Universul, august 1948 (Anul 65, nr. 176-201)

1948-08-01 / nr. 176

FOSTUL DE OBSERTATIUNI METEOROLOGICE DE PE OMUL Activitatea postahd. — Er­okimApemraMui. — Ca skiarile, prin desertai zăpe^lor B«portaj da R. în inima BupegUor, Im o atttt­­tudine da 2518 tru unde lanţuri de munţi închid &n toate părete zării», ran posit de observaţiuni al institijbtihti. me­teorologic centtrafi, funcţionează din anul 1940. „ Instalat în cabana­­Mihail Haret”, cea mai înaltă din. m­unţii noştri, ridicată în spatele «unei stânci în formă de cap de om pe vârful Omul. Acest vârf, cama este, de fapt, o platformă spre care converg cele cândi culmi ale Bucegilor — Bucegii propriu zişi, Strunga, Ţigăneştii-Gaura, Bucşotufi şi Mo­rarul este un punct de atracţi­e pentru un mare număr da tou­jişti, cari urcă din gram, cu fracte­­packuâ în spta«*A pe sarpenti­nele în pantă drară, să admire perspectivele largi ce să deschid de acolo şi să vadă răsărituri şi apusuri de sosire «mic» prin măreţia lor . In adevăr, în altaa direcţie ai privi, vezi lanţuri nesfârşite de munţi Afară de cutai®# Bu­­cegilor, vezi masival Leeota, Piatra Craiului, Ioaier-Păpuşa, munţii FăgăraştiEşi, marival Gârbova. Jos, la o adâncime de 1000-1500 m­, se i­npresa predea­lul, Râşnovul,­­ Zărneşti, Braraul şi o mulţime de mm­ din depre­siunea Branului şi p­in Ţara Bârsei. Din păcate .Insă, cenul e acoperit de nori sau o ceaţă deasă stătue deasupra vârfurilor înconjurătoare sau sub ale, ast­fel că nu poţi vedea decât frân­turi din lanţuri­» măreţe din jur. Casa de adăpost „Miha M. Be­ret”, ridicată în 1926 de Touring Clubul României, azi trecută în patrimoniul O.N.T, are «un dor­mitor comun, care poate găzdui vreo 30 persoane, iar în cazuri de aglomeraţie lumea se mai culcă şi pe jos şi în pod. De a­­semeni, drumeţul mai găseşte acolo şi mâncare caldă. ACTIVITATEA PORTULOM Postul de observaţiuni meteo­rologice Omul e conduc «te şi Const. Pădu­reama, ajutat de doi observatorii, d-nii Miarcel Stru­­paru şi Gri­gore Spiridonescu. In fiecare zi, între orele 2-20, se fac observaţiuni vizuale şi sinoptice asupra norilor, ins­­­pitaţiunilor, direcţiei şi tăriei vântului şi, în general, se carac­terizează timpul. Observaţiile vizuale nu efec­tuează din oră în oră, iar cele sinoptice din trei în trei ore. Se apreciază forma, înălţimea şi nebulozitatea norilor, dispari în trei straturi, direcţia in tăria vântului, vizibilitatea în kilo­metri, se face caracteriza­rea timpului (ploaia, ceaţă, zapadă, senin, nori, furtună, ete­j. Cu ajutorul aparatelor se mă­soară presiunea atmosferică, temperatura aerului, umezeala relativă a aerul,­­se caracteri­zează presiunea atmosferică (în creştere sau în scădere), iar de două ori pe zi, dimineaţa şi «ae­r», se da temperatura maxieră şi minimă. In fiecare lună va finebite si­tuaţii privitoare la presimnea atmosferică, temperatura aeru­­lui, umezeala relativă şi os» ab­solută. Clima e aspră pe Orraul. Tem­peratura maximă înregistrată acolo a fost de +’ 18" în timpul secetei, din 1946, iar tempera­tura minimă a fost de­­— 26,4° în iarna anului 1947-48. Ca să ne dăm seama cât «te frig e acolo, e suficient să a­­mntim că ,temperatura medie înregistrată în cursul Hunii Irame 1948, a fost de abi® 1+ 2,3". A­­cum două taptemare* a nins și un strat de, zăpadă­­ gros­­ de 9 cm. a acoperit câteva stile Omul și vârfurile • înconjurătoare. Zi­lele trecute, când ■ scriitorul A­­cestor rânduri, a...popririt, pe O­­mul, venind dinspre Bran, iai ra­rele 5 d. a, taignometrul postu­lui de observaţiuni* meteorologice nu înregistra decât + 6". O pe­reche de mănuşi şi un pulover gros în plus ar fi fost bine- ve­nite. Noaptea, dardai da, frig chiar dacă eşti acoperit cu trei pături. EROISMUL PERSONALULUI In condiţiuni foarte grele, tel© trei persoane, care alcătuiesc personalul postului de pe Omul, fac zi şi noapte, dama şi vara, aprecieri şi măsurători, din oră in oră, transmiţând observaţiile lor prin radio, • la centrala co­lectoare de la Predeal, care, la rândul ei, comunică situaţia at­mosferică din regiune institutu­lui meteorologic central. Iamna e lungă pe Omul. Prima zăpadă se aşează cam pe la 15 octombrie şi abia către 1 Iunie vine o primăvară relativă. Dru­murile de acces spre Omul, deşi sunt multe (se poate merge prin Sinaia, Buşteni, Râşnov şi Bran), sunt foarte grele, iama. Vântul bate cu o viteză de perie 100 km pe orâ. Încât personalul postului, făcând cei câţiva me­tri d­eia cabană până la apara­tele din prea­jma poetului, riscă să fiu tolat pe sute şi aruncat în­­tr’una din văfile adânci trasata în jurul omului. In csmri feri­­cite, vântul ţine două trei zile, dar uneori suflă şi două săptă­mâni '!» şir, zădărnicind orice legătură , au aşezării* omeneşti de la poalele munţik*. Zăpada se aşterne la »traf gros, dela wn metru în sus. Astă damă, a nins atât de mult, în­că!, Jntr'o noapte, toată catena » fost acoperită cu zăpadă şi perona el a trebuit e& facă tu­­nel ca să poată răzbate afară, cu mcrtfsflje, m xxbseh- TCIi ZAPEZXLOR Iama, legătura cea mai «oo*_ sîbQă ce face prin Valea Mălă­­ești spre Râșnov, cu ridurile. La ducere, drumul poate fi par­curs într’o singură zi, coborân­­du-se cu foartă multă băgare da seamă pe hamuri!» Mălă­­«ști toc în adânca vale cu acelaş nume. La întoarcere însă, dru­mul de faos la etape, casa de a­­dăpost Mălăeşti, fiind unim şi nepreţuita oază în deşertul alb al zăpezilor, în cadrul sălbatic ,şi impresionant al unor munţi cari depăşesc „bord înălţimea de 2100 m. Când e „uşor”, drumul de întoarcere se face în două zile. Altădată, sunt necesare trei-patru zile, întâi croindu-se o potecă prin zăpadă. Lemnele și alimentele de bază necesare personalului se aduc din toamnă, însă pentru aprovi­zionările curente trebui să te duci din când în când jos. Astfel, cei trei slujitori d­e la postul de observaţiuni meteoro­logice de pe Omul, ducând viaţă de sohaştri în sălbăticia şi izo­larea desăvârşită a munţilor, desfăşură o muncă plină de ab­negaţie şi eroism. Văzând în ziare, în buletinul instruitului meteorologic central, datele asu­pra situației atmosferice de pe Omul, nu-şi în­chipu* greutățile întâmpinate din partea elemen­telor naturii şi riscurile la care se expun anonimii ceri fuimi­«rferi* /\•n'fsxl«'» -rvffcors/s« ,-*4­1 Casa , »Mihail Ha­ret” d« pe Omul colectările decurg mulţumitor IN TOATĂ TARA CsotiUgie ceredle predate tports« In flecar« zi ConMmm da Stat pmpn .eciaa­­t«m «ambelort* ttart Vineri di­mineaţa o notsfi ftcBnfi, sub preşe­dinţia d-lui Stelian Tan­aeacu mi­nistru adjunct al Afacerilor Interne. Comisiunea a luat în discuţie Hp­­ia de «elaborere în operaţiile colec­­t­­ării a unor organe ale A.F.S.M.,­­ constatată atât în Inspecțiile efec-­­ tuate pe teren de membrii Comi­­­­siunii, cât și din întâmpinările pri­mite din partea panisrilor de colec­tare. Pentru remedierea acestei lipse, Comisiunea de Stat a hotărît obli­gativitatea participării reprezentan­ţilor unităţilor şi inspectoratelor A. F.S.M.-ului la operaţiile de colec­tare, la dispoziţia comisiilor jude­ţene de plasă şi comună. Acolo unde vor fi noul abateri, Comi­­siunea de Stat va lua cele mai se­vere măsuri. Analizându-si situaţia colectărilor în toată ţara, s-a constatat că s­e decurg mulţumitor, cantităţile de cereale predate centrelor de colec­tare sporind în fiecare zi. A fost evidenţiat Judeţul Ilfov, care se află în fruntea colectărilor pe în­treaga ţară la m­oteefera şedinţei, Comisiu­­nea de Stat a fixat Judeţelor a şi vor fi Inspectate de membrii Co­­misiung şi delegaţiile speciale, re­zolvând apoi o seamă de lucrări curente. ÎNFIINŢAREA UNUI SECRETA­RIAT Ail COM­ISIUNII DE STAT PENTRU COLECTAREA CEREALELOR D. Stefan Tănăsescu, minuim­ul­­adjunct al Afacerilor Interne şi preşedintele Comisiunii de Stat pen­tru colectarea cerealelor, a semnat decizia pentru înfiinţarea unui se­cretariat al Comisiuni. Secretariatul va aduce la îndeplini­re toate hotărîrîle ce se iau în legătură cu operaţiunile de colec­tare, depozitare şi transport ale ce­realelor, controlând deasemerr­ exe­cutarea lor. D-nii M. Popa Vereş, consilier la Ministerul Comerţului şi Angliei D. Iliescu din acelaşi departament, au fost delegaţi a îndeplini funcţiunea de secretari al Comisiunii de Stat pentru colectarea cerealelor. Tineretul muncitoresc se pregăteşte intens p«ntru Conferinţa Internaţionala dela Varşovia In vedere» conferinţei dela Ver­sori» tineretul din Republica, Populară Română face Intens» pregătiri­ In fabrici r­urine tinerii discu­tă cu »prin der« prrtilemei» ca vor fi dezbătute­­» această conferinţă internaţională. In afară da «dunării« de tineret din fabrici, vor »ve» loc cohfse­rinţ« publică în următoarele loca- Utfifl, Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi, T.­mişoara, Arad, Craiova, Turnu-Seu­verto, Galaţi, Constenţ», Prahova, Bacău, Sibiu, Reşiţa şi Valea Jiu­ lui, trnde os vor desb&te chestiu­nile legate du ordine» de ri » conferin­ței. Tineretul muncitor«»» tmaotă, nă eoeartă conferinţă eu impor­­tapt« realizări In câmpul muncii. Pentru ca tineretul «Mn lumea tobreagâ a& cunoaacă nteUtfttffi« din R.PJR cât și realizări]« rin», netului nostru, a font organizată o exportta* na şl * feri triantaă, la­ Varşovia Itajxeitla estxipde pano«nl, ear» ogîtbdes, walVAriie tansrruiihrt muncitorea» p» tărâmul produc­ţiei din fabrici, reconstrucţia în şantierele naţionale, muncă «du­­cativ-culturală, sport, etc. Se arată acţiunile şi realizările întregului tineret din ţara noastră Încadrat in F.N.TD.R. ca şi spor­tul adus la sprijinirea tineretului din alte ţări prin acţiuni de aju­torare a tineretului grec, spanioll şi din colonii care luptă cu ar­ma’n mână contra impea-latişfoitor aţâţători de nora războaie. Expoziţia mai cuprindă broşuri şi materiale propagandistice, o ex­poziţie a cărţii din R.Pă, o dis­cotecă care va populariza cânte­cele popul*»» şi muncitoreşl­ rtin ţara noastră, precum şi o serie de film, documentara ewre ver face cunoscute tar străinătate munc­ea şl lupte poporului neertrru Tineretul nostru nprljîai din toate par««« unitate» FIN.T.IXR. Împotriva încercărilor «unor ele­mente eatoUas şi foci­al.democra­te «te dreapte puse b rtvtjba ta*­­perialiştilor de a sparg» șl de a abate FJI.TD, dela lupta ei pen­­tru pace. Impozitul proporţional asupra comparărilor Pe zarzavaturi pi fructe Minifderul de Finanţe aduc» la cuMbştoţa m‘dbstriaşTMar şi co­­merciadiţiilor că la cumpărările dir fumet» şi zarzavateri dela pro­ducători s» datorează impozitul prarjoniţloMt d» ti­mbru de 10”1*, cai» a» SichtiS pe bază de bor­derou. Se atra®« atenţiunea că acei car® mii vor achita tempozitul de 10** se vor pedepsi, pe lângă a­­menzile fiscale şi cu închisoarea poracţională dela 4 la 12 ani. Sărbătorirea zilei căilor ferate sovietice Ager­pres, SI.— Cu prilejul Al­tei Căilor Ferate Sovistice, A. R. L. IT. S. Filiala Buaurard­, şi Casa Prieteniei Sovieto-Romine, organizează, esitănd o mare festi­vitate, în cadrul căreia va con­ferenţia d. Alexa Augustin, di­rector general al Căilor Ferata Române, despre: »1 August, Ziua feroviarii lor sovietici”. Festivitatea va avea loc­­« Părerii de CUlt­ură şi Odifennă al Ganfei Proeteniei, govieto-IRomâne, str- juri Statcovîci mr. R0. Dimineaţa şi după amiază,­­ până la ora 10,30 vor avea­ loc [ concursuri sportive şi un pro­gram de muzică. După confe­rință la ora 18:30 va uvea un program artistic şi se va rula un film sovietic. Organizarea măcinişu­lui in întreaga ţară In urma dispoziţiunilor luate prin deciziile referitoare la regimul mă­­cinişului şi al fabricării pâinei, di­recţia Industriei alimentare prelucră­toare din ministerul industriei, a făcut următoarele precizări : Pentru realizarea măcinişulil pe întreaga ţară, au fost programate 120 de mori cari vor măcina grâul necesar obţinerii făinei, din care va trebui să se fabrice pâinea pen­tru tartele, pâinea pentru armată, pâinea care se vinde la cota li­beră, precum şi a făinei necesare pentru aprovizionarea fabricelor de paste făinoase şl de biscuiţi. Deasem­enea s’a mai alcătuit un plan de măciniş pe judeţe care are de scop reglementarea măcini­­şu­lu! şl In mediul rural. Pentru Capitală, s’au programat 40 de brutării care vor deservi populaţia— potrivit dispoziţiilor for­mulate tn decizia respectivă­­ au o pâine de mai bună calitate şi în condiţii de distribuire mult mai bune decât până acum, pentru a se evita distribuirea de pâine rece, aşa cum se efectua până acuro în unele cazuri. Miniatorul industriei a dat sar-­­cini precise Centralei Industriale a­­ norăritului, şi chiar începând de­­­­stăzi 1 August se va fabrica pâine din noua exetracţie. PEDEPSIŢI PENTRU CA AU FABRICAT PAINE DE PROAS­TA CALITATE Direcţia industriei alimentare prelucrătoare din ministerul in­­dustriei, constatând că la fabrica Ingra” din Capitală, s’a fabricat pâine de proastă calitate timp de 5 zile la rând, a luat măsuri pen­­tru înlocuirea directorului intre­­prinderii. Totodată, împreună cu organele direcţiei generale de control econo­­mic, a dispus arestarea şefilor de f­ibricaţie şi a maeştrilor care s’au acut vinovaţi de proasta fabricare . Telegrama trimisă de cefe­riști feroviarilor sovietici Agerpres, 31. — Comitetul Exe­cutiv al Uniunii Sindicatelor C.F.R. a trimis Comitetului Central al Sn­­dicatelor Feroviare, din U.R.S.S., următoarea telegramă, cu prilejul zilei de 1 August, ziua Căilor Fe­rate Sovietice: De ziua muncitorilor Căilor Fe­rate Sovietice, Uniunea Sindicate­lor de salariaţi ai Căilor Ferate, din Republica Populară Română, în nu­mele «»lor 200.000 membri sindica­lişti, vă transmite un salut călduros şi urează feroviarilor sovietici, noui şi măreţe succese pe drumul con­struirii comunismului. Recunoscători glorioasei Armate Sovietice și marelui dascăl al ome­nirii, Generalisaimul Stalin, pentru eliberarea noastră de sub jugid fas­cist, muncitorii feroviari din R.P.R. se strădu­esc să urmeze pîlda Sin­dicatelor feroviare din U. R. S .S., care, sub conducerea gloriosului Partid Comunist (bolşevic) sunt un exemplu viu în lupta noastră pentru reconstrucţia Patriei, pentru dezvol­tarea regimului de democraţie popu­lară spre socialism, pentru pace, pentru triumful ideilor lui­ Marx, Engels, Lenin şi Stalin. Nici o forţă din lume nu va putea sdruncina prietenia legată prin re­cunoştinţa ce o poartă Poporul Ro­mân, Popoarelor Sovietice şi dra­­gstea noastră pentru muncitorii so­­vietiei din ramur* feroviară. Trăiesc* în veci prietenia dbrtr* poporul român şi popoarele UntimH Sovietic». Triflască conducătorii popoarelor sovietice. Generalisaimul stab­il, în­vățătorul nostru, al tuturora. Trăiască muncitorimea dela Cele Ferate Sovietice. MUNCITORIMEA MAGHIARA PROTESTEAZĂ CONTRA ARESTĂM UN PAPARIGAS Budapesta ti fAmter).— âtT.I. bratismîte! In telegrama Vutecarii Federa­ţiei Sindicale Mondial», Confede­raţia Generală a Mooch «Hm Un­garia protestează te mumele a 1.700 000 immertori organizaţi îm­potriva Iul Patwrigaa, secreterul al Confederației Generate a Muticii din OmeSa. Confederația Generală a Muncii rtîa Trtogaria «sar» Fede­raţiei Ste­­dleale Mondiale aft intervinJL In favoarea tort Faparigua pe lângă suveranî grec și ONU­. ÎNFIINŢAREA EDITURE! PENTRU LITERATURA ŞI ARTĂ (E. P. L. A.) Printr’un •ut în Mt___________ înfiinţează ..Editura pentru Ute-Prfcnlr’un decret prseldial su­părat la MonitousU OAeial de «ri, a« Înfiinţează ..Editura pentru lite­ratură şi artă", (E.P.L.A.) persoană JWridacă d« utilitate publică cu se­diul principal în Bucureşti. Obiectul şi scopul acestei per­soane juridice este desvoltarea culturii Utere**, artistic« şttto­­ţâifilea în Republica Populară Ro­mână, primn: «0 Editare» de cărţi, reviste şi oriice fel de a­lte publi­caţâ«ni cu subiect literar ştitiinţific şi artistic; b) difuzarea acestor pubieeeţiuni; c) înfiinţarea de întreprinderi ac­­cesorii, cu caracter economic, în vederea realizării scopului urmărit, precum şi instituţii de editură, li­brării, tipo­grafii şi alte asemenea precum şi participarea, în orice mod, la alte întreprinderi de ace­la? fel; d) organizarea de confe­rinţe, şezători, festivaluri, specta­cole, expoziţii, etc.; e) orice a® miijloc potrivit scopului urmărit. — Patrimoniul „Editurii pentru literatură şi artă (E.P.L.A.) se compune din: a) Imobilul din bu­levardul din Lascăr Catargiu nr 39, care a aparţinut Fundaţiei pentru literatură şi artă, precum şi tipo­grafia din str. Latină nr. 8, care a aparţinut Fundaţiei culturale re­gele Mihai; b) Donaţi­unii, legate sau subvenţii; c) veniturile reali­zate de editură în orice mod; d) întregul patrimoniu al fostei Fun­daţii pentru literatură şi artă. — Editura pentru literatură şi artă va fi condusă şi administrată d­e un comitet de Direcţie, format de 5 persoane numite de către mi­nisterul artelor şi informaţiilor la propunerea Societăţii scriitorilor din Republica Populară Română. — Editura pentru literatură şi artă este cetită pentru actele şi operaţiunile sale necomerciale, de orice impozite către stat, judeţ, şi comună, în aceeaşi măsură în care este scutit şi statul. — Editura pentru literatură şi artă este deasemenea scutită de plata timbrelor şi taxelor poştale de arice natură, pentru corespon­denţa şi expedierea de cărţi rartete şi puiblicatoliî, în ţară. — Fundaţia pentru literatori şi artă, cu sediul in BucUireşti, b-dul LaScăr Catargiu nr. 10, organizată prin legea Nr. 479 din 16 Iunie 1945 şi statutul publicat în Monitorul Oficial Nr. 170 din 30 Iulie 1945, se desființează.­­ Contractele de editură înche­iata da fosta fundaţie pentru lite­ratură şi artă, cu excepția celor privind lucrări executate si puse în vânzare, nu vor fi executate de către Editura pentru literatură şi altă, decât după prealabila lor re­vizuire, în termen de trei luni de la data publicării decretului de către comitetul său de direcţie. Contrac­tele care nu vor fi fost revizuite şi aprobate expres in acest termen, se vor considera desfiinţate prin simpla expirare a termenului, fără nici un drept de despăgubire pen­tru contractanţi, care, însă, nu vor putea fi obligaţi la restituirea su­melor primite în cont. — întreg personalul fostei Fun­daţii regale pentru literatură şi artă, trece la Editura pentru lite­ratură şi de încadrările lor anteri­oare. De asemenea, comitetul de direcţie, Comitetul de direcţie al Editurii pentru literatură şi artă, va putea proceda la încadrarea funcţionari­lor preluaţi de la fundaţie, în con­formitate numai cu necesităţile d® organizare ale Editurii pentru li­teratură şi artă, fără a ţine seamă de încadrările lor anterioare. De asemenea, comitetul de direcţie al Editurii pentru literatură şi artă, va putea să i­u preia pe funcţiona­rii care nu vor fi necesari. Func­ţionarii nepreluaţi, sau cei care vor refuza încadrarea lor în Editura pentru literatură şi artă, vor primi de la Editura pentru literatură şi artă, o despăgubire egală cu sala­riul şi accesorii, cuvenita pe IttRa în curs şi cea următoare, aţa citea le au la data publicării prezentului decret. Aventurile d-lui Genius de GEORGE VOINESCU 1 S C­URIER JUDICIAR Foitî conducători a! federalei Ilfov trimiţi in faţa instanţei da sabotaj După ample cercetări făcuta de organele Direcţiei Generale a­­ Controlului Economic la Federe­­ţ la Ilfov, au fost trimişi în jude­­ţ cată prin încheierea «dată de co­­­­misiunea prezidată de magistre-­­ tul delegat, următorii foşti con­ s ducători ai Federalei: Al. Popa-­­­seu, din Olteniţa; Gh. Velcea, cAn 1 Bucureşti­, Str. Pelerinilor 2; An- c­­hed Bernea, fost şef al serviciu-­­ lui cerealelor; Ion B­ratulariu, E cenzor; Ştef. Rapazu, Dum. Hu­ , lubei, Dum. Litote, Vas. Nemțtu,­­ V. Teodorescu-Ţincu şi Nic. Să­­i­vulescu. Primii doi sunt învinuiţi că au cumpărat fără factură 102.587 kgr. seminţe de cânepă şi bor­ - ceag; că au vândut fără facturi ’ cooperativelor din judi. Ilfov pen­tru însămânţările de primăvară 55.960 kgr. sămânţă d­ a cânepă ; ‘ că aţi dat altă des­ti­naţie unei­­ cantităţi ce 3902 kgr. ulei care­­ fusese programat pentru aprovi­­zioniarea cooperativelor; că n’au ţinut regietr« în care să fie tre­cute cerealei« intrate şi eşite,— şi nici registre de magazie în car« să se treacă, pe articole, canffilt&ţile Intrate şi eşti a cum şi sold­ul cantităţii, cum prevede art. 4 şi 5 din decizia 4928 din 9 Oct. 1947-Ceilalţi doi învinuiţi ;3* cum­părare fără facturi a mari can­tităţi de seminţe şi de vânzare fără factură a unei cantităţi da 2.323.000 kgr. cartofi. De asemenea sant făcuţi răs­punzători de Deţinerea registre­lor menţionate. Următorilor e tarei 11 se pun în sarcină fap­te similare. Ultimii trei sunt învinuiţi că nu au luat toate măsurile pentru cumpărarea la 61.637 kgr. orez brut şi nu au luat măsurile ne­cesare pentru ridicarea acelei cantităţi de orez de la fabrica din Vasilaţi, unde fusese trimis spre decortizare de către produ­cătorii orezului, d-na Olga Stel­­niceanu şi d. Alex. Tă­nasa. In legătură cu această opera­ţie, încheerea dispune şi trimi­terea în judecat­a instanţei de sabotaj a celor doi producători de orez, pentru că nu era predat cantitatea de 61­ 637 kgr. orez ne­­decorticat. De asemeniaa a feex­pus sub Inculpare şi Const. Teodorescu, fost contabil la fabrica din Va­­silaţi, fiindcă a reţinut pentru el cantităţi de orez, mei imiari de­cât cele fixate prin deciziile mi­nisteriale respective. Procesul a fost repartizat spre judecare la Secția IV-a. ALȚI INCULPAŢI DE S­ABOT­A3 Ioan Popazu, din Six. Nămo­loasa 25 Și Samuel Hirsch, — primul fost director al Contrr­alei cooperativei „Avântul“ din Cal- Plevnei 11 bis, iar secundul în calitate da funcționar la servi­ciul comercial al acestei «»ope­rative, au fost trimişi în j­ud­eca­ta instanţei de sabotaj sub învinuirea de etichetare de pre­ţuri ilegale şi sperat­ă ilicită prin aceea că, în lista de preţuri din 18 Mai 1948, au­ trecut la unele articole textie preţuri mai mari de cât cele legale, preţuri cu cari s’au făcut vânzări de către funcţionarii centrului No. 6 al cooperativei. — Ion Vi­dea, din Sighet « E­­lias şi Armin Mălek cu­­ultimul domiciliu în acelaş oraş, au fost trimişi în judecata instanţei de sabotaj pentru că, primul în ca­litate de mandatar al Federaţiei Naţionale a Cooperativelor Viti­cole şi Pomicole din Buc. Str. Batiştei 14, având ca efud­aţi pe ceilalţi doi, au plăsmuit 6 bor­­derouri, cu cari au justificat faţă de Federaţie cheltuelile făcute în toamna anului 1946 cu procura­rea şi transportarea cantităţilor de mere colectate,­­ trecând furniisori şi preţuri fictive. — Osias Zaller, făcând comerţ clandestin destul de important cu imateriale electrotechnice, a­­vând concursul lui Haim Wolf, funcţionar la soc. de petrol „Pra­hova“ (serviciul materialelor) a furnisat acesteia diferite materia­le pe care dânsul le avea achizi­ţionate fără facturi. Cum însă faţă de soc. „Prahova“ trebuia să dea facturi de vânzare, s-a fo­losit de 11 facturi plăsmuite pe imprimate ale unei firme „Techno Electroza“, în care a­­ceastă firmă apărea ca vânzătoa­re. Zaller şi Wolf au fost trimişi în judecata instanţei de sabo­taj. — Gh. Ursache, patronul ma­gazinului „Sânzeana“ din B-dul Nic. Bălcescu 2, a fost trimis judecăţii pentru etichetare de preţuri ilegale. . — Const. Vârlan din Str. Clu- * cerul Udrican, 3, a fost trimis în judecată pentru exercitare pe o scară întinsă a comerţului clan­destin de lemne de foc, cum şi pentru vânzare cu preţ de specu­lă. Astfel a vândut 504­ 000 kgr soc. Bumbăcăria Românească şi 173­ 000 kgr. societăţii Noua Fi­latură de Bumbac. Pentru 800.000 kgr. lemne fur-­­ nizate în 1947 Batalionului Depo­zitului Min. Ap. Nat. a luat câte 11 milioane lei de vagon, fără să scadă din preţ costul trans­portului lemnelor de la staţia de încărcare la staţia de predare, transport care fusese făcut gra­tuit pe baza fişelor eliberate de numita autoritate. Cum invariatul Vârlan lăsase în gaj Batalionului 200 kgr. bumbac pentru garantarea sume- ] lor primite drept avans asupra j I fumiurii, s’a constatat că n’avea ] acte de provenienţa bumbacului. Aşa că dânsul a fost p­us sub in­culpare şi pentru cumpărarea fără factură a acelui bumbac. — Miron Trandafirescu, patro-­­ nul magazinului de secerători şi piese de schimb, din Str. Cau­za şi 26, a fost trimis în judecată pentru că nu specifica în notele de vânzare, natura cantitatea şi preţul mărfii. Altă infracţiune importată este­­ aceea că încasa supra preţ pen­­a tru materialei© vândute şi în­­ fine că nu a putut prezenta acte I justificative de provenienţă a 43­­­i de pânză da secerători. *, — Pentru că au şi-au îndepli­nit obligaţia de a colecta cantită­ţile de zarzavat şi legume pen­tru care obţinuseră autorizaţii de la O. L. E. Z. A. R... au fost tri­mişi în judecata in­stanţelor de sabotaj următorii: A. Kraft, co­merciant de zarzavaturi din Str. Factor Luchem 7; Iosif Manoles­­cu, procurist­ul firmei „Sageco" din Str. Doamnei 2; Teodor A. Stănascu, coproprietarul firma­­ „Luxor“ din Str. Alem Rusko 2; Const. Stăpănoiu din șos. Ște­fan cel Mare 153. EVAZIUNE FISCALA Prin procesele verbale de contra­venţie fiscală dresate de organe­le Ministerului de Finanţe socie­tăţilor „Fuiorul“ din poe. Viilor 44 ?i „Miseri“ din Str. Verrişori 24, în legătură cu prelucrarea d® fire de către cea din urmă pen­tru cea dirijat, — au fost obli­gate: prima la plata «sumei d­e 10 097.437 1« (917.949 lei impozit pe cifra de afaceri și 0.179­ 490 lei amendă), fer secunda la plata sum­ei de 1.448.000­­­L Parchetul IMov, prin CL procur­­or Potra I­onescu, a dat rechizi­torul prin care trimite în judeca­ta instanței da sabotaj pentru e­­vaziune fiscală,­ pe M. Trotonghi, fost­ adminisztrator delegat la soc. Fuiorul; Const. Trandafirescu, fost preşedinte a­ cons. de admi­nistraţie, domiciliat în Str. I. C. Frimu 3; Al. Biro, fost ad-ter de­legat la soc. „Filter**, domiciliat în Str. C. A. Rosetti 14. CONDAMNAŢI DE INSTAN­ŢA DE SABOTAJ Secţia I a instanţei de Rabat»­ a condamnat la 1 an închisoare pe Isac N. Ion, comerciant­­de fructe şi zarzavaturi din Piaţa Obor 158, pentru evaziune fisca­lă şi «numte fiindcă e’a sustras da la plata impozitului pe fac­turi pentru 14 lăzi cu mere, cumpărate fără acte. — Gh. Groitoru, patronul ma­­gazieuhil alimentar din cal. Vă­căreşti 29, a fost condamnat la 1 an închisoare de tetra «cotaşi Instanţă, pentru avaziune fiscală constănd îţi vânzare de mărfuri fără­­ bonuri legal« timbrate. — Brutarii Atanasiu Haralam­­bie şi Vas. Costaşi, patronii bru­tăriei „Litgopol” din Str. Popa Savu 69, fuseseră trimişi în ju­decată pentru nejustificarea can­tităţii de 28.430 kgr. făină. Ne­­prezentânduse la judecată, ins­tanţa i-a condamnat în lipsă la câte 8 ani închisoare. CONDAMNAT LA DAUNE MORALE Parchetul trimisese în judecată penală pe preotul Marin Ionescu, parohul bisericii „Cuibul cu Barză” pentru Injurii şi calom­nii la adresa d-lui profesor Nic. Briciuescu, atât în biserica unde oficiază cât şi în şcoala la care era profesor suplinitor. In timpul procesului interve­nind un decret de amnistie, pre­otul a fost amnistiat de incul­parea penală, iar procesul a con­tinuat în privinţa daunelor mo­rale pretinse de reclamantul Din­­culescu. Prisma Instanţă a con­damnat pe preot la 1 milion des­păgubire.­­Tribunalul ca instanţă de apel, a respins apelul preo­tului , Marin Ionescu şi a admis pe al reclamantului, mărind des­păgubirile civile la 10 milioane lei­­ vechi. Sentința fiind casată de câtre Curtea S. IXI-a în urma recur­sului părîtul, pe o chestiune de farimă, Curtea a procedat la ju­decarea Idan nou a fondului pro­cesului ." După d­esbateri și o deli­berare de câteva zle, Curtea s’a pronunțat ori condamnând pe preotul Metrin Ionescu să plă­tească reclamantului Chiculescu suma de 100.000 lei drept daune morale. DIVERSE Parchetul a deschis acţiune publică pentru trafic de influenţă repetat, împotriva lui Ion Dobre, din cal. Griviţei 35, care afir­mând că este avocat şi că poate rezolva favorabil cererile către Ministerul de Finanţe, a izbutit să ia de la mulţi solicitanţi im­portante sume de bani. Totalul ar trece de 600.000 lei. El a fost înaintat cabinetului de instrucţie. Protestul Confederaţiei Generale a Mimeii din R.P.R., împotriva arestării samavolnice a d-lui Paparigas, secretaru! gene­ral al C. G. M. din Grecia Comitetul executiv al Confedera­ţiei generale a muncii din R. P. R. a trimes Federaţiei Sindicale Mon­diale, la Paris, următoarea tele­­gramă: Comitetul executor al Confedera­ţiei Generale a Muncii din R. P. R. a luat cunoştinţă cu profundă In­dignare despre arestarea tovarăşu­lui MITZOS PAPARIGAS, secre­tar general al C. G. M. din Grecia, de către clica monarho-fascistă din Atena, aflată in slujba imperialis­mului american. In numele întregi muncitorimi manuale şi intelectuale, organizată în mişcarea sindicală din R. P. R., protestăm cu vehemenţă împotriva acestei noul samavolnicii fasciste, comisă priin arestarea lui Paparigas, unul dintre fruntaşii muncitorimii din Grecia şi mai ales în mod legal, în funcţia pe care o deţine. Crimele împotriva mişcării pro­gresiste, a forţelor de eliberare na­ţională şi a mişcării sindicale din Grecia, sunt opera mercenarilor mo­­narho-fascişti vânduţi trusturilor monopoliste americane şi conduşi de expansionist­! din Statele Unite.­­Rugăm Federaţia Sindicală Mon­dială să întreprindă de îndată o pu­ternică acţiune pentru curmarea imediată a lanţului de persecuţii şi crime, ce se comit împotriva po­porului grec şi a fruntaşilor­ săi.­ Ru­găm interveniţi la ONU,’­pentru eli­berarea lui Paparigas, a cărui viaţă este grav ameninţată. Comitetul Executiv al Con­federaţiei Generale a Mun­cii din R. P. R. Preşe­dinte, GH. APOSTOL’ SOCIETATEA GENERALA A FUNCŢIONARILOR PUBLICI A FOST DIZOLVATĂ Monitorul Oficial de el! pu­blică decretul preasidial prin care ,,Societatea generală a funcţio­­rnarilor publici“ a fost dizolvată, iar întregul activ şi pasiv al so­cietăţii a trecut în patrimoniul ..Institutului­ de asigurare, eco­nomie, credit şi asistenţă a funcţionarilor şi pensionarilor publici”. Cotizaţiile vărsate de membrii fostei societăţi se vor lichida de Institut, iar personalul va fi trecut de asemenea la dispoziţia Institutului. Revizuirea pensio­narilor publici Când vor incepe hier­urile celorlalte vor incepe Am publicat în numărul de ori amănuntele privitoare la revizu­irea pensionarilor publici înregis­traţi la Administraţia Financiară a sectorului II Negru, cari ur­mează să se prezinte comisiunii de revizuire ce lucrează la sediul Tribunalului Ilfov secţia Il-a pe­nală, cu începere de mâine 2 August. In ce priveşte revizui­rea celor depinzând de celelalte Administraţii Financiare, putem anunţa următoarele: Revizuirea celor înregistraţi la­­ Administraţia Fin. sect. I Galben se va face de comisiunea care-şi va ţine şedinţele la cabinetul pri­mului preşedinte al Trib. Ilfov. Ea va începe să lucreze la 11 Au­gust. Cei înregistraţi la Adţia. Fin. 00 a sect. III, vor fi revizuiţi de co­misiunea care va lucra la secţia IlI-a civilă comercială a Trib. Ilfov, iar prima şedinţă o va ţine la 17 August. Cei,. Înregistraţi la A­dţia Fin­­a sect. IV, vor fi r­evizuiţi de comisiunea care va lucra la sec­­ţia IV-a civilo-comercială. Aceasta din urmă comisie nu şi-a fixat încă prima şedinţă. Ea va afişa ordinea în care se vor prezenta cei interesaţi. Afişarea se va face la începutul aces­tei săptămâni, iar primul­­termen va fi după 19 zile de la afişare. Cei interesaţi sunt avertizaţi, că afişarea se va face atât la uşa tribunalului unde vor­ lucra co­­misiunile, cât şi la Administra­ţia Financiară respectivă. comisiuni întrecerile intre şcolile c. f. r. Serviciul regional al direcţiei e­­ducaţiei profesionale c.f.r. a ini­ţiat la Braşov,, pentru perioada 1 Mai-15 Iulie a. c. o întrecere in­tre toate şcolile căilor ferate din această zonă. Drapelul­­ trecerii a fost câşti­gat de şcoala de elevi meseriaşi c.f.r. din Mediaş, ca o răsplată a eforturilor depuse de corpul pro­­fesoral, personalul administrativ şi elevi. Drapelul a fost înmânat condu­cerii şcoalei, la serbarea de sfâr­şit de an, ce s’a defăşurat într’un cadru festiv. S’au distribuit pre­mii valoroase elevilor, care s’au distins la învăţătură şi au dovedit aptitudini deosebite în practica meseriei în atelierele şcoalei raiffite NOU A PUS IN VAMZARE miOIMBE«. ?i si imc p m ta toala librărie din Capiî&te si provincie •m Difuzarea p estfr- Hbrăriă Centrul de difu­zar& a cărţii / EDITURA DE STAT lei no tta .

Next