Universul, octombrie 1948 (Anul 65, nr. 228-254)

1948-10-14 / nr. 239

■f A. r- Anul al 65-lea Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL“ înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov . CELE 8 PAGINI 4 LEI Ta» postal* plătit» la numarat conform aprobării Dir. G-rala P, T, T, Nr. 2d.1 64/9ÎN URMA ITIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. NTRECERILE... A existat odată o întreagă literatură a „vieţii de pro­vincie”. Literatură în care aşa zisa provincie era pre­zentată ca un loc în care „nu se întâmplă nimic”. Mi-am­ amintit de această literatură, citind o ştire din „dulcele târg al Ieşilor”: muncitorii textilişti din Iaşi au hotărît să se ia la între­cere. Scopul întrecerii: mă­rirea producţiei şi îmbună­tăţirea calităţii produselor. Rezultatele întrecerii: marea fabrică textilă „Copou” a depăşit programul de pro­ducţie, după ultimele date cu 36%, fabrica „Victoria” l-a depăşit cu 20,5% şi fa­brica „Ţesătura Iaşi” — care a rămas în urmă — au depă­şit programul de producţie cu 1,3%. Acesta este limba­jul sec al cifrelor. El expri­mă, de fapt, frământările de zi şi de noapte, ale munci­torilor şi tehnicienilor care au căutat cele mai bune metode de muncă, silinţele muncitorilor de la fiecare a­­telier sau fabrică de a între­ce tovarăşii lor de la cele­lalte ateliere şi fabrici pen­tru a avea astfel onoarea de a da cât mai multe produse poporului. Limbajul sec al cifrelor de mai sus exprimă faptul că populaţia Iaşului şi a satelor şi oraşelor apro­piate se va putea îmbrăca mai bine. Şi mai ales, scurta ştire de mai sus arată cât de rodnică este metoda întrece­rilor, cât de vie este dorinţa muncitorilor şi tehnicienilor de a deveni fruntaşi ai pro­ducţiei. Nu există zi în care — în cinstea zilei de 7 Noembrie — să nu se anunţe o nouă întrecere, într’o fabrică sau într’o întreagă ramură de producţie. Nu există colţ al ţării din care să nu sosească vestea a noui întreceri in o­­noarea zilei de 7 Noembrie— a noui succese în domeniul producţiei. Vieaţa, activita­tea productivă, creiatoare, pulsează de pretutindeni. Nu există zi în care în vieața masselor muncitoare să nu se întâmple ceva nou, un nou efort, un nou rezultat. Minerii din Aninoasa răs­pund chemării la întrecere în cinstea lui 7 Noeanbrie­ a minerilor din Petrila. In cinstea zilei de 7 Noembrie, muncitorii de la salina Slă­­nic au chemat la întrecere pe munci­torii de la Ocna-Mu­reş. Muncitorii de la C.F.R - Ploeşti de la recepţia de combustibil au pornit la în­trecere cu secţia Cărbuni- Cluj. Muncitorii de la Uzina Electric­ă-Oradea şi-au luat angajamentul să termine lu­crările pregătitoare pentru construirea Centralei hidro­electrice de pe Criş, până la 7 Noembrie. In ziua de 7 Noembrie, popoarele fostei Rusii Ţa­riste s’au ridicat pentru a-şi făuri o ţară nouă — Ţara Sovietelor — o ţară în care să ducă o vieaţă îmbelşugată şi fericită. O ţară care să fie un exemplu pentru lu­mea întreagă. O ţară care să fie un sprijin hotărî­tor­al păcii şi al progresului lumii întregi. De -atunci, ziua de 7 Noembrie a rămas pen­­tru toate popoarele lumii, o zi de luptă pentru o vieaţă mai bună. Astăzi, în ţara noastră, în care roadele muncii poporu­lui folosesc poporului însuşi, singurul mijloc care asigură îmbunătăţirea traiului, este sporirea producţiei şi îmbu­nătăţirea calităţii produse­lor. Astăzi, arma cea mai sigură în lupta pentru îm­bunătăţirea traiului — este indicarea nivelului cantitativ şi calitativ al producţiei. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii îşi dau seama de acest fapt. Şi tocmai de aceea, dornici fiind de a fi fruntaşi în lupta pentru îm­bunătăţirea traiului , au pornit la întrecere în cinstea zilei de 7 Noembrie. In aceste întreceri se con­solidează şi mai mult unita­tea tuturor oamenilor muncii. Tehnicienii, de pildă, con­ştienţi că trebuie să utili­zeze cunoştinţele lor in scopul găsirii unor metode de lucru cât mai bune, a­­duc şi trebuie să aducă o contribuţie preţioasă la reu­şita întrecerilor. La Aninoa­sa, de pildă, tehnicienii au arătat cum trebuiesc econo­misiţi exprosivii în cadrul întrecerii pentru 7 Noembrie. Ca să nu mai vorbim de im­­portantele realizări ale teh­­nicei româneşti cum ar fi: construirea tractoarelor ro­mâneşti, fabricarea de noui medicamente în ţară, con­struirea unui nou tip de tramvai­ sau căile ferate Bumbeşti-Livezeni şi Salva- Vişeu care au necesitat atâ­tea lucrări de artă. Animaţi de aceeaşi dorin­ţă a făuririi unei vieţi mai bune, toţi oamenii muncii din toate colţurile ţării îşi înteţesc eforturile, pentru a cuceri mereu, noul şi noui victorii. Vasile D. Liveanu D. VÂŞINSKI DEMASCĂ MANEVRELE PENTRU RESPINGEREA PROPUNERILOR SOVIETICE DE CONSOLIDARE A PĂCII §I A SECURITĂŢII Paris, 13 (Radar). — TASS transmite rezumatul discursului ţinut de d. A. I.­­Vîşinski, şeful delegaţiei sovietice, în şedinţa din seara zilei de 12 octombrie a comitetului nr. 1 al Adunării Generale ONU­­Int acest discurs, d-sa a făcut bilanţul rezultate­­lor discuţiei cu privire la pro- Bunurile sovietice de a se inter­zice arma atomică, de a se re­duce cu o treime armamentele celor cinci mari puteri în ter­men de un an şi de a se insti­tui un organism internaţional care să supravegheze aplicarea acestor măsuri. In discursul său, şeful delega­ţiei sovietice a arătat că şi în această chestiune pot fi deose­bite două grupuri de state. Un grup de state luptă cu consec­venţă pentru pacea şi securita­tea popoarelor, depunând toate eforturile pentru a asigura a­­doptarea unor hotărîri care să constitue un prim pas spre în­lăturarea primejdiei unui nou război, un prim pas pe calea consolidării păcii. Un alt grup de puteri continuă să acţioneze pe linia care se caracterizează prin lupta cu orice preţ pentru a se împiedeca interzicerea ar­mei atomice şi reducerea arma­mentelor şî forţelor armate cel puţin ale celor cinci mari puteri. D. Vîşinski a subliniat că a­­ceastă campanie împotriva pro­punerilor sovietice este condusă, aşa cum s-a întâmplat în multe cazuri asemănătoare, de repre­zentanţii Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei, care folosesc toate mijloacele posibile de ca­lomniere a atitudinii delegaţiei sovietice pentru a submina în felul acesta încrederea în rân­durile Uniunii Sovietice. In discursul său, şeful dele­gaţiei sovietice a demascat ma­nevrele adversarilor propuneri­lor sovietice şi a demonstrat cât de lipsită de orice temei este toată campania întreprinsă de aceştia in Adunarea Generală. Ocupându-se de eforturile fă­cute de reprezentanţii puterilor occidentale şi în special de d­­evin pentru a prezent® lucru­rile ca şi cum o colaborare paş­nică între aceste puteri şi Uni­unea Sovietică ar fi împiedicată de deosebirea dintre sistemele lor politice, d- 'Vîşinski a rea­mintit că această deosebire nu a împiedecat formarea în timpul războiului a unei coaliţii între Uniunea Sovietică. Statele Unite şi Marea Britanie, în lupta lor împotriva Germaniei hitleriste. Pe de altă parte, deşi Statele Unite şi Marea Britanie trăiau sub acelaş sistem economic ca şi Germania, ele au luptat to­tuşi împotriva acesteia. Analizând discursurile dele­gaţilor Statelor Unite, Marii Britanii, Franţei, Chinei, Cana­dei şi ai altor ţări, d. Vîşinski a arătat că ei s-au făcut vino­vaţi de numeroase denaturări ale faptelor. D-sa a arătat că aceşti delegaţi au încercat prin (Land­fluRrG in 3-3) toate mijloacele să răstălmăcea­scă fondul propunerilor sovieti­ce, susţinând că aceste propu­neri nu ar fi realiste, clare ci­ concrete. De fapt aceste propuneri se ocupă cu chestiuni foarte con­crete şi reale. Delegaţia sovie­tică a propus interzicerea folo­sirii armei atomice, reducerea RECONSTRUCT­IA VARŞOVIEI In muzeul naţional din Varş°via a fost inaugurată expoziţia „Varşovia de ieri, d­e astăzi şi de mâine“. IN CLIŞEU , o machetă reprezentârtd viitorul mare traseu de comunicaţie urbană , VV - 7 (traseul vest-estic). FRANŢA l$­ VA RETRAGE TRUPELE DE OCUPAŢIE DIN GERMANIA? Zona de ocupaţie franceză din Germania de Vest are o administraţie militară susţinu­tă de numeroase trupe de ocu­paţie. Administraţia militară franceză (A.M.F.A.) numără 27.000 de oameni. In treacăt putem preciza că aceşti oa­meni au fost parcă aleşi din tot ce are Franţa mai reacţio­nar. Dealtfel, ziaristul francez Edgar Morin, în cartea Sa de mare răsunet „Allemagne, 110- tre souei“ arată, pe larg, cm administraţia franceză din Germania este în mâinile „fracţiunii cea mai infimă, cea mai compromisă, cea mai re­acţionară a naţiunei“. Iar o comisie parlamentară de an­chetă a constatat că elementele compromise pe vremea politi­cii pronaziste a Vichy-ului sunt acum în proporţie de 80”/« în rândurile administraţiei fran­ceze din zona de ocupaţie din Germania de Vest. Bine­înţeles că astfel de e­­lemente nu pot democratiza Germania ei dimpotrivă nu fac decât să încurajeze pe foş­tii hitlerişti, aşa cum, în poli­tica economică, foştii oameni ai Vichq­uillui — care sunt şi oamenii magnaţilor marei fi­nanţe şi industriei franceze — practică sistemul însuşirii bu­nurilor industriale germane care, demontate, trec graniţa pentru­­ a deveni „proprietatea“ marilor industriaşi francezi. Când s-a încheiat, însă, a­­cordul asupra contopirii eco­nomice a zonei franceze din Germania cu Bizonia anglo­­amerii­ană, francezii au fost obligaţi — sub presiunea ame­ricanilor — să oprească de­montările întreprinderilor ger­mane care-i erau destinate. In felul acesta, Franţa a fost o­­bligată să renunţe nu numai la ce-şi însuşea pe nedrept, dar chiar la ceea ce avea drep­tul, conform acordurilor în vi­goare. Bineînţeles că grija a­­mericanilor nu a fost de a „salva“ industria germană ci de a-şi însuşi ei întreprinde­rile germane sau de a le men­ţine intacte pentru a reface, astfel, potenţialul de războiu german, conform cunoscutelor calcule ale imperialiştilor a­­mericani. Sacrificiile făcute atunci de Franţa pe altarul frizoniei au fost însă mai mari decât arată această primă pretenţiune a americanilor. Astfel, tot cu o­­cazia contopirii economice a zonei franceze cu bizonia, Fran­ţa a renunţat şi la o serie de contracte, comerciale avanta- . _­t joase cu Germania aşa cum (ContinU3Te în pct­. 2-3) a fost obligată să reducă sim­ţitor pretenţiunile ei asupra compensării investiţiilor făcu­te de ea în economia germană din zona ei de ocupaţie. Cu aceste dureroase sacri­ficii s’a făcut contopirea eco­nomică a celor trei zone. Ad­ministraţia militară franceză (A.M.F.A.) rămăsese, însă, cu totul, in sarcina bugetului zo­nei franceze de ocupaţie. Oa­menii Vichy-ului aveau, astfel, „satisfacţia“ de a fi întreţinuţi cu bani germani. Faptul nu e chiar neglijabil deoarece toate cheltuelile de ocupaţie ale Franţei în Germania se ridică la frumuşica sumă de 15 mi­liarde franci pe an. Iată însă că, după ştiri pri­mite din Bruxelles, americanii vor să revizuiască, acum, a­­cordu­l asupra contopirii eco­nomice a celor trei zoaie şi pre­tind că Franţa să renunţe şi la alocarea din bugetul zonei franceze de ocupaţie a Ger­maniei a sumelor necesare în­treţinerii trupelor şi adminis­traţiei franceze. Cu alte cu­vinte, costul întreţinerii acestor trupe să nu mai privească bu­getul zonei franceze din Ger­mania ci bugetul Franţei. A­­ceas­ta înseamnă că, dacă fran­cezii vor accepta cererile a­­mericane, cele 15 miliarde franci cât am văzut că nece­sită întreţinerea trupelor şi administraţiei franceze din zo­na lor de ocupaţie a Germa­niei vor trebui să fie prevă­zuţi în bugetul Franţei şi su­­portaţi, deci, de contribuabilii francezi. Povară cu atât mai grea cu cât cele 15 miliarde franci ar trebui plătite în do­lari. E clar că acest lucru va stârni o vie indignare în Fran­ţă, mai ales când ştim cine sunt aceia, — adică din ce ev­­­entente compromise se com­pune administraţia franceză a Germaniei. Pentru a preveni această in­dignare a opiniei publice fran­ceze, d. Schuman a încercat — prin tratative cu america­nii — să menţină vechea stare de lucruri. Decepţia d-dui Schuman a fost, însă, amară, deoarece d. Marshall a cerut categoric ca, de la 1 Octombrie, aprovizionarea armatei de o­­cupaţie franceză pe socoteala zonei franceze de ocupaţie din Germania să fie sistată. Aceasta înseamnă că fran­cezii sunt puşi in faţa faptului împlinit. Situaţia e destul de LICEELE POT ÎNFIINŢA CLASE PARALELE, PENTRU ELEVII REUŞIŢI LA EXAMENUL DE ADMITERE Ministerul învăţământului public comunică următoarele : Având în vedere marele nu­măr de elevi reuşiţi la exame­nul de admitere în şcoalele medii, ministerul a hotărît ca la liceele care au săli disponi­bile, să poată înfiinţa clase paralele, pe măsura necesită­ţilor. In aceste clase elevii vor fi înscrişi în ordinea mediilor şi la categoriile respective, potri­vit dispoziţiunilor ordinului circular Nr. 218-756/948, indi­ferent de şcoala la care au depus examenul de admitere. Directorii de licee, unde se vor înfiinţa astfel de clase, vor raporta telegrafic ministe­rului — Direcţia învăţământu­lui mediu- EXAMENELE DE ADMITERE IN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR SE IN INTRE 5-10 NOEMBRIE Având, in vedere lucrările pentru noua organizare a învă­ţământului superior, lucrări ca­re sunt in curs, ministerul în­văţământului public fa­ce cunos­cut că examenele de admitere in Instituţiile de învăţământ su­perior, vor avea loc între 5—10 Noembrie a. c., iar deschiderea cursurilor la 15 Noembrie 1948, înscrierile pentru examenele de admitere în anul 1 se vor face între 1—5 Noembrie a. c., iar înscrierile pentru ceilalţi ani, între 1—15 Noembrie a. c. ÎNTRECERI SOCIALISTE INTRE MINERI Baia Mare, 13 (Agerpres). — In cadrul întrecerilor socialiste dintre minerii din Baia Mare cu cei ai Munţilor Apuseni, la exploatarea Herja, a avut loc o întrecere. Mi­nerii Exploatării Herja au realizat­­ masive depăşiri de norme. Astfel, e­ cu plus 1118°/e­­chipa compusă din Stanzei Ioan şi Hitel Ştefan, s’a plasat prima cu plus 1404%. La locul doi echipa minerilor Bele Pavel şi Mar’aş Mi­­hai, cu plus 1378%, iar la­ locul 3 echipa Horvath Ludovic, Feher Ion. LASAŢI DRUM LIBER POMPIERILOR! Direcţia generală a poliţiei aduce la cunoştinţă următoarele : In cazuri de incendiu, toţi condu­cătorii de vehicule cu tracţiune me­canică sau animală, sunt obligaţi a lăsa drum liber vehiculelor pompie­rilor, cari, prin sunete speciale de sirene, sonerii sau clopote îşi anun­ţă trecerea spre locurile de inter­venţie. Nerespectarea acestei dispoziţiuni va fi considerată drept act de sa­botaj şi pedepsită ca atare. Nr. 259 Joi 1­4 Octombrie 1948 SUB CONDUCE U­NUI COMITET DE DIRECȚIE i­ssma­mi. INDUSTRIA SOVIETICĂ Intr’o fabrică sovietică reconstruită, boghiuri aşteptând să fie îndrumate în secţia de montare COLECTAREA PORUMBULUI / Planul general de co­lectare­ — Cine sunt scutiţi de predare. — Cum se vor face transporturile Prin decizia consiliului de mi­niştri, comisiunea de Stat pen­tru colectarea cerealelor a fost însărcinată cu organizarea şi conducerea operaţiunei de co­lectarea porumbului.. In şedinţa ţinută în cursul săptămânii trecute, comisiunea de Stat pentru colectarea cerea­lelor a aprobat şi transmis tutu­ror comisiilor judeţene următoa­rele instrucţiuni, referitoare la modul de colectare a porumbu­lui : Realizarea planurilor locale şi executarea operaţiunilion­ revin­o►misiunilor judeţene, de plasă şi comunale care rămân să func­­ţioneze în continuare în aceiaşi organizare şi cu aceleaşi atribu­­ţiuni ce au fost arătate în in­strucţiunile trimise cu ocazia executării planului de colectare a cerealelor păioase recolta 1948 Planul general de colectare în­tocmit de comisiunea de Stat cu­prinde cantităţile de porumb pe cari trebue să le predea fiecare judeţ pentru asigurarea aprovi­zionării populaţiei muncitoare şi a satelor lipsite de porumb. Pentru realizarea sarcinei de colectare fixată de comisiunea de Stat, comisia judeţeană este obligată a întocmi până la 20 Octombrie 1948 planul de colec­tare al judeţului pe plăşi şi pe comune, stabilind pentru fiecare plasă şi comună în parte canti­tatea de porumb pe care trebue să o predea. Randamentul mediu al comu­nelor, stabilit de comisiile co­munale va fi verificat cu atenție de comisiile județene. Fiecare exploatare agricolă va preda din recolta sa de porumb o cantitate stabilită de comisia comunală pe bază de proces­­verbal, după tabelul de cote pre­văzut la art. 1 din decizia con­siliului de miniștri nr. 1361, pu­blicată in Monitorul Oficial nr. 122 din 24 IX. 948. tităţii de predare „scutit de predare”, menţiunea PLANUL DE COLECTARE După întocmirea sau comple­tarea proceselor verbale, comisia comunală va întocmi planul de colectare al comunei care va cu­prinde : numele fiecărui produ­cător, numărul procesului ver­bal, suprafaţa terenului arabil, suprafaţa cultivată cu porumb, cota pe hectar, cantitatea de pre­­dări- numărul adeverinţei de pri­mire , eliberat de „Romcereal” după­ predarea porumbului. Planul se afişează la primărie într’un loc vizibil, cel mai târ­ziu până la 1 Noembrie 1948. Predarea cantităţilor de po­rumb stabilite prin procesul­­verbal de comisiunile comunale se va face la centrul de colec­tare al societăţii „Romcereal” arătat în procesul-verbal. Centrul de colectare va cân­tări cantităţile de porumb şi le va plăti imediat producătorilor la preţul oficial, pe baza bare­mului. TRANSPORTAREA PORUM­BULUI Transportul porumbului la centrul de colectare se va face în mod organizat după un plan sta­bilit de comisiunea judeţeană, în colaborare cu „Romcereal”. Comisiunea comunală va lua măsuri să organizeze convoaie de căruţe, întrebuinţând mijloace de transport prin rotaţie, apar­ţinând exploatărilor agricole în­stărite, care sunt obligate să transporte în afara cantităţilor lor de porumb şi pe acelea ale producătorilor lipsiţi de mij­loace. Comisiile judeţene, de plasă şi cele comunale vor lua toata măsurile ca executarea planului de transport să se desfăşoare în cele mai bune condiţiuni, iar în caz de intemperii vor lua măsuri pentru acoperirea po­ I­­umbului spre a nu fi expus al­terării, etc. Nerespectarea dispoziţiunilor şi măsurilor legale, va fi sancţio­nată în conformitate cu dispozi-­­ţiunile legii sabotajului econo­mic. CINE SUNT SCUTIŢI DE PREDARE Exploatările care au o supra­faţă de teren arabil până la 1 ha., sunt scutite de predare, pre­­cum şi exploatările agricole care au cel mult 3 ha. teren arabil şi a căror producţie totală de ___ porumb este sub 500 kgr. la ha,­­ evidente. Sunt scutite deasemenea de a preda cotă şi exploatările care au cel mult 5 ha. teren arabil şi a căror producţie de porumb este sub 400 kgr. la ha. COTELE Pentru aşezarea cotelor comi­sia comunală va stabili: 1) Categoria din care face par­te exploatarea, pe baza întinde­rii totale de teren arabil deţinut sub orice titlu în comună sau alte comune ; 2) Suprafaţa cultivată cu po­rumb ; 3) Randamentul real pentru fiecare exploatare agricolă în parte, pe baza instrucţiunilor şi cunoştinţelor ce are în această privinţă. După ce a stabilit cantitatea pe care trebuie să o predea ex­ploatarea respectivă, comisiunea comunală va întocmi procesul ver­­­al, complectând toate­­latele din formular. Producătorii sunt obligaţi să predea cantităţile de porumb la centrul de colectare indicat de comisia comunală în procesul verbal, la termenele fixate de comisiunea de Stat. Producătorii vor fi consideraţi că şi-au îndeplinit obligaţiunea de predare când au obţinut viza de predare şi ştampila centrului de colectare pe procesul verbal, precum şi adeverinţa de primi­rea porumbului eliberată de cen­trul de colectare. Procesele verbale se vor eli-­­ bera şi producătorilor cari sunt scutiţi, insar­ig d­in coloana can- 1 i f.IVOLTATUL PORUMBULUI A 2.500.000 HA. Recoltatul cartofilor a depășit 100.000 ha., iar sfecla de zahăr 25.250 ha. La ministerul agriculturii au continuat să sosească datele cu privire la recoltatul porumbului, floarea soarelui, cartofilor, viilor și sfeclei de zahăr. Până la 10 Octombrie crt. re­coltatul porumbului a atins 2.626.959 ha.; floarea soarelui 330.560 ha.;­ cartofii 136.300 ha.a vii 39.239 ha., iar sfecla de za­hăr 25.250 ha. Judeţele cari sunt în fruntea însămânţărilor sunt : Făgăraş, Ciuc şi Neamţ. Judeţe rămase în urmă sunt Caraş, Gorj, Arad şi Tulcea. GRIJA PENTRU HRANA SALARIAŢILOR Muncitorimea depune azi toate eforturile, pentru mărirea pro­ducţiei. Programele au f°st în multe locuri depăşite, întrece­rile socialiste, sunt azi tot mai In aceiaş măsură trebuie amin­tită şi grija celor chemaţi de a veghea la o cât mai atentă hrană a tuturor celor ce muncesc, cu braţele sau cu mintea. Nevoia de a da o hrană bună şi suficientă, constituie azi un comandament imediat. Orice îmbunătăţire a condiţiilor de lucru, orice efort pentru a se da salariaţilor o hrană bună şi eftină, se poate spune că, constituie o investiţie productivă. Dacă, grija pentru sănătatea muncitorului, dacă grija pentru dreptul său la odihnă au făcut şi fac obiectul unor preocupări permanente, grija pentru o bună alimentaţie trebuie să se facă cu aceiaş vigilenţă. Desigur, trebuie să recunoaş­tem, in această privinţă mai sunt multe de realizat. Condiţiile obiective, împrejurările actuale, a posibilităţei producţiei nu permit încă îmbunătăţiri totale. Totuşi, se pot realiza multe îmbunătă­ţiri, pe cât ne permit condiţiile actuale Din nefericire s’au observat insă unele carenţe, unele lacune în modul de funcţionare a canti­nelor existente. Cum rolul acestor cantine nu este şi nu poate fi de ordin se­cundar, rolul lor fiind de a asi­gura zilnic o masă bună şi sub­stanţială, s’a hotărît luarea de măsuri pentru ca golurile con­statate să dispară. In lupta pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale celor ce muncesc — cum s’a mai spus — cantinele trebuie să reprezinte realmente un ajutor pentru sala­riaţi. Eforturile, măsurile cari se iau de C.G­ M cari tind toc­mai la înlăturarea lipsurilor con­statate prin supravegherea cat mai atentă a acestor cantine, nu pot fi decât bine venite. Felul şi condiţiile în care sunt aprovizio­nate şi Sancţionează aceste can­tine, nu poate fi lăsată şi nu­­va fi lăsata pe plan secundar. Din contra, o cât mai atentă supra­veghere va duce la un rezultat ce poate fi dinainte prevăzut; o masă bună şi substanţială la un preţ accesibil. Prin lichidarea neglijenţelor şi rutinei şi desco­perirea necinstei — acolo unde ea s’a strecurat, cum am n­eşte recentul comunicat a! Confede­raţiei Generale a Muncii — vor trebui găsite soluţiile cele mai potrivite pentru a se ajunge la o scădere a costului mesei, la o îmbunătăţire a calităţii, fără a se micşora bineînţeles cantitatea mesei servite in acelaş lum­» fiind asigurate şi condiţiile „i­­gienice atât în ceea ce priveşte localul, bucătăria şi personalul, căt şi la­ prepararea şi servirea mesei. De aceea socotim binevenită ho­ta­rirea luată de a se înfiinţa comisii de supraveghere a­ aceste­­cantine. Prin sarcina lor de a cerceta sursele de aprovizionare — adică prin evitarea speculan­ţilor, cumpărându-se direct de la producător, la preţurile cele mai avantajoase — şi prin veghea permanentă la calitatea hranei servite, nu se poate ajunge decât la rezultate bune. Ceea ce e­rti dorit, în interesul tuturor celor ce muncesc. 1 Cr. Silviani s

Next