Universul, iulie 1948 (Anul 65, nr. 148-175)

1948-07-22 / nr. 167

Anul a! 65-lea Fondator: LUICI CAZZAVILLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL« înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov 8 pagini 4 lei fin pofta]! plătită la anmerar conform aprobării Dtr. G-ral. P. T. T. R­r. 86.064/939Mp. 167 Joi 12 iulie 1943 CELE DIN URMA­­TIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23*25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. HIV APARE SUB CONDUCI­­REA UNUI COMITET DE DIRECȚIE TRATATUL DE PRIETENIE ROMÂNO-CEHOSLOVAC A fost semnat tratatul de prietenie, colaborare şi as sistenţă mutuală între Re­publica Populară Română şi Republica Cehoslovacă. Prin acest tratat, cele două ţâri se obligă să ia măsuri comune pentru a împiedica o nouă agresiune din partea Germaniei sau a altui Stat aliat cu ea. De asemenea, cele două ţări îşi exprimă voinţa de a lua parte la toate acţiunile internaţio­nale având ca scop să ga­ranteze pacea şi securitatea internaţională. Citirea tratatului arată cu claritate faptul că cele două ţări semnatare urmăresc scopuri perfect legitime, în spiritul Chartei Naţiunilor Unite şi pe linia intereselor unei păci trainice. In adevăr, atât România cât şi Cehoslovacia au a­­vut de suferit de pe urma agresiunii germane , care le-a provocat grele pagube materiale şi umane şi care le-a pus în primejdie însăşi existenţa lor independentă. Armata Germaniei hitle­­riste a fost sdrobită şi nimi­cită de Armata Sovietică. In marşul ei triumfal spre bârlogul fiarei naziste, Ar­mata Sovietică a eliberat România şi Cehoslovacia. Este foarte natural ca ce­le două ţări eliberate de sub germani să ia măsurile ne­cesare pentru a face impo­sibilă o nouă agresiune din partea Germaniei. Aceste măsuri se impun astăzi cu atât mai mult, cu cât unele State încearcă să reînvie agresiunea germa­nă. Tratatul româno-cehoslo­­vac arată că popoarele care, după înfrângerea agresiunii germane şi-au făurit o viea­­ţă liberă sunt ferm hotărî­­­­te să lupte în comun pentru a-şi apăra libertatea odată cucerită. Tratatul româno­­cehoslovac arată că tenta­tivele de refacere a agresi­unii germane nu vor reuşi nici­odată să sperie popoa­rele iubitoare de libertate. Tratatul dintre Republica Populară Română şi Repu­blica Cehoslovacă contri­­bue la întărirea păcii şi se­curităţii internaţionale, prin prevenirea unei noui agre­siuni. De asemenea, cele două ţări semnatare se obligă să sprijine ori­ce acţiune IN­TERNAŢIONALA tinzând la consolidarea păcii. Se su­bliniază astfel dorinţa celor două State de a colabora cu TOATE Statele iubitoare de pace şi care acţionează în vederea întăririi securi­tăţii internaţionale. Afirma­rea — în tratatul româno­­cehoslovac a dorinţei de colaborare în interesele pă­cii — este încă o contribu­ţie adusă întăririi securită­ţii internaţionale. Nici nu se putea ca sco­pul tratatului încheiat în­tre Republica Populară Ro­mână şi Republica Ceho­slovacă să servească altor intrese decât păcii şi cola­borării internaţionale. Tratatul a fost semnat, de reprezentanţii a două gu­verne profund democratice, reprezentante ale voinţei conştiente a popoarelor lor.­­ Atât în România cât şi­­ în Cehoslovacia există as­tăzi regimuri de democraţie populară. Atât în România cât şi în Cehoslovacia, po­poarele hotărăsc singure a­­supra destinului lor. Dar interesele popoarelor cer pace d­e pace care să le a­sigure libertatea şi inde­pendenţa. De aceea, tratatul romai­­no-cehoslovac, încheiat de reprezentanţii unor regi­muri populare serveşte toc­mai intereselor păcii şi con­solidării independenţei celor două ţări. Noi am încheiat un tratat cu o ţară condusă de un guvern aflat în slujba po­porului. Poporul ceh şi slo­­vac nu poate dori altceva decât PRIETENIA popo­rul­ui român — căci această prietenie contribue să-i asi­gure o vieaţă paşnică, în care să poată munci în lini­şte pentru propăşirea pa­triei sale. Poporul român are şi el interesul de a strânge rela­ţiile de prietenie cu poporul cehoslovac. Căci acel care ameninţă independenţa U­­NUI popor, ameninţă şi in­dependenţa CELUILALT popor. Monarhia habsbur­­gică, care a asuprit poporul cehoslovac, a asuprit şi po­porul român. Agresiunea hitleristă, după ce a lovit ţara vecină, a lovit şi ţara noastră. Apărarea indepen­denţei noastre naţionale ce­re strângerea relaţiilor de prietenie cu poporul ceho­slovac. Căci prietenia cu TOATE popoarele iubitoare de pace şi libertate în frunte cu po­porul sovietic — este ga­ranţia propriei noastre in­dependenţe naţionale. Faptul că popoarele ro­mân şi cehoslovac simt stă­pâne azi pe propria lor soar­tă, constituie garanţia că prietenia româno-cehoslova­­că, se va întări tot mai mult. Căci tratatul de prietenie româno-cehoslovac este toc­mai expresia intereselor ce­lor două popoare. POPORUL FRANCEZ VREA UN GUVERN FRANCEZ Aşa­dar, guvernul care a condus Franţa timp de 8 luni de zile, tot mai mu­lt spre rui­nă, a demisionat. ■ In aceste 8 luni guvernul Schumann a fost într’o perma­nentă dificultate. In parla­ment, ori de câte ori se iveau discuţii mai aprinse provocate de proectele sale, d. Schumann şantaja, ameninţând că va ce­re „vot de încredere”. France­zii fac mult haz de faptul că această ameninţare pe care şe­ful guvernului a folosit-o, s-a prins de 11 ori. Când amenin­ţarea cu demisia a fost folosită a 12-a oară, majoritatea mem­brilor parlamentului au votat împotriva guvernului şi gu­vernul a căzut. Guvernul Schumann a căzut pentru că proectul de reducere a creditelor militare pe care l-a depus un deputat, proect care nu era susţinut de gu­vern, a fost adoptat de parla­ment cu 294 voturi pentru şi 214 contra. In acest fel, a fost respinsă intenţia guvernului Schumann de a mări creditele militare. Dorinţa guvernului de a mări cheltuelile militare până la 30’1% din bugetul Franţei nu poate fi izolată de celelalte măsuri şi acţiuni pe care acest guvern vândut imperialiştilor anglo-americani le-a luat. A­­târnăndu-se de carul imperia­lismului, aruncând Franţa în braţele oamenilor de afaceri americani, era natural ca gu­vernul Schumann să caute să impună tot cortegiul de neno­rociri care decurg dintr-o ase­menea politică. încă de la început, de acum 8 luni de zile, guvernul Schu­mann a întors spatele poporu­lui francez şi intereselor lui şi a luat toate măsurile, pe care situaţia le-a permis, pentru a salva interesele oamenilor de afaceri din Franţa şi ale stă­pânilor lor de peste ocean. Poporul a protestat în ne­numărate rânduri prin mani­festaţii, proteste, greve. In ne­numărate rânduri, poporul francez a cerut prin adevăra­ţii săi reprezentanţi reducerea creditelor şi a cheltuielilor mi­litare care umflau bugetul, apăsând greu pe spinarea mi­cului contribuabil francez. Foştii guvernanţii francezi făceau mult tărăboiu din „a­­jutoarele” pe care, spuneau ei, le primeşte poporul francez în cadrul planului Marshall. Partea din fondurile planului Marshall care revine Franţei, se evaluiază la 150 miliarde de franci pentru 1948. Dar Franţa risipeşte în cheltuieli militare, în urma politicii agresive impuse de Statele Unite, cu mult mai mult de 150 miliarde franci. Astfel „prietenul bogat şi darnic” se Mircea Rapiţeanu (Continuare in pag. 2-a) IN UNIUNEA SOVIETELOR Instantul de fizioterapie „Secenov” din Ialta (Crimeia) ELIBERĂRII REPUBLICII POLONE Astăzi se împlinesc patru ani de când Republica Polonă a fost eli­berată de sub ocupaţia Germaniei fasciste, prin lupta eroicei Armate Sovietice. Pentru aceasta, poporul polon poartă Uniunii Sovietice o a­­dâncă recunoştinţă. îndată după eliberare, poporul po­lon a pornit la construirea unui Stat democratic de tip nou, la re­facerea economică a ţării, distruse de război şi de jaful nemţesc. Poporul polon a avut mult de luptat pentru cucerirea unui regim democratic şi pentru consolidarea independenţei sale naţionale. Pe plan intern, regimul de demo­craţie populară a realizat reforma agrară şi naţionalizarea principale­lor întreprinderi, obţinând însem­nate succese în cadrul Planului Trienal de Reconstrucţie. Pe plan extern, Republica Polo­nă duce o politică de strânsă prie­tenie cu Uniunea Sovietică şi cu ţările de democraţie populară, par­ticipând la frontul anti-imperialist al popoarelor în luptă pentru pace şi independenţă. Poporul polon vrea pace, vrea linişte, pentru a se putea bucura de roadele muncii sale de până a­­cum şi pentru a putea merge mai departe pe drumul democraţiei populare, al refacerii şi bunei stări economice. Poporul polon are deci aceleaşi năzuinţe ca şi poporul nostru, ca şi toate popoarele doritoare de li­bertate şi fericire. Prietenia româno­­polonă se întemeiază tocmai­ pe lupta comună pentru o viaţă mai bună, ferită de războaie şi agresi­uni imperialiste. Republica Polonă — ca şi Repu­blica Populară Română — îşi dato­­reşte eliberarea sprijinului generos al Uniunii Sovietice, care se află în fruntea frontului păcii. In acest front sunt încadrate astăzi şi popoar­­ele prietene — român şi polon. Cu prilejul sărbătoririi eliberării Poloniei, poporul nostru salută cu căldură poporul frate polon şi lupta lui. Biruinţele sale pe tărâmul conso­lidării economice sunt pentru noi nu numai un motiv ele bucurie, dar şi o Încurajare in plus, in propriile noastre eforturi. Creşterea democraţiei poloneze şi întărirea puterii economice a Re­publicii Polone, în cei patru ani ce s'au scurs dela eliberare, înseamnă o consolidare a lagărului păcii şi democraţiei. __________ REFACERI­ DE DRUMURI ŞI PODURI In cadrul refacerii drumurilor şi podurilor de către direcţiunea generală a drumurilor din mini­sterul lucrărilor publice, munca voluntară locală a adus un însem­nat aport. Astfel, In cursul primelor şase luni ale anului, Ianuarie-Iunie in­clusiv, s’a prestat muncă volun­tară In valoare de 147.000.000 lei. Au fost utilizate în cursul ace­stor şase luni 332.000 zile cu bra­ţele şi 152.000 zile cu carul, In to­tal 484.000 zile. S’au făcut aprovizionări cu ma­teriale 127.178 m. c.; transporturi, 49.478 m. c. s’au săpat şanţuri, 1.157.000 m. c., s’au plantat 28.288 pomi pe marginea şoselelor, s’au reparat şi refăcut poduri şi po­deţe pe şosea, un număr de 56 şi s’au refăcut un număr de 531 po­deţe peste şanţuri. Deasemenea s’au săpat terasa­­mente de 82.112 m. c. Organizaţiile PMR şi sindicate­le locale, au dus o acţiune inten­să de lămurire a sătenilor asupra importanţei acestei lucrări. In fruntea acestei acţiuni de Îndrumare a muncii voluntare, se remarcă inspectoratele Bucureşti, Cluj, Craiova, Galaţi şi Alba Iulia. UN NOU LOT DE FOŞTI PRIZONIERI A SOSIT LA IAŞI Marţi, 20 iulie, la orele 24, a so­sit în gara Socola­ Iaşi un nou lot de foşti prizonieri români înapoiaţi din Uniunea Sovietică. Transportul, compus din doi ofi­ţeri şi 1007 trupă, a fost dirijat că­tre Focşani, unde, imediat după în­deplinirea formelor de predare şi primire, cei repatriaţi vor pleca spre căminele lor. PIROTEHNIA ARMATEI A TRECUT IN PATRIMONIUL C. F. R. Printr’un decret al Prezidiului MAN publicat ori în Monitorul Oficial se trece din proprietatea Statului şi folosinţa Ministerului Apărării Naţionale, în patrimo­niul Căilor Ferate Române, tere­nul şi construcţiile fostei Piro­­tehnii a Armatei, de pe Splaiul Independenţei din Bucureşti, ră­mase în folosinţa Ministerului Apărării Naţionale, în urma ce­dării prin decretul Nr. 55 din 1948, a unei părţi din terenul şi con­strucţiile fostei Pirotehnii . Către Primăria Municipiului Bucureşti. Terenul şi construcţiile se trec în starea lor actuală, cu toate instalaţiile de orice natură, îm­prejmuirile şi linia de garaj le­gată de Staţia Dealul Spirei. Terenul ce se trece în patri­moniul Căilor ferate Române, are o suprafaţă totală de circa 44.000 m. p. SEMNAREA TRATATULUI DE PRIETEN! COLABORARE ŞI ASISTENŢĂ MUTUALĂ INTRE REPUBLICA CEHOSLOVACĂ §1 REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ COMUNICAT ASUPRA VIZITE! DELEGAŢIEI GUVERNULUI REPUBLICE! CEHOSLOVACE In zilele de 19, 20 şi 21 Iulie 1048, o dele­gaţie a Guvernului I­e­­publicii Cehoslov­ace compusă din: Preşe­dintele Consiliului de Miniştri al Republicii Cehoslovace, Antonin Zapotocky, vice­preşe­dintele Consiliului de Miniştri Doctor Jan Sevcik, Ministrul Afa­cerilor Străine Doctor Vladimir dementis şi Ministrul Comerţului Exterior Antonin Gre­gor, au vizitat Capitala ţării, f­i­i­n­d oaspeţii Guvernului Român. In cadrul conv­orbi­­rilor care au avut loc între delegaţia, Guver­nului Republicii Ceho­slovace şi delegaţia Guvernului Republicii P­o­pul­a­­r­e Române compusă, din : Preşe­dintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Dr. Petru Groza. Vice­pre­şedintele Consiliului de Miniştri Gh. Gh­eor­­ghiu-Dej, Ministrul A­­facerilor Externe Ana Pauker, Ministrul de Finanţe Vasile Buca, şi Ministrul Comerţu­lui Bucur Şchiopu­, cele două, delegaţii au pro­cedat la semnarea u­­nui tratat de priete­nie, colaborare şi asis­tenţă mutuală între Republica Cehoslova­că şi Republica Popu­lară Română, al cărui text este publicat oda­tă, cu prezentul Comu­nicat. Tratatul a­ fost sem­nat în ziua de 21 iulie de către Antonin Za­­potocky, preşedintele Consiliului de Miniştri şi Vladimir Vementis, Ministrul, Afacerilor Străine, din p­ar­te­a Republicii Cehoslova­ce şi de Dr. Petim Gro­za, Preşedintele Con­siliului de Miniştri şi Ana Pauker, Ministrul Afacerilor Externe, al Republicii Popu­lare Române. Cele­­dou­ă delega­­ţiuni, având, în vedere relaţiunile de priete­nie între cele două po­poare şi faptul că o strânsă colaborare în domeniul economic va avea o influenţă, bine­făcătoare asupra creş­terii puterii economi­ce a ambelor state şi a hienei stări a popoare­lor respective, au că­zut de acord să, încheiem până, la, finele anului un curs un acord de schimb de mărfuri pentru o perioadă de 3 ani și să întărească, colaborarea economi­că prin încheierea, de­­asemeni până la sfâr­șitul anului in curs, a unui acord de colabo­rare economică. Pentru reglementa­rea provizorie a rapor­turilor economice in­tre Republica Popu­lară­ Română şi Repu­blica Cehoslovacă, cele două delegaţiuni au convenit să încheie un acord care a fost sem­nat de Ministrul Afa­cerilor Externe Ana Pauker, d­i­n partea, Guvernului Republicii Populare Române şi de Ministrul Afaceri­lor Străine Dr. Vladi­mir dementis, din par­tea Guvernului Repu­blicii Cehoslovace.­­ Pentru reglementa­rea tuturor chestiuni­lor economice pendin­te intre cele două țări, cele două delegaţii gu­­­vernamentale au hio­­tă­rit înfiinţarea unei comisiuni mixte care să-şi înceapă lucrările, cel mai târziu până la 1 Octombrie 1948. Tratativele au­­de­curs într’o atmosferă f­o­art­e cordială, iar cele două delegaţiuni guvernamentale au e­­xaminat într'un spirit prietenesc toate ches­tiunile care se referă la interesele celor două ţări şi la intere­sele păcii şi securităţii internaţionale consta­tând deplina lor unita­te de vederi.­­ Solemnitatea semnării t­ratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală: d-nii dr. Petru Groza şi Antonin Zapotocky între d-na Ana Pauker şi Vladimir dementis SOLEMNITATEA SEMNĂRII TRATATULUI Preşedintele Consiliului­­de Miniştri­i Române, de către d. dr. Petru Gro­­al Cehoslovaciei şi Vladimir Cie­ I­za, Preşedintele Consiliului de Mo­­ments, ministrul Afacerilor Străine, niştri şi d-na Ana Pauker, min­strul iar din partea Republicii Populare Afacerilor Externe. Discursul d-lui dr. Vladimir dementis, ministrul de externe al Republicii Cehoslovace Eri la orele 13 a avut loc la Pa­latul din Calea Victoriei solemnita­tea semnării Tratatului de Prietenie, Colaborare şi Asistenţă mutuală In­tre Republica Populară Română şi Republica Cehoslovacă. La această solemnitate au luat parte membrii delegaţiei guverna­mentale cehoslovace în frunte cu d-nii: Antonii­ Zapotocky, preşedin­tele Consiliului de Miniştri al Ceho­slovaciei, Jan Sevcik, vice­preşe­dinte al Consiliului, dr. Vladimir dementis, ministrul Afacerilor Ex­terne şi dr. Antonin Gregor, minis­trul Comerţului Exterior. Din partea guvernului Republicii Populare Române au fost de faţă d-nii: dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, Gh. Gheor­­ghiu-Dej, prim vice­preşedinte al Consiliului, prof. Traian Săvulescu şi Ştefan Voitec, vice­preşedinte al Consiliului, d-na Ana Pauker Minis­trul Afacerilor Externe, d-nii Vasile Luca, ministrul Finanţe­i­, Teohari Georgescu, ministrul Averilor in­terne, Em. Bodnăraş, ministrul Apă­rării Naţionale, Lotar Rădăceanu, ministrul Muncii şi Prevederilor So­ciale, Gh. Vasilichi, ministrul învă­ţământului Public, A. Bunac­u, mi­­nistrul Justiţei, Th. Iordăchescu, mi­nistrul Lucrărilor Publice, Octav Livezeanu ministrul Aristo­­s, ii­­formaţiior, prof. ing. N. Profiri, ministrul Comunicaţiilor, Nicur Şchiopu, ministrul Comerţului,­­Mi­ron Constantinescu, ministrul Mi­nelor şi Petrolului, Chivu Stoica, mi­nistrul Industriei Vasile Vaida, mi­nistrul Agriculturii, Ion Vinţe, mi­nistrul Silviculturii, d-na dr. F­orica Bagdasar, ministrul Sănătăţii şi d. Stanciu Stoian, ministrul Cul­telor. Deasem­eni, d-nii miniştri adjuncţi: general Mihail Lascăr, I. Gh. Mau­­rere, C. Daicovici, V. Modoran, Lu­dovic Takacs, Emil Angi­eni, Mi­hail Roşianu, Marin Jianu, Stelian Tănăsescu, Alexandru Bârlădeanu, Simion Zeigher, Leontin Sălăjan, Miron Dumitru, Alexandru Iacob, Grigore Geamănu şi Alex. Senco­­vici. Au mai fost de faţă d-nii: Pere­grin Fişa, ambasadorul Republicii Cehoslovace la Bucureşti şi Tiberiu Ionescu, ambasadorul Republici Populare Române la Praga. Din partea Republicii Cehoslovace Tratatul de Prietenie, Coliborare şi Asistenţă mutuală a fost semnat de către d-nii: Antonín Zapotocky. Din partea Delegaţiei guverna­mentale cehoslovace a vorbit d. Vla­dimir dementis, care a spus: Domnule Preşedinte, Domnilor Miniştri, Domnilor, Semnarea Tratatului de pri­etenie, Colaborare şi Asistenţă mutuală între Republica Popu­lară Română şi Republica Cehoslovacă constituie desigur un moment crucial în relaţi­­unile dintre popoarele noastre. In cursul şi după termina­rea ultimului război mondial popoarele Europei centrale şi mai ales popoarele noastre au trecut prin adânci transfor­mări cari au creat noui posi­bilităţi de colaborare tuturor ţărilor din această regiune, ţări cari au pornit pe drumul cons­truirii unor forme superioare de democraţie — o democra­ţie populară îndreptată spre socialism. Prin urmare şi Tratatele de alianţă care se încheie astăzi între noi au un alt caracter, un alt conţinut şi un alt ţel decât acelea încheiate în peri­oada dintre cele două răz­boaie mondiale. Ele nu sunt făcute pentru a deveni eficace abia în mo­mentul unei primejdii acute în clipa unei agresiuni mili­tare, ci pentru a nu îngădui să se ajungă vreodată la o a­­semenea agresiune. Ambele noastre state s’au încadrat ferm şi de nedespăr­ţit într’un sistem de securitate bazat pe puternica Uniune Sovietică a cărei forţă constă nu numai în potenţialul său menit să descurajeze pe orice eventual agresor ci şi în aceia că este expresia unor forme progresiste ale societăţii ome­neşti şi în acelaş timp un factor de pace spre care pri­vesc cu încredere toţi oamenii cinstiţi din întreaga lume. Tocmai pentru aceasta, po­poarele noastre, trecând peste propaganda istorică a războ­iului şi fără să ţie seamă de uneltirile imperialiştilor, pot să se consacre unei depline constru­cţii pacifice precum şi desvoltării culturale, înbună­­tăţind şi ridicând nivelul de trai al tuturor celor ce mun­cesc. Da­torită acestor fapte, dela­ţiunile dintre popoarele noas­tre în toate domeniile, politic, economic sau cultural, capătă ■ forme mai superioare şi mai­­ largi. Forme mai superioare­­■ prin aceia că sunt planificate, aducând folos ambelor părţi, . I aşa cum se poate învedera în tratatele pe termen lung nu I numai comerciale dar şi de eco-­­ nomie generală. Forme mai ' (Continuare in­na?. Textul Tratatului de Prietenie, Colaborare şi Asistenţă Mutuală intre Republica Populară Română şi Republica Cehoslovacă Prezidiul Marii Adunări­i Naţionale a Republicii­­ Populara Româna şi Preş©* -­dintele Republicii Cehos­o­slovace, " Pătrunşi de convingerea că întărirea prieteniei şi­­ colaborării în toate domen­­­niile corespunde interese­l­­­lor vitale ale popoarelor­­ Republicii Populare Româ­­­ne şi ale Republicii Ceho­­­slovace şi că adâncirea re­laţiilor reciproce va întări­­ garanţiile libertăţii, inde­­­­pendenţei şi propăşirii lor şi în acelaş timp va comtr­-­i bui la consolidarea păcii şi­­ securităţii generale, în sen­sul principiilor Chart­ei Na- i­ţiumilor Unite. Bazaţi pe experienţa do­­­­bândită în cel de al doilea ’ războiu mondial, când Ger­mania imperialistă a încăl ->­­ cat irrlenendenţa politică şi ş­i integritatea teritorială a ţă­­­rilor lor, Au hotărît să încheie un Tratat de Prietenie, Colabo­rare şi Asistenţă Mutuală, numind plenipotenţiarii lor şi anume: Prezidiul Marei Adunări Naţionale al Republicii Populare Române, p© Dom­nul Dr. Petru Groza, Preşe­dintele Consiliului de Mi­niştri şi pe Doamna Ana Pauker, Ministrul Afacerilor Externe, Preşedintele Republici Cehoslovac© pe Domnul Antonin Zapotocky, Preşe­dintele Constţşîuhiî de Mi­niştri şi pe Domnul Dr. Vîa­­dimir Clementis, Ministrul Afacerilor Străine, care, după ce eu schimbat deplinei© puteri găsite în bună şi cuvenită formă, au căzut de acord asupra ce­lor ce urmează: (Continuare in pag. 3-a)

Next