Universul, octombrie 1948 (Anul 65, nr. 228-254)
1948-10-14 / nr. 239
■f A. r- Anul al 65-lea Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL“ înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov . CELE 8 PAGINI 4 LEI Ta» postal* plătit» la numarat conform aprobării Dir. G-rala P, T, T, Nr. 2d.1 64/9ÎN URMA ITIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. NTRECERILE... A existat odată o întreagă literatură a „vieţii de provincie”. Literatură în care aşa zisa provincie era prezentată ca un loc în care „nu se întâmplă nimic”. Mi-am amintit de această literatură, citind o ştire din „dulcele târg al Ieşilor”: muncitorii textilişti din Iaşi au hotărît să se ia la întrecere. Scopul întrecerii: mărirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Rezultatele întrecerii: marea fabrică textilă „Copou” a depăşit programul de producţie, după ultimele date cu 36%, fabrica „Victoria” l-a depăşit cu 20,5% şi fabrica „Ţesătura Iaşi” — care a rămas în urmă — au depăşit programul de producţie cu 1,3%. Acesta este limbajul sec al cifrelor. El exprimă, de fapt, frământările de zi şi de noapte, ale muncitorilor şi tehnicienilor care au căutat cele mai bune metode de muncă, silinţele muncitorilor de la fiecare atelier sau fabrică de a întrece tovarăşii lor de la celelalte ateliere şi fabrici pentru a avea astfel onoarea de a da cât mai multe produse poporului. Limbajul sec al cifrelor de mai sus exprimă faptul că populaţia Iaşului şi a satelor şi oraşelor apropiate se va putea îmbrăca mai bine. Şi mai ales, scurta ştire de mai sus arată cât de rodnică este metoda întrecerilor, cât de vie este dorinţa muncitorilor şi tehnicienilor de a deveni fruntaşi ai producţiei. Nu există zi în care — în cinstea zilei de 7 Noembrie — să nu se anunţe o nouă întrecere, într’o fabrică sau într’o întreagă ramură de producţie. Nu există colţ al ţării din care să nu sosească vestea a noui întreceri in onoarea zilei de 7 Noembrie— a noui succese în domeniul producţiei. Vieaţa, activitatea productivă, creiatoare, pulsează de pretutindeni. Nu există zi în care în vieața masselor muncitoare să nu se întâmple ceva nou, un nou efort, un nou rezultat. Minerii din Aninoasa răspund chemării la întrecere în cinstea lui 7 Noeanbrie a minerilor din Petrila. In cinstea zilei de 7 Noembrie, muncitorii de la salina Slănic au chemat la întrecere pe muncitorii de la Ocna-Mureş. Muncitorii de la C.F.R - Ploeşti de la recepţia de combustibil au pornit la întrecere cu secţia Cărbuni- Cluj. Muncitorii de la Uzina Electrică-Oradea şi-au luat angajamentul să termine lucrările pregătitoare pentru construirea Centralei hidroelectrice de pe Criş, până la 7 Noembrie. In ziua de 7 Noembrie, popoarele fostei Rusii Ţariste s’au ridicat pentru a-şi făuri o ţară nouă — Ţara Sovietelor — o ţară în care să ducă o vieaţă îmbelşugată şi fericită. O ţară care să fie un exemplu pentru lumea întreagă. O ţară care să fie un sprijin hotărîtoral păcii şi al progresului lumii întregi. De -atunci, ziua de 7 Noembrie a rămas pentru toate popoarele lumii, o zi de luptă pentru o vieaţă mai bună. Astăzi, în ţara noastră, în care roadele muncii poporului folosesc poporului însuşi, singurul mijloc care asigură îmbunătăţirea traiului, este sporirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Astăzi, arma cea mai sigură în lupta pentru îmbunătăţirea traiului — este indicarea nivelului cantitativ şi calitativ al producţiei. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii îşi dau seama de acest fapt. Şi tocmai de aceea, dornici fiind de a fi fruntaşi în lupta pentru îmbunătăţirea traiului , au pornit la întrecere în cinstea zilei de 7 Noembrie. In aceste întreceri se consolidează şi mai mult unitatea tuturor oamenilor muncii. Tehnicienii, de pildă, conştienţi că trebuie să utilizeze cunoştinţele lor in scopul găsirii unor metode de lucru cât mai bune, aduc şi trebuie să aducă o contribuţie preţioasă la reuşita întrecerilor. La Aninoasa, de pildă, tehnicienii au arătat cum trebuiesc economisiţi exprosivii în cadrul întrecerii pentru 7 Noembrie. Ca să nu mai vorbim de importantele realizări ale tehnicei româneşti cum ar fi: construirea tractoarelor româneşti, fabricarea de noui medicamente în ţară, construirea unui nou tip de tramvai sau căile ferate Bumbeşti-Livezeni şi Salva- Vişeu care au necesitat atâtea lucrări de artă. Animaţi de aceeaşi dorinţă a făuririi unei vieţi mai bune, toţi oamenii muncii din toate colţurile ţării îşi înteţesc eforturile, pentru a cuceri mereu, noul şi noui victorii. Vasile D. Liveanu D. VÂŞINSKI DEMASCĂ MANEVRELE PENTRU RESPINGEREA PROPUNERILOR SOVIETICE DE CONSOLIDARE A PĂCII §I A SECURITĂŢII Paris, 13 (Radar). — TASS transmite rezumatul discursului ţinut de d. A. I.Vîşinski, şeful delegaţiei sovietice, în şedinţa din seara zilei de 12 octombrie a comitetului nr. 1 al Adunării Generale ONUInt acest discurs, d-sa a făcut bilanţul rezultatelor discuţiei cu privire la pro- Bunurile sovietice de a se interzice arma atomică, de a se reduce cu o treime armamentele celor cinci mari puteri în termen de un an şi de a se institui un organism internaţional care să supravegheze aplicarea acestor măsuri. In discursul său, şeful delegaţiei sovietice a arătat că şi în această chestiune pot fi deosebite două grupuri de state. Un grup de state luptă cu consecvenţă pentru pacea şi securitatea popoarelor, depunând toate eforturile pentru a asigura adoptarea unor hotărîri care să constitue un prim pas spre înlăturarea primejdiei unui nou război, un prim pas pe calea consolidării păcii. Un alt grup de puteri continuă să acţioneze pe linia care se caracterizează prin lupta cu orice preţ pentru a se împiedeca interzicerea armei atomice şi reducerea armamentelor şî forţelor armate cel puţin ale celor cinci mari puteri. D. Vîşinski a subliniat că această campanie împotriva propunerilor sovietice este condusă, aşa cum s-a întâmplat în multe cazuri asemănătoare, de reprezentanţii Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei, care folosesc toate mijloacele posibile de calomniere a atitudinii delegaţiei sovietice pentru a submina în felul acesta încrederea în rândurile Uniunii Sovietice. In discursul său, şeful delegaţiei sovietice a demascat manevrele adversarilor propunerilor sovietice şi a demonstrat cât de lipsită de orice temei este toată campania întreprinsă de aceştia in Adunarea Generală. Ocupându-se de eforturile făcute de reprezentanţii puterilor occidentale şi în special de devin pentru a prezent® lucrurile ca şi cum o colaborare paşnică între aceste puteri şi Uniunea Sovietică ar fi împiedicată de deosebirea dintre sistemele lor politice, d- 'Vîşinski a reamintit că această deosebire nu a împiedecat formarea în timpul războiului a unei coaliţii între Uniunea Sovietică. Statele Unite şi Marea Britanie, în lupta lor împotriva Germaniei hitleriste. Pe de altă parte, deşi Statele Unite şi Marea Britanie trăiau sub acelaş sistem economic ca şi Germania, ele au luptat totuşi împotriva acesteia. Analizând discursurile delegaţilor Statelor Unite, Marii Britanii, Franţei, Chinei, Canadei şi ai altor ţări, d. Vîşinski a arătat că ei s-au făcut vinovaţi de numeroase denaturări ale faptelor. D-sa a arătat că aceşti delegaţi au încercat prin (LandfluRrG in 3-3) toate mijloacele să răstălmăcească fondul propunerilor sovietice, susţinând că aceste propuneri nu ar fi realiste, clare ci concrete. De fapt aceste propuneri se ocupă cu chestiuni foarte concrete şi reale. Delegaţia sovietică a propus interzicerea folosirii armei atomice, reducerea RECONSTRUCTIA VARŞOVIEI In muzeul naţional din Varş°via a fost inaugurată expoziţia „Varşovia de ieri, de astăzi şi de mâine“. IN CLIŞEU , o machetă reprezentârtd viitorul mare traseu de comunicaţie urbană , VV - 7 (traseul vest-estic). FRANŢA l$ VA RETRAGE TRUPELE DE OCUPAŢIE DIN GERMANIA? Zona de ocupaţie franceză din Germania de Vest are o administraţie militară susţinută de numeroase trupe de ocupaţie. Administraţia militară franceză (A.M.F.A.) numără 27.000 de oameni. In treacăt putem preciza că aceşti oameni au fost parcă aleşi din tot ce are Franţa mai reacţionar. Dealtfel, ziaristul francez Edgar Morin, în cartea Sa de mare răsunet „Allemagne, 110- tre souei“ arată, pe larg, cm administraţia franceză din Germania este în mâinile „fracţiunii cea mai infimă, cea mai compromisă, cea mai reacţionară a naţiunei“. Iar o comisie parlamentară de anchetă a constatat că elementele compromise pe vremea politicii pronaziste a Vichy-ului sunt acum în proporţie de 80”/« în rândurile administraţiei franceze din zona de ocupaţie din Germania de Vest. Bineînţeles că astfel de elemente nu pot democratiza Germania ei dimpotrivă nu fac decât să încurajeze pe foştii hitlerişti, aşa cum, în politica economică, foştii oameni ai Vichquillui — care sunt şi oamenii magnaţilor marei finanţe şi industriei franceze — practică sistemul însuşirii bunurilor industriale germane care, demontate, trec graniţa pentru a deveni „proprietatea“ marilor industriaşi francezi. Când s-a încheiat, însă, acordul asupra contopirii economice a zonei franceze din Germania cu Bizonia angloameriiană, francezii au fost obligaţi — sub presiunea americanilor — să oprească demontările întreprinderilor germane care-i erau destinate. In felul acesta, Franţa a fost obligată să renunţe nu numai la ce-şi însuşea pe nedrept, dar chiar la ceea ce avea dreptul, conform acordurilor în vigoare. Bineînţeles că grija americanilor nu a fost de a „salva“ industria germană ci de a-şi însuşi ei întreprinderile germane sau de a le menţine intacte pentru a reface, astfel, potenţialul de războiu german, conform cunoscutelor calcule ale imperialiştilor americani. Sacrificiile făcute atunci de Franţa pe altarul frizoniei au fost însă mai mari decât arată această primă pretenţiune a americanilor. Astfel, tot cu ocazia contopirii economice a zonei franceze cu bizonia, Franţa a renunţat şi la o serie de contracte, comerciale avanta- . _t joase cu Germania aşa cum (ContinU3Te în pct. 2-3) a fost obligată să reducă simţitor pretenţiunile ei asupra compensării investiţiilor făcute de ea în economia germană din zona ei de ocupaţie. Cu aceste dureroase sacrificii s’a făcut contopirea economică a celor trei zone. Administraţia militară franceză (A.M.F.A.) rămăsese, însă, cu totul, in sarcina bugetului zonei franceze de ocupaţie. Oamenii Vichy-ului aveau, astfel, „satisfacţia“ de a fi întreţinuţi cu bani germani. Faptul nu e chiar neglijabil deoarece toate cheltuelile de ocupaţie ale Franţei în Germania se ridică la frumuşica sumă de 15 miliarde franci pe an. Iată însă că, după ştiri primite din Bruxelles, americanii vor să revizuiască, acum, acordul asupra contopirii economice a celor trei zoaie şi pretind că Franţa să renunţe şi la alocarea din bugetul zonei franceze de ocupaţie a Germaniei a sumelor necesare întreţinerii trupelor şi administraţiei franceze. Cu alte cuvinte, costul întreţinerii acestor trupe să nu mai privească bugetul zonei franceze din Germania ci bugetul Franţei. Aceasta înseamnă că, dacă francezii vor accepta cererile americane, cele 15 miliarde franci cât am văzut că necesită întreţinerea trupelor şi administraţiei franceze din zona lor de ocupaţie a Germaniei vor trebui să fie prevăzuţi în bugetul Franţei şi suportaţi, deci, de contribuabilii francezi. Povară cu atât mai grea cu cât cele 15 miliarde franci ar trebui plătite în dolari. E clar că acest lucru va stârni o vie indignare în Franţă, mai ales când ştim cine sunt aceia, — adică din ce eventente compromise se compune administraţia franceză a Germaniei. Pentru a preveni această indignare a opiniei publice franceze, d. Schuman a încercat — prin tratative cu americanii — să menţină vechea stare de lucruri. Decepţia d-dui Schuman a fost, însă, amară, deoarece d. Marshall a cerut categoric ca, de la 1 Octombrie, aprovizionarea armatei de ocupaţie franceză pe socoteala zonei franceze de ocupaţie din Germania să fie sistată. Aceasta înseamnă că francezii sunt puşi in faţa faptului împlinit. Situaţia e destul de LICEELE POT ÎNFIINŢA CLASE PARALELE, PENTRU ELEVII REUŞIŢI LA EXAMENUL DE ADMITERE Ministerul învăţământului public comunică următoarele : Având în vedere marele număr de elevi reuşiţi la examenul de admitere în şcoalele medii, ministerul a hotărît ca la liceele care au săli disponibile, să poată înfiinţa clase paralele, pe măsura necesităţilor. In aceste clase elevii vor fi înscrişi în ordinea mediilor şi la categoriile respective, potrivit dispoziţiunilor ordinului circular Nr. 218-756/948, indiferent de şcoala la care au depus examenul de admitere. Directorii de licee, unde se vor înfiinţa astfel de clase, vor raporta telegrafic ministerului — Direcţia învăţământului mediu- EXAMENELE DE ADMITERE IN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR SE IN INTRE 5-10 NOEMBRIE Având, in vedere lucrările pentru noua organizare a învăţământului superior, lucrări care sunt in curs, ministerul învăţământului public face cunoscut că examenele de admitere in Instituţiile de învăţământ superior, vor avea loc între 5—10 Noembrie a. c., iar deschiderea cursurilor la 15 Noembrie 1948, înscrierile pentru examenele de admitere în anul 1 se vor face între 1—5 Noembrie a. c., iar înscrierile pentru ceilalţi ani, între 1—15 Noembrie a. c. ÎNTRECERI SOCIALISTE INTRE MINERI Baia Mare, 13 (Agerpres). — In cadrul întrecerilor socialiste dintre minerii din Baia Mare cu cei ai Munţilor Apuseni, la exploatarea Herja, a avut loc o întrecere. Minerii Exploatării Herja au realizat masive depăşiri de norme. Astfel, e cu plus 1118°/echipa compusă din Stanzei Ioan şi Hitel Ştefan, s’a plasat prima cu plus 1404%. La locul doi echipa minerilor Bele Pavel şi Mar’aş Mihai, cu plus 1378%, iar la locul 3 echipa Horvath Ludovic, Feher Ion. LASAŢI DRUM LIBER POMPIERILOR! Direcţia generală a poliţiei aduce la cunoştinţă următoarele : In cazuri de incendiu, toţi conducătorii de vehicule cu tracţiune mecanică sau animală, sunt obligaţi a lăsa drum liber vehiculelor pompierilor, cari, prin sunete speciale de sirene, sonerii sau clopote îşi anunţă trecerea spre locurile de intervenţie. Nerespectarea acestei dispoziţiuni va fi considerată drept act de sabotaj şi pedepsită ca atare. Nr. 259 Joi 14 Octombrie 1948 SUB CONDUCE UNUI COMITET DE DIRECȚIE issmami. INDUSTRIA SOVIETICĂ Intr’o fabrică sovietică reconstruită, boghiuri aşteptând să fie îndrumate în secţia de montare COLECTAREA PORUMBULUI / Planul general de colectare — Cine sunt scutiţi de predare. — Cum se vor face transporturile Prin decizia consiliului de miniştri, comisiunea de Stat pentru colectarea cerealelor a fost însărcinată cu organizarea şi conducerea operaţiunei de colectarea porumbului.. In şedinţa ţinută în cursul săptămânii trecute, comisiunea de Stat pentru colectarea cerealelor a aprobat şi transmis tuturor comisiilor judeţene următoarele instrucţiuni, referitoare la modul de colectare a porumbului : Realizarea planurilor locale şi executarea operaţiunilion revino►misiunilor judeţene, de plasă şi comunale care rămân să funcţioneze în continuare în aceiaşi organizare şi cu aceleaşi atribuţiuni ce au fost arătate în instrucţiunile trimise cu ocazia executării planului de colectare a cerealelor păioase recolta 1948 Planul general de colectare întocmit de comisiunea de Stat cuprinde cantităţile de porumb pe cari trebue să le predea fiecare judeţ pentru asigurarea aprovizionării populaţiei muncitoare şi a satelor lipsite de porumb. Pentru realizarea sarcinei de colectare fixată de comisiunea de Stat, comisia judeţeană este obligată a întocmi până la 20 Octombrie 1948 planul de colectare al judeţului pe plăşi şi pe comune, stabilind pentru fiecare plasă şi comună în parte cantitatea de porumb pe care trebue să o predea. Randamentul mediu al comunelor, stabilit de comisiile comunale va fi verificat cu atenție de comisiile județene. Fiecare exploatare agricolă va preda din recolta sa de porumb o cantitate stabilită de comisia comunală pe bază de procesverbal, după tabelul de cote prevăzut la art. 1 din decizia consiliului de miniștri nr. 1361, publicată in Monitorul Oficial nr. 122 din 24 IX. 948. tităţii de predare „scutit de predare”, menţiunea PLANUL DE COLECTARE După întocmirea sau completarea proceselor verbale, comisia comunală va întocmi planul de colectare al comunei care va cuprinde : numele fiecărui producător, numărul procesului verbal, suprafaţa terenului arabil, suprafaţa cultivată cu porumb, cota pe hectar, cantitatea de predări- numărul adeverinţei de primire , eliberat de „Romcereal” după predarea porumbului. Planul se afişează la primărie într’un loc vizibil, cel mai târziu până la 1 Noembrie 1948. Predarea cantităţilor de porumb stabilite prin procesulverbal de comisiunile comunale se va face la centrul de colectare al societăţii „Romcereal” arătat în procesul-verbal. Centrul de colectare va cântări cantităţile de porumb şi le va plăti imediat producătorilor la preţul oficial, pe baza baremului. TRANSPORTAREA PORUMBULUI Transportul porumbului la centrul de colectare se va face în mod organizat după un plan stabilit de comisiunea judeţeană, în colaborare cu „Romcereal”. Comisiunea comunală va lua măsuri să organizeze convoaie de căruţe, întrebuinţând mijloace de transport prin rotaţie, aparţinând exploatărilor agricole înstărite, care sunt obligate să transporte în afara cantităţilor lor de porumb şi pe acelea ale producătorilor lipsiţi de mijloace. Comisiile judeţene, de plasă şi cele comunale vor lua toata măsurile ca executarea planului de transport să se desfăşoare în cele mai bune condiţiuni, iar în caz de intemperii vor lua măsuri pentru acoperirea po Iumbului spre a nu fi expus alterării, etc. Nerespectarea dispoziţiunilor şi măsurilor legale, va fi sancţionată în conformitate cu dispozi-ţiunile legii sabotajului economic. CINE SUNT SCUTIŢI DE PREDARE Exploatările care au o suprafaţă de teren arabil până la 1 ha., sunt scutite de predare, precum şi exploatările agricole care au cel mult 3 ha. teren arabil şi a căror producţie totală de ___ porumb este sub 500 kgr. la ha, evidente. Sunt scutite deasemenea de a preda cotă şi exploatările care au cel mult 5 ha. teren arabil şi a căror producţie de porumb este sub 400 kgr. la ha. COTELE Pentru aşezarea cotelor comisia comunală va stabili: 1) Categoria din care face parte exploatarea, pe baza întinderii totale de teren arabil deţinut sub orice titlu în comună sau alte comune ; 2) Suprafaţa cultivată cu porumb ; 3) Randamentul real pentru fiecare exploatare agricolă în parte, pe baza instrucţiunilor şi cunoştinţelor ce are în această privinţă. După ce a stabilit cantitatea pe care trebuie să o predea exploatarea respectivă, comisiunea comunală va întocmi procesul veral, complectând toatelatele din formular. Producătorii sunt obligaţi să predea cantităţile de porumb la centrul de colectare indicat de comisia comunală în procesul verbal, la termenele fixate de comisiunea de Stat. Producătorii vor fi consideraţi că şi-au îndeplinit obligaţiunea de predare când au obţinut viza de predare şi ştampila centrului de colectare pe procesul verbal, precum şi adeverinţa de primirea porumbului eliberată de centrul de colectare. Procesele verbale se vor eli- bera şi producătorilor cari sunt scutiţi, insarig din coloana can- 1 i f.IVOLTATUL PORUMBULUI A 2.500.000 HA. Recoltatul cartofilor a depășit 100.000 ha., iar sfecla de zahăr 25.250 ha. La ministerul agriculturii au continuat să sosească datele cu privire la recoltatul porumbului, floarea soarelui, cartofilor, viilor și sfeclei de zahăr. Până la 10 Octombrie crt. recoltatul porumbului a atins 2.626.959 ha.; floarea soarelui 330.560 ha.; cartofii 136.300 ha.a vii 39.239 ha., iar sfecla de zahăr 25.250 ha. Judeţele cari sunt în fruntea însămânţărilor sunt : Făgăraş, Ciuc şi Neamţ. Judeţe rămase în urmă sunt Caraş, Gorj, Arad şi Tulcea. GRIJA PENTRU HRANA SALARIAŢILOR Muncitorimea depune azi toate eforturile, pentru mărirea producţiei. Programele au f°st în multe locuri depăşite, întrecerile socialiste, sunt azi tot mai In aceiaş măsură trebuie amintită şi grija celor chemaţi de a veghea la o cât mai atentă hrană a tuturor celor ce muncesc, cu braţele sau cu mintea. Nevoia de a da o hrană bună şi suficientă, constituie azi un comandament imediat. Orice îmbunătăţire a condiţiilor de lucru, orice efort pentru a se da salariaţilor o hrană bună şi eftină, se poate spune că, constituie o investiţie productivă. Dacă, grija pentru sănătatea muncitorului, dacă grija pentru dreptul său la odihnă au făcut şi fac obiectul unor preocupări permanente, grija pentru o bună alimentaţie trebuie să se facă cu aceiaş vigilenţă. Desigur, trebuie să recunoaştem, in această privinţă mai sunt multe de realizat. Condiţiile obiective, împrejurările actuale, a posibilităţei producţiei nu permit încă îmbunătăţiri totale. Totuşi, se pot realiza multe îmbunătăţiri, pe cât ne permit condiţiile actuale Din nefericire s’au observat insă unele carenţe, unele lacune în modul de funcţionare a cantinelor existente. Cum rolul acestor cantine nu este şi nu poate fi de ordin secundar, rolul lor fiind de a asigura zilnic o masă bună şi substanţială, s’a hotărît luarea de măsuri pentru ca golurile constatate să dispară. In lupta pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale celor ce muncesc — cum s’a mai spus — cantinele trebuie să reprezinte realmente un ajutor pentru salariaţi. Eforturile, măsurile cari se iau de C.G M cari tind tocmai la înlăturarea lipsurilor constatate prin supravegherea cat mai atentă a acestor cantine, nu pot fi decât bine venite. Felul şi condiţiile în care sunt aprovizionate şi Sancţionează aceste cantine, nu poate fi lăsată şi nuva fi lăsata pe plan secundar. Din contra, o cât mai atentă supraveghere va duce la un rezultat ce poate fi dinainte prevăzut; o masă bună şi substanţială la un preţ accesibil. Prin lichidarea neglijenţelor şi rutinei şi descoperirea necinstei — acolo unde ea s’a strecurat, cum am neşte recentul comunicat a! Confederaţiei Generale a Muncii — vor trebui găsite soluţiile cele mai potrivite pentru a se ajunge la o scădere a costului mesei, la o îmbunătăţire a calităţii, fără a se micşora bineînţeles cantitatea mesei servite in acelaş lum» fiind asigurate şi condiţiile „igienice atât în ceea ce priveşte localul, bucătăria şi personalul, căt şi la prepararea şi servirea mesei. De aceea socotim binevenită hotarirea luată de a se înfiinţa comisii de supraveghere a acestecantine. Prin sarcina lor de a cerceta sursele de aprovizionare — adică prin evitarea speculanţilor, cumpărându-se direct de la producător, la preţurile cele mai avantajoase — şi prin veghea permanentă la calitatea hranei servite, nu se poate ajunge decât la rezultate bune. Ceea ce erti dorit, în interesul tuturor celor ce muncesc. 1 Cr. Silviani s