Universul, septembrie 1948 (Anul 65, nr. 202-227)

1948-09-01 / nr. 202

Anul al 6£*f lsa«pagini­lei Taxa portaH plătită la numerar conform aprobării Dir. Q-rale T. T. T. Nr 26.064/931 Fondator: LUICI CAZZAVILLAN TIPOGRAFIA iiUN S V E RSU L“ înscris sub Nr. 160 Tplb, lifo» CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10: «sft Si TELEFONICE 25 îmbunătăţirea cautaţii mărfurilor Tehnicienii din Statele U­­nite sunt preocupaţi de pro­bleme extrem de „interesan­te”. Iată o pildă. După cum se ştie, becurile au astăzi o durată de ardere destul de lungă — de câteva luni a­­proximativ. Ne-am aştepta poate ca tehnicienii ameri­cani din industria becurilor să caute o metodă de a îm­bunătăţi calitatea becurilor, aşa încât să le prelungească durata de ardere şi să econo­misească, astfel, banii consu­matorilor. Dimpotrivă, tehni­cienii caută o metodă de a scurta cu 1/3 durata de ar­dere a becurilor, căci prin a­­ceastă coborîre a calităţii produselor, regii becurilor vor să mărească vânzarea şi deci profiturile cu o treime. Materialele din care se fa­brică astăzi becurile nu se pretează decât la o ardere îndelungată. Tehnicienii a­­mericani caută de aceea ma­teriale din care să se poată fabrica becuri cu o durată de ardere redusă. Desigur, a­­ceasta este o problemă teh­nică foarte grea. Totuşi, re­gii dolarului nu se dau îna­poi atunci când este vorba de sporirea averii lor, pe spa­tele maselor. Se ştie, de altfel, că toţi marii industriaşi particulari vedeau în vânzarea unor mărfuri de calitate proastă un bun mijloc de a-şi spori câştigurile. Cine n’a auzit, de exemplu, de faimoasele afa­ceri cu încălţăminte de talpă de carton — făcute pe spate­le ostaşilor şi al contribua­bililor? Dacă astfel stau lucrurile în societatea capitalistă, cu totul alta e preocuparea a­­colo unde industria e bun al întregului popor. Astfel, la noi, după ce prin­cipalele întreprinderi au tre­cut în mâinile Statului popular, după ce Statul popular a devenit principalul întreprinzător al ţării, a în­ceput o adevărată luptă pentru îmbunătăţirea calită­ţii. Programele de activitate ale întreprinderilor, angaja­mentele muncitorilor, punc­tele întrecerilor în producţie, toate aceste forme de dirija­re şi stimulare a activităţii productive pun acum pe pri­mul plan problema îmbună­tăţirii calităţii produselor. Ca o măsură concretă tinzând spre realizarea aces­tui scop, s-a decis ca anumiţi muncitori să primească drept sarcină specială controlarea calităţii produselor. Produse­le nu vor fi puse în vânzare aşa cum ies de la muncitorii care se confecţionează. Ele vor fi supuse mai întâi unui control strict, care să garan­teze o calitate superioară. Este caracteristic faptul că proprietarii marilor între­prinderi angajau numeroși „supraveghetori”, care tre­buiau să aibă grijă ca mun­citorii să lucreze până la epuizare. Salarizarea unor astfel de supraveghetori nu apărea proprietarilor particu­lari ca o cheltuială de prisos. In schimb , nimeni nu se gândea să angajeze suprave­ghetori care să se preocupe de o cât mai bună calitate a produselor. Numai Statul popular, odată marile între­prinderi trecute în proprieta­tea sa, a luat iniţiativa con­trolării severe a calităţii pro­duselor. Astăzi Statul are gri­jă de­ uşurarea traiului ma­selor şi ia toate măsurile în stare a asigura o îmbunătă­ţire a vieţii. îmbunătăţirea calităţii mărfurilor va da maselor de consumatori produse care să le acopere cât mai bine ne­voile şi în acelaşi timp, fur­nizându-le produse mai trai­nice, care durează mai mult, le va da posibilitatea de a-şi economisi banii. Muncitorimea, conştientă că roadele muncii ei servesc poporului, arată în diverse chipuri grija ei pentru îm­bunătăţirea calităţii mărfuri­lor. Astfel, muncitorii din fa­bricile care finisează semi­fabricatele, atrag atenţia to­varăşilor lor asupra lipsuri­lor pe care le prezintă semi­fabricatele primite spre fini­sare. Un alt exemplu : mun­citorii de la Flacăra Roşie (fost Mociorniţa) şi-au trimis delegaţi la magazinele de desfacere ale fabricii, dele­gaţi care au stat de vorbă cu cumpărătorii şi şi-au notat propunerile pe care aceştia din urmă le-au făcut în ve­derea îmbunătăţirii calităţii încălţămintei. Iată câteva din aceste pro­puneri : cusătura de ramă este făcută prea la margine şi de aceea aţa se rupe uşor şi talpa se desprinde repede; branţurile nu sunt lipite bine ; placheurile sunt bătute prost Un cetăţean a arătat că cuiele de la bocanci sunt ie­şite la tocuri şi a propus să fie acoperite cu o bucată de meşină. Toate aceste observaţii au fost înregistrate şi s’au luat pe baza lor măsuri pentru­­ îmbunătăţirea calităţii încăl­­ţămintei. Fabrica va confecţiona astfel bocanci şi pantofi mai co­mozi şi mai trainici. Cumpă­rătorii vor fi mai mulţumiţi şi banii lor vor fi mai econo­misiţi. Tocmai acesta este scopul eforturilor care se fac în toate întreprinderile naţiona­lizate pentru a îmbunătăţi calitatea mărfurilor. Vatslie O. Lipeanu DISPOZ1 REFERITOARE LA APLICAREA HOTĂRÂRII CONSILIULUI SE MUSTI PRIVITOARE LA REŢINEREA AJUTORULUI Pentru o justă interpretare şi aplicare a hotărîrii Consiliu­lui de Miniştri din 21 August a. c., prin care se stabileşte că: , ,Avansurile rambursabile a­­cordate ce­ Ministere şi Institu­­ţiunile Publice de orice fel, pre­cum şi de întreprinderile de Stat şi Particulare, salariaţilor lor, în baza Decretului Nr. 8/1948 şi nerambursate până la 1 Iulie crt., se consideră acor­date definitiv cu­­titlul de aju­toare”, se va proceda astfel: Avansurile acordate în baza Decretului Nr. 8/1948, urma să fie reţinute cr­ începere din luna Mai 1948, în rate lunare stabilite prin Decizia de mai sus, şi a­­nume salariaţilor publici de la şefi de serviciu în sus, care au luat avans de 2.000 lei, în 5 rate lunare egale, iar la ceilalţi, care au primit un avans de 2.500 lei, in 6 rate lunare. In ce priveşte salariaţii par­ticulari, cărora li s’a acordat la cei din clasa I-II inclusiv 2.000 lei, iar pentru ceilălţi 2.500 lei, s’a stabilit că acest avans să fie scăzut pentru cei din clasa I-II în 4 rate, pentru cei din clasa III-IV în 5 rate, pentru acei ACORDAT SALARIAȚILOR din V-VI în 6 rate, pentru acei din cl. VII-IX în 7 rate, iar pen­tru clasele X-XII în 8 rate. Conform Deciziei de mai sus, urma deci să se scadă câte 2 rate la fi­ecare salariat, iar nu­mai diferența rezultată după scăderea acestor rate va fi con­siderată ajutor. Astfel la sala­riaţii publici de la şef de servi­ciu inclusiv în sus se va scade 2 rate a 400 lei, ceea ce face 800 lei, restul de 1.200 lei conside­­rându-se ca ajutor, iar la cei­lalţi, 2 rate a 416 lei ceea ce face 832 lei, considerându-se ca aju­tor restul sumei, de 1.668 lei. Iar la salariații particulari pentru acei din cl. I-II câte 500 lei de rată, adică în total 1.000 lei, restul sumei de 1.000 lei considerându-se ca ajutor. Pentru cei din cl. III-IV, câte 400 lei de rată, adică total 800 lei, retsul de 1.200 lei conside­­rându-se ca ajutor. Pentru cei din cl. V-VI. câte 333 lei de rată, adică în total 666 lei, restul de 1.334 lei con­siderându-se ca ajutor. Pentru cei din d­. VII-IX câte 357 lei de rată, adică în total 714 lei, restul de 1.786 lei consi­derându-se ca ajutor, și Pentru cei din dl. X-XI-XII câte 312 lei de rată, adică în to­tal 624 lei, restul de 1.876 con­siderându-se ca ajutor. Cei cărora li s’au reţinut mai mult, li se va restitui diferenţa d.­ către conducerea întreprin­derii sau­ instituţiei, iar celor care li s’a reţinut mai puţin, li se va reţine diferenţa până la sumele arătate mai sus. MOARTEA LUI A. A. JDANOV Moscova, (Rador). — Postul de radio Moscova a anunţat astăzi încetarea din viaţă a lui Andrei Alexandrovici Jdanov, membru al Biroului Politic şi secretar al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice. FEIM TAE­A Cabana de pe muntele Vârful cu dur BARE DE CREDIT PENTRU INVESTIŢII Ministerul finanţelor a întoc­mit un proect pentru organizarea ,,Băncii de Credit pentru inves­tiţii”, iar prezidiul Marei a­­dunări naţionale a emis un de­cret, care va­ apare în Monitorul Oficial de azi, şi potrivit căruia ia fiinţă noua instituţie. „Banca de credit pentru in­­vestiţii” va funcţiona ca socie­tate comercială de stat şi va efectua finanţarea nevoilor de investiţii ale instituţiilor publice şi particulare de orice fel. Mijloacele financiare vor fi puse la dispoziţia băncii de mi­nisterul finanţelor in vederea acordării de credite rambursa­bile sau pentru finanţări speciale cu sau fără dobândă în condi­­ţiunile fixate de acest departa­ment. Deasemenea banca poate să-şi procure fonduri şi de la alte instituţii sau să întrebuinţeze la acordarea de nouă credite anui­tăţile încasate la împrumuturile acordate. Normele de acordare şi utili­­zare a creditelor sau a fonduri­lor nerambursabile vor fi stabi­lite de ministerul finanţelor care va întocmi şi statutul băncii. Banca de credit pentru inves­tiţii va fi condusă de un di­rec­­tor, ajutat de unul sau doi di­rectori adjuncţi, numiţi de mi­nisterul finanţelor. Controlul gestiunii băncii se va face de ministerul finanţelor prin organele sale. REORGANIZAREA SERVICIILOR SANITARE SI MEDICALE ALE C. C. A. S. In cadrul măsurilor de reor­ganizare a formaţiunilor sale sanitare, Casa centrală a asigu­rărilor sociale, a hotârît să re­glementeze internarea în spita­lele C. C. A. S. începând de la 31 August a. c., toate spitalele C. C. A. S. comunică în fiecare seară Di­recţiei Medicale paturile libere, pe specialităţi, indicându-se şi serviciul respectiv în care ur­mează a fi internat bolnavul în ziua urmă­toare. Datorită măsurilor luate­ pe viitor, asiguraţii găsiţi bolnavi de către diversele servicii de consultaţii de pe lângă dispensă­rii, sunt îndrumaţi către medi­cul diriginte care, în mod obli­gatoriu, indică în scris, spitalul unde urmează a fi interna­t bol­navul, simiplificându-se toate ce­lelalte formalităţi. Pentru asiguraţii cari urmea­ză să fie internaţi în spitalele ministerului sănătăţii, s-au făcut de asemeni, intervenţii de către Casa centrală în vederea sim­plificării formalităţilor de in­ternare. Reglementarea internărilor în spitalele C. C. A. S. dă posibili­tate instituţiei să întrebuinţeze, la maximum, spitalele de spe­cialitate, în raport cu calitatea personalului și a utilajului. S’AU ÎMPLINIT 13 ANI DELA INIŢIEREA MIŞCĂRII STAHANOVISTE IN U.R.S.S. Moscova 31 (Rador), transmite: „ Marţi s au împlinit 13 ani dela iniţierea în Uniunea Sovietică a uneia dintre cele mai glori­oase şi invincibile mişcări a timpurilor noastre — mişcarea stahanovistă. Mişcarea stahanovistă oglin­deşte concret marea superiori­tate a sistemului sovietic şi în­semnătatea istorică internaţio­nală a victoriei socialismului în Uniunea Sovietică. Toate ziarele comentează im­portanţa acestei strălucite ani­versări. Astfel PRAVDA scrie următoarele înttre fol editorial: ,, Mişcarea stahanovistă este­­ rezultatul interesului direct pe care fiecare muncitor sovietic I îl poartă ridicării productivită­ţii muncii sale, deoarece ridica­rea productivităţii muncii în condiţiile noastre sovietice în­semnează creşterea prosperităţii materiale a întreg poporului muncitor. Această mişcare a de­venit posibilă deoarece, în urma industrializării ţării noastre, in­dustria noastră socialistă a fost înzestrată cu tehnica modernă şi deoarece grija lui, Stalin pentru pregătirea rezervelor de muncă a ajutat clasei muncitoare sovi­etice să stăpânească această nouă tehnică și să o împingă înainte. Noua caracteristică a stadiului actual al mișcării stahanoviste TASS­­ este exprimată în trecere pe scară tot mai mare de la reali­zările stahanoviste ale muncito­rilor individuali la munca sta­hanovistă a unor întregi echipe, brigăzi şi ateliere. Acest nou stadiu deschide perspective deosebite pentru mă­rirea productivităţii muncii pe scară de masse”. Ziarele de Marţi abundă în ştiri care confirmă aceste afir­maţii. PÂINE ŞI CHIFLE FĂRĂ CARTELĂ LA BUDAPESTA Budapesta,, 31 (Rador). — M. T. I. transmite : Marţi a fost prima zi de vân­zare liberă la Budapesta a pâi­nii şi a chiflelor. Fabrica de pâi­ne a oraşului a făcut totul pen­tru a satisface cererile publicu­lui. Au fost puse în vânzare fără cartelă 5 vagoane de pâine şi jumătate de milion de chiflei Monitorul Oficial ungar de Marţi publică 7 decrete prevă­zând scăderea preţurilor la o se­rie de articole de primă impor­tanţă, printre care legume şi conserve. &­­ Mr. 202 Me£ééftt1: Şl! APARE SUB CONDUCE­REA UNUI COMITET DE DIRECJIE ? D­I­N POLONIA Unul dintre pavilioanele expoziţiei teritoriilor de vest ale Poloniei de la Wroclaw INTELECTUALII LUPTA PENTRU SALVAREA PĂCII ŞI A CIVILIZAŢIEI Reprezentanţii cei mai de seamă ai intelectualităţii pro­­gresiste mondiale s-au întrunit la Wroclaw pentru a susţine prin cuvântul lor lupta de pre­tutindeni a măştilor populare pentru pace şi progres. Iluştrii oamenii de ştiinţă ca Julien Huxley, scriitori reputaţi ca Ilya Ehrenburg, muzicieni fai­moşi ca pianistul Estrella, cre­atori în arta cinematografului ca regizorul Tudovkin, intelec­tuali de toate­ naţionalităţile s’au întrunit în Polonia mânaţi de acelaşi ideal: menţinerea pă­cii şi apărarea culturii într’o lume­ care a suferit atât de crunt ororile războiului. E pentru prima oară poate când asistăm la o manifestare concretă a unităţii intelectuali­ lor pentru a apăra o poziţie progresistă. Desigur, cazuri izolate n’au lipsit. Desigur, in­telectualii sovietici şi alţi oa­meni ai cărţii din lumea în­­treagă au protestat vehement contra barbariei naziste, apoi,­­ după terminarea războiului, contra încercărilor imperialiste de sabotare a păcii şi de reîn­viere a metodelor fasciste de guvernare­. Astăzi, însă, într’un elan admirabil, determinat de o şi mai admirabilă imitate de ideal, ei s’au unit pentru a da o forţă cât mai mare luptei lor. Unul din delegaţii sovietici, M. Ciavrelli, a spus: „Minţile cele mai luminate ale lumii se întrunesc la Wro­claw; vocea lor trebue să uneas­că toate forţele progresiste iar prestigiul lor va contribui la intensificarea luptei pentru a­­părarea idealurilor celor mai mulţi oameni. Şi unul din a­­ceste idealuri e demnitatea umană. Problema demnităţii omeneşti şi a demnităţii inte­lectualilor e de o actualitate arzătoare. Fascismul n’a însem­nat—în ultimă analiză — alt­ceva decât un monstruos dis­preţ al omului. Condiţia de cxistenţă a intelectualilor sub fascism a fost o umilire adâncă, o negare totală a capacităţilor lor. Acolo unde domneau forţa brută şi instinctele josnice, va­lorile­ spirituale nu-şi găseau­ nicio preţuire. Pastei tot unde a pătruns furia nazistă, intelec­tualii progresişti, cară nu s’au vândut barbariei cotropitorilor■ au plătit cu sângele lor îndrăz­neala de a fi arătat adevărul. Astăzi, la patru ani după ter­minarea războiului, constatăm plini de revoltă că sunt din nou, puse in practică vechile sisteme fasciste de înjosire] a intelectualilor. Reacţiunea ama­­ricana încearcă să astupe, gla­sul intelectualilor , vinaresi­şfi din Sta­telle-Unite, care demască uneltirile­ imperialiştilor de acolo de subjugare a popoare­lor şi de subminare a păcii. Oameni ca Howard Fast, tea Cha­rlie Chaplin sunt­ judecată de aşa zisul Comitet pentru anchetarea activităţii antiamericane. Aspiraţiile inte­lectualilor progresişti spre­ li­bertate, spre pace, spre pro. Slî’/î® Călin (Continuare in pag. 2­ a) ANIVERSAREA ZIARULUI „ROMANIA! MAGYAR SZO“ In ziua de 1 Septembrie 1947 a apărut, la Bucureşti, primul număr al ziarului „Romániai Magyar Szó”. Evenimentul a fost înregis­trat în presa noastră ca o nouă confirmare a faptului că toţi cetăţenii ţării noastre au azi drepturi egale, oricare ar fi na­ţionalitatea lor. Această deplină egalitate de drepturi este acum înscrisă în­­ constituţia Republicii Populare­­ Române. Ea certifică profunda­­ deosebire care există între re­gimul de azi al prieteniei şi co­laborării şi regimurile vechi care ne aţâţau — şi pe români şi pe unguri — la ură unii contra altora, pentru a putea fi practi­cată politica imperialistă de menţinere a focarului de răz­­boiu din această parte a Euro­pei, politică care a făcut ca şi poporul român şi cel ungar să cadă în ghiarele hitlerismului şi să fie antrenate în criminalul războiu contra Uniunii Sovie­tice. Azi, lucrul acesta nu mai e posibil pentru că şi în Ungaria şi în România sunt regimuri care fac din colaborarea popoarelor noastre, şi mai, ales din priete­nia cu Uniunea Sovietică ele­mentul esenţial al securităţii şi independenţei lor, al păcii şi progresului lor." Existenţa unui ziar de limbă maghiară la Bucureşti măsoară adâncimea prefacerilor realizate la noi şi arată cât de larg e o­­rizontul care se deschide­­în­ ca­lea solidarităţii naţionalităţilor conlocuitoare cu poporul român şi a prieteniei şi colaborării cu popoarele vecine. [ Consecvent liniei pe care şi-a­­ fixat-o, ziarul ,,Romániai Ma­gyar Szó” stă în slujba demo-j - craţiei româneşti ca un organ de îndrumare şi de mobilizare a maselor muncitoare maghiare în lupta comună pentru propăşi­rea şi întărirea Republicii Popu-­ lare Române. Prezent în toate marile refor­me realizate de muncitorime sub îndrumarea Partidului Mun­citoresc Român, ziarul ,,Romá­niai Magyar Szó” a adus o pre­ţioasă contribuţie în pregătirea, aplicarea şi consolidarea lor, popularizând în rândurile con­cetăţenilor maghiari străduinţele întregului popor muncitor, pen­tru a asigura ţării un viitor mai bun. In scurta dar rodnica sa e­­xistenţă de până acuma, con­fratele nostru de limbă maghiară a căutat şi a isbutit să depună o activitate plină de succes pentru lichidarea rămăşiţelor­­ şovine şi revizioniste din sânul­­ populaţiei maghiare, contribu­ind, prin aceasta, nu numai la desţelinirea drumului spre pro­­f­gres şi spre bună­starea celor­­ ce muncesc ci şi la adâncirea­­ prieteniei dintre români şi un­guri. Legat de străduinţele mase­lor muncitoreşti maghiare, care sunt aceleaşi­, cu ale celor româ­neşti, ziarul „Romániai Magyar Szó” luptă fără preget alături de întreaga­­ presă democratică din­ ţara noastră, pentru realiza­rea aspiraţiilor poporului. ■ Urăm confratelui nostru, la aniversarea de un an, viaţă lun­gă şi plină de înfăptuiri viitoare, demne de cele de până acuma. ( ÎNFIINŢAREA casei de economii. CECURI ŞI CONSEM­NAŢIUNI Casa de depisuri şi Casa de economie, credit şi cecuri poştale s’au contopit In baza proectului întocmit de ministerul finanţelor, Prezidiul Ma­rei Adunări Naţionale, a emis un decret­­pentru înfiinţarea şi organi­zarea Cassei de economii, cecuri şi consemnaţiuni, decret care va a­­pare im Monitorul Oficial de azi. Această nouă instituţie bancară a fost înfiinţată prin contopirea pa­trimoniilor Cassei naţionale de e­­conomii, şi cecuri poştale şi a Casei de depuneri şi consemnaţiuni. Ca­sa de Economii, Cecuri Şi Con­­semnaţiuni, denumită Prescurtat C. E.C. va face următoarele operaţii: a) Primeşte, fructifică şi restitue depunerile pe livretele de economii. In vederea stimulării spiritului de economii în massele populare poata acorda premii de încurajare depu­nătorilor. 1­) Execută operaţiuni de primiri şi plăţi în conturi curente de cecuri. c) primeşte spre consemnare, păs­trare şi administrare valori, efecte şi numerar pe baza dispoziţiunilor din legi şi regulamente a ordinelor judecătoreşti şi ale instituţiunilor publice sau de interes general, pre­cum şi pe baza întrebuinţării de că­­tre particulari. d) Execută pentru Stat sau alte instituţioni, orice operaţiuni privind emisiunea, administrarea şi răscum­părarea împrumuturilor pe piaţa in­ternă, pe baza d­epoziţiunilor Minis­terului Finanţelor. e) Execută plăţi de salarii şi pen­­si­­i" domiciliu. f) Execută orice alte operaţiuni date în atribuţiunile sale de Minis­terul Finanţelor. Statul: Prin Ministerul Finanţelor garantează depunerile pe livretele fie economii ale Cassei de Economii, Cecuri şi Consemnaţiuni împreună cu dobânzile lor. Operaţiunile pe Tvrutele de eco­nomii şi în conturile curente de cecuri sunt secrete. • Operaţiunile Cassei de Economii, Cecuri şi Consemnaţiuni se efec-­­ tuează prin: sediile proprii, oficiile­­ poştale, administraţiile financiare şi alte instituţii sau întreprinderi pe­­ bază de convenţii speciale. Toate disponibilităţile de numerar ale tuturor unităţilor administra­tive de Stat care nu au caracter economic (Primării Prefectului, etc.), ale aşezămintelor şi fundaţiilor de orice fel, comitetelor şcolare, paro­hiilor, fondurilor speciale şi care nu au conturi la Banca Naţională a Ro­mâniei, vor fi depuse şi păstrate in conturi curente la Cas­a de Eco­nomii, Cecuri şi Consemnaţiuni. Ministerul Finanţelor va deter­mina prin deriziune unităţile admi­nistrative, persoanele juridice şi fondurilor speciale ce intră în pre­vederile prezentului articol. Deasemeni, unităţile sindicale şi ale organizaţiilor culturale sau sportive vor depune în cont curent la Ca­sa de Economii, Cecuri Şi Consemna­ţiuni toate disponibilităţile lor de numerar. Toate actele şi operaţiunile Cassei de economii, cecuri şi consemna­­ţiuni, cererile şi adresele titularilor,­ avizele şi actele făcute în legătură cu serviciile Cassei, extrasele de cont, publicitatea prin ziare şi re­viste, radio, cinematograf, afişaj Public, afişaj în vagoane de cale­ ferată tramvai, autobuze, vitrine, pe corespondenţă şi imprimatele expediate prin Poştă, sunt scutite de orice taxă de timbru şi impozit pe actele şi faptele juridice, precum şi de orice alte impozite sau taxe ale statului, judeţului sau comunei, instituţiile de drept Public vor e­­xecuta publicitatea în mod gratuit, iar cete de drept privat după un ta­rif preferenţial. Sunt scutite de asemenea, de orice impozite dobânzile plătite de Ca­sa de economii, cecuri şi consemna­ţiuni. Toate scutirile de mai sus se cor­sideră înscrise în legile fiscale. Sumele, datorate­­Caisei de Econo­mii, Cecuri şi Consemnaţiiuni sub orice titlu, vor putea fi urmărite prin agenţii fiscali, după procedura prevăzută în codul de procedură fiscală. Sumele depuse pe livretele de e­­conomii şi în conturile curente de cecuri, nu pot fi poprite sau urmă­rite decât dacă se stabilește prin (Continuare in pag. 2-a) ------­ CONDIŢIILE DE PRESCHIMBARE A unor timbre fiscale Ministerul Finanţelor aduce la cu­noştinţa generală că timbrele mobie­l fiscale, timbrele de facturi, borde­­­­rouri şi timbrele impozit excepţio­nal cari se retrag din circulaţie pe data de 1 Septembrie 1948, se vor primi la preschimbare în condițiunil prevăzute prin decizia nr. 428.631 publicată în Monitorul Oficial nr 192 din 20 August 1948, începân­de la 1 Septembrie 1948, până la dat de 15 Septembrie a. c. inclusiv. MASURI PENTRU INTENSIFICAREA TRAFICULUI DE MĂRFURI Agerpres. 31. — pentru a sa­tisface cerinţele publicului trans­portator, Direcţiunea C. F. R., a luat toate măsurile ca vagoa­nele cerute să fie puse la dispo­ziţie în termenul cel mai scurt posibil, urmărindu-se, în acelaşi timp, ca transportul la destina­ţie să se efectueze de asemenea în minimum de timp. ■ In felul acesta, se face o eco­nomie considerabilă de timp în circulaţia vagoanelor de marfă, economie care poate fi utiliza­tă pentru intensificarea traficu­lui şi executarea, altor transpor­turi de mărfuri.­­ Pentru ca ,acest lucru să se poată efectua în cele mai bune­­ condiţiuni, Direcţiunea Mişcării­­ C. F. R. foloseşte metoda prea­­vizărei şi a avizării transpor- t­­urilor. Predătorul mărfei este­­ înştiinţat cu câteva ore mai în­­nainte de a i se pune vagonul la dispoziţie, iar destinatarul, înainte de sosire. In felul acesta predătorul și destinatarul au timp să-și ia­ măsurile necesare pentru că în­cărcarea și descărcarea vagonu­lui să se facă în timpul cel mai scurt.

Next