţinută în vederea anchetei necesare. INONERARE INTRE DOUĂ SURORI SPECTACOLE COMEDIA: Pensiunea d-nei stadiale. ATENEULUI: Când înfloresc anemonele. ARMATEI : Ciocârlia. ARMATEI-STUDIO : Spectacol de Music-hall. MUNICIPAL: Cum vă place. POPORULUI : Dușmanii. SAVOY : Lampagiu! de seară ALHAMBRA : Tihany COLORADO : An Baba. MIC : Micul infern. ODEON : Helen, Tommy şi Joe. I FILOTTI : Vulpele I BARAŞEUM : Cântecul răzbunării. CINEMATOCRAFE ARO şi GRADINA PROGRES : Regele se amuză. SCALA : Cântecul vieţii mele. LUXOR: Helache. CAPITOL (sală şi grădină) : Inima noastră. I FEMINA : Dragostea nu-i un păcat. TRIANON : Când vei reveni... PAX : Avangarda de sacrificiu. RITZ : Când vei reveni. .. VICTORIA : Femeia pierdută. CASANDRA : Cântaţi cu mine. CASA PRIETENIEI ROMANO-SOVIETICE (Fantasio): Straja păcii- RD. PALACE: Călăreţul iadului. GIOCONDA : Cocoşatul (Le Bossu). TIVOLTI : Dragoste interzisă. CASANDRA : Viaţa în citadelă. ARTA: Ştefan Razîn. MIGNON: Luminile Parisului şi divertisment muzical. NTS SA : Submarinul morţii şi revistă DE CARTIERE AIDA: Mizerabilii seria I. Journal şi revistă. AMERICAN : legea Vestului AVRIG (fost ILEANA) , îndrăgostitul cu Charlie Chaplin şi Stan şi Bran boxeri şi trupă de revistă APOLO: Pantonorii Ţarinei. ALIANŢA . Stânca Diamfantulfi. CARMEN: Elefantul şi frânghiuţa. CLASIC: Campionul boxului COTROCENI: Stan şi Bran în fiii Deşertului şi revistă. DACIA : Nimei’ nu mai cade şi jurnal. DIANA : Foc la graniţă şi Misterele Sudanului. FLORIDA : Mizerabilii seria I-a şi revistă.. GLORIA : Viaţa în Citadelă. IZBÂNDA : Legea Junglei şi Music- Hall LIA: Zile fericite. . LINA: Căpitan la 15 ani. LUTHER (sală şi grădină): Patrula Aerului şi revistă. MARNA: Aventurile lui Casanova şi jurnal. MARCONI : Diamantul negru. MN,ANO : Atacul caravanei şi revistă. MIORIŢA: Stan şi Bran studenţi la Oxford. MODEL : Stan şi Bran în Lupi de Mare şi Jurnal. NONI: Secretele o conferă spionajului. NERO: Pantofiorii Ţarinei. ODEON: Prinţesa mofturoasă şi jurnal. PACIFE : Tu eşti fericirea mea şi revistă. PAX: Avangarda de sacrificiu RAHOVA : Clubul Aristocraţilor Jurnal şi revistă. SPLENDID Copilul Parisului: Simfonia tinereţii Jurnal şi revistă. TOMIS : Aventurierul TRIUMF: Vulturul Mărilor. UNIC : Dragoste şi recunoştinţă şi jurnal. VOLTA-BUZEŞTI : Primăvara. VERGU: Prinţesa mofturoasă, Jurnal şi revistă. VENUS : Iubire şi mândrie şi revistă. VOLGA: Baron şi vagabond. -------0*0—--- Convenţie intre C. F. R. şi D. G. D. I In conformitate cu convenţia încheiată între direcţia generala a drumurilor şi direcţia, generală a căilor ferate se aduce la cunoştinţă următoarele: „ Toate transporturile de produse monopolzate şi materii trebuincioase exploatării monopolurilor sunt scutite de orice dări sau taxe speciale. De asemenea, toate produsele monopolizate, precum şi chibriturile şi foiţele de ţigări, etc., sunt scutite de orice taxe. In ceea ce priveşte transporturile efectuate sau adresate societăţii de gaz şi electricitate, ele sunt scutite de orice taxe speciale către stat. „RĂZBOIu SĂRĂCIEI ŞI MIZERIEI" (Urmare din pag. I-a) vărata ei faţă democraţia burgheză americană. Aşa cum înăbuşirea în sânge a voinţei de libertate a poporului grec şi a celorlalte popoare, care vor să se elibereze de jugul imperialist, arată cum înţelege „democraţia” americană independenţa popoarelor. De aceea, acolo, banii strânşi şi din munca maselor sunt investiţi în arme şi în industrii de armament. Imperialiştii americani vor să menţină popoarele în sclavie, începând cu propriul lor popor, căruia îi refuză dreptul să lupte pentru un trai mai bun. Aceasta e „democraţia” lor. In democraţia noastră populară excedentele bugetare sunt învestite în industrii productive. In marea noastră industrie — care va constitui baza desvoltării industriei de consum — în agricultură, în întreprinderile comerciale de stat. Când vom desvolta toate aceste ramuri de producţie, când pe toate gurile industriale şi agrare vor ieşi tot mai mari cantităţi de mărfuri, vom cunoaşte o abundenţă pe care niciun stat capitalist nu o poate asigura maselor sale populare. Căci în ţările capitaliste profiturile intră în buzunarele exploatatorilor, încât masele populare nu au mijloacele necesare cumpărării şi consumării mărfurilor, pe când aici, rezultatele muncii maselor sunt puse tot în slujba intereselor lor pentru a face noui investiţii şi a se ajunge, astfel, la o tot mai mare desvoltare economică care să asigure ridicarea nivelului de trai material şi cultural al poporului român. „Noi am declarat război sărăciei şi mizeriei” — a spus d. Vasile Luca în discursul ţinut la conferinţa pe ţară cu inspectorii generali şi administratorii financiari. „Trebue să ducem acest război — a continuat d-sa — până la victoria finală. Aceasta înseamnă însă sforţări uriaşe pentru ridicarea economiei naţionale, asta înseamnă ridicarea producţiei, înseamnă creearea de nouă fonduri pentru investiţii de capitaluri în producţia industrială agrară, înseamnă sforţări uriaşe pentru ca să putem ridica permanent, odată cu creşterea economiei naţionale, nivelul de trai al celor ce muncesc, pentru că scopul nostru nu este scopul capitaliştilor, autoîmbogăţirea. Noi, când lansăm lozinca şi cerem sacrificii pentru ridicarea producţiei, nu o facem pentru a îmbogăţi pe exploatatori ci pentru a îmbunătăţi situaţia întregului popor”. Când acesta este scopul şi când rezultatele de până acum ne arată că mergem spre el cu paşi mari şi mereu biruitori, e explicabil avântul cu care poporul român a pornit pe drumul marilor înfăptuiri economice. Prin înfăptuirile politice, el şi-a asigurat beneficiul celor economice. De acum, datorită regimului de democraţie populară, el ştie că tot ce face e în binele său. Că el şi numai el profită de străduinţele sale. Aceasta înseamnă democratic, aceasta înseamnă independenţă naţională, aceasta înseamnă viitor asigurat. AL. C. CONSTANTINESCU a INAUGURAREA EXPOZIŢIEI MUNCII VfllUNTME N INGINERILOR 31 TENMKIMM (Urmare din pag. I-a) gineresc a făcut cinste patriei noastre. In munca, Iui, se poate vedea nedesminţita dovadă, a spiritului nou pe care guvernul caută să-l introducă, grija de bunul public. Printr’o muncă avântată, ce nu se întreabă dacă efortul prezent va fi răsplătit imediat, inginerii au pornit pe drumul nou al luminării masselor muncitoare şi al colaborării demne de laudă cu acestea din urmă. Regimul asigură pe toţi intelectualii de întreaga sa înţelegere, oride câte ori aceştia se angrenează în vastele posibilități de realizări constructive, pe care țara le oferă astăzi din belşug". CUVÂNTAREA dl-LUI PRIM- MINISTRU DR. PETRU BROZA D. prim ministru dr. Petru Groza, luând cuvântul a spus printre altele: am convingerea că munca tehnicienilor români este o muncă ce zi de zi va fi tot mai preţuită. In încheere d. dr. Petru Groza a făcut un călduros apel la toţi tehnicienii să fie alături de cei din uzine, de pretutindeni, în munca de reconstrucţie şi pe şantierele naţionale. Referindu-se la munca voluntară d. prim ministru a spus: plec din mijlocul Dvs. cu credinţa că întregul corp de tehnicieni va fi cuprins de elanul muncii voluntare, şi că realizările vor contribui zi de zi la desvoltarea unei ţări prospere şi independente. VIZITAREA EXPOZIŢIEI După ultimele rapoarte prezentate s-a trecut la vizitarea expoziţiei, care cuprinde graficele celor 512.883 ore de muncă voluntară prestată de tehnicienii mobilizaţi de Agir, între 17 Ia 1 . 1948. Ele sunt repartizate astfel: Centralele C.F.R. Bucureşti, cu 452 tehnicieni şi 24.254 ore; Telefoanele, cu 7583 ore, cu 13.949 ore şi 194 tehnicieni; Distribuţia cu 1861 ore şi 32 tehnicieni; Municipiul Bucureşti, cu 22.838 ore; ministerul lucrărilor publice, cu 10.698 ore şi 183 tehnicieni ş. a. Printre realizările remarcabile, se găseşte şi proiectul stadionului Anef, care va cuprinde 65.000 locuri. Din întreaga expoziţie a Agir-ului se degaje posibilităţile mari şi numeroase pe care ţara le oferă tehnicienilor săi, precum şi elanul pe care aceştia înţeleg să-l pună în realizările constructive ce-şi aşteaptă împlinirea pe curând. DECERNAREA „DRAPELULUI MUNCII“ SINDICATULUI MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE Sâmbătă d. a. a avut loc în sala „Excelsior” o adunare sindicală plenară festivă, a funcţionarilor din ministerul afacerilor interne. A fost sărbătorit succesul SindicatuluI M.A.I. care a fost premiat de către Uniunea Sindicatelor de salariaţi publici cu „Steagul Muncii”, distincţie acordată pentru câştigarea întrecerii în muncă cu prilejul zilei de 1 Mai. Consiliul judeţean Ilfov, a mai acordat Sindicatului M.A.I. următoarele premii: o diplomă, două plachete pentru sport, diplome salariaţilor cari au participat la cross-ul pentru întâmpinarea zilei de 1 Mai, precum şi o diplomă şi o plachetă pentru merite culturale şi artistice. Au luat cuvântul d-nii Nicolae Mateescu, preşedintele sindicatului M.A.I., pârâianu, secretarul sindicatului, dr. S. Hertsch, responsabilul cultural al Secţiei Sindicale şi alţii, care au relevat munca salariaţilor ministerului, luându-şi angajamentul ca şi in viitoarele întreceri în muncă să obţină Steagul Muncii. A urmat un frumos program artistic.