Universul, august 1948 (Anul 65, nr. 176-201)
1948-08-01 / nr. 176
FOSTUL DE OBSERTATIUNI METEOROLOGICE DE PE OMUL Activitatea postahd. — ErokimApemraMui. — Ca skiarile, prin desertai zăpe^lor B«portaj da R. în inima BupegUor, Im o atttttudine da 2518 tru unde lanţuri de munţi închid &n toate părete zării», ran posit de observaţiuni al institijbtihti. meteorologic centtrafi, funcţionează din anul 1940. „ Instalat în cabanaMihail Haret”, cea mai înaltă din. munţii noştri, ridicată în spatele «unei stânci în formă de cap de om pe vârful Omul. Acest vârf, cama este, de fapt, o platformă spre care converg cele cândi culmi ale Bucegilor — Bucegii propriu zişi, Strunga, Ţigăneştii-Gaura, Bucşotufi şi Morarul este un punct de atracţie pentru un mare număr da toujişti, cari urcă din gram, cu fractepackuâ în spta«*A pe sarpentinele în pantă drară, să admire perspectivele largi ce să deschid de acolo şi să vadă răsărituri şi apusuri de sosire «mic» prin măreţia lor . In adevăr, în altaa direcţie ai privi, vezi lanţuri nesfârşite de munţi Afară de cutai®# Bucegilor, vezi masival Leeota, Piatra Craiului, Ioaier-Păpuşa, munţii FăgăraştiEşi, marival Gârbova. Jos, la o adâncime de 1000-1500 m, se inpresa predealul, Râşnovul, Zărneşti, Braraul şi o mulţime de mm din depresiunea Branului şi pin Ţara Bârsei. Din păcate .Insă, cenul e acoperit de nori sau o ceaţă deasă stătue deasupra vârfurilor înconjurătoare sau sub ale, astfel că nu poţi vedea decât frânturi din lanţuri» măreţe din jur. Casa de adăpost „Miha M. Beret”, ridicată în 1926 de Touring Clubul României, azi trecută în patrimoniul O.N.T, are «un dormitor comun, care poate găzdui vreo 30 persoane, iar în cazuri de aglomeraţie lumea se mai culcă şi pe jos şi în pod. De asemeni, drumeţul mai găseşte acolo şi mâncare caldă. ACTIVITATEA PORTULOM Postul de observaţiuni meteorologice Omul e conduc «te şi Const. Pădureama, ajutat de doi observatorii, d-nii Miarcel Struparu şi Grigore Spiridonescu. In fiecare zi, între orele 2-20, se fac observaţiuni vizuale şi sinoptice asupra norilor, inspitaţiunilor, direcţiei şi tăriei vântului şi, în general, se caracterizează timpul. Observaţiile vizuale nu efectuează din oră în oră, iar cele sinoptice din trei în trei ore. Se apreciază forma, înălţimea şi nebulozitatea norilor, dispari în trei straturi, direcţia in tăria vântului, vizibilitatea în kilometri, se face caracterizarea timpului (ploaia, ceaţă, zapadă, senin, nori, furtună, etej. Cu ajutorul aparatelor se măsoară presiunea atmosferică, temperatura aerului, umezeala relativă a aerul,se caracterizează presiunea atmosferică (în creştere sau în scădere), iar de două ori pe zi, dimineaţa şi «aer», se da temperatura maxieră şi minimă. In fiecare lună va finebite situaţii privitoare la presimnea atmosferică, temperatura aerului, umezeala relativă şi os» absolută. Clima e aspră pe Orraul. Temperatura maximă înregistrată acolo a fost de +’ 18" în timpul secetei, din 1946, iar temperatura minimă a fost de— 26,4° în iarna anului 1947-48. Ca să ne dăm seama cât «te frig e acolo, e suficient să amntim că ,temperatura medie înregistrată în cursul Hunii Irame 1948, a fost de abi® 1+ 2,3". Acum două taptemare* a nins și un strat de, zăpadă gros de 9 cm. a acoperit câteva stile Omul și vârfurile • înconjurătoare. Zilele trecute, când ■ scriitorul Acestor rânduri, a...popririt, pe Omul, venind dinspre Bran, iai rarele 5 d. a, taignometrul postului de observaţiuni* meteorologice nu înregistra decât + 6". O pereche de mănuşi şi un pulover gros în plus ar fi fost bine- venite. Noaptea, dardai da, frig chiar dacă eşti acoperit cu trei pături. EROISMUL PERSONALULUI In condiţiuni foarte grele, tel© trei persoane, care alcătuiesc personalul postului de pe Omul, fac zi şi noapte, dama şi vara, aprecieri şi măsurători, din oră in oră, transmiţând observaţiile lor prin radio, • la centrala colectoare de la Predeal, care, la rândul ei, comunică situaţia atmosferică din regiune institutului meteorologic central. Iamna e lungă pe Omul. Prima zăpadă se aşează cam pe la 15 octombrie şi abia către 1 Iunie vine o primăvară relativă. Drumurile de acces spre Omul, deşi sunt multe (se poate merge prin Sinaia, Buşteni, Râşnov şi Bran), sunt foarte grele, iama. Vântul bate cu o viteză de perie 100 km pe orâ. Încât personalul postului, făcând cei câţiva metri deia cabană până la aparatele din preajma poetului, riscă să fiu tolat pe sute şi aruncat într’una din văfile adânci trasata în jurul omului. In csmri fericite, vântul ţine două trei zile, dar uneori suflă şi două săptămâni '!» şir, zădărnicind orice legătură , au aşezării* omeneşti de la poalele munţik*. Zăpada se aşterne la »traf gros, dela wn metru în sus. Astă damă, a nins atât de mult, încă!, Jntr'o noapte, toată catena » fost acoperită cu zăpadă şi perona el a trebuit e& facă tunel ca să poată răzbate afară, cu mcrtfsflje, m xxbseh- TCIi ZAPEZXLOR Iama, legătura cea mai «oo*_ sîbQă ce face prin Valea Mălăești spre Râșnov, cu ridurile. La ducere, drumul poate fi parcurs într’o singură zi, coborându-se cu foartă multă băgare da seamă pe hamuri!» Mălă«ști toc în adânca vale cu acelaş nume. La întoarcere însă, drumul de faos la etape, casa de adăpost Mălăeşti, fiind unim şi nepreţuita oază în deşertul alb al zăpezilor, în cadrul sălbatic ,şi impresionant al unor munţi cari depăşesc „bord înălţimea de 2100 m. Când e „uşor”, drumul de întoarcere se face în două zile. Altădată, sunt necesare trei-patru zile, întâi croindu-se o potecă prin zăpadă. Lemnele și alimentele de bază necesare personalului se aduc din toamnă, însă pentru aprovizionările curente trebui să te duci din când în când jos. Astfel, cei trei slujitori de la postul de observaţiuni meteorologice de pe Omul, ducând viaţă de sohaştri în sălbăticia şi izolarea desăvârşită a munţilor, desfăşură o muncă plină de abnegaţie şi eroism. Văzând în ziare, în buletinul instruitului meteorologic central, datele asupra situației atmosferice de pe Omul, nu-şi închipu* greutățile întâmpinate din partea elementelor naturii şi riscurile la care se expun anonimii ceri fuimi«rferi* /\•n'fsxl«'» -rvffcors/s« ,-*41 Casa , »Mihail Haret” d« pe Omul colectările decurg mulţumitor IN TOATĂ TARA CsotiUgie ceredle predate tports« In flecar« zi ConMmm da Stat pmpn .eciaat«m «ambelort* ttart Vineri dimineaţa o notsfi ftcBnfi, sub preşedinţia d-lui Stelian Tanaeacu ministru adjunct al Afacerilor Interne. Comisiunea a luat în discuţie Hpia de «elaborere în operaţiile colectării a unor organe ale A.F.S.M., constatată atât în Inspecțiile efec- tuate pe teren de membrii Comisiunii, cât și din întâmpinările primite din partea panisrilor de colectare. Pentru remedierea acestei lipse, Comisiunea de Stat a hotărît obligativitatea participării reprezentanţilor unităţilor şi inspectoratelor A. F.S.M.-ului la operaţiile de colectare, la dispoziţia comisiilor judeţene de plasă şi comună. Acolo unde vor fi noul abateri, Comisiunea de Stat va lua cele mai severe măsuri. Analizându-si situaţia colectărilor în toată ţara, s-a constatat că se decurg mulţumitor, cantităţile de cereale predate centrelor de colectare sporind în fiecare zi. A fost evidenţiat Judeţul Ilfov, care se află în fruntea colectărilor pe întreaga ţară la moteefera şedinţei, Comisiunea de Stat a fixat Judeţelor a şi vor fi Inspectate de membrii Comisiung şi delegaţiile speciale, rezolvând apoi o seamă de lucrări curente. ÎNFIINŢAREA UNUI SECRETARIAT Ail COMISIUNII DE STAT PENTRU COLECTAREA CEREALELOR D. Stefan Tănăsescu, minuimuladjunct al Afacerilor Interne şi preşedintele Comisiunii de Stat pentru colectarea cerealelor, a semnat decizia pentru înfiinţarea unui secretariat al Comisiuni. Secretariatul va aduce la îndeplinire toate hotărîrîle ce se iau în legătură cu operaţiunile de colectare, depozitare şi transport ale cerealelor, controlând deasemerr executarea lor. D-nii M. Popa Vereş, consilier la Ministerul Comerţului şi Angliei D. Iliescu din acelaşi departament, au fost delegaţi a îndeplini funcţiunea de secretari al Comisiunii de Stat pentru colectarea cerealelor. Tineretul muncitoresc se pregăteşte intens p«ntru Conferinţa Internaţionala dela Varşovia In vedere» conferinţei dela Versori» tineretul din Republica, Populară Română face Intens» pregătiri In fabrici rurine tinerii discută cu »prin der« prrtilemei» ca vor fi dezbătute» această conferinţă internaţională. In afară da «dunării« de tineret din fabrici, vor »ve» loc cohfserinţ« publică în următoarele loca- Utfifl, Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi, T.mişoara, Arad, Craiova, Turnu-Seuverto, Galaţi, Constenţ», Prahova, Bacău, Sibiu, Reşiţa şi Valea Jiu lui, trnde os vor desb&te chestiunile legate du ordine» de ri » conferinței. Tineretul muncitor«»» tmaotă, nă eoeartă conferinţă eu importapt« realizări In câmpul muncii. Pentru ca tineretul «Mn lumea tobreagâ a& cunoaacă nteUtfttffi« din R.PJR cât și realizări]« rin», netului nostru, a font organizată o exportta* na şl * feri triantaă, la Varşovia Itajxeitla estxipde pano«nl, ear» ogîtbdes, walVAriie tansrruiihrt muncitorea» p» tărâmul producţiei din fabrici, reconstrucţia în şantierele naţionale, muncă «ducativ-culturală, sport, etc. Se arată acţiunile şi realizările întregului tineret din ţara noastră Încadrat in F.N.TD.R. ca şi sportul adus la sprijinirea tineretului din alte ţări prin acţiuni de ajutorare a tineretului grec, spanioll şi din colonii care luptă cu arma’n mână contra impea-latişfoitor aţâţători de nora războaie. Expoziţia mai cuprindă broşuri şi materiale propagandistice, o expoziţie a cărţii din R.Pă, o discotecă care va populariza cântecele popul*»» şi muncitoreşl rtin ţara noastră, precum şi o serie de film, documentara ewre ver face cunoscute tar străinătate muncea şl lupte poporului neertrru Tineretul nostru nprljîai din toate par««« unitate» FIN.T.IXR. Împotriva încercărilor «unor elemente eatoUas şi focial.democrate «te dreapte puse b rtvtjba ta*perialiştilor de a sparg» șl de a abate FJI.TD, dela lupta ei pentru pace. Impozitul proporţional asupra comparărilor Pe zarzavaturi pi fructe Minifderul de Finanţe aduc» la cuMbştoţa m‘dbstriaşTMar şi comerciadiţiilor că la cumpărările dir fumet» şi zarzavateri dela producători s» datorează impozitul prarjoniţloMt d» timbru de 10”1*, cai» a» SichtiS pe bază de borderou. Se atra®« atenţiunea că acei car® mii vor achita tempozitul de 10** se vor pedepsi, pe lângă amenzile fiscale şi cu închisoarea poracţională dela 4 la 12 ani. Sărbătorirea zilei căilor ferate sovietice Agerpres, SI.— Cu prilejul Altei Căilor Ferate Sovistice, A. R. L. IT. S. Filiala Buaurard, şi Casa Prieteniei Sovieto-Romine, organizează, esitănd o mare festivitate, în cadrul căreia va conferenţia d. Alexa Augustin, director general al Căilor Ferata Române, despre: »1 August, Ziua feroviarii lor sovietici”. Festivitatea va avea loc« Părerii de CUltură şi Odifennă al Ganfei Proeteniei, govieto-IRomâne, str- juri Statcovîci mr. R0. Dimineaţa şi după amiază, până la ora 10,30 vor avea loc [ concursuri sportive şi un program de muzică. După conferință la ora 18:30 va uvea un program artistic şi se va rula un film sovietic. Organizarea măcinişului in întreaga ţară In urma dispoziţiunilor luate prin deciziile referitoare la regimul măcinişului şi al fabricării pâinei, direcţia Industriei alimentare prelucrătoare din ministerul industriei, a făcut următoarele precizări : Pentru realizarea măcinişulil pe întreaga ţară, au fost programate 120 de mori cari vor măcina grâul necesar obţinerii făinei, din care va trebui să se fabrice pâinea pentru tartele, pâinea pentru armată, pâinea care se vinde la cota liberă, precum şi a făinei necesare pentru aprovizionarea fabricelor de paste făinoase şl de biscuiţi. Deasemenea s’a mai alcătuit un plan de măciniş pe judeţe care are de scop reglementarea măcinişulu! şl In mediul rural. Pentru Capitală, s’au programat 40 de brutării care vor deservi populaţia— potrivit dispoziţiilor formulate tn decizia respectivă au o pâine de mai bună calitate şi în condiţii de distribuire mult mai bune decât până acum, pentru a se evita distribuirea de pâine rece, aşa cum se efectua până acuro în unele cazuri. Miniatorul industriei a dat sar-cini precise Centralei Industriale a norăritului, şi chiar începând destăzi 1 August se va fabrica pâine din noua exetracţie. PEDEPSIŢI PENTRU CA AU FABRICAT PAINE DE PROASTA CALITATE Direcţia industriei alimentare prelucrătoare din ministerul industriei, constatând că la fabrica Ingra” din Capitală, s’a fabricat pâine de proastă calitate timp de 5 zile la rând, a luat măsuri pentru înlocuirea directorului intreprinderii. Totodată, împreună cu organele direcţiei generale de control economic, a dispus arestarea şefilor de fibricaţie şi a maeştrilor care s’au acut vinovaţi de proasta fabricare . Telegrama trimisă de ceferiști feroviarilor sovietici Agerpres, 31. — Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor C.F.R. a trimis Comitetului Central al Sndicatelor Feroviare, din U.R.S.S., următoarea telegramă, cu prilejul zilei de 1 August, ziua Căilor Ferate Sovietice: De ziua muncitorilor Căilor Ferate Sovietice, Uniunea Sindicatelor de salariaţi ai Căilor Ferate, din Republica Populară Română, în numele «»lor 200.000 membri sindicalişti, vă transmite un salut călduros şi urează feroviarilor sovietici, noui şi măreţe succese pe drumul construirii comunismului. Recunoscători glorioasei Armate Sovietice și marelui dascăl al omenirii, Generalisaimul Stalin, pentru eliberarea noastră de sub jugid fascist, muncitorii feroviari din R.P.R. se străduesc să urmeze pîlda Sindicatelor feroviare din U. R. S .S., care, sub conducerea gloriosului Partid Comunist (bolşevic) sunt un exemplu viu în lupta noastră pentru reconstrucţia Patriei, pentru dezvoltarea regimului de democraţie populară spre socialism, pentru pace, pentru triumful ideilor lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin. Nici o forţă din lume nu va putea sdruncina prietenia legată prin recunoştinţa ce o poartă Poporul Român, Popoarelor Sovietice şi dragstea noastră pentru muncitorii sovietiei din ramur* feroviară. Trăiesc* în veci prietenia dbrtr* poporul român şi popoarele UntimH Sovietic». Triflască conducătorii popoarelor sovietice. Generalisaimul stabil, învățătorul nostru, al tuturora. Trăiască muncitorimea dela Cele Ferate Sovietice. MUNCITORIMEA MAGHIARA PROTESTEAZĂ CONTRA ARESTĂM UN PAPARIGAS Budapesta ti fAmter).— âtT.I. bratismîte! In telegrama Vutecarii Federaţiei Sindicale Mondial», Confederaţia Generală a Mooch «Hm Ungaria protestează te mumele a 1.700 000 immertori organizaţi împotriva Iul Patwrigaa, secreterul al Confederației Generate a Muticii din OmeSa. Confederația Generală a Muncii rtîa Trtogaria «sar» Federaţiei Stedleale Mondiale aft intervinJL In favoarea tort Faparigua pe lângă suveranî grec și ONU. ÎNFIINŢAREA EDITURE! PENTRU LITERATURA ŞI ARTĂ (E. P. L. A.) Printr’un •ut în Mt___________ înfiinţează ..Editura pentru Ute-Prfcnlr’un decret prseldial supărat la MonitousU OAeial de «ri, a« Înfiinţează ..Editura pentru literatură şi artă", (E.P.L.A.) persoană JWridacă d« utilitate publică cu sediul principal în Bucureşti. Obiectul şi scopul acestei persoane juridice este desvoltarea culturii Utere**, artistic« ştttoţâifilea în Republica Populară Română, primn: «0 Editare» de cărţi, reviste şi oriice fel de alte publicaţâ«ni cu subiect literar ştitiinţific şi artistic; b) difuzarea acestor pubieeeţiuni; c) înfiinţarea de întreprinderi accesorii, cu caracter economic, în vederea realizării scopului urmărit, precum şi instituţii de editură, librării, tipografii şi alte asemenea precum şi participarea, în orice mod, la alte întreprinderi de acela? fel; d) organizarea de conferinţe, şezători, festivaluri, spectacole, expoziţii, etc.; e) orice a® miijloc potrivit scopului urmărit. — Patrimoniul „Editurii pentru literatură şi artă (E.P.L.A.) se compune din: a) Imobilul din bulevardul din Lascăr Catargiu nr 39, care a aparţinut Fundaţiei pentru literatură şi artă, precum şi tipografia din str. Latină nr. 8, care a aparţinut Fundaţiei culturale regele Mihai; b) Donaţiunii, legate sau subvenţii; c) veniturile realizate de editură în orice mod; d) întregul patrimoniu al fostei Fundaţii pentru literatură şi artă. — Editura pentru literatură şi artă va fi condusă şi administrată de un comitet de Direcţie, format de 5 persoane numite de către ministerul artelor şi informaţiilor la propunerea Societăţii scriitorilor din Republica Populară Română. — Editura pentru literatură şi artă este cetită pentru actele şi operaţiunile sale necomerciale, de orice impozite către stat, judeţ, şi comună, în aceeaşi măsură în care este scutit şi statul. — Editura pentru literatură şi artă este deasemenea scutită de plata timbrelor şi taxelor poştale de arice natură, pentru corespondenţa şi expedierea de cărţi rartete şi puiblicatoliî, în ţară. — Fundaţia pentru literatori şi artă, cu sediul in BucUireşti, b-dul LaScăr Catargiu nr. 10, organizată prin legea Nr. 479 din 16 Iunie 1945 şi statutul publicat în Monitorul Oficial Nr. 170 din 30 Iulie 1945, se desființează. Contractele de editură încheiata da fosta fundaţie pentru literatură şi artă, cu excepția celor privind lucrări executate si puse în vânzare, nu vor fi executate de către Editura pentru literatură şi altă, decât după prealabila lor revizuire, în termen de trei luni de la data publicării decretului de către comitetul său de direcţie. Contractele care nu vor fi fost revizuite şi aprobate expres in acest termen, se vor considera desfiinţate prin simpla expirare a termenului, fără nici un drept de despăgubire pentru contractanţi, care, însă, nu vor putea fi obligaţi la restituirea sumelor primite în cont. — întreg personalul fostei Fundaţii regale pentru literatură şi artă, trece la Editura pentru literatură şi de încadrările lor anterioare. De asemenea, comitetul de direcţie, Comitetul de direcţie al Editurii pentru literatură şi artă, va putea proceda la încadrarea funcţionarilor preluaţi de la fundaţie, în conformitate numai cu necesităţile d® organizare ale Editurii pentru literatură şi artă, fără a ţine seamă de încadrările lor anterioare. De asemenea, comitetul de direcţie al Editurii pentru literatură şi artă, va putea să iu preia pe funcţionarii care nu vor fi necesari. Funcţionarii nepreluaţi, sau cei care vor refuza încadrarea lor în Editura pentru literatură şi artă, vor primi de la Editura pentru literatură şi artă, o despăgubire egală cu salariul şi accesorii, cuvenita pe IttRa în curs şi cea următoare, aţa citea le au la data publicării prezentului decret. Aventurile d-lui Genius de GEORGE VOINESCU 1 S CURIER JUDICIAR Foitî conducători a! federalei Ilfov trimiţi in faţa instanţei da sabotaj După ample cercetări făcuta de organele Direcţiei Generale a Controlului Economic la Federeţ la Ilfov, au fost trimişi în judeţ cată prin încheierea «dată de comisiunea prezidată de magistre- tul delegat, următorii foşti con s ducători ai Federalei: Al. Popa-seu, din Olteniţa; Gh. Velcea, cAn 1 Bucureşti, Str. Pelerinilor 2; An- ched Bernea, fost şef al serviciu- lui cerealelor; Ion Bratulariu, E cenzor; Ştef. Rapazu, Dum. Hu , lubei, Dum. Litote, Vas. Nemțtu, V. Teodorescu-Ţincu şi Nic. Săivulescu. Primii doi sunt învinuiţi că au cumpărat fără factură 102.587 kgr. seminţe de cânepă şi bor - ceag; că au vândut fără facturi ’ cooperativelor din judi. Ilfov pentru însămânţările de primăvară 55.960 kgr. sămânţă d a cânepă ; ‘ că aţi dat altă destinaţie unei cantităţi ce 3902 kgr. ulei care fusese programat pentru aprovizioniarea cooperativelor; că n’au ţinut regietr« în care să fie trecute cerealei« intrate şi eşite,— şi nici registre de magazie în car« să se treacă, pe articole, canffilt&ţile Intrate şi eşti a cum şi soldul cantităţii, cum prevede art. 4 şi 5 din decizia 4928 din 9 Oct. 1947-Ceilalţi doi învinuiţi ;3* cumpărare fără facturi a mari cantităţi de seminţe şi de vânzare fără factură a unei cantităţi da 2.323.000 kgr. cartofi. De asemenea sant făcuţi răspunzători de Deţinerea registrelor menţionate. Următorilor e tarei 11 se pun în sarcină fapte similare. Ultimii trei sunt învinuiţi că nu au luat toate măsurile pentru cumpărarea la 61.637 kgr. orez brut şi nu au luat măsurile necesare pentru ridicarea acelei cantităţi de orez de la fabrica din Vasilaţi, unde fusese trimis spre decortizare de către producătorii orezului, d-na Olga Stelniceanu şi d. Alex. Tănasa. In legătură cu această operaţie, încheerea dispune şi trimiterea în judecata instanţei de sabotaj a celor doi producători de orez, pentru că nu era predat cantitatea de 61 637 kgr. orez nedecorticat. De asemeniaa a feexpus sub Inculpare şi Const. Teodorescu, fost contabil la fabrica din Vasilaţi, fiindcă a reţinut pentru el cantităţi de orez, mei imiari decât cele fixate prin deciziile ministeriale respective. Procesul a fost repartizat spre judecare la Secția IV-a. ALȚI INCULPAŢI DE SABOTA3 Ioan Popazu, din Six. Nămoloasa 25 Și Samuel Hirsch, — primul fost director al Contrralei cooperativei „Avântul“ din Cal- Plevnei 11 bis, iar secundul în calitate da funcționar la serviciul comercial al acestei «»operative, au fost trimişi în judecata instanţei de sabotaj sub învinuirea de etichetare de preţuri ilegale şi sperată ilicită prin aceea că, în lista de preţuri din 18 Mai 1948, au trecut la unele articole textie preţuri mai mari de cât cele legale, preţuri cu cari s’au făcut vânzări de către funcţionarii centrului No. 6 al cooperativei. — Ion Videa, din Sighet « Elias şi Armin Mălek cuultimul domiciliu în acelaş oraş, au fost trimişi în judecata instanţei de sabotaj pentru că, primul în calitate de mandatar al Federaţiei Naţionale a Cooperativelor Viticole şi Pomicole din Buc. Str. Batiştei 14, având ca efudaţi pe ceilalţi doi, au plăsmuit 6 borderouri, cu cari au justificat faţă de Federaţie cheltuelile făcute în toamna anului 1946 cu procurarea şi transportarea cantităţilor de mere colectate, trecând furniisori şi preţuri fictive. — Osias Zaller, făcând comerţ clandestin destul de important cu imateriale electrotechnice, având concursul lui Haim Wolf, funcţionar la soc. de petrol „Prahova“ (serviciul materialelor) a furnisat acesteia diferite materiale pe care dânsul le avea achiziţionate fără facturi. Cum însă faţă de soc. „Prahova“ trebuia să dea facturi de vânzare, s-a folosit de 11 facturi plăsmuite pe imprimate ale unei firme „Techno Electroza“, în care această firmă apărea ca vânzătoare. Zaller şi Wolf au fost trimişi în judecata instanţei de sabotaj. — Gh. Ursache, patronul magazinului „Sânzeana“ din B-dul Nic. Bălcescu 2, a fost trimis judecăţii pentru etichetare de preţuri ilegale. . — Const. Vârlan din Str. Clu- * cerul Udrican, 3, a fost trimis în judecată pentru exercitare pe o scară întinsă a comerţului clandestin de lemne de foc, cum şi pentru vânzare cu preţ de speculă. Astfel a vândut 504 000 kgr soc. Bumbăcăria Românească şi 173 000 kgr. societăţii Noua Filatură de Bumbac. Pentru 800.000 kgr. lemne fur- nizate în 1947 Batalionului Depozitului Min. Ap. Nat. a luat câte 11 milioane lei de vagon, fără să scadă din preţ costul transportului lemnelor de la staţia de încărcare la staţia de predare, transport care fusese făcut gratuit pe baza fişelor eliberate de numita autoritate. Cum invariatul Vârlan lăsase în gaj Batalionului 200 kgr. bumbac pentru garantarea sume- ] lor primite drept avans asupra j I fumiurii, s’a constatat că n’avea ] acte de provenienţa bumbacului. Aşa că dânsul a fost pus sub inculpare şi pentru cumpărarea fără factură a acelui bumbac. — Miron Trandafirescu, patro- nul magazinului de secerători şi piese de schimb, din Str. Cauza şi 26, a fost trimis în judecată pentru că nu specifica în notele de vânzare, natura cantitatea şi preţul mărfii. Altă infracţiune importată este aceea că încasa supra preţ pena tru materialei© vândute şi în fine că nu a putut prezenta acte I justificative de provenienţă a 43i de pânză da secerători. *, — Pentru că au şi-au îndeplinit obligaţia de a colecta cantităţile de zarzavat şi legume pentru care obţinuseră autorizaţii de la O. L. E. Z. A. R... au fost trimişi în judecata instanţelor de sabotaj următorii: A. Kraft, comerciant de zarzavaturi din Str. Factor Luchem 7; Iosif Manolescu, procuristul firmei „Sageco" din Str. Doamnei 2; Teodor A. Stănascu, coproprietarul firma „Luxor“ din Str. Alem Rusko 2; Const. Stăpănoiu din șos. Ștefan cel Mare 153. EVAZIUNE FISCALA Prin procesele verbale de contravenţie fiscală dresate de organele Ministerului de Finanţe societăţilor „Fuiorul“ din poe. Viilor 44 ?i „Miseri“ din Str. Verrişori 24, în legătură cu prelucrarea d® fire de către cea din urmă pentru cea dirijat, — au fost obligate: prima la plata «sumei de 10 097.437 1« (917.949 lei impozit pe cifra de afaceri și 0.179 490 lei amendă), fer secunda la plata sumei de 1.448.000L Parchetul IMov, prin CL procuror Potra Ionescu, a dat rechizitorul prin care trimite în judecata instanței da sabotaj pentru evaziune fiscală, pe M. Trotonghi, fost adminisztrator delegat la soc. Fuiorul; Const. Trandafirescu, fost preşedinte a cons. de administraţie, domiciliat în Str. I. C. Frimu 3; Al. Biro, fost ad-ter delegat la soc. „Filter**, domiciliat în Str. C. A. Rosetti 14. CONDAMNAŢI DE INSTANŢA DE SABOTAJ Secţia I a instanţei de Rabat» a condamnat la 1 an închisoare pe Isac N. Ion, comerciantde fructe şi zarzavaturi din Piaţa Obor 158, pentru evaziune fiscală şi «numte fiindcă e’a sustras da la plata impozitului pe facturi pentru 14 lăzi cu mere, cumpărate fără acte. — Gh. Groitoru, patronul magazieuhil alimentar din cal. Văcăreşti 29, a fost condamnat la 1 an închisoare de tetra «cotaşi Instanţă, pentru avaziune fiscală constănd îţi vânzare de mărfuri fără bonuri legal« timbrate. — Brutarii Atanasiu Haralambie şi Vas. Costaşi, patronii brutăriei „Litgopol” din Str. Popa Savu 69, fuseseră trimişi în judecată pentru nejustificarea cantităţii de 28.430 kgr. făină. Neprezentânduse la judecată, instanţa i-a condamnat în lipsă la câte 8 ani închisoare. CONDAMNAT LA DAUNE MORALE Parchetul trimisese în judecată penală pe preotul Marin Ionescu, parohul bisericii „Cuibul cu Barză” pentru Injurii şi calomnii la adresa d-lui profesor Nic. Briciuescu, atât în biserica unde oficiază cât şi în şcoala la care era profesor suplinitor. In timpul procesului intervenind un decret de amnistie, preotul a fost amnistiat de inculparea penală, iar procesul a continuat în privinţa daunelor morale pretinse de reclamantul Dinculescu. Prisma Instanţă a condamnat pe preot la 1 milion despăgubire.Tribunalul ca instanţă de apel, a respins apelul preotului , Marin Ionescu şi a admis pe al reclamantului, mărind despăgubirile civile la 10 milioane lei vechi. Sentința fiind casată de câtre Curtea S. IXI-a în urma recursului părîtul, pe o chestiune de farimă, Curtea a procedat la judecarea Idan nou a fondului procesului ." După desbateri și o deliberare de câteva zle, Curtea s’a pronunțat ori condamnând pe preotul Metrin Ionescu să plătească reclamantului Chiculescu suma de 100.000 lei drept daune morale. DIVERSE Parchetul a deschis acţiune publică pentru trafic de influenţă repetat, împotriva lui Ion Dobre, din cal. Griviţei 35, care afirmând că este avocat şi că poate rezolva favorabil cererile către Ministerul de Finanţe, a izbutit să ia de la mulţi solicitanţi importante sume de bani. Totalul ar trece de 600.000 lei. El a fost înaintat cabinetului de instrucţie. Protestul Confederaţiei Generale a Mimeii din R.P.R., împotriva arestării samavolnice a d-lui Paparigas, secretaru! general al C. G. M. din Grecia Comitetul executiv al Confederaţiei generale a muncii din R. P. R. a trimes Federaţiei Sindicale Mondiale, la Paris, următoarea telegramă: Comitetul executor al Confederaţiei Generale a Muncii din R. P. R. a luat cunoştinţă cu profundă Indignare despre arestarea tovarăşului MITZOS PAPARIGAS, secretar general al C. G. M. din Grecia, de către clica monarho-fascistă din Atena, aflată in slujba imperialismului american. In numele întregi muncitorimi manuale şi intelectuale, organizată în mişcarea sindicală din R. P. R., protestăm cu vehemenţă împotriva acestei noul samavolnicii fasciste, comisă priin arestarea lui Paparigas, unul dintre fruntaşii muncitorimii din Grecia şi mai ales în mod legal, în funcţia pe care o deţine. Crimele împotriva mişcării progresiste, a forţelor de eliberare naţională şi a mişcării sindicale din Grecia, sunt opera mercenarilor monarho-fascişti vânduţi trusturilor monopoliste americane şi conduşi de expansionist! din Statele Unite.Rugăm Federaţia Sindicală Mondială să întreprindă de îndată o puternică acţiune pentru curmarea imediată a lanţului de persecuţii şi crime, ce se comit împotriva poporului grec şi a fruntaşilor săi. Rugăm interveniţi la ONU,’pentru eliberarea lui Paparigas, a cărui viaţă este grav ameninţată. Comitetul Executiv al Confederaţiei Generale a Muncii din R. P. R. Preşedinte, GH. APOSTOL’ SOCIETATEA GENERALA A FUNCŢIONARILOR PUBLICI A FOST DIZOLVATĂ Monitorul Oficial de el! publică decretul preasidial prin care ,,Societatea generală a funcţiornarilor publici“ a fost dizolvată, iar întregul activ şi pasiv al societăţii a trecut în patrimoniul ..Institutului de asigurare, economie, credit şi asistenţă a funcţionarilor şi pensionarilor publici”. Cotizaţiile vărsate de membrii fostei societăţi se vor lichida de Institut, iar personalul va fi trecut de asemenea la dispoziţia Institutului. Revizuirea pensionarilor publici Când vor incepe hierurile celorlalte vor incepe Am publicat în numărul de ori amănuntele privitoare la revizuirea pensionarilor publici înregistraţi la Administraţia Financiară a sectorului II Negru, cari urmează să se prezinte comisiunii de revizuire ce lucrează la sediul Tribunalului Ilfov secţia Il-a penală, cu începere de mâine 2 August. In ce priveşte revizuirea celor depinzând de celelalte Administraţii Financiare, putem anunţa următoarele: Revizuirea celor înregistraţi la Administraţia Fin. sect. I Galben se va face de comisiunea care-şi va ţine şedinţele la cabinetul primului preşedinte al Trib. Ilfov. Ea va începe să lucreze la 11 August. Cei înregistraţi la Adţia. Fin. 00 a sect. III, vor fi revizuiţi de comisiunea care va lucra la secţia IlI-a civilă comercială a Trib. Ilfov, iar prima şedinţă o va ţine la 17 August. Cei,. Înregistraţi la Adţia Fina sect. IV, vor fi revizuiţi de comisiunea care va lucra la secţia IV-a civilo-comercială. Aceasta din urmă comisie nu şi-a fixat încă prima şedinţă. Ea va afişa ordinea în care se vor prezenta cei interesaţi. Afişarea se va face la începutul acestei săptămâni, iar primultermen va fi după 19 zile de la afişare. Cei interesaţi sunt avertizaţi, că afişarea se va face atât la uşa tribunalului unde vor lucra comisiunile, cât şi la Administraţia Financiară respectivă. comisiuni întrecerile intre şcolile c. f. r. Serviciul regional al direcţiei educaţiei profesionale c.f.r. a iniţiat la Braşov,, pentru perioada 1 Mai-15 Iulie a. c. o întrecere intre toate şcolile căilor ferate din această zonă. Drapelul trecerii a fost câştigat de şcoala de elevi meseriaşi c.f.r. din Mediaş, ca o răsplată a eforturilor depuse de corpul profesoral, personalul administrativ şi elevi. Drapelul a fost înmânat conducerii şcoalei, la serbarea de sfârşit de an, ce s’a defăşurat într’un cadru festiv. S’au distribuit premii valoroase elevilor, care s’au distins la învăţătură şi au dovedit aptitudini deosebite în practica meseriei în atelierele şcoalei raiffite NOU A PUS IN VAMZARE miOIMBE«. ?i si imc p m ta toala librărie din Capiî&te si provincie •m Difuzarea p estfr- Hbrăriă Centrul de difuzar& a cărţii / EDITURA DE STAT lei no tta .