Universul, octombrie 1948 (Anul 65, nr. 228-254)
1948-10-01 / nr. 228
r I s i Anul al 65-lea Fondator: LUICI CAZZAVILLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL“ înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov , 9 PAGINI 4 LEI taxa postali plătita in numerar conform aprobării Dir. G-rale P. T. T. Bhr. 35.064/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. * 1 0 NECESARA ACTIUNE SANITARA Pentru că mi-a plăcut să trăiesc în realitatea vie, am fost pedepsit de câteva ori în vieaţă să admir statistici frumos colorate. In timpul războiului, am fost trimis de către o mare unitate la o unitate şi mai mare pentru a afla situaţia sanitară a regiunii, întinderea molimii, măsuri de apărare, mijloacele de care dispunem ele. Figura posacă a celui mai mare doctor militar al celei mai mari unităţi, nu-mi spunea nimic bun; după ce a luat cunoştinţă de obiectul misiunei mele, s’a strâmbat nemulţumit şi, fără o vorbă, mi-a făcut semn să-l urmez Ajunşi în cancelarie, mi-a făcut un alt semn spre perete : aici erau atârnate fel de fel de hărţi şi fel de fel de grafice, unele mai frumos colorate ca altele. Respectuos, am admirat câteva pătrăţele colorate, deasupra cărora scria: legendă, iar deasupra mai multe coloane drepte, mai scurte sau mai lungi, tot aşa de frumos colorate şi având în dreptul fiecăreia cifre. După ce s’a convins că am admirat suficient sforţările d-sale, d. general doctor m’a întrebat: — Eşti lămurit? In faţa unei asemenea evidenţe, n’am îndrăznit să neg- Am întrebat totuşi de ce mijloace dispunem şi ce măsuri trebuie să luăm. Pe un ton sec, generalul mi-a răspuns că n’are mijloace de nici un fel; că a făcut raport; că aşteaptă şi dacă vine ce-i trebuie, va da ordine ; apoi, cu alt gest, mi-a făcut semn că pot să plec. Mi-am amintit de această întâmplare, când am citit că viitoarele acţiuni pentru combaterea epidemiilor vor avea caracter de activitate pe teren, „părăsindu-se sistemul arid şi superficial al simplelor documentări statistice şi al ordinelor circulare inerente biurocratismului arhaic“. Să nu uităm că în lumea satelor, mai ales, din punct de vedere şcolar ca şi din punct de vedere sanitar, avem o moştenire deosebit de grea lăsată de regimurile defuncte. Nu avem nici suficienţi învăţători şi nici suficienţi medici, tot din aceleaşi pricini, cum s’a spus de atâtea ori, îndreptarea acestor stări de lucruri nu se poate face numai prin statistici, rapoarte şi ordine circulare. Hârtie, slavă Domnului, este; am citit şi eu unul din aceste ,,ordine“, in care se preciza, până la cele mai mici amănunte ştiinţifice, felul cum trebuie făcută o deparazitare , de câte ori trebuie dat cu fierul de călcat şi câte grame sau miligrame intră într’o savantă soluţie desinfectantă- îmi închipuiam un asemenea ordin ajuns într’un sat la şaizeci de kilometri de gară: doctorul încurcat, sătenii plini de respect faţă de substanţele cu rezonanţe aşa de misterioase, agentul sanitar scărpinându-se în cap, fiindcă nu ştia dacă va găsi cântar pentru asemenea proporţii. Deaceea am luat act cu satisfacţie că, la conferinţa care dezbate aceste probleme sanitare, prezidată de dr. Mârza, noul ministru al sănătăţii, s’a accentuat asupra caracterului local al problemelor şi al soluţiilor lor imediate. înainte de a da ordine, trebuie ştiută situaţia fiecărei regiuni şi ce măsuri s’ar putea lua mai întâiu, chiar la faţa locului-Bineînţeles, acţiunea practică imediată trebuie sprijinită îndeaproape de autoritatea ştiinţei. Au fost medici care, pentru a nu se deplasa în comunele mai îndepărtate, au trimis acolo agentul sanitar, bazându-se pe „bunul lui simţ“. Bunul simţ este însă o sabie cu două tăişuri: se poate întoarce împotriva celui lesne crezător. Numai o campanie de asemenea proporţii, bazată pe o neîntreruptă interacţiune a practicului şi teoreticului, poate da rezultatele mulţumitoare pe care le aşteaptă ţara. Al. Dimitriu-Păuşeşti Marile trusturi americane întreţin „panicele periodice de război“ Henry Wallace acuză pe ministrul apărării Forrestal New York, 30 (Rador). —TASS transmite: După cum arată corespondentul ziarului , „New York Times“, Henry Wallace luând cuvântul în ziua de 28 Septembrie la Dallas, în Texas, a condamnat din nou „criza diplomaţiei“ americane şi a cerut să se facă cercetări asupra „panicelor periodice de războiIn acest scop el a propus înfiinţarea unui „comitet compus din americani reprezentativi pentru stabilirea faptelor Henry Wallace a declarat că o asemenea cercetare va stabili în mod obiectiv legătura dintre criza actuală şi marile trusturi care încearcă să-şi păstreze „fabuloasele profituri ale industriei de război şi preţurile mari“ şi care sunt interesate in militarizarea Americei. Henry Wallace a acuzat din nou pe ministrul apărării Forrestal de a se afla în serviciul companiilor petroliere americane care au interese în Orientul Mijlociu. Declarând că Forrestal are mâinile mânjite cu petrol, Henry Wallace a continuat: „Dacă vă gândiţi puţin veţi înţelege că Forrestal are mâinile pătate şi cu sângele bărbaţilor, femeilor şi copiilor ucişi pentru că au luptat pentru democraţie în Orientul Mijlociu, împotriva regilor arabi ai petrolului care sunt susţinuţi de Forrestal şi de oameni ca el“. REALIZĂRILE DE PE ŞANTIERUL NAŢIONAL BUMBEŞTI - LIVEZENI Greutăţi întâmpinate. Lucrări complet terminate II. Reportaj de R. DONICI Pentru ca noua linie ferată Bumbeşti-Livezeni să poată deveni o arteră de mare circulaţie între Oltenia şi Muntenia, de o parte şi Ardeal de altă parte, porţiunea Filiaşi-Bumbeşti, construită demult şi care are caracteristicile unei linii secundare, a suferit şi ea numeroase transformări şi consolidări. Astfel, s’a şi dat în circulaţie varianta Filiaşi-Ţânţăreni cu toate lucrările aferente şi s’a construit o variantă a şosetei Tg. - Jiu-Tr.-Severin. De asemeni, tot pe porţiunea Filiaşi-Bumbeşti, au fost construite câteva poduri, noi, iar altele sunt în curs de desăvârşire. In staţia Tg.-Jiu, care va fi lărgită cu patru linii, se vor construi un castel de apă şi un triunghi pentru întoarcerea locomotivelor. . La capătul opus al nouii linii, in staţia Livezeni, se construesc două poduri noi cu tabliere de metal si şase linii noi, ultima lucrare necesitând un volum de 45.000 m. c t clasamente. Defileul Jiului prin care trece linia e foarte sălbatic si îngust. De aceea, noua cale a cerut un număr neobişnuit de mare de lucrări de artă şi a pus de multe ori probleme foarte dificile tehnicienilor. Pe o distanţă de 33 km. s-au construit 37 tuneluri în lungime totală de aproape 8 km, peste 124 viaducte, poduri şi podeţe însumând aproape 7,5 km., vreo 7 km., ziduri de sprijin, apoi numeroase alte lucrări: pereuri zidite, brăzduiri, drenuri, rigole, etc. Astfel 75°/6 din linie reprezintă lucrări de artă şi numai 25% se execută pe terasamente obişnuite, dar şi ele s’au săpat aproape exclusiv în stâncă. Şapte poduiri mari s’au întins peste apele repezi ale Jiului GREUTĂŢI ÎNTÂMPINATE Datorită muncii neobosite şi spiritului de sacrificiu al tineretului voluntar, precum şi sforţărilor depuse de specialiştii sa-larlaţi de pe şantier, numeroase lucrări de pe noua linie au şi fost isprăvite majoritatea din ele înainte de termenul hotărît prin planul de lucru. Câteva lucrări au avut însă de suferit din cauza unor puternice alunecări de teren, când stânci uriaşe, însumând mii de metri Cubi de piatră, s’au prăbuşit peste linie. S'a pierdut mult timp preţios cu deblocarea porţiunilor de linie acoperite cu piatră- Astfel, într’un singur punct, la Schuster, au fost de deblocat 3000 m. c. de piatră- In timpul şederii noastre pe şantier, se lucra zi şi noapte în aces punct, unde pietrele erau rostogolite în albia ingustă şi prăpăstioasă a Jiului Aceste deblocări se executau sub conducerea supraveghetorului de lucrări Fantasi. Printre lucrările complect terminate în cursul acestui an, trebue menţionate următoarele: In sectorul Diniş, podul Similoi şi tunelurile; Diniş, Lespezi Lucrări pe şantierul Bumbeşti - Livezeni 1 SUCCESUL FORŢELOR PĂCII Faptul că, la ONU, Comitetul General a hotărît, printr’un vot unanim, să înscrie propunerile sovietice pe ordinea, deşi a Adunării Generale constitue nu numai un răsunător succes al Uniunii Sovietice, ci şi al tuturor popoarelor iubitoare de pace. Voinţa de pace e, astăzi atât de puternică în rândurile maselor populare, iar hotărîrea lor de a lupta pentru a înfrânge pe uneltitorii la război atât de mare, încât nici cei care — la ONU — dirijează „maşina de vot“ nu au îndrăsnit să se ridice contra înscrierii pe ordinea de zi tipropunerii or sovietice de interzicere a armei atomice ca armă folosită în scopuri agresive şi nu pentru apărare, şi de reducere cu o treime — în răstimp de 1n an — a forţelor armate, navale, terestre şi aeriene ale Statelor Unite, Angliei, Uniunii Sovietice, Franţei şi Chinei. Desigur că atitudinile ce vor fi luate atunci când propunerea sovietică va veni în discuţie, vor arăta adevărata faţă a provocatorilor de război. Deocamdată, nimeni nu a îndrăsnit să se ridice contra înscrierii lor pe ordinea de zi. Acest lucru măsoară imensa forţă morală a Uniunii Sovietice şi a politicii ei de pace, forţă datorită tocmai faptului că Uniunea Sovietică, face o consecventă politică de apărare a păcii şi a drepturilor şi libertăţilor popoarelor. Această politică, fiind în conformitate cu interpsele şi năzuinţele maselor populare de pretutindeni, este sprijinită de ele şi asigură Uniunii Sovietice acel prestigiu internaţional de care sunt obligaţi să ţină seamă chiar şi cinicii provocatori de războaie. Răsunetul mondial al propunerilor Uniunii Sovietice, care a cerut nu numai interzicerea armei atomice şi imediata reducere cu o treime a tuturor forţelor armate, ci a propus şi stabilirea unui organism internaţional de control — în cadrul Consiliului de Securitate — pentru a supraveghea şi controla îndeplinirea măsurilor de reducere a înarmărilor şi de interzicere a armei atomice, răsunetul mondial al acestor propuneri a fost atât de mare, încât el a obligat pe toţi să admită înscrierea lor pe ordinea de zi, constituind un mare succes al forţelor păcii, în fruntea cărora se află şi luptă — cu atâta consecvenţă şi vigoare — ţara socialismului. ÎNSTRĂINĂRILE de materiale DIN ÎNTREPRINDERILE MINIERE §I PETROLIFERE VOR FI ASPRU PEDEPSITE Primim următorul comunicat al Ministerului minelor şi petrolului : Se aduce la cunoştinţa tuturor că în conformitate cu art. 4 şi 20 din legea naţionalizării nr. 119 din 11 iunie 1948, nici o întreprindere minieră sau petroliferă, chiar dacă nu este naţionalizată, nu va putea înstrăina, nici în total şi nici în parte, şi nici muta utilajul său sau instalaţiunile sale, decât cu autorizarea prealabilă a Ministerului Minelor şi Petrolului. înstrăinările de utilaje şi instalaţiuni miniere şi petrolifere, fără respectarea dispoziţiunilor de mai sus, sunt nule de drept, nulitatea fiind de ordine publică şi putând fi invocată de oricine. Clauzele de plată în natură, prevăzute în contractele de extracţie a materialului tubular din sonde, sunt considerate înstrăinări. Cei cari au admis mutări sau înstrăinări de utilaje sau instalaţiuni miniere şi petrolifere fără aprobarea Ministerului Minelor şi Petrolului precum şi cei cari au ştiut despre ele, se vor pedepsi potrivit legii pentru reprimarea speculei ilicite şi a sabotajului economic. In termen de 30 zile de la publicarea acestui comunicat toţi cei cari au admis mutări sau înstrăinări de utilaje şi instalaţiuni miniere şi petrolifere, precum şi toţi cei cari ştiu despre ele, sunt obligaţi să le aducă la cunoştinţa ministerului minelor și petrohilu' direcția planificării. Şcolile tehnice medii vor funcţiona cu Având în vedere numărul excepţional de mare de înscrieri în acest an la şcolile medii, ministerul învăţământului public hotărăşte: Şcolile tehnice medii, ca şi şcolile pedagogice, vor funcţiona, acolo unde este şi cele pedagogice clase paralele nevoe şi condiţiunile permit, cu clase paralele, atât pentru anul I cât şi pentru anul II. Ministerul va stabili localităţile şi şcolile unde vor funcţiona clase paralele. PRECIZĂRI IN LEGĂTURĂ CU AMANAREA LA STUDII A STUDENŢILOR INCORPORABIlI IN ACEST AN Uniunea Naţională a Studenţilor din România aduce la cunoştinţa studenţilor inncorporabili în acest an, următoarele precizări în legătură cu amânarea pentru studii: In urma demersurilor făcute de U.N.S.R., s-au obţinut următoarele : 1. Marele Stat Major a dispus amânarea termenului de depunere a cererii şi actelor pentru amânarea la studii până în ziua de 3 octombrie a. c., inclusiv. Până la această zi, studenţii trebue să depună la Cercurile Teritoriale o cerere de amânare a încorporării pentru studii, o adeverinţă din partea Facultăţii că au frecventat regulat cursurile în anul 1947/48 şi reliprsa de plată a taxei militare. 2. Ministerul de finanţe a aprobat pentru studenţi, fii de muncitori, ţărani săraci şi mici funcţionari, amânarea depunerii recipisei de plată a taxei militare, până la 1 Noembrie a. c., urmând ca plata taxei ce le va fi fixată în acest răstimp, de către Administraţiile Financiare în raza cărora aceşti studenţi sau părinţii lor îşi au domiciliul fiscal, să se facă în trei rate lunare în lunile Noembrie şi Decembrie 1948, precum şi Ianuarie 1949. Studenţii, intrând în categoriile de mai sus, se vor adresa în cursul zilelor de Vineri 1 Octombrie, Sâmbătă 2 Octombrie şi Duminică 3 Octombrie a. c., Comitetelor Centrelor Universitare U.N.S.R., care le vor da toate lămuririle necesare. UN COMUNICAT AL MARELUI STAT MAJOR Marele Stat Major aduce lacită asemene amânări, se precunoştinţă că depunerea cere lungeşte până la data de 3 Ocrilor şi actelor de amânare dectomvrie 1948, inclusiv, încorporare pentru studii, la Prezenul comunicat serveşte : ~ _ . I Cercurile Teritoriale, de către drept ordin Cercurilor Terite(Continuare în puți. 2-a) | tinerii care au dreptul și solid |riale. REDUCERILE DE PREŢURI HOTĂRÂTE DE CONSILIUL DE MINIŞTRI DE ERI Scutirea de impozite a veniturilor salariaţilor provenite din munca in acord Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică: Consiliul de Miniştri s-a întrunit în ziua de 30 Septembrie a. cu orele 12, sub preşedinţia d-lui Prim Ministru dr. Petru Groza. Consiliul de Miniştri, examinând raportul făcut de către Vice Preşedintele Consiliului de Miniştri, Gh. Gheorghiu- Dej, asupra lucrărilor în legătură cu reducerea preţurilor la produsele alimentare, de îmbrăcăminte şi încălţăminte, cunoscând că în urma reformei monetare şi a naţionalizării principalelor întreprinderi industriale, bancare şi de transport s’au creat condiţii noui de desvoltare a vieţii economice a ţării; constatând că eforturile depuse de oamenii muncii pentru sporirea producţiei şi reducerea preţurilor de cost au făcut cu putinţă scăderi la preţurile de vânzare, degrevări fiscale şi reduceri de taxe de consumaţie, preocupat de grija de a îmbunătăţi condiţiile materiale de viaţă ale celor ce muncesc; hotărăşte să reducă preţurile de vânzare cu 20-40 la sută în sectorul alimentar, cu 20-30 la sută în sectorul de îmbrăcăminte şi cu 20-50 la sută în sectorul de încălţăminte. Decizia cu arătarea în parte a preţurilor noui va fi publicată în Monitorul Oficial din 1 Octombrie 1948 şi va intra în vigoare la aceiaşi dată De asemenea, Consiliul de Miniştri a hotărât scutirea de impozite a veniturilor salariaţilor provenite din munca în acord, ca și desfiinţarea taxelor de timbru pentru chitanţele semnate de salariaţi la încasarea salariilor. Consiliul a însărcinat Ministerul Finanţelor cu aducerea la îndeplinire a acestei hotărâri, care urmează a intra în vigoare tot pe data de 1 Octombrie a. c. Şedinţa a luat sfârşit la orele 14. DECIZIA CU NOILE PRETURI Conform hotărîrilor Consiliului de Miniştri, prețurile mărfurilor de mai jos se scad după cum urmează: 1. Carne bovine dela lei 116 kgr- la lei 70 kgr-2- Zahăr dela lei 70 la lei 56 kgr. Paste făinoase dela lei 57 kgr. la lei 40. Americă nealbită dela lei 68 metrul la lei 53 metrul. 5. Americă albită dela lei 71,50 metrul la lei 58 metrul. 6. Atică vopsită dela lei 69 metrul la lei 55 lei metrul. 7 Stambăimprimată dela lei 95 metrul la lei 80 metrul-8 Zefir albit și vopsit albit și imprimat dela lei 90 metrul la lei 77 metrul. 9. Chifon, albit și apretat dela lei 88 metrul la lei 73 metrul. 10. Finet, vopsit sau imprimat dela lei 75 metrul la lei 55 metrul. II. Doc vopsit dela lei 146 metrul la lei 119 metrul. 12. Caşmir, mercerizat și vopsit dela lei 114 metrul la lei 97 metrul. 13. Prosoape dela lei 89 metrul la lei 64 metrul-14 Pânză pentru batiste dela lei 84 la lei 65-15- Tifon albit, hidrofilat dela lei 37 metrul la lei 27 metrul 16. Dril vopsit dela lei 134 metrul la lei 105 metrul. 17- Barchet, imprimat șicămașat dela lei 118 metrul la lei 97 metrul. 18. Sibir dela lei 145 metrul la lei 122 metrul. 19- Pantalonic dela lei 145 metrul la Iei 121 metrul. 20 Basmale dela lei 66 buc. la lei 42 buc. 21 Strux dela Iei 120 metrul la Iei 95 metrul 22. Ciorapi pentru bărbați pană la nr. 16 dela lei 53 perechea la lei 45 perechea. 23 Ciorapi pentru bărbați nr. 18—20 dela lei 50 perechea la lei 42 perechea. 24 Ciorapi pentru femei până la nr. 16 dela lei 75 perechea Ia lei 65 perechea. 25 Ciorapi pentru femei n - 18—20 dela lei 68 perechea la lei 58 perechea-26 Ciorapi pentru copiii nr- 1—3, dela lei 35 la 30 lei perechea. 4—6, dela lei 42 la 35 lei perechea. 7—10 dela lei 54 la 46 lei perechea. 27 Şosete pentru femei dela lei 39 perechea la lei 33 lei perechea. 28. Chiloţi femei dela lei 126 bucata la lei 107 bucata. 29 Flanele sport dela lei 109 bucata la lei 93 bucata. 30. Flanele pentru bărbaţi dela lei 209 metrul la lei 152 buc. 31. Cămăşi pentru bărbaţi dela lei 299 buc. la lei 254 buc. 32. Aţă de cusut nr. 50 dela lei 10 mosorul la lei 9 mosorul. 33. Aţă de cusut nr. 40 dela lei 13 mosorul la lei 12 mosorul. 34. Stofă costum barbătesc dela lei 806 metrul la lei 578 metrul. 35. Stofă pardesiu bărbătesc dela lei 916 metrul la lei 641 metrul. 36. Stofă palton bărbătesc dela lei 1535 metrul la lei 1037 metril. 37. Stofă rochie dela lei 380 metrul la lei 251 metrul. 38. Stofă palton femei dela lei 882 metrul la lei 548 metrul. 39. Crepe de Chine uni dela lei 209 metrul la lei 125 metrul. 40. Crepe de Chine imprimat dela lei 286 metrul la lei 210 metrul.41. Crepe de Chine fagonne dela lei 238 metrul la lei 160 metrul. 42. Satin căptuşeli (serge pentru femei tip 1 şi tip 2) dela lei 317 metrul la lei 197 metrul. 43. Serge pentru bărbaţi dela lei 238 metrul la lei 174 metrul. 44. Mânecă tip 1 şi tip 2 dela lei 317 metrul la lei 236 metrul. 45. Cămăşi pentru bărbaţi tip 1 dela lei 230 metrul la lei 162 metrul. 46. Cămăşi pentru bărbaţi tip 2 dela lei 230 metrul la lei 174 metrul. 47. Mirella uni dela lei 317 metrul la lei 236 metrul. 48. Satin pentru plăpumi dela Iei 682 metrul la lei 504 metrul. 49. Crepe republican imprimat pentru rochii dela lei 286 metrul la lei 209 metrul. 50. Serge pentru bărbaţi dublu lat dela lei 476 metrul la lei 341 metrul. 51. Chiloţi pentru copii dela lei 187 buc. la lei 135 buc. 52. Chiloţi scurţi pentru femei dela lei 295 buc. la lei 212 buc. 53. Chiloţi lungi pentru femei dela lei 389 buc. la lei 278 buc. 54. Chiloţi lungi pluşaţi pentru femei dela lei 460 la lei 329 buc. 55. Combinezoane dela lei 489 buc. la lei 350 buc. 56. Cămăşi de noapte pt. femei dela lei 1103 buc. la lei 772 buc. 57. Cămăşi uni pentru bărbaţi dela lei 706 buc la lei 505 buc. 58. Cămăşi uni mânecă lungă pentru bărbaţi dela lei 897 buc. la lei 641 buc. 59. Ciorapi mătase fabricaţie coton pentru femei dela lei 199 per. la lei 139 per. 60 Ciorapi mătase fabricaţie coton 2 pentru femei dela lei 182 perechea la lei 128 perechea. 61 Bocanci muncitoreşti cu talpă dublă dela lei 1700 perechea la lei 1286 perechea 62- Bocanci muncitoreşti cu talpă simplă dela lei 1635 perechea la lei 1200 perechea. 63. Pantofi pentru bărbaţi dela lei 1545 perchea la lei 1270 perechea. 64. Pantofi pentru femei dela lei 1250 perechea la lei 928 perechea. 65. Ghete pentru copii nr. 29—31 dela lei 1045 perechea la lei 54G perechea. ART. 2. — Preţurile de vânzare de mai sus, se înţeleg la vânzările cu amănuntul către consumatori, pentru mărfurile ce au însuşirile conform cu dispoziţiunile în materie de fabricaţiune date de Departamentele economice competente, cota parte distribuită in cadrul normelor de reglementare a consumului. ART. 3. — Preţurile de mali sus, s’au stabilit în temeiul Decretului Nr. 260/948 şi a Legii Nr. 351/945. ART. 4.— Infracţiunile la prevederile prezentei Deciziuni se constată, se judecă şi se pedepsesc, potrivit dispoziţiunilor Legii Nr. 351/945 şi a Decretului Nr. 253/948. ART. 5. — Ministerul Comerțului și Ministerul Afacerilor Interne vor, aduce la îndeplinire dispoziţiunile prezentei deciziuni. IMPERIALISMUL AMERICAN M M«« urne» fHata încă din timpul războiului, în clipele cele mai grele pentru cauza democrafiei, când ziua victoriei era departe, s’a pus problema pedepsirii criminalilor de război. Aliaţii erau atunci de acord ca, rp ce au adus pe lume dezastru şi ruină să plătească pentru faptele lor. Dar nu numai atât. Prin acordurile dela Yalta şi Potsdam, s’a stabilit că, după încetarea ostilităţilor, se vor lua toate măsurile pentru a împiedeca renaşterea nazismului şi a imperialismului german care a provocat atâtea războa . Ziua mare a victoriei a venit. Aliaţii, trecând prin Germania şi prin ţările unde bântuise furia fascistă, şi-au dat seama că atrocităţile comise depăşeau orice închipuire. Numai când au văzut Buchenwald, Besen, Auschwitz, Lidice, au înţeles toată întinderea barbariei fasciste. Omenirea, plină de groază şi revoltă, a cerut pedepsirea aspră a celor ce dezonoraseră numele de om. Omenirea a cerut garanţii că ororile lor nu se vor mai repeta niciodată. In zona sovietică a Germanei, Silvia Călin (Continuare in pag. 2-a) -