Universul, iulie 1948 (Anul 65, nr. 148-175)
1948-07-22 / nr. 167
Anul a! 65-lea Fondator: LUICI CAZZAVILLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL« înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov 8 pagini 4 lei fin pofta]! plătită la anmerar conform aprobării Dtr. G-ral. P. T. T. Rr. 86.064/939Mp. 167 Joi 12 iulie 1943 CELE DIN URMATIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23*25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. HIV APARE SUB CONDUCIREA UNUI COMITET DE DIRECȚIE TRATATUL DE PRIETENIE ROMÂNO-CEHOSLOVAC A fost semnat tratatul de prietenie, colaborare şi as sistenţă mutuală între Republica Populară Română şi Republica Cehoslovacă. Prin acest tratat, cele două ţâri se obligă să ia măsuri comune pentru a împiedica o nouă agresiune din partea Germaniei sau a altui Stat aliat cu ea. De asemenea, cele două ţări îşi exprimă voinţa de a lua parte la toate acţiunile internaţionale având ca scop să garanteze pacea şi securitatea internaţională. Citirea tratatului arată cu claritate faptul că cele două ţări semnatare urmăresc scopuri perfect legitime, în spiritul Chartei Naţiunilor Unite şi pe linia intereselor unei păci trainice. In adevăr, atât România cât şi Cehoslovacia au avut de suferit de pe urma agresiunii germane , care le-a provocat grele pagube materiale şi umane şi care le-a pus în primejdie însăşi existenţa lor independentă. Armata Germaniei hitleriste a fost sdrobită şi nimicită de Armata Sovietică. In marşul ei triumfal spre bârlogul fiarei naziste, Armata Sovietică a eliberat România şi Cehoslovacia. Este foarte natural ca cele două ţări eliberate de sub germani să ia măsurile necesare pentru a face imposibilă o nouă agresiune din partea Germaniei. Aceste măsuri se impun astăzi cu atât mai mult, cu cât unele State încearcă să reînvie agresiunea germană. Tratatul româno-cehoslovac arată că popoarele care, după înfrângerea agresiunii germane şi-au făurit o vieaţă liberă sunt ferm hotărîte să lupte în comun pentru a-şi apăra libertatea odată cucerită. Tratatul românocehoslovac arată că tentativele de refacere a agresiunii germane nu vor reuşi niciodată să sperie popoarele iubitoare de libertate. Tratatul dintre Republica Populară Română şi Republica Cehoslovacă contribue la întărirea păcii şi securităţii internaţionale, prin prevenirea unei noui agresiuni. De asemenea, cele două ţări semnatare se obligă să sprijine orice acţiune INTERNAŢIONALA tinzând la consolidarea păcii. Se subliniază astfel dorinţa celor două State de a colabora cu TOATE Statele iubitoare de pace şi care acţionează în vederea întăririi securităţii internaţionale. Afirmarea — în tratatul românocehoslovac a dorinţei de colaborare în interesele păcii — este încă o contribuţie adusă întăririi securităţii internaţionale. Nici nu se putea ca scopul tratatului încheiat între Republica Populară Română şi Republica Cehoslovacă să servească altor intrese decât păcii şi colaborării internaţionale. Tratatul a fost semnat, de reprezentanţii a două guverne profund democratice, reprezentante ale voinţei conştiente a popoarelor lor. Atât în România cât şi în Cehoslovacia există astăzi regimuri de democraţie populară. Atât în România cât şi în Cehoslovacia, popoarele hotărăsc singure asupra destinului lor. Dar interesele popoarelor cer pace de pace care să le asigure libertatea şi independenţa. De aceea, tratatul romaino-cehoslovac, încheiat de reprezentanţii unor regimuri populare serveşte tocmai intereselor păcii şi consolidării independenţei celor două ţări. Noi am încheiat un tratat cu o ţară condusă de un guvern aflat în slujba poporului. Poporul ceh şi slovac nu poate dori altceva decât PRIETENIA poporului român — căci această prietenie contribue să-i asigure o vieaţă paşnică, în care să poată munci în linişte pentru propăşirea patriei sale. Poporul român are şi el interesul de a strânge relaţiile de prietenie cu poporul cehoslovac. Căci acel care ameninţă independenţa UNUI popor, ameninţă şi independenţa CELUILALT popor. Monarhia habsburgică, care a asuprit poporul cehoslovac, a asuprit şi poporul român. Agresiunea hitleristă, după ce a lovit ţara vecină, a lovit şi ţara noastră. Apărarea independenţei noastre naţionale cere strângerea relaţiilor de prietenie cu poporul cehoslovac. Căci prietenia cu TOATE popoarele iubitoare de pace şi libertate în frunte cu poporul sovietic — este garanţia propriei noastre independenţe naţionale. Faptul că popoarele român şi cehoslovac simt stăpâne azi pe propria lor soartă, constituie garanţia că prietenia româno-cehoslovacă, se va întări tot mai mult. Căci tratatul de prietenie româno-cehoslovac este tocmai expresia intereselor celor două popoare. POPORUL FRANCEZ VREA UN GUVERN FRANCEZ Aşadar, guvernul care a condus Franţa timp de 8 luni de zile, tot mai mult spre ruină, a demisionat. ■ In aceste 8 luni guvernul Schumann a fost într’o permanentă dificultate. In parlament, ori de câte ori se iveau discuţii mai aprinse provocate de proectele sale, d. Schumann şantaja, ameninţând că va cere „vot de încredere”. Francezii fac mult haz de faptul că această ameninţare pe care şeful guvernului a folosit-o, s-a prins de 11 ori. Când ameninţarea cu demisia a fost folosită a 12-a oară, majoritatea membrilor parlamentului au votat împotriva guvernului şi guvernul a căzut. Guvernul Schumann a căzut pentru că proectul de reducere a creditelor militare pe care l-a depus un deputat, proect care nu era susţinut de guvern, a fost adoptat de parlament cu 294 voturi pentru şi 214 contra. In acest fel, a fost respinsă intenţia guvernului Schumann de a mări creditele militare. Dorinţa guvernului de a mări cheltuelile militare până la 30’1% din bugetul Franţei nu poate fi izolată de celelalte măsuri şi acţiuni pe care acest guvern vândut imperialiştilor anglo-americani le-a luat. Atârnăndu-se de carul imperialismului, aruncând Franţa în braţele oamenilor de afaceri americani, era natural ca guvernul Schumann să caute să impună tot cortegiul de nenorociri care decurg dintr-o asemenea politică. încă de la început, de acum 8 luni de zile, guvernul Schumann a întors spatele poporului francez şi intereselor lui şi a luat toate măsurile, pe care situaţia le-a permis, pentru a salva interesele oamenilor de afaceri din Franţa şi ale stăpânilor lor de peste ocean. Poporul a protestat în nenumărate rânduri prin manifestaţii, proteste, greve. In nenumărate rânduri, poporul francez a cerut prin adevăraţii săi reprezentanţi reducerea creditelor şi a cheltuielilor militare care umflau bugetul, apăsând greu pe spinarea micului contribuabil francez. Foştii guvernanţii francezi făceau mult tărăboiu din „ajutoarele” pe care, spuneau ei, le primeşte poporul francez în cadrul planului Marshall. Partea din fondurile planului Marshall care revine Franţei, se evaluiază la 150 miliarde de franci pentru 1948. Dar Franţa risipeşte în cheltuieli militare, în urma politicii agresive impuse de Statele Unite, cu mult mai mult de 150 miliarde franci. Astfel „prietenul bogat şi darnic” se Mircea Rapiţeanu (Continuare in pag. 2-a) IN UNIUNEA SOVIETELOR Instantul de fizioterapie „Secenov” din Ialta (Crimeia) ELIBERĂRII REPUBLICII POLONE Astăzi se împlinesc patru ani de când Republica Polonă a fost eliberată de sub ocupaţia Germaniei fasciste, prin lupta eroicei Armate Sovietice. Pentru aceasta, poporul polon poartă Uniunii Sovietice o adâncă recunoştinţă. îndată după eliberare, poporul polon a pornit la construirea unui Stat democratic de tip nou, la refacerea economică a ţării, distruse de război şi de jaful nemţesc. Poporul polon a avut mult de luptat pentru cucerirea unui regim democratic şi pentru consolidarea independenţei sale naţionale. Pe plan intern, regimul de democraţie populară a realizat reforma agrară şi naţionalizarea principalelor întreprinderi, obţinând însemnate succese în cadrul Planului Trienal de Reconstrucţie. Pe plan extern, Republica Polonă duce o politică de strânsă prietenie cu Uniunea Sovietică şi cu ţările de democraţie populară, participând la frontul anti-imperialist al popoarelor în luptă pentru pace şi independenţă. Poporul polon vrea pace, vrea linişte, pentru a se putea bucura de roadele muncii sale de până acum şi pentru a putea merge mai departe pe drumul democraţiei populare, al refacerii şi bunei stări economice. Poporul polon are deci aceleaşi năzuinţe ca şi poporul nostru, ca şi toate popoarele doritoare de libertate şi fericire. Prietenia românopolonă se întemeiază tocmai pe lupta comună pentru o viaţă mai bună, ferită de războaie şi agresiuni imperialiste. Republica Polonă — ca şi Republica Populară Română — îşi datoreşte eliberarea sprijinului generos al Uniunii Sovietice, care se află în fruntea frontului păcii. In acest front sunt încadrate astăzi şi popoarele prietene — român şi polon. Cu prilejul sărbătoririi eliberării Poloniei, poporul nostru salută cu căldură poporul frate polon şi lupta lui. Biruinţele sale pe tărâmul consolidării economice sunt pentru noi nu numai un motiv ele bucurie, dar şi o Încurajare in plus, in propriile noastre eforturi. Creşterea democraţiei poloneze şi întărirea puterii economice a Republicii Polone, în cei patru ani ce s'au scurs dela eliberare, înseamnă o consolidare a lagărului păcii şi democraţiei. __________ REFACERI DE DRUMURI ŞI PODURI In cadrul refacerii drumurilor şi podurilor de către direcţiunea generală a drumurilor din ministerul lucrărilor publice, munca voluntară locală a adus un însemnat aport. Astfel, In cursul primelor şase luni ale anului, Ianuarie-Iunie inclusiv, s’a prestat muncă voluntară In valoare de 147.000.000 lei. Au fost utilizate în cursul acestor şase luni 332.000 zile cu braţele şi 152.000 zile cu carul, In total 484.000 zile. S’au făcut aprovizionări cu materiale 127.178 m. c.; transporturi, 49.478 m. c. s’au săpat şanţuri, 1.157.000 m. c., s’au plantat 28.288 pomi pe marginea şoselelor, s’au reparat şi refăcut poduri şi podeţe pe şosea, un număr de 56 şi s’au refăcut un număr de 531 podeţe peste şanţuri. Deasemenea s’au săpat terasamente de 82.112 m. c. Organizaţiile PMR şi sindicatele locale, au dus o acţiune intensă de lămurire a sătenilor asupra importanţei acestei lucrări. In fruntea acestei acţiuni de Îndrumare a muncii voluntare, se remarcă inspectoratele Bucureşti, Cluj, Craiova, Galaţi şi Alba Iulia. UN NOU LOT DE FOŞTI PRIZONIERI A SOSIT LA IAŞI Marţi, 20 iulie, la orele 24, a sosit în gara Socola Iaşi un nou lot de foşti prizonieri români înapoiaţi din Uniunea Sovietică. Transportul, compus din doi ofiţeri şi 1007 trupă, a fost dirijat către Focşani, unde, imediat după îndeplinirea formelor de predare şi primire, cei repatriaţi vor pleca spre căminele lor. PIROTEHNIA ARMATEI A TRECUT IN PATRIMONIUL C. F. R. Printr’un decret al Prezidiului MAN publicat ori în Monitorul Oficial se trece din proprietatea Statului şi folosinţa Ministerului Apărării Naţionale, în patrimoniul Căilor Ferate Române, terenul şi construcţiile fostei Pirotehnii a Armatei, de pe Splaiul Independenţei din Bucureşti, rămase în folosinţa Ministerului Apărării Naţionale, în urma cedării prin decretul Nr. 55 din 1948, a unei părţi din terenul şi construcţiile fostei Pirotehnii . Către Primăria Municipiului Bucureşti. Terenul şi construcţiile se trec în starea lor actuală, cu toate instalaţiile de orice natură, împrejmuirile şi linia de garaj legată de Staţia Dealul Spirei. Terenul ce se trece în patrimoniul Căilor ferate Române, are o suprafaţă totală de circa 44.000 m. p. SEMNAREA TRATATULUI DE PRIETEN! COLABORARE ŞI ASISTENŢĂ MUTUALĂ INTRE REPUBLICA CEHOSLOVACĂ §1 REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ COMUNICAT ASUPRA VIZITE! DELEGAŢIEI GUVERNULUI REPUBLICE! CEHOSLOVACE In zilele de 19, 20 şi 21 Iulie 1048, o delegaţie a Guvernului Iepublicii Cehoslovace compusă din: Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Cehoslovace, Antonin Zapotocky, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri Doctor Jan Sevcik, Ministrul Afacerilor Străine Doctor Vladimir dementis şi Ministrul Comerţului Exterior Antonin Gregor, au vizitat Capitala ţării, fiind oaspeţii Guvernului Român. In cadrul convorbirilor care au avut loc între delegaţia, Guvernului Republicii Cehoslovace şi delegaţia Guvernului Republicii Populare Române compusă, din : Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Dr. Petru Groza. Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri Gh. Gheorghiu-Dej, Ministrul Afacerilor Externe Ana Pauker, Ministrul de Finanţe Vasile Buca, şi Ministrul Comerţului Bucur Şchiopu, cele două, delegaţii au procedat la semnarea unui tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Cehoslovacă şi Republica Populară Română, al cărui text este publicat odată, cu prezentul Comunicat. Tratatul a fost semnat în ziua de 21 iulie de către Antonin Zapotocky, preşedintele Consiliului de Miniştri şi Vladimir Vementis, Ministrul, Afacerilor Străine, din partea Republicii Cehoslovace şi de Dr. Petim Groza, Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ana Pauker, Ministrul Afacerilor Externe, al Republicii Populare Române. Celedouă delegaţiuni, având, în vedere relaţiunile de prietenie între cele două popoare şi faptul că o strânsă colaborare în domeniul economic va avea o influenţă, binefăcătoare asupra creşterii puterii economice a ambelor state şi a hienei stări a popoarelor respective, au căzut de acord să, încheiem până, la, finele anului un curs un acord de schimb de mărfuri pentru o perioadă de 3 ani și să întărească, colaborarea economică prin încheierea, deasemeni până la sfârșitul anului in curs, a unui acord de colaborare economică. Pentru reglementarea provizorie a raporturilor economice intre Republica Populară Română şi Republica Cehoslovacă, cele două delegaţiuni au convenit să încheie un acord care a fost semnat de Ministrul Afacerilor Externe Ana Pauker, din partea, Guvernului Republicii Populare Române şi de Ministrul Afacerilor Străine Dr. Vladimir dementis, din partea Guvernului Republicii Cehoslovace. Pentru reglementarea tuturor chestiunilor economice pendinte intre cele două țări, cele două delegaţii guvernamentale au hiotărit înfiinţarea unei comisiuni mixte care să-şi înceapă lucrările, cel mai târziu până la 1 Octombrie 1948. Tratativele audecurs într’o atmosferă foarte cordială, iar cele două delegaţiuni guvernamentale au examinat într'un spirit prietenesc toate chestiunile care se referă la interesele celor două ţări şi la interesele păcii şi securităţii internaţionale constatând deplina lor unitate de vederi. Solemnitatea semnării tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală: d-nii dr. Petru Groza şi Antonin Zapotocky între d-na Ana Pauker şi Vladimir dementis SOLEMNITATEA SEMNĂRII TRATATULUI Preşedintele Consiliuluide Miniştrii Române, de către d. dr. Petru Groal Cehoslovaciei şi Vladimir Cie Iza, Preşedintele Consiliului de Moments, ministrul Afacerilor Străine, niştri şi d-na Ana Pauker, minstrul iar din partea Republicii Populare Afacerilor Externe. Discursul d-lui dr. Vladimir dementis, ministrul de externe al Republicii Cehoslovace Eri la orele 13 a avut loc la Palatul din Calea Victoriei solemnitatea semnării Tratatului de Prietenie, Colaborare şi Asistenţă mutuală Intre Republica Populară Română şi Republica Cehoslovacă. La această solemnitate au luat parte membrii delegaţiei guvernamentale cehoslovace în frunte cu d-nii: Antonii Zapotocky, preşedintele Consiliului de Miniştri al Cehoslovaciei, Jan Sevcik, vicepreşedinte al Consiliului, dr. Vladimir dementis, ministrul Afacerilor Externe şi dr. Antonin Gregor, ministrul Comerţului Exterior. Din partea guvernului Republicii Populare Române au fost de faţă d-nii: dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, Gh. Gheorghiu-Dej, prim vicepreşedinte al Consiliului, prof. Traian Săvulescu şi Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului, d-na Ana Pauker Ministrul Afacerilor Externe, d-nii Vasile Luca, ministrul Finanţei, Teohari Georgescu, ministrul Averilor interne, Em. Bodnăraş, ministrul Apărării Naţionale, Lotar Rădăceanu, ministrul Muncii şi Prevederilor Sociale, Gh. Vasilichi, ministrul învăţământului Public, A. Bunacu, ministrul Justiţei, Th. Iordăchescu, ministrul Lucrărilor Publice, Octav Livezeanu ministrul Aristos, iiformaţiior, prof. ing. N. Profiri, ministrul Comunicaţiilor, Nicur Şchiopu, ministrul Comerţului,Miron Constantinescu, ministrul Minelor şi Petrolului, Chivu Stoica, ministrul Industriei Vasile Vaida, ministrul Agriculturii, Ion Vinţe, ministrul Silviculturii, d-na dr. Forica Bagdasar, ministrul Sănătăţii şi d. Stanciu Stoian, ministrul Cultelor. Deasemeni, d-nii miniştri adjuncţi: general Mihail Lascăr, I. Gh. Maurere, C. Daicovici, V. Modoran, Ludovic Takacs, Emil Angieni, Mihail Roşianu, Marin Jianu, Stelian Tănăsescu, Alexandru Bârlădeanu, Simion Zeigher, Leontin Sălăjan, Miron Dumitru, Alexandru Iacob, Grigore Geamănu şi Alex. Sencovici. Au mai fost de faţă d-nii: Peregrin Fişa, ambasadorul Republicii Cehoslovace la Bucureşti şi Tiberiu Ionescu, ambasadorul Republici Populare Române la Praga. Din partea Republicii Cehoslovace Tratatul de Prietenie, Coliborare şi Asistenţă mutuală a fost semnat de către d-nii: Antonín Zapotocky. Din partea Delegaţiei guvernamentale cehoslovace a vorbit d. Vladimir dementis, care a spus: Domnule Preşedinte, Domnilor Miniştri, Domnilor, Semnarea Tratatului de prietenie, Colaborare şi Asistenţă mutuală între Republica Populară Română şi Republica Cehoslovacă constituie desigur un moment crucial în relaţiunile dintre popoarele noastre. In cursul şi după terminarea ultimului război mondial popoarele Europei centrale şi mai ales popoarele noastre au trecut prin adânci transformări cari au creat noui posibilităţi de colaborare tuturor ţărilor din această regiune, ţări cari au pornit pe drumul construirii unor forme superioare de democraţie — o democraţie populară îndreptată spre socialism. Prin urmare şi Tratatele de alianţă care se încheie astăzi între noi au un alt caracter, un alt conţinut şi un alt ţel decât acelea încheiate în perioada dintre cele două războaie mondiale. Ele nu sunt făcute pentru a deveni eficace abia în momentul unei primejdii acute în clipa unei agresiuni militare, ci pentru a nu îngădui să se ajungă vreodată la o asemenea agresiune. Ambele noastre state s’au încadrat ferm şi de nedespărţit într’un sistem de securitate bazat pe puternica Uniune Sovietică a cărei forţă constă nu numai în potenţialul său menit să descurajeze pe orice eventual agresor ci şi în aceia că este expresia unor forme progresiste ale societăţii omeneşti şi în acelaş timp un factor de pace spre care privesc cu încredere toţi oamenii cinstiţi din întreaga lume. Tocmai pentru aceasta, popoarele noastre, trecând peste propaganda istorică a războiului şi fără să ţie seamă de uneltirile imperialiştilor, pot să se consacre unei depline construcţii pacifice precum şi desvoltării culturale, înbunătăţind şi ridicând nivelul de trai al tuturor celor ce muncesc. Datorită acestor fapte, delaţiunile dintre popoarele noastre în toate domeniile, politic, economic sau cultural, capătă ■ forme mai superioare şi mai largi. Forme mai superioare■ prin aceia că sunt planificate, aducând folos ambelor părţi, . I aşa cum se poate învedera în tratatele pe termen lung nu I numai comerciale dar şi de eco- nomie generală. Forme mai ' (Continuare inna?. Textul Tratatului de Prietenie, Colaborare şi Asistenţă Mutuală intre Republica Populară Română şi Republica Cehoslovacă Prezidiul Marii Adunării Naţionale a Republicii Populara Româna şi Preş©* -dintele Republicii Cehososlovace, " Pătrunşi de convingerea că întărirea prieteniei şi colaborării în toate domenniile corespunde interesellor vitale ale popoarelor Republicii Populare Române şi ale Republicii Cehoslovace şi că adâncirea relaţiilor reciproce va întări garanţiile libertăţii, independenţei şi propăşirii lor şi în acelaş timp va comtr-i bui la consolidarea păcii şi securităţii generale, în sensul principiilor Chartei Na- iţiumilor Unite. Bazaţi pe experienţa dobândită în cel de al doilea ’ războiu mondial, când Germania imperialistă a încăl -> cat irrlenendenţa politică şi şi integritatea teritorială a ţărilor lor, Au hotărît să încheie un Tratat de Prietenie, Colaborare şi Asistenţă Mutuală, numind plenipotenţiarii lor şi anume: Prezidiul Marei Adunări Naţionale al Republicii Populare Române, p© Domnul Dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului de Miniştri şi pe Doamna Ana Pauker, Ministrul Afacerilor Externe, Preşedintele Republici Cehoslovac© pe Domnul Antonin Zapotocky, Preşedintele Constţşîuhiî de Miniştri şi pe Domnul Dr. Vîadimir Clementis, Ministrul Afacerilor Străine, care, după ce eu schimbat deplinei© puteri găsite în bună şi cuvenită formă, au căzut de acord asupra celor ce urmează: (Continuare in pag. 3-a)