Universul, octombrie 1948 (Anul 65, nr. 228-254)

1948-10-01 / nr. 228

r I ­s i Anul al 65-lea Fondator: LUICI CAZZAVILLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL“ înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov , 9 PAGINI 4 LEI taxa postali plătita in numerar conform aprobării Dir. G-rale P. T. T. Bhr. 35.064/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. * 1 0 NECESARA ACTIUNE SANITARA Pentru că mi-a plăcut să trăiesc în realitatea vie, am fost pedepsit de câteva ori în vieaţ­ă să admir statistici frumos colorate. In timpul războiului, am fost trimis de către o mare unitate la o unitate şi mai mare pentru a afla situaţia sanitară a re­giunii, întinderea molimii, măsuri de apărare, mijloa­cele de care dispunem ele. Figura posacă a celui mai mare doctor militar al celei mai mari unităţi, nu-mi spu­nea nimic bun; după ce a luat cunoştinţă de obiectul misiunei mele, s’a strâmbat nemulţumit şi, fără o vorbă, mi-a făcut semn să-l urmez­ Ajunşi în cancelarie, mi-a făcut un alt semn spre pe­rete : aici erau atârnate fel de fel de hărţi şi fel de fel de grafice, unele mai frumos colorate ca altele. Respec­tuos, am admirat câteva pă­trăţele colorate, deasupra cărora scria: legendă, iar deasupra mai multe coloane drepte, mai scurte sau mai lungi, tot aşa de frumos co­lorate şi având în dreptul fiecăreia cifre. După ce s’a convins că am admirat sufi­cient sforţările d-sale, d. ge­neral doctor m’a întrebat: — Eşti lămurit? In faţa unei asemenea evi­denţe, n’am îndrăznit să neg- Am întrebat totuşi de ce mijloace dispunem şi ce mă­suri trebuie să luăm. Pe un ton sec, generalul mi-a răs­puns că n’are mijloace de nici un fel; că a făcut ra­port; că aşteaptă şi dacă vine ce-i trebuie, va da or­dine ; apoi, cu alt gest, mi-a făcut semn că pot să plec. Mi-am amintit de această întâmplare, când am citit că viitoarele acţiuni pentru combaterea epidemiilor vor avea caracter de activitate pe teren, „părăsindu-se sis­temul arid şi superficial al simplelor documentări statis­tice şi al ordinelor circulare inerente biurocratismului ar­haic“. Să nu uităm că în lumea satelor, mai ales, din punct de vedere şcolar ca şi din punct de vedere sanitar, a­­vem o moştenire deosebit de grea lăsată de regimurile defuncte. Nu avem nici su­ficienţi învăţători şi nici su­ficienţi medici, tot din ace­leaşi pricini, cum s’a spus de atâtea ori, îndreptarea aces­tor stări de lucruri nu se poate face numai prin sta­tistici, rapoarte şi ordine cir­culare. Hârtie, slavă Dom­nului, este; am citit şi eu unul din aceste ,,ordine“, in care se preciza, până la cele mai mici amănunte ştiinţi­fice, felul cum trebuie făcu­tă o deparazitare , de câte ori trebuie dat cu fierul de călcat şi câte grame sau mi­­ligrame intră într’o savantă soluţie desinfectantă- îmi în­chipuiam un asemenea ordin ajuns într’un sat la şaizeci de kilometri de gară: docto­rul încurcat, sătenii plini de respect faţă de substanţele cu rezonanţe aşa de miste­rioase, agentul sanitar scăr­­pinându-se în cap, fiindcă nu ştia dacă va găsi cântar pen­tru asemenea proporţii. De­­aceea am luat act cu satis­facţie că, la conferinţa care dezbate aceste probleme sa­­nitare, prezidată de dr. Mâr­­za, noul ministru al sănătă­ţii, s’a accentuat asupra ca­racterului local al probleme­lor şi al soluţiilor lor ime­diate. înainte de a da ordi­ne, trebuie ştiută situaţia fie­­cărei regiuni şi ce măsuri s’ar putea lua mai întâiu, chiar la faţa locului-Bine­înţeles, acţiunea practică imediată trebuie sprijinită îndeaproape de autoritatea ştiinţei. Au fost medici care, pentru a nu se deplasa în comunele mai în­depărtate, au trimis acolo agentul sanitar, bazându-se pe „bunul lui simţ“. Bunul simţ este însă o sabie cu două tăişuri: se poate întoar­ce împotriva celui lesne cre­­zător. Numai o campanie de asemenea proporţii, bazată pe o neîntreruptă interac­ţiune a practicului şi teore­ticului, poate da rezultatele mulţumitoare pe care le aş­teaptă ţara. Al. Dimitriu-Păuşeşti Marile trusturi americane întreţin „panicele periodice de război“ Henry Wallace acuză pe ministrul apărării Forrestal New York, 30 (Rador). —TASS transmite: După cum arată coresponden­tul ziarului , „New York Times“, Henry Wallace luând cuvântul în ziua de 28 Septembrie la Dal­las, în Texas, a condamnat din nou „criza diplomaţiei“ america­ne şi a cerut să se facă cerce­tări asupra „panicelor periodice de războiIn acest scop el a propus înfiinţarea unui „comitet compus din americani reprezen­tativi pentru stabilirea faptelor Henry Wallace a declarat că o asemenea cercetare va stabili în mod obiectiv legătura dintre criza actuală şi marile trusturi care încearcă să-şi păstreze „fa­buloasele profituri ale industriei de război şi preţurile mari“ şi care sunt interesate in militari­zarea Americei. Henry Wallace a acuzat din nou pe ministrul apărării For­restal de a se afla în serviciul companiilor petroliere america­ne care au interese în Orientul Mijlociu. Declarând că Forrestal are mâinile mânjite cu petrol, Henry Wallace a­ continuat: „Dacă vă gândiţi puţin veţi înţelege că Forrestal are mâinile pătate şi cu sângele bărbaţilor, femeilor şi copiilor ucişi pentru că au luptat pentru democraţie în Orientul Mijlociu, împotriva regilor arabi ai petrolului care sunt susţinuţi de Forrestal şi de oameni ca el“. REALIZĂRILE DE PE ŞANTIERUL NAŢIONAL BUMBEŞTI - LIVEZENI Greutăţi întâmpinate.­ Lucrări complet terminate II. Reportaj de R. DONICI Pentru ca noua linie ferată Bumbeşti-Livezeni să poată de­veni o arteră de mare circulaţie între Oltenia şi Muntenia, de o parte şi Ardeal de altă parte, porţiunea Filiaşi-Bumbeşti, con­struită demult şi care are carac­teristicile unei linii­ secundare, a suferit şi ea numeroase trans­formări şi consolidări. Astfel, s’a şi dat în circulaţie varianta Filiaşi-Ţânţăreni cu toa­te lucrările aferente şi s’a con­struit o variantă a şosetei Tg. - Jiu-Tr.-Severin. De asemeni, tot pe porţiunea Filiaşi-Bumbeşti, au fost con­struite câteva poduri, noi, iar altele sunt în curs de desăvâr­şire. In staţia Tg.-Jiu, care va fi lărgită cu patru linii, se vor con­strui un castel de apă şi un triunghi pentru întoarcerea lo­comotivelor. . La capătul opus al nouii linii, in staţia Livezeni, se construesc două poduri noi cu tabliere de metal si şase linii noi, ultima lucrare necesitând un volum de 45.000 m. c­ t clasamente. Defileul Jiului prin care trece linia e foarte sălbatic si îngust. De aceea, noua cale a cerut un număr neobişnuit de mare de lucrări de artă şi a pus de multe ori probleme foarte dificile teh­nicienilor. Pe o distanţă de 33 km. s-au construit 37 tuneluri în lungime totală de aproape 8 km­, peste 124 viaducte, poduri şi podeţe însumând aproape 7,5 km., vreo 7 km., ziduri de sprijin, apoi nu­meroase alte lucrări: pereuri zi­dite, brăzduiri, drenuri, rigole, etc. Astfel 75°/6 din linie repre­zintă lucrări de artă şi numai 25% se execută pe terasamente obişnuite, dar şi ele s’au săpat aproape exclusiv în stâncă. Şapte poduiri mari s’au întins peste apele repezi ale Jiului­ GREUTĂŢI ÎNTÂMPINATE Datorită muncii neobosite şi spiritului de sacrificiu al tinere­tului voluntar, precum şi sfor­ţărilor depuse de specialiştii sa-­lar­laţi de pe şantier, numeroase lucrări de pe noua linie au şi fost isprăvite majoritatea din ele înainte de termenul hotărît prin planul de lucru. Câteva lucrări au avut însă de suferit din cauza unor puternice alunecări de teren, când stânci uriaşe, însumând mii de metri Cubi de piatră, s’au prăbuşit peste linie. S'a pierdut mult timp preţios cu deblocarea porţiunilor de li­nie acoperite cu piatră- Astfel, într’un singur punct, la Schuster, au fost de deblocat 3000 m. c. de piatră- In timpul şederii noa­stre pe şantier, se lucra zi şi noapte în aces punct, unde pie­trele erau rostogolite în albia ingustă şi prăpăstioasă a Jiului Aceste deblocări se executau sub conducerea supraveghetoru­­­lui de lucrări Fantasi. Printre lucrările complect ter­minate în cursul acestui an, tre­­bue menţionate următoarele: In sectorul Diniş, podul Simi­­loi şi tunelurile; Diniş, Lespezi Lucrări pe şantierul Bumbeşti - Livezeni 1 SUCCESUL FORŢELOR PĂCII Faptul că, la ONU, Co­mitetul General a hotărît, printr’un vot unanim, să înscrie propunerile sovie­tice pe ordinea, de­şi a A­­dunării Generale constitue nu numai un răsunător succes al Uniunii Sovietice, ci şi al tuturor popoarelor iubitoare de pace. Voinţa de pace e, astăzi atât de puternică în rându­rile maselor populare, iar h­otărîrea lor de a lupta pentru a înfrânge pe unel­­titorii la război atât de mare, încât nici cei care — la ONU — dirijează „ma­şina de vot“ nu au îndrăs­­nit să se ridice contra în­scrierii pe ordinea de zi ti­pr­o­punerii or sovietice de interzicere a armei atomi­ce ca armă folosită în sco­puri agresive şi nu pentru apărare, şi de reducere cu o treime — în răstimp de 1n an — a forţelor armate, navale, terestre şi aeriene ale Statelor­ Unite, Angliei, Uniunii Sovietice, Franţei şi Chinei. Desigur că atitudinile ce vor fi luate atunci când pro­punerea sovietică va veni în discuţie, vor arăta ade­vărata faţă a provocatorilor de război. Deocamdată, ni­meni nu a îndrăsnit să se ridice contra înscrierii lor pe ordinea de zi. Acest lu­cru măsoară imensa forţă morală a Uniunii Sovietice şi a politicii ei de pace, for­ţă datorită tocmai faptului că Uniunea Sovietică, face o consecventă politică de apărare a păcii şi a dreptu­rilor şi libertăţilor popoa­relor. Această politică, fiind în conformitate cu inte­rpsele şi năzuinţele maselor popu­lare de pretutindeni, este sprijinită de ele şi asigură Uniunii Sovietice acel pres­tigiu internaţional de care sunt obligaţi­ să ţină seamă chiar şi cinicii provocatori de războaie. Răsunetul mondial al pro­punerilor Uniunii Sovietice, care a cerut nu numai inter­zicerea armei atomice şi imediata reducere cu o trei­me a tuturor forţelor ar­mate, ci a propus şi stabi­lirea unui organism inter­naţional de control — în ca­­drul Consiliului de Secu­ritate — pentru a suprave­ghea şi controla îndeplinirea măsurilor de reducere a înarmărilor şi de interzi­cere a armei atomice, răsu­netul mondial al acestor pro­puneri a fost atât de mare, încât el a obligat pe toţi să admită înscrierea lor pe or­dinea de zi, constituind un mare succes al forţelor pă­cii, în fruntea cărora se află şi luptă — cu atâta consec­venţă şi vigoare — ţara so­cialismului. ÎNSTRĂINĂRILE de materiale DIN ÎNTREPRINDERILE MINIERE §I PETROLIFERE VOR FI ASPRU­ PEDEPSITE Primim următorul comunicat al Ministerului minelor şi pe­trolului : Se aduce la cunoştinţa tuturor că în conformitate cu art. 4 şi 20 din legea naţionalizării nr. 119 din 11 iunie 1948, nici o între­prindere minieră sau petroliferă, chiar dacă nu este naţionalizată, nu va putea înstrăina, nici în total şi nici în parte, şi nici muta utilajul său sau instalaţiunile sale, decât cu autorizarea prea­­labilă a Ministerului Minelor şi Petrolului. înstrăinările de utilaje şi ins­­talaţiuni miniere şi petrolifere, fără respectarea dispoziţiunilor de mai sus, sunt nule de drept, nulitatea fiind de ordine publică şi putând fi invocată de oricine. Clauzele de plată în natură, prevăzute în contractele de ex­tracţie a materialului tubular din sonde, sunt considerate îns­­trăinări. Cei cari au admis mutări sau înstrăinări de utilaje sau insta­­laţiuni miniere şi petrolifere fără aprobarea Ministerului Minelor şi Petrolului precum şi cei cari au ştiut despre ele, se vor pe­depsi potrivit legii pentru re­­primarea speculei ilicite şi a sa­botajului economic. In termen de 30 zile de la pu­blicarea acestui comunicat toţi cei cari au admis mutări sau înstrăinări de utilaje şi instala­­ţiuni miniere şi petrolifere, pre­cum şi toţi cei cari ştiu despre ele, sunt obligaţi să le aducă la cunoştinţa ministerului minelor și petrohilu'­ direcția planifică­rii. Şcolile tehnice medii vor funcţiona cu Având în vedere numărul excepţional de mare de în­scrieri în acest an la şcolile medii, ministerul învăţă­mântului public hotărăşte: Şcolile tehnice medii, ca şi şcolile pedagogice, vor funcţiona, acolo unde este şi cele pedagogice clase paralele nevoe şi condiţiunile per­mit, cu clase paralele, atât pentru anul I cât şi pentru anul II. Ministerul va stabili loca­lităţile şi şcolile unde vor funcţiona clase paralele. PRECIZĂRI IN LEGĂTURĂ CU­ AMANAREA LA STUDII A STUDENŢILOR INCORPORABIlI IN ACEST AN Uniunea Naţională a Studenţi­­lor din România aduce la cu­noştinţa studenţilor inncorpora­­bili în acest an, următoarele precizări în legătură cu amâ­narea pentru studii: In urma demersurilor făcute de U.N.S.R., s-au obţinut urmă­toarele : 1.­­ Marele Stat Major a dis­­pus amânarea termenului de depunere a cererii şi actelor pentru amânarea la studii până în ziua de 3 octombrie a. c., inclusiv. Până la această zi, studenţii trebue să depună la Cercurile Teritoriale o cerere de amânare a încorporării pentru studii, o adeverinţă din partea Facultăţii că au frecventat regulat cursu­­rile în anul 1947/48 şi reliprsa de plată a taxei militare. 2.­­ Ministerul de finanţe a aprobat pentru studenţi, fii de muncitori, ţărani săraci şi mici funcţionari, amânarea depunerii recipisei de plată a taxei mili­tare, până la 1 Noembrie a. c., urmând ca plata taxei ce le va fi fixată în acest răstimp, de către Administraţiile Financiare în raza cărora aceşti studenţi sau părinţii lor îşi au domiciliul fiscal, să se facă în trei rate lunare în lunile Noembrie şi Decembrie 1948, precum şi Ia­nuarie 1949. Studenţii, intrând în categori­­ile de mai sus, se vor adresa în cursul zilelor de Vineri 1 Oc­tombrie, Sâmbătă 2 Octombrie şi Duminică 3 Octombrie a. c., Co­mitetelor Centrelor Universitare U.N.S.R., care le vor da toate lămuririle necesare. UN COMUNICAT AL MARELUI STAT MAJOR Marele Stat Major aduce la­­­cită asemene amânări, se pre­­cunoştinţă că depunerea cere­ lungeşte până la­ data de 3 Oc­­rilor şi actelor de amânare de­c­tomvrie 1948, inclusiv, încorporare pentru studii, la­­ Prezenul comunicat serveşte : ~ _ . I Cercurile Teritoriale, de către drept ordin Cercurilor Terite­(Continuare în puți. 2-a) | tinerii care au dreptul și solid |­riale. REDUCERILE DE PREŢURI HOTĂRÂTE DE CONSILIUL DE MINIŞTRI DE ERI Scutirea de impozite a veniturilor salariaţilor provenite din munca in acord Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică: Consiliul de Miniştri s-a în­trunit în ziua de 30 Septem­brie a. cu orele 12, sub pre­şedinţia d-lui Prim Ministru dr. Petru Groza. Consiliul de Miniştri, exa­minând raportul făcut de către Vice Preşedintele Consiliului de Miniştri, Gh. Gheorghiu- Dej, asupra lucrărilor în le­gătură cu reducerea preţuri­lor la produsele alimentare, de îmbrăcăminte şi încălţăminte, cunoscând că în urma re­formei monetare şi a naţio­nalizării principalelor între­prinderi industriale, bancare şi de transport s’au creat condiţii noui de desvoltare a vieţii economice a ţării; constatând că eforturile de­puse de oamenii muncii pen­tru sporirea producţiei şi re­ducerea preţurilor de cost au făcut cu putinţă scăderi la preţurile de vânzare, degre­vări fiscale şi reduceri de taxe de consumaţie, preocupat de grija de a îm­bunătăţi condiţiile materiale de viaţă ale celor ce muncesc; hotărăşte să reducă preţu­rile de vânzare cu 20-40 la sută în sectorul alimentar, cu 20-30 la sută în sectorul de îmbrăcăminte şi cu 20-50 la sută în sectorul de încălţă­minte. Decizia cu arătarea în par­te a preţurilor noui va fi pu­blicată în Monitorul Oficial din 1 Octombrie 1948 şi va intra în vigoare la aceiaşi dată­ De asemenea, Consiliul de Miniştri a hotărât scutirea de impozite a veniturilor salaria­ţilor provenite din munca în acord, ca și desfiinţarea taxe­lor de timbru pentru chitan­ţele semnate de salariaţi la încasarea salariilor. Consiliul a însărcinat Mi­nisterul Finanţelor cu aduce­rea la îndeplinire a acestei hotărâri, care urmează a in­tra în vigoare tot pe data de 1 Octombrie a. c. Şedinţa a luat sfârşit la o­­rele 14. DECIZIA CU NOILE PRETURI Conform hotărîrilor Consi­liului de Miniştri, prețurile mărfurilor de mai jos se scad după cum urmează: 1. Carne bovine dela lei 116 kgr- la lei 70 kgr-2- Zahăr dela lei 70 la lei 56 kgr. Paste făinoase dela lei 57 kgr. la lei 40. Americă nealbită dela lei 68 metrul la lei 53 metrul. 5. Americă albită dela lei 71,50 metrul la lei 58 metrul. 6. Atică vopsită dela lei 69 metrul la lei 55 lei metrul. 7­ Stambă­­imprimată dela lei 95 metrul la lei 80 metrul-8 Zefir albit și vopsit al­bit și imprimat dela lei 90 metrul la lei 77 metrul. 9. Chifon, albit și apretat dela lei 88 metrul la lei 73 metrul. 10. Finet, vopsit sau im­primat dela lei 75 metrul la lei 55 metrul. II. Doc vopsit dela lei 146 metrul la lei 119 metrul. 12. Caşmir, mercerizat și vopsit dela lei 114 metrul la lei 97 metrul. 13. Prosoape dela lei 89 metrul la lei 64 metrul-14 Pânză pentru batiste dela lei 84 la lei 65-15- Tifon albit, hidrofilat dela lei 37 metrul la lei 27 metrul 16. Dril vopsit dela lei 134 metrul la lei 105 metrul. 17- Barch­et, imprimat și­­cămașat dela lei 118 metrul la lei 97 metrul. 18. Sibir dela lei 145 me­trul la lei 122 metrul. 19- Pantalonic dela lei 145 metrul la Iei 121 metrul. 20 Basmale dela lei 66 buc. la lei 42 buc. 21 Strux dela Iei 120 me­trul la Iei 95 metrul­ 22. Ciorapi pentru bărbați pană la nr. 16 dela lei 53 perechea la lei 45 perechea. 23­ Ciorapi pentru bărbați nr. 18—20 dela lei 50 pere­chea­ la lei 42 perechea. 24 Ciorapi pentru femei până la nr. 16 dela lei 75 perechea Ia lei 65 perechea. 25 Ciorapi pentru femei n - 18—20 dela lei 68 pe­rechea la lei 58 perechea-26­ Ciorapi pentru copiii nr- 1—3, dela lei 35 la 30 lei perechea. 4—6, dela lei 42 la 35 lei perechea. 7—10 dela lei 54 la 46 lei perechea. 27 Şosete pentru femei dela lei 39 perechea la lei 33 lei perechea. 28. Chiloţi femei dela lei 126 bucata la lei 107 bucata. 29 Flanele sport dela lei 109 bucata la lei 93 bucata. 30. Flanele pentru bărbaţi dela lei 209 metrul la lei 152 buc. 31. Cămăşi pentru bărbaţi dela lei 299 buc. la lei 254 buc. 32. Aţă de cusut nr. 50 dela lei 10 mosorul la lei 9 mosorul. 33. Aţă de cusut nr. 40 dela lei 13 mosorul la lei 12 mosorul. 34. Stofă costum barbă­tesc dela lei 806 metrul la lei 578 metrul. 35. Stofă pardesiu bărbă­tesc dela lei 916 metrul la lei 641 metrul. 36. Stofă palton bărbătesc dela lei 1535 metrul la lei 1037 m­etril. 37. Stofă rochie dela lei 380 metrul la lei 251 metrul. 38. Stofă palton femei dela lei 882 metrul la lei 548 metrul. 39. Crepe de Chine uni dela lei 209 metrul la lei 125 metrul. 40. Crepe de Chine impri­mat dela lei 286 metrul la lei 210 metrul.41. Crepe de Chine fagon­­ne dela lei 238 metrul la lei 160 metrul. 42. Satin căptuşeli (serge pentru femei tip­ 1 şi tip­ 2) dela lei 317 metrul la lei 197 metrul. 43. Serge pentru bărbaţi dela lei 238 metrul la lei 174 metrul. 44. Mânecă tip 1 şi tip 2 dela lei 317 metrul la lei 236 metrul. 45. Cămăşi pentru bărbaţi tip 1 dela lei 230 metrul la lei 162 metrul. 46. Cămăşi pentru bărbaţi tip 2 dela lei 230 metrul la lei 174 metrul. 47. Mirella uni dela lei 317 metrul la lei 236 metrul. 48. Satin pentru plăpumi dela Iei 682 metrul la lei 504 metrul. 49. Crepe republican im­primat­­ pentru rochii dela lei 286 metrul la lei 209 metrul. 50. Serge pentru bărbaţi dublu lat dela lei 476 me­trul la lei 341 metrul. 51. Chiloţi pentru copii dela lei 187 buc. la lei 135 buc. 52. Chiloţi scurţi pentru femei dela lei 295 buc. la lei 212 buc. 53. Chiloţi lungi pentru femei dela lei 389 buc. la lei 278 buc. 54. Chiloţi lungi pluşaţi pentru femei dela lei 460 la lei 329 buc. 55. Combinezoane dela lei 489 buc. la lei 350 buc. 56. Cămăşi de noapte pt. femei dela lei 1103 buc. la lei 772 buc. 57. Cămăşi uni pentru bărbaţi dela lei 706 buc­ la lei 505 buc. 58. Cămăşi uni mânecă lungă pentru bărbaţi dela lei 897 buc. la lei 641 buc. 59. Ciorapi mătase fabri­caţie coton pentru femei dela lei 199 per. la lei 139 per. 60 Ciorapi mătase fabrica­ţie coton 2 pentru femei dela lei 182 perechea la lei 128 perechea. 61­ Bocanci muncitoreşti cu talpă dublă dela lei 1700 perechea la lei 1286 perechea 62- Bocanci muncitoreşti cu talpă simplă dela lei 1635 perechea la lei 1200 pere­chea. 63. Pantofi pentru bărbaţi dela lei 1545 perchea la lei 1270 perechea. 64. Pantofi pentru femei dela lei 1250 perechea la lei 928 perechea. 65. Ghete pentru copii nr. 29—31 dela lei 1045 pere­­chea la lei 54G perechea. ART. 2. — Preţurile de vân­zare de mai sus, se înţeleg la vânzările cu amănuntul către consumatori, pentru mărfurile ce au însuşirile conform cu dispoziţiunile în materie de fa­­bricaţiune date de Departa­mentele economice competente, cota parte distribuită in ca­drul normelor d­e reglementa­re a consumului. ART. 3. — Preţurile de mali sus, s’au stabilit în temeiul Decretului Nr. 260/948 şi a Legii Nr. 351/945. ART. 4.­­— Infracţiunile la prevederile prezentei Deciziuni se constată, se judecă şi se pe­depsesc, potrivit dispoziţiunilor Legii Nr. 351/945 şi a Decre­tului Nr. 253/948. ART. 5. — Ministerul Co­merțului și Ministerul Aface­rilor Interne v­or, aduce la în­deplinire dispoziţiunile prezen­tei deciziuni. IMPERIALISMUL AMERICAN M M«« urne» fHata încă din timpul războiului, în cli­pele cele mai grele pentru cauza democrafiei, când ziua victoriei era departe, s’a pus problema pedepsirii criminalilor de război. Aliaţii erau atunci de acord ca, rp ce au a­­dus pe lume dezastru şi ruină să plătească pentru faptele lor. Dar nu numai atât. Prin acordurile dela Yalta şi Potsdam, s’a stabilit că, după încetarea ostilităţilor, se vor lua toate măsurile pentru a împie­deca renaşterea nazismului şi a im­perialismului german care a provo­cat atâtea războa . Ziua mare a victoriei a venit. Aliaţii, trecând prin Germania şi prin ţările unde bântuise furia fas­cistă, şi-au dat seama că atrocită­ţile comise depăşeau orice închi­puire. Numai când au văzut Bu­chenwald, Be­sen, Auschwitz, Li­dice, au înţeles toată întinderea barbariei fasciste. Omenirea, plină de groază şi re­voltă, a cerut pe­depsirea aspră a celor ce dezonora­seră numele de om. Omenirea a ce­rut garanţii că ororile lor nu se vor mai repeta niciodată. In zona sovietică a German­­ei, Silvia Călin (Continuare in pag. 2-a) -

Next