Universul, noiembrie 1948 (Anul 65, nr. 255-279)

1948-11-02 / nr. 255

uf al 65-lea Fondator: LUlG! CAZZAV1LLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL ” Inserts sub Nr. ISO Trib. Ilfov 12 Pagini 4 LEI Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării Dir. G-rale P. T. T. Nr. 201.064/939 CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. AŢÂŢĂRILE RĂZBOINICE SUNT SORTITE EŞECULUI Cu prilejul actualei sesiuni a Organizaţiei Naţiunilor Uni­te, în toate comitetele şi Con­siliile ONU-ului, reprezentanţii imperialismului anglo-american precum şi reprezentanţii ţări­lor a căror politică o comandă imperialiştii s’au dedat şi se dedau la tot felul de manevre a căror ţintă este să submi­neze pacea, să distrugă O. N. U.-ul şi — în ultimă analiză — să provoace un nou războiu-Fără îndoială, instigatorii la un nou războiu şi-au manifes­tat intenţiile lor războinice nu numai cu prilejul actualei se­siuni a Organizaţiei Naţiuni­lor Unite. Ei nu au scăpat niciun prilej, nu au lăsat să treacă nicio conferinţă, nu au participat la vreun congres fără a se declara împotr­iva forţelor care luptă pentru pace şi progres, fără a se manifesta împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor cu democraţie popu­lară, fără a instiga la un nou războiu. Drept exemplu este d. Churchill care, dacă îl ju­decăm după recentele sale de­claraţii, ar primi cu bucurie rolul de conducător al unui eventual războiu împotriva statelor din frontul apărător al păcii. In fiecare zi se poate cons­tata cum duşmanii păcii îm­prumută arme din arsenalul fascismului. Generalissimul Stalin a de­clarat corespondentului ziaru­lui „Pravda” că, după ce la 30 August 1948, reprezentatul U­­niunii Sovietice, Statelor Uni­te, Angliei şi Franţei au ajuns la o înţelegere în chestiunea Berlinului, guvernele Statelor Unite, Angliei şi Franţei au desavuat pe reprezentanţii lor la Moscova şi au declarat acordul încheiat ca inexistent. Cu prilejul desbaterilor pro­blemei Berlinului în Consiliul de Securitate al O. N. U.-lui s-a ajuns din nou — prin con­versaţii neoficiale — la un a­­cord, dar reprezentanţii State­lor Unite şi Angliei au decla­rat iarăşi acest acord inexis­tent. Ce inseam­nă oare aceste fapte dacă nu folosirea cunos­cutelor metode fasciste de ne­­respectare a acordurilor, de călcare în picioare a angaja­mentelor luate, de nesocotire a înţelegerilor survenite între state. Anglo-americanii neso­cotesc metodic înţelegerile din­tre ei şi Uniunea Sovietică, înţelegerea de la Yalta, de la Potsdam, recent acordurile intervenite în problema Ber­linului sunt sistematic nesoco­tite. Anglo-americanii transfor­mă aceste înţelegeri în vorbe goale, iar acordurile în petece de hârtie. Dar tocmai aceste fapte demonstrează că cei ce conduc politica anglo-america­­nilor nu vor să se înţeleagă cu Uniunea Sovietică. Aceşti politicieni nu doresc o înţele­gere cu Uniunea Sovietică pentru că în acest fel şi-ar vedea periclitată chiar situaţia lor de exploatatori ai popoa­relor, de profitori de pe urma muncii a milioane de oameni, de aţâţători la război. Conducătorii Statelor Unite, ai Angliei, ai Franţei şi ai ce­lorlalte state care ascultă de ei fac o politică prin care ur­măresc să desilănţue un nou războiu. Da, aceasta este do­rinţa lor. Dar, este cazul să ne între­băm: este oare suficient, pen­tru ca să isbucneas­că un nou războiu, ca aceşti domni să instige la războiu? Este oare suficient ca aceşti aţâţători la măcel să dorească un nou răz­boiu? Au, oare, aceşti oameni orbiţi de furie văzând cum cresc forţele democraţiei, posi­bilitatea să provoace un nou războiu? Hotărît lucru, nu. Generalissimul I. V. Stalin a acordat corespondentului ziarului „Pravda” un interview, întrebat de corespondentul ziarului ,,Pravda” asupra mo­dului în care se vor sfârşi ma­­şinaţiunile acelora care inten­ţionează să deslănţue un nou războiu, Generalissimul Stalin a răspuns: „Toate acestea se pot sfârşi numai printr’un eşec ruşinos al aţâţătorilor la un nou războiu. Churchill, prin­ Mircea Rapîţeanu (Continuare in pag. 2-a) T­RĂDĂTORII „Preşedintele: Pe ce sprijin aţi contat în toată această a­­facere? Acuzatul Popp: Pe sprijinul direct al americanilor în spe­cial, şi al englezilor... Preşedintele: Pe ce sprijin vă bazaţi dv. în această acţiune? Acuzatul Manu: Pe sprijinul englezilor şi americanilor...” Acuzaţii nici nu mai încearcă să mintă. Ei mărturisesc, cu cinism, că sprijinul pe care-l sperau, pentru criminala lor acţiune, nu venea decât din a­­fară. Nici un acuzat nu în­cearcă măcar să insinueze, că în acţiunea lor de spionaj, sa­botaj şi complot s’ar fi legă­nat măcar cu iluzia unui spri­jin din partea poporului. Aju­tor din partea imperialiştilor, — aceasta era unica lor spe­ranţă, îşi dădeau prea bine seamă ca nici vorbă nu putea fi de vreun sprijin în masse. Şi cum putea fi altfel? In timp ce poporul nostru făcea eforturi eroice ca să pună capăt inflaţiei, în timp ce mun­citorii, renunţând la orice ur­care de salarii, munceau din greu să ridice producţia; în timp ce întreaga populaţie nu dorea decât oprirea cât mai rapidă a inflaţiei — ce făceau aceia care aşteaptă, azi, pe­deapsa? Ei executau ordi­nele venite din afară, ci încura­jau inflaţia, ei sabotau pro­ducţia, împiedicau mărirea producţiei. Atunci când su­­prapreţurile sărăceau populaţia — ce făceau „domnii” com­plotişti? Ei căutau să smulgă suprapreţuri cât mai mari, să scumpească cât mai mult măr­furile. Auschnitt, Pop, Bu­­joiu şi complicii lor utili­zau suprapreţurile jefuite din sudoarea poporului, pen­tru a înarma o mână de legionari şi membri ai parti­delor reacţionare de sub ordi­nele serviciului de sipionaj a­­merican din Salzburg. Da, cititorule! Suprapreţul pe care-l plăteai tu, mergea, în ultimă analiză, în buzunarele criminalilor legionari şi „isto­rici” aflaţi sub directivele duşmanilor ţării. Greutăţile pe care le îndurai erau în bună măsură provocate sau accen­tuate de cei care-şi aşteaptă astăzi pedeapsa cuvenită. In timp ce poporul nostru lupta pentru o vieaţă mai bună, complotiştii voiau să a­­sigure americanilor investiţii rentabile. Ce înseamnă inves­tiţii rentabile? înseamnă ex­ploatarea cruntă a salariatului şi a consumatorului, înseamnă salarii de mizerie pentru muncitori, înseamnă încasarea de suprapreţuri. In­vestiţii rentabile pentru impe­rialişti, înseamnă sărăcie şi ruină pentru poporul nostru. Acesta era viitorul pe care voiau acuzaţii să ni-1 pregă­tească! In timp ce poporul nostru vrea pace, o pace care să-i a­­sigure independenţa naţională, spionii şi sabotorii se puseseră la dispoziţia provocatorilor de războiu. De ce făceau aceste lucruri criminalii ce-şi aşteaptă azi sentinţa? Uşor de răspuns! Doar acuzaţii nu sunt de­cât marii potentaţi ai fi­­nanţei româneşti, strâns le­gată de finanţa anglo- ame­ricană. Auschnitt, magna­tul fierului românesc, este coproprietar al Băncii Engleze Westminter, al trustului de ar­mament Vickers, precum și al altor firme de acelaș fel. Popp era director general al Vasîle D. Lîveanu (Continuare in pag. 2-a) CE CRED CETĂŢENII DESPRE PRIETENIA ROMÂNO-SOVIETICĂ AZI NE RĂSPUND: UN CĂPITAN, UN INSTITUTOR ŞI UN MIC COMERCIANT Cu ocazia „Săptămânii priete­niei româno-sovietice” am intre,­prins o anchetă printre diferiţi cetăţeni, cu privire la raportu­rile de prietenie din ce in ce mai strânse care se adâncesc ne­contenit intre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice. D. căpitan rez. Tiberiu Păun ne­ a declarat următoarele: „Reluarea şi adâncirea legătu­rilor de prietenie cu marea noas­tră vecină din Răsărit sunt fapte a căror raţiune se sprijină pe o serie întreagă de daţii geogra­­fice, istorice, culturale şi econo­mice, datând de secole. Este deajuns să ne gândim la rolul de seamă pe care l-a jucat Rusia in viata Ţărilor Romă­­neşti, a căror desvoltare este in­tim legată de sprijinul primit ne­încetat de la poporul rus. Ori de câte ori vitregia vremurilor .*3 abatea asupra noastră, dinspre Miază,Zi sau Apus, ochii ni se îndreptau cu Încredere şi spe­ranţă spre marea ţară dela Ră­sărit şi nu odată nădejdiile noas­­tre s’au împlinit Aci a găsit adăpost marele căr­turar moldovean Nicolae Milescu, aci, la sânul marei naţiuni prie­tene, a aflat refugiu, in faţa ur­giei otomane, cunoscutul­­domn şi învăţat Dimitrie Cantemir. Istoria şi cultura noastră s’au împletit, pe nesimţite, cu acelea ale Răsăritului. Aşezarea geogra­fică a ţării noastre a mai cu­noscut o consecinţă de ordin eco­­nomic, pe care nimeni n’o poate tăgădui. Schimburile de mărfuri şi bunuri în aceste părţi au fost neîntrerupte, cu efecte din cele mai binefăcătoare. Dar cel mai însemnat contact cu marele nostru vecin, — con­tact de pe urma căruia Statul nostru a tras reale foloase, — rămâne cel militar. In mai puţin de un veac, armatele ruseşti au intervenit de trei ori cu succes in destinele poporului român: 1877 marchează descătuşarea noastră de lanţurile turceşti; 1917, sprijin activ în zăgăzuirea puho­iului teuton, pentru ca 1944 să însemne desrobirea noastră de către Armatele Sovietice de domi­naţia hitlerista. Dacă n’ar fi decât aceste mo­mente istorice cruciale, şi încă ar fi dejuns să se preţuiască, aşa cum se cuv­ne, prietenia româno­­sovi­etică şi toţi oamenii dela noi să caute în mod constant căile ce duc la înflorirea şi adâncirea amiciţiei cu puternicele popoare sovietice”. CE SPUNE UN INVATATOR Cu un vădit interes a primit ancheta noastră d. învăţător D. Popescu. D.sa ne-a spus: ,,Cine nu ştie astăzi că intre popoarele Rusiei şi acela al nos­tru au existat raporturi de prie­tenie din vremi îndelungate ? Mai poate constitui un secret faptul că unul dintre cei mai străluciţi cărturari moldoveni, P­etru Movilă, şi­ au adăpat setea de învăţătură la izvoarele ruseşti? Că unii din cei mai preţuiţi po­eţi şi prozatori de-ai noştri au îndrăgit şi au făcut cunoscuţi la noi pe marii creatori de artă rusă? Pe firul timpului, se cuvine să amintim că istoria noastră mo­dernă este br­ăzată pe multe îm­prejurări în care ajutorul Ruşi­­lor­ este precumpănitor. Gene­roasa ■ revoluţia de la 1848 şi mai apoi unirea Principatelor, cu toate consecinţele fericite ce au urmat de aci, au avut susţinători C. Postelnicii (Continuare in pag. 2-a) TELEGRAMA CONGRESULUI ARLUS ADRESATĂ GENERALIS­SHU I. V. STALIN Congresul general Arlus a trimes generalissimului I. V. Staln următoarea telegramă „Al doilea congres general ARLUS întrunit la București In zilele de 29.31 Octombrie 1948, trimite marelui conducă­tor al popoarelor, Generalissi­mului Iosif Vissarionovici Sta­lin, salutul său cel mai fier­binte, întreaga sa dragoste şi recunoştinţă. In convingerea sa profundă că de întărirea şi desvoltarea prieteniei româno-sovietice este strâns legat viitorul poporului român, ARLUS, în cei patru ani de existenţă, a dus o mun­că stăruitoare pentru como­li­­darea acestei prietenii, astăzi adânc înrădăcinată în masele largi populare din ţara noa­stră. Muncitorii şi ţăranii din oraşe şi de pe ogoare, funcţio­nari, elevi, studenţi, intelec­­tuali, militari, bărbaţi şi femei, toate naţionalităţile din R­P­R, îşi manifestă nemărginita lor iubire faţă de Uniunea Sovie­tică. Marea ţară a Socialismu­lui, ţara cu cea mai avansată cultură care luptă cu dârzenie în fruntea forţelor păcii şi de­mocraţie, şi îşi manifestă dra­gostea şi admiraţia faţă de genialul ei conducător, spre care sunt îndreptate speranţele tuturor popoarelor iubitoare­­ de libertate. Poporul român este conştient­­ de faptul că sprijinul şi prie-­­­tenia Uniunii Sovietice este acea forţă gigantică pe care se­­ sprijină Republica Populară­­ Română, în lupta şi munca ei­­ pentru bună­stare, un viitor fericit, pentru socialism. ARLUS care a devenit o mare organizaţie de masse, duce o muncă intensă în rân­durile poporului român, fă­­cându-i cunoscute măreţele [ realizări ale Uniunii Sovietice, rotal istoric mondial al Marei Revoluţii Socialiste din Octom­­brie,­­ care a deschis o nouă , epocă pentru omenire cât şi lupta ei pentru pace şi demo-­­ craţie, împotriva imperialişti­­lor aţâţători la un nou război. Poporul român îşi exprimă nemărginita sa dragoste faţă de popoarele sovietice, faţă de gloriosul Partid Comunist (bol­şevic) din URSS şi faţă de Ge­nialul Conducător al popoare­lor, ce luptă pentru pace, de­mocraţie şi progres, Iosif Vis­­sarionovic, Stalin. Trăiască Prietenia Româno- Sovietică, chezăşia viitorului fericit al poporului român“. CONFEDERAŢIA GENERALĂ A MUNCII DIN ITALIA ÎMPOTRIVA POLITICII GUVERNULUI Roma 1 (Rador). — Confede­raţia Generală a Muncii din I­­talia a publicat un comunicat expunând revendicările munci­torilor italieni şi subliniind că exi­stenţa muncitorilor este amenin­ţata din ce în ce mai mult da­torită adâncirii crizei economice, datorită şomajului şi politicii antipopulare a guvernului. Comunicatul spune între al­tele: „Criza actuală din Italia este caracterizată prin scăderea constantă a producţiei, mărirea numărului de şomeri, buget de­ficitar şi mărirea bilanţului pa­siv al comerţului. In această criză sunt interesaţi industriaşii şi marii proprietari care, dorind să-şi păstreze poziţiile şi profi­turile, au ales, cu ajutorul gu­vernului, drumul cel mai dău­nător pentru stat şi pentru clasa muncitoare, drumul lichidării întreprinderilor, micşorării pro­ducţiei, suprimării preţurilor fixe, sporirii tarifelor la trans­porturile în comun, blocării sa­lariilor şi creerii de noui impo­zite directe şi indirecte. Confederaţia Generală a Mun­cii cheamă toate organizaţiile sindicale să lupte împotriva a­­cestei politici reacționare de clasă a proprietarilor și a gu­vernului, păstrând unitatea cla­sei muncitoare, pentru ca reven­dicările juste ale muncitorilor să fie satisfăcute". IN PARLAMENTUL DANEZ DEPUTAŢII COMUNIŞTI AU ÎNFIERAT P£ ATÂTĂTARII LA RĂZBOI Copenhaga, 31 (Rador).— „Tass’ transmite: In Parlamentul danez au înce­put desbaterile în legătură cu e­­xaminarea bugetului. Şeful grupu­lui parlamentar comunist a făcut declaraţii In leg­ătură cu politica actuală a guvernului. Preşedintele Partidulu­i Comunist Danez Larsen criticând politica guvernului a ară­tat că economia Danemarcei su­feră din cauza cheltuelilor mari pentru cumpărarea de avioane. Larsen a subliniat scăderea nivelu­lui de trai al populaţiei şi a cerut micşorarea impozitelor. El a înfie­rat pe aţâţătorii la război danezi şi s-a ridicat împotriva alăturării Danemarcei la blocul occidental cerând rechemarea brigăzii daneze din Germania Occidentală şi eva­cuarea Groenlandei de către ame­ricani. Alte moţiuni trimise de muncitorii şi funcţionarii fabricilor şi întreprinderilor din Capitală prin care înfierează activitatea grupului de complotişti, spioni şi sabotori In tot cursul zTe, ac­eri au con­tinuat să sosească moţiunile votate cu ocazia meetingurilor ce s’au ţi­nut în ziua de la Octombrie a. c. prin care muncitorii, tehnic­enii şi salariaţii din întreprinderile şi fa­bricile din Cap­tală, protestează cu indignare cotra crimelor de înaltă trădare, săvârşite de grupul de complotişti, spioni şi sabotori. Astfel, muncitorii fabricei „Fila­tura Românească de Bumbac” spun în moţiunea lor: „Condamnăm cu cea mai mare străşnicie acţiunea imperialiştilor şi slugilor lor şi ne strângem şi mai uniţi în jurul U­­niunii Sovietice, cea mai puternică apărătoare a celor ce muncesc”. Cerem aplicarea pedepsei ma­xime pentru: Alexandru Pop, Ion Bujoiu, Gheorghe Manu, Max Au­schnitt Nicolae Mărgineanu, Dumi­tru Gheorghiu, Alexandru Balş, Horia Măcelariu, Gheorghe Bon­­tilă, Nicolae Pătraşcu, Eugen Teo­­dorescu, Nstor Chioreanu, şi toată clica lor. Cerând cu insistenţă pedeapsa fără cruţare pentru aceşti trădă­tori, muncitorii şi salariaţii fabri­cei „inaninte” spun printre altele: „Noi muncitorii fabricei „înainte” facem legământ a ne ascuţi vigi­lenţa şi a demasca elementele ră­măşiţelor reacţionare pentru a se paraliza orice încercare de a se face unelte unor astfel de trădă­­tori care se pun deacurmezişul dru­mului pe care Republica Populară Română se îndreaptă spre socia­lism." Salariaţii societăţii „Competrol" — depozitul MogoŞoa­a — exprimă în moţiunea lor: „Toţi uniţi ca u­­nul ne angajăm să luptăm şi să descoperim pe toţi duşmanii clasei muncitoare, sfărâmând din rădă­cini acţiunea lor”. Deasemeni salariaţii Prefecturii Poliţiei Capitalei, în moţiunea tri­measă arată: „înfierăm cu indig­nare crimele săvârşite şi pregătite de foştii conducători ai finanţei şi industriei noastre, în mârşava a­­lianţă cu resturile fasciste şi le­gionare, vânduţi imperialismului a­­merican şi englez care vro­au să reintroneze vechea stăpânire bur­­ghezo-moşierească şi să doboare toate cuceririle pe care clasa mun­citoare în frunte cu Partidul Mun­citoresc Român le-a câştigat prin muncă şi luptă. Gândul nostru se îndreaptă în mod permanent către avantgarda clasei muncitoare, Partidul Munci­­toresc Român, forţa conducătoare a Republicei Populare Române, care a educat noul aparat de stat în spiritul luptei de clasă împo­triva duşmanului poporului şi care constituie pentru noi un spri­jin în toate acţiunile noastre." Muncitorii şi funcţionarii fabri­cei „Constructorul”, manifestă în moţiunea lor ,,Noi muncitorii şi tehnicienii fabricei „Constructorul” ne luăm angajamentul de a de­­masca şi scoate din rândurile noa­stre pe toţi acei care caută să o­­pună la desvoltarea economiei şi reconstrucţiei drumului nostru spre socialism. Cerem cea mai aspră pedeapsă şi regretăm că nu există pedeapsa ca­pitală pentru aceşti trădători.” Tot astfel, salariaaţii din Admini­straţia de Stat a Ministerului A­­facerilor Interne, arată următoa­rele: „Acest proces ne dovedeşte în chipul cel mai evident că duşmanul de clasă al poporului muncitor nu a fost distrus în întregime şi că în­treaga clasă muncitoare trebui să-şi ascută vigilenţa pentru a descoperi duşmanul şi ar nimici oriunde s’ar afla." (Continuare in pag. 2-a) Nr. 255 Marţi 2 Noemmbrie 1945 APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECŢIE INAUGURAREA NOUEI LINII FERATE FILIAŞI - BUMBEŞTI - LIVEZENI Solemnitatea s’a desfăşurat in prezenţa membrilor Prezidiului şi ai guvernului, precum şi ai delegaţilor tineretului sovietic şi delegaţiilor de muncitori din Capitală Cuvântarea d-hii Gh. Gheorghiu*Doi Duminică dimineaţa a avut loc inaugurarea liniei ferate Filiaşi- Bumbeşti-I­ Ivezeni. Pentru a participa la solem­nitatea inaugurării au sosit drin Bucureşti cu un tron special în gara Ilie Pintilie, de pe traseul nouii linii, d-nii: prof. C. I. Par­­hon, preşedintele Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale, Ion Nicul, vicepreşedinte al Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale, dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de m­­­­iştri,­­Gh. Gheorghiu-Dej, se­­cretar g­en­eral al P.M.R. şi prim vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, Ştefan Voitec, vicepre­şedinte al Consiliului de miniştri, Botar Rădăceanu, ministrul Mun­cii şi prevederilor Sociale, Emil Bodnăraş ministrul Apărării Na­ţionale, Miron Constantinescu mi­nistrul Minelor şi Petrolului, Chi­­vu Stoica ministrul industriei şi Teodor Iordăchescu ministrul lu­crări­or­ publice. Deasemeni d-nii: Al. Moghioroş secretar al C.C.P.M.R., Gheorghe Apostol preşedintele­ Confedera­ţiei Generale a Muncii, Stelian Tănasescu ministru adjunct la ministerul afacerilor interne, Gas­­ton Marin ministru adjunct la ministerul industriei, Alexa Au­gustin director general al Căilor ferate române, d-na Eugenia Ră­­dăceanu şi d. Mihail Dalea, tr­­­i în C.C. al P.M.R. Au mai sosit cu acela­ş tren pentru a participa la solemnita­te d-nii : Ghenadie Fominov şi Victor Levenţov, delegaţi ai tine­retului sovietic, Andrei Pătraşcu, responsabil coordonator al şantie­relor naţionale, Ilie Drăgan se­cretar general al F.N.T.D.R., Pa­vel Lala secretar al C.C.U.T.M., Nicolae Goldberger şi B. Zaha­­reseu din partea Federaţiei Na­ţionale a foştilor deţinuţi şi­ de­portaţi politici antifascişti, Mihail Roller, dr. C. Dimitriu secretar general al Partidului Naţional Popular, Al. Hurduban ,secretar general al Frontului Plugarilor, d-na Stela Moghioroş din partea U­­.D.R.-ului, dr. Ion Botizu din partea Crucii Roşii, precum şi delegaţii de muncitori din fabri­cile din Capitală. INAUGURAREA NOUEI UNI FERATE După sosirea trenului special în gara Ilie Pintilie, d-nii prof. C. I. Partion, preşedintele Prezi­diului Marii Adunări­­Naţionale şi Emil Bodnăraş ministrul Apără­rii­ Naţionale au trecut în revistă , plutonul de onoare. Apoi d. Gheorghe Gheorghiu-Dej secretar general al P.M.R. şi prim vice­­-preşedinte al Consiliului de mi­niştri a inaugurat noua linie tăind panglica roşie. D. Alexa Augustin, directorul general al C. FIR..-ului, luând în primire linia a, asigurat guvernul că noua li­nie va fi exploatată în folosul poporului muncitor. Unul din podurile peste J­iu, de pe linia Bumbești-Livezeni, de la punctul Noroaiele Marea adunare şi brigadierilor * . » . 4 •­­ In uralel« braga­dit­ilor şi mun­citorilor oaspeţii au indreptat apoi spre platoul Lunca Mare, unde a avut loc o mare adunare la care, au participat muncitorii, brigadierii şi tehnicienii de pe Şantierul Naţional „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, Bumbeşti-Live­zeni, un mare număr de minieri, muncitori şi ţărani din regiune, precum şi delegaţii de tineri din judeţele învecinate. După intonarea imnului R.P.R. şi a imnului sovietic adunarea a fost deschisă de d. N. Guină, mem­b­ru în biroul executiv al U. T.M.-ului şi responsabil al Sec­ţiei, de Reconstrucţii al F.N.T.D.R. A luat cuvântul apoi d. Pavel C­osm­in­ Minescu, responsabiul bri­găzilor de muncă voluntară de pe şantier, care a arătat realizările obţinute atât în muncă cât­­şi pe tărâmul educării tineretului su­bliniind că aceste realizări nu ar fi fost posibile fără sprijinul şi îndrumarea Partidului Muncito­resc Român.­­ Din partea tehnicienilor a vor­bit d. ing. Nicolae Ştefan, care a subliniat largile posibilităţi de a­­firmare a capacităţii tehnicieni­lor noştri pe care le-a creiat partidul şi guvernul nostru. . D. Ghenadie Fominov a adus a muncitorilor de pe şantier constructorilor liniei Bumbeşti-Livezeni un salut fierbinte din partea tineretului din Uniunea Sovietică,­­care, , urmăreşte cu dragoste eforturile tineretului român pentru întărirea Republi­cei Populare Române. Arătând că tineretul sovietic ca şi tineretul român este dornic de pace, d. Ghenadie Fominov ,a­ spus: „Noi urăm imperialismul care urmăreşte provocarea­­ de noui războaie, noui nenoro­ciri şi suferinţe pentru popoare şi deaceia sprijinim cu toate pu­terile noastre Guvernul Sovie­tic, care în fruntea lagărului de­mocrat şi anti-imperialist luptă , cu toate forţele sale pentru o pace trainică, pentru libertatea popoarelor". . Cuvintele , delegatului sovietic au fost puternic subliniate de u­­ralele celor prezenţi care şi-au manifestat dragostea pentru U­­niunea Sovietică şi genialul ei conducător I. V. Stalin. In uralele nesfârşite ale celor de faţă a luat cuvântul d. Gheor­ghe Gheorghiu Dej secretar ge­neral al Partidului Muncitoresc Român şi prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri care a­­spus următoarele: Cuvântarea d-lui la numele Comitetului Central al P. M. R.­ şi al Guvernului nostru, aduc un salut fierbinte muncitori­lor, dragului nostru tineret, teh­nicienilor noştri pricepuţi, construc­torii acestei opere, linia Bumbeşti- Livezeni. In mai puţin de şapte luni a fost terminată o lucrare începută acum 25 ani. Prin munca şi efortul vostru aţi dat fiinţă unei artere atât de nece­sară centrului industrial Vaţea Jiului.­­ . . Prin vine de oţel l-aţi legat cu Gh. Gheorghiu-Dej regiunile Olteniei, Munteniei şi Ba­natului. însufleţirea cu care aţi zidit a­­ceastă linie, izvorăşte din dragostea şi devotamentul vostru faţă de po­porul muncitor de la oraşe şi sate. Linia Bumbeşti-Livezeni va juca un rol important în viaţa economi­ei a ţării noastre. Ea deschide o cale nouă de acces spre basinul carbonifer din Valea Jiului, care asigură combustibilul necesar in­dustriei și căilor noastre ferate. (Continuare in pag. 2-a) SOLEMNITATEA DESCHIDERII EXPOZIŢIEI „PRIETENIA ROHAKO-SOVIETICA" DE SAU DALLES Săptămâna Prieteniei Româno- Sovietice (1­ 7 Noembrie) s-a des­chis ieri la orele 12 în sala Dal­­les prin inaugurarea expoziţiei „Prietenia Româno-Sovietică” or­ganizată de Comitetul Naţional pentru Sărbătorirea Prieteniei Româno-Sovietică. Au luat parte la solemnitatea inaugurării d-nii : prof. acad. Petre Constantinescu-Iaşi, vice­preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri, d-na Ana Pauker mi­nistrul Afacerilor Externe, d-nii: Vasile Luca, ministrul Finanţe­lor, Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Lotar Rădă­­ceanu, ministrul Munci şi al Prevederilor Sociale, Teodor Ior­dăchescu, ministrul Lucrărilor Publice, Eduard Mezincescu, mi­nistrul­­ Artelor şi Informaţiilor A. Bârlădeanu, ministrul Comer­ţului Exterior. Au mai participat d-nii: I. Chişinevschi, secretar al P. M. R. Gh. Apostol membru in Bi­roul Politic al P.M.R. şi preşe­dinte al Confederaţiei Generale a Muncii, Liuba Chişinevschi, membru în Prezidiul Marii Adu­nări Naţionale şi vice-preşedinte al C.G.M., L. Răutu, membru in Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, N. Radovs­kovici, din Comitetul Central a) (Continuare la pag. 2­ a) D-na Ministru, Ana Pauker, rostindu-şi cuvântarea

Next