Universul, noiembrie 1948 (Anul 65, nr. 255-279)
1948-11-02 / nr. 255
uf al 65-lea Fondator: LUlG! CAZZAV1LLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL ” Inserts sub Nr. ISO Trib. Ilfov 12 Pagini 4 LEI Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării Dir. G-rale P. T. T. Nr. 201.064/939 CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. AŢÂŢĂRILE RĂZBOINICE SUNT SORTITE EŞECULUI Cu prilejul actualei sesiuni a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în toate comitetele şi Consiliile ONU-ului, reprezentanţii imperialismului anglo-american precum şi reprezentanţii ţărilor a căror politică o comandă imperialiştii s’au dedat şi se dedau la tot felul de manevre a căror ţintă este să submineze pacea, să distrugă O. N. U.-ul şi — în ultimă analiză — să provoace un nou războiu-Fără îndoială, instigatorii la un nou războiu şi-au manifestat intenţiile lor războinice nu numai cu prilejul actualei sesiuni a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ei nu au scăpat niciun prilej, nu au lăsat să treacă nicio conferinţă, nu au participat la vreun congres fără a se declara împotriva forţelor care luptă pentru pace şi progres, fără a se manifesta împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor cu democraţie populară, fără a instiga la un nou războiu. Drept exemplu este d. Churchill care, dacă îl judecăm după recentele sale declaraţii, ar primi cu bucurie rolul de conducător al unui eventual războiu împotriva statelor din frontul apărător al păcii. In fiecare zi se poate constata cum duşmanii păcii împrumută arme din arsenalul fascismului. Generalissimul Stalin a declarat corespondentului ziarului „Pravda” că, după ce la 30 August 1948, reprezentatul Uniunii Sovietice, Statelor Unite, Angliei şi Franţei au ajuns la o înţelegere în chestiunea Berlinului, guvernele Statelor Unite, Angliei şi Franţei au desavuat pe reprezentanţii lor la Moscova şi au declarat acordul încheiat ca inexistent. Cu prilejul desbaterilor problemei Berlinului în Consiliul de Securitate al O. N. U.-lui s-a ajuns din nou — prin conversaţii neoficiale — la un acord, dar reprezentanţii Statelor Unite şi Angliei au declarat iarăşi acest acord inexistent. Ce inseamnă oare aceste fapte dacă nu folosirea cunoscutelor metode fasciste de nerespectare a acordurilor, de călcare în picioare a angajamentelor luate, de nesocotire a înţelegerilor survenite între state. Anglo-americanii nesocotesc metodic înţelegerile dintre ei şi Uniunea Sovietică, înţelegerea de la Yalta, de la Potsdam, recent acordurile intervenite în problema Berlinului sunt sistematic nesocotite. Anglo-americanii transformă aceste înţelegeri în vorbe goale, iar acordurile în petece de hârtie. Dar tocmai aceste fapte demonstrează că cei ce conduc politica anglo-americanilor nu vor să se înţeleagă cu Uniunea Sovietică. Aceşti politicieni nu doresc o înţelegere cu Uniunea Sovietică pentru că în acest fel şi-ar vedea periclitată chiar situaţia lor de exploatatori ai popoarelor, de profitori de pe urma muncii a milioane de oameni, de aţâţători la război. Conducătorii Statelor Unite, ai Angliei, ai Franţei şi ai celorlalte state care ascultă de ei fac o politică prin care urmăresc să desilănţue un nou războiu. Da, aceasta este dorinţa lor. Dar, este cazul să ne întrebăm: este oare suficient, pentru ca să isbucnească un nou războiu, ca aceşti domni să instige la războiu? Este oare suficient ca aceşti aţâţători la măcel să dorească un nou războiu? Au, oare, aceşti oameni orbiţi de furie văzând cum cresc forţele democraţiei, posibilitatea să provoace un nou războiu? Hotărît lucru, nu. Generalissimul I. V. Stalin a acordat corespondentului ziarului „Pravda” un interview, întrebat de corespondentul ziarului ,,Pravda” asupra modului în care se vor sfârşi maşinaţiunile acelora care intenţionează să deslănţue un nou războiu, Generalissimul Stalin a răspuns: „Toate acestea se pot sfârşi numai printr’un eşec ruşinos al aţâţătorilor la un nou războiu. Churchill, prin Mircea Rapîţeanu (Continuare in pag. 2-a) TRĂDĂTORII „Preşedintele: Pe ce sprijin aţi contat în toată această afacere? Acuzatul Popp: Pe sprijinul direct al americanilor în special, şi al englezilor... Preşedintele: Pe ce sprijin vă bazaţi dv. în această acţiune? Acuzatul Manu: Pe sprijinul englezilor şi americanilor...” Acuzaţii nici nu mai încearcă să mintă. Ei mărturisesc, cu cinism, că sprijinul pe care-l sperau, pentru criminala lor acţiune, nu venea decât din afară. Nici un acuzat nu încearcă măcar să insinueze, că în acţiunea lor de spionaj, sabotaj şi complot s’ar fi legănat măcar cu iluzia unui sprijin din partea poporului. Ajutor din partea imperialiştilor, — aceasta era unica lor speranţă, îşi dădeau prea bine seamă ca nici vorbă nu putea fi de vreun sprijin în masse. Şi cum putea fi altfel? In timp ce poporul nostru făcea eforturi eroice ca să pună capăt inflaţiei, în timp ce muncitorii, renunţând la orice urcare de salarii, munceau din greu să ridice producţia; în timp ce întreaga populaţie nu dorea decât oprirea cât mai rapidă a inflaţiei — ce făceau aceia care aşteaptă, azi, pedeapsa? Ei executau ordinele venite din afară, ci încurajau inflaţia, ei sabotau producţia, împiedicau mărirea producţiei. Atunci când suprapreţurile sărăceau populaţia — ce făceau „domnii” complotişti? Ei căutau să smulgă suprapreţuri cât mai mari, să scumpească cât mai mult mărfurile. Auschnitt, Pop, Bujoiu şi complicii lor utilizau suprapreţurile jefuite din sudoarea poporului, pentru a înarma o mână de legionari şi membri ai partidelor reacţionare de sub ordinele serviciului de sipionaj american din Salzburg. Da, cititorule! Suprapreţul pe care-l plăteai tu, mergea, în ultimă analiză, în buzunarele criminalilor legionari şi „istorici” aflaţi sub directivele duşmanilor ţării. Greutăţile pe care le îndurai erau în bună măsură provocate sau accentuate de cei care-şi aşteaptă astăzi pedeapsa cuvenită. In timp ce poporul nostru lupta pentru o vieaţă mai bună, complotiştii voiau să asigure americanilor investiţii rentabile. Ce înseamnă investiţii rentabile? înseamnă exploatarea cruntă a salariatului şi a consumatorului, înseamnă salarii de mizerie pentru muncitori, înseamnă încasarea de suprapreţuri. Investiţii rentabile pentru imperialişti, înseamnă sărăcie şi ruină pentru poporul nostru. Acesta era viitorul pe care voiau acuzaţii să ni-1 pregătească! In timp ce poporul nostru vrea pace, o pace care să-i asigure independenţa naţională, spionii şi sabotorii se puseseră la dispoziţia provocatorilor de războiu. De ce făceau aceste lucruri criminalii ce-şi aşteaptă azi sentinţa? Uşor de răspuns! Doar acuzaţii nu sunt decât marii potentaţi ai finanţei româneşti, strâns legată de finanţa anglo- americană. Auschnitt, magnatul fierului românesc, este coproprietar al Băncii Engleze Westminter, al trustului de armament Vickers, precum și al altor firme de acelaș fel. Popp era director general al Vasîle D. Lîveanu (Continuare in pag. 2-a) CE CRED CETĂŢENII DESPRE PRIETENIA ROMÂNO-SOVIETICĂ AZI NE RĂSPUND: UN CĂPITAN, UN INSTITUTOR ŞI UN MIC COMERCIANT Cu ocazia „Săptămânii prieteniei româno-sovietice” am intre,prins o anchetă printre diferiţi cetăţeni, cu privire la raporturile de prietenie din ce in ce mai strânse care se adâncesc necontenit intre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice. D. căpitan rez. Tiberiu Păun ne a declarat următoarele: „Reluarea şi adâncirea legăturilor de prietenie cu marea noastră vecină din Răsărit sunt fapte a căror raţiune se sprijină pe o serie întreagă de daţii geografice, istorice, culturale şi economice, datând de secole. Este deajuns să ne gândim la rolul de seamă pe care l-a jucat Rusia in viata Ţărilor Romăneşti, a căror desvoltare este intim legată de sprijinul primit neîncetat de la poporul rus. Ori de câte ori vitregia vremurilor .*3 abatea asupra noastră, dinspre Miază,Zi sau Apus, ochii ni se îndreptau cu Încredere şi speranţă spre marea ţară dela Răsărit şi nu odată nădejdiile noastre s’au împlinit Aci a găsit adăpost marele cărturar moldovean Nicolae Milescu, aci, la sânul marei naţiuni prietene, a aflat refugiu, in faţa urgiei otomane, cunoscutuldomn şi învăţat Dimitrie Cantemir. Istoria şi cultura noastră s’au împletit, pe nesimţite, cu acelea ale Răsăritului. Aşezarea geografică a ţării noastre a mai cunoscut o consecinţă de ordin economic, pe care nimeni n’o poate tăgădui. Schimburile de mărfuri şi bunuri în aceste părţi au fost neîntrerupte, cu efecte din cele mai binefăcătoare. Dar cel mai însemnat contact cu marele nostru vecin, — contact de pe urma căruia Statul nostru a tras reale foloase, — rămâne cel militar. In mai puţin de un veac, armatele ruseşti au intervenit de trei ori cu succes in destinele poporului român: 1877 marchează descătuşarea noastră de lanţurile turceşti; 1917, sprijin activ în zăgăzuirea puhoiului teuton, pentru ca 1944 să însemne desrobirea noastră de către Armatele Sovietice de dominaţia hitlerista. Dacă n’ar fi decât aceste momente istorice cruciale, şi încă ar fi dejuns să se preţuiască, aşa cum se cuvne, prietenia românosovietică şi toţi oamenii dela noi să caute în mod constant căile ce duc la înflorirea şi adâncirea amiciţiei cu puternicele popoare sovietice”. CE SPUNE UN INVATATOR Cu un vădit interes a primit ancheta noastră d. învăţător D. Popescu. D.sa ne-a spus: ,,Cine nu ştie astăzi că intre popoarele Rusiei şi acela al nostru au existat raporturi de prietenie din vremi îndelungate ? Mai poate constitui un secret faptul că unul dintre cei mai străluciţi cărturari moldoveni, Petru Movilă, şi au adăpat setea de învăţătură la izvoarele ruseşti? Că unii din cei mai preţuiţi poeţi şi prozatori de-ai noştri au îndrăgit şi au făcut cunoscuţi la noi pe marii creatori de artă rusă? Pe firul timpului, se cuvine să amintim că istoria noastră modernă este brăzată pe multe împrejurări în care ajutorul Ruşilor este precumpănitor. Generoasa ■ revoluţia de la 1848 şi mai apoi unirea Principatelor, cu toate consecinţele fericite ce au urmat de aci, au avut susţinători C. Postelnicii (Continuare in pag. 2-a) TELEGRAMA CONGRESULUI ARLUS ADRESATĂ GENERALISSHU I. V. STALIN Congresul general Arlus a trimes generalissimului I. V. Staln următoarea telegramă „Al doilea congres general ARLUS întrunit la București In zilele de 29.31 Octombrie 1948, trimite marelui conducător al popoarelor, Generalissimului Iosif Vissarionovici Stalin, salutul său cel mai fierbinte, întreaga sa dragoste şi recunoştinţă. In convingerea sa profundă că de întărirea şi desvoltarea prieteniei româno-sovietice este strâns legat viitorul poporului român, ARLUS, în cei patru ani de existenţă, a dus o muncă stăruitoare pentru comolidarea acestei prietenii, astăzi adânc înrădăcinată în masele largi populare din ţara noastră. Muncitorii şi ţăranii din oraşe şi de pe ogoare, funcţionari, elevi, studenţi, intelectuali, militari, bărbaţi şi femei, toate naţionalităţile din RPR, îşi manifestă nemărginita lor iubire faţă de Uniunea Sovietică. Marea ţară a Socialismului, ţara cu cea mai avansată cultură care luptă cu dârzenie în fruntea forţelor păcii şi democraţie, şi îşi manifestă dragostea şi admiraţia faţă de genialul ei conducător, spre care sunt îndreptate speranţele tuturor popoarelor iubitoare de libertate. Poporul român este conştient de faptul că sprijinul şi prie-tenia Uniunii Sovietice este acea forţă gigantică pe care se sprijină Republica Populară Română, în lupta şi munca ei pentru bunăstare, un viitor fericit, pentru socialism. ARLUS care a devenit o mare organizaţie de masse, duce o muncă intensă în rândurile poporului român, făcându-i cunoscute măreţele [ realizări ale Uniunii Sovietice, rotal istoric mondial al Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie, care a deschis o nouă , epocă pentru omenire cât şi lupta ei pentru pace şi demo- craţie, împotriva imperialiştilor aţâţători la un nou război. Poporul român îşi exprimă nemărginita sa dragoste faţă de popoarele sovietice, faţă de gloriosul Partid Comunist (bolşevic) din URSS şi faţă de Genialul Conducător al popoarelor, ce luptă pentru pace, democraţie şi progres, Iosif Vissarionovic, Stalin. Trăiască Prietenia Româno- Sovietică, chezăşia viitorului fericit al poporului român“. CONFEDERAŢIA GENERALĂ A MUNCII DIN ITALIA ÎMPOTRIVA POLITICII GUVERNULUI Roma 1 (Rador). — Confederaţia Generală a Muncii din Italia a publicat un comunicat expunând revendicările muncitorilor italieni şi subliniind că existenţa muncitorilor este ameninţata din ce în ce mai mult datorită adâncirii crizei economice, datorită şomajului şi politicii antipopulare a guvernului. Comunicatul spune între altele: „Criza actuală din Italia este caracterizată prin scăderea constantă a producţiei, mărirea numărului de şomeri, buget deficitar şi mărirea bilanţului pasiv al comerţului. In această criză sunt interesaţi industriaşii şi marii proprietari care, dorind să-şi păstreze poziţiile şi profiturile, au ales, cu ajutorul guvernului, drumul cel mai dăunător pentru stat şi pentru clasa muncitoare, drumul lichidării întreprinderilor, micşorării producţiei, suprimării preţurilor fixe, sporirii tarifelor la transporturile în comun, blocării salariilor şi creerii de noui impozite directe şi indirecte. Confederaţia Generală a Muncii cheamă toate organizaţiile sindicale să lupte împotriva acestei politici reacționare de clasă a proprietarilor și a guvernului, păstrând unitatea clasei muncitoare, pentru ca revendicările juste ale muncitorilor să fie satisfăcute". IN PARLAMENTUL DANEZ DEPUTAŢII COMUNIŞTI AU ÎNFIERAT P£ ATÂTĂTARII LA RĂZBOI Copenhaga, 31 (Rador).— „Tass’ transmite: In Parlamentul danez au început desbaterile în legătură cu examinarea bugetului. Şeful grupului parlamentar comunist a făcut declaraţii In legătură cu politica actuală a guvernului. Preşedintele Partidului Comunist Danez Larsen criticând politica guvernului a arătat că economia Danemarcei suferă din cauza cheltuelilor mari pentru cumpărarea de avioane. Larsen a subliniat scăderea nivelului de trai al populaţiei şi a cerut micşorarea impozitelor. El a înfierat pe aţâţătorii la război danezi şi s-a ridicat împotriva alăturării Danemarcei la blocul occidental cerând rechemarea brigăzii daneze din Germania Occidentală şi evacuarea Groenlandei de către americani. Alte moţiuni trimise de muncitorii şi funcţionarii fabricilor şi întreprinderilor din Capitală prin care înfierează activitatea grupului de complotişti, spioni şi sabotori In tot cursul zTe, aceri au continuat să sosească moţiunile votate cu ocazia meetingurilor ce s’au ţinut în ziua de la Octombrie a. c. prin care muncitorii, tehnicenii şi salariaţii din întreprinderile şi fabricile din Captală, protestează cu indignare cotra crimelor de înaltă trădare, săvârşite de grupul de complotişti, spioni şi sabotori. Astfel, muncitorii fabricei „Filatura Românească de Bumbac” spun în moţiunea lor: „Condamnăm cu cea mai mare străşnicie acţiunea imperialiştilor şi slugilor lor şi ne strângem şi mai uniţi în jurul Uniunii Sovietice, cea mai puternică apărătoare a celor ce muncesc”. Cerem aplicarea pedepsei maxime pentru: Alexandru Pop, Ion Bujoiu, Gheorghe Manu, Max Auschnitt Nicolae Mărgineanu, Dumitru Gheorghiu, Alexandru Balş, Horia Măcelariu, Gheorghe Bontilă, Nicolae Pătraşcu, Eugen Teodorescu, Nstor Chioreanu, şi toată clica lor. Cerând cu insistenţă pedeapsa fără cruţare pentru aceşti trădători, muncitorii şi salariaţii fabricei „inaninte” spun printre altele: „Noi muncitorii fabricei „înainte” facem legământ a ne ascuţi vigilenţa şi a demasca elementele rămăşiţelor reacţionare pentru a se paraliza orice încercare de a se face unelte unor astfel de trădători care se pun deacurmezişul drumului pe care Republica Populară Română se îndreaptă spre socialism." Salariaţii societăţii „Competrol" — depozitul MogoŞoaa — exprimă în moţiunea lor: „Toţi uniţi ca unul ne angajăm să luptăm şi să descoperim pe toţi duşmanii clasei muncitoare, sfărâmând din rădăcini acţiunea lor”. Deasemeni salariaţii Prefecturii Poliţiei Capitalei, în moţiunea trimeasă arată: „înfierăm cu indignare crimele săvârşite şi pregătite de foştii conducători ai finanţei şi industriei noastre, în mârşava alianţă cu resturile fasciste şi legionare, vânduţi imperialismului american şi englez care vroau să reintroneze vechea stăpânire burghezo-moşierească şi să doboare toate cuceririle pe care clasa muncitoare în frunte cu Partidul Muncitoresc Român le-a câştigat prin muncă şi luptă. Gândul nostru se îndreaptă în mod permanent către avantgarda clasei muncitoare, Partidul Muncitoresc Român, forţa conducătoare a Republicei Populare Române, care a educat noul aparat de stat în spiritul luptei de clasă împotriva duşmanului poporului şi care constituie pentru noi un sprijin în toate acţiunile noastre." Muncitorii şi funcţionarii fabricei „Constructorul”, manifestă în moţiunea lor ,,Noi muncitorii şi tehnicienii fabricei „Constructorul” ne luăm angajamentul de a demasca şi scoate din rândurile noastre pe toţi acei care caută să opună la desvoltarea economiei şi reconstrucţiei drumului nostru spre socialism. Cerem cea mai aspră pedeapsă şi regretăm că nu există pedeapsa capitală pentru aceşti trădători.” Tot astfel, salariaaţii din Administraţia de Stat a Ministerului Afacerilor Interne, arată următoarele: „Acest proces ne dovedeşte în chipul cel mai evident că duşmanul de clasă al poporului muncitor nu a fost distrus în întregime şi că întreaga clasă muncitoare trebui să-şi ascută vigilenţa pentru a descoperi duşmanul şi ar nimici oriunde s’ar afla." (Continuare in pag. 2-a) Nr. 255 Marţi 2 Noemmbrie 1945 APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECŢIE INAUGURAREA NOUEI LINII FERATE FILIAŞI - BUMBEŞTI - LIVEZENI Solemnitatea s’a desfăşurat in prezenţa membrilor Prezidiului şi ai guvernului, precum şi ai delegaţilor tineretului sovietic şi delegaţiilor de muncitori din Capitală Cuvântarea d-hii Gh. Gheorghiu*Doi Duminică dimineaţa a avut loc inaugurarea liniei ferate Filiaşi- Bumbeşti-I Ivezeni. Pentru a participa la solemnitatea inaugurării au sosit drin Bucureşti cu un tron special în gara Ilie Pintilie, de pe traseul nouii linii, d-nii: prof. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Ion Nicul, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miştri,Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al P.M.R. şi prim vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, Botar Rădăceanu, ministrul Muncii şi prevederilor Sociale, Emil Bodnăraş ministrul Apărării Naţionale, Miron Constantinescu ministrul Minelor şi Petrolului, Chivu Stoica ministrul industriei şi Teodor Iordăchescu ministrul lucrărior publice. Deasemeni d-nii: Al. Moghioroş secretar al C.C.P.M.R., Gheorghe Apostol preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii, Stelian Tănasescu ministru adjunct la ministerul afacerilor interne, Gaston Marin ministru adjunct la ministerul industriei, Alexa Augustin director general al Căilor ferate române, d-na Eugenia Rădăceanu şi d. Mihail Dalea, tri în C.C. al P.M.R. Au mai sosit cu acelaş tren pentru a participa la solemnitate d-nii : Ghenadie Fominov şi Victor Levenţov, delegaţi ai tineretului sovietic, Andrei Pătraşcu, responsabil coordonator al şantierelor naţionale, Ilie Drăgan secretar general al F.N.T.D.R., Pavel Lala secretar al C.C.U.T.M., Nicolae Goldberger şi B. Zahareseu din partea Federaţiei Naţionale a foştilor deţinuţi şi deportaţi politici antifascişti, Mihail Roller, dr. C. Dimitriu secretar general al Partidului Naţional Popular, Al. Hurduban ,secretar general al Frontului Plugarilor, d-na Stela Moghioroş din partea U.D.R.-ului, dr. Ion Botizu din partea Crucii Roşii, precum şi delegaţii de muncitori din fabricile din Capitală. INAUGURAREA NOUEI UNI FERATE După sosirea trenului special în gara Ilie Pintilie, d-nii prof. C. I. Partion, preşedintele Prezidiului Marii AdunăriNaţionale şi Emil Bodnăraş ministrul Apărării Naţionale au trecut în revistă , plutonul de onoare. Apoi d. Gheorghe Gheorghiu-Dej secretar general al P.M.R. şi prim vice-preşedinte al Consiliului de miniştri a inaugurat noua linie tăind panglica roşie. D. Alexa Augustin, directorul general al C. FIR..-ului, luând în primire linia a, asigurat guvernul că noua linie va fi exploatată în folosul poporului muncitor. Unul din podurile peste Jiu, de pe linia Bumbești-Livezeni, de la punctul Noroaiele Marea adunare şi brigadierilor * . » . 4 • In uralel« bragaditilor şi muncitorilor oaspeţii au indreptat apoi spre platoul Lunca Mare, unde a avut loc o mare adunare la care, au participat muncitorii, brigadierii şi tehnicienii de pe Şantierul Naţional „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, Bumbeşti-Livezeni, un mare număr de minieri, muncitori şi ţărani din regiune, precum şi delegaţii de tineri din judeţele învecinate. După intonarea imnului R.P.R. şi a imnului sovietic adunarea a fost deschisă de d. N. Guină, membru în biroul executiv al U. T.M.-ului şi responsabil al Secţiei, de Reconstrucţii al F.N.T.D.R. A luat cuvântul apoi d. Pavel Cosmin Minescu, responsabiul brigăzilor de muncă voluntară de pe şantier, care a arătat realizările obţinute atât în muncă câtşi pe tărâmul educării tineretului subliniind că aceste realizări nu ar fi fost posibile fără sprijinul şi îndrumarea Partidului Muncitoresc Român. Din partea tehnicienilor a vorbit d. ing. Nicolae Ştefan, care a subliniat largile posibilităţi de afirmare a capacităţii tehnicienilor noştri pe care le-a creiat partidul şi guvernul nostru. . D. Ghenadie Fominov a adus a muncitorilor de pe şantier constructorilor liniei Bumbeşti-Livezeni un salut fierbinte din partea tineretului din Uniunea Sovietică,care, , urmăreşte cu dragoste eforturile tineretului român pentru întărirea Republicei Populare Române. Arătând că tineretul sovietic ca şi tineretul român este dornic de pace, d. Ghenadie Fominov ,a spus: „Noi urăm imperialismul care urmăreşte provocarea de noui războaie, noui nenorociri şi suferinţe pentru popoare şi deaceia sprijinim cu toate puterile noastre Guvernul Sovietic, care în fruntea lagărului democrat şi anti-imperialist luptă , cu toate forţele sale pentru o pace trainică, pentru libertatea popoarelor". . Cuvintele , delegatului sovietic au fost puternic subliniate de uralele celor prezenţi care şi-au manifestat dragostea pentru Uniunea Sovietică şi genialul ei conducător I. V. Stalin. In uralele nesfârşite ale celor de faţă a luat cuvântul d. Gheorghe Gheorghiu Dej secretar general al Partidului Muncitoresc Român şi prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri care aspus următoarele: Cuvântarea d-lui la numele Comitetului Central al P. M. R. şi al Guvernului nostru, aduc un salut fierbinte muncitorilor, dragului nostru tineret, tehnicienilor noştri pricepuţi, constructorii acestei opere, linia Bumbeşti- Livezeni. In mai puţin de şapte luni a fost terminată o lucrare începută acum 25 ani. Prin munca şi efortul vostru aţi dat fiinţă unei artere atât de necesară centrului industrial Vaţea Jiului. . . Prin vine de oţel l-aţi legat cu Gh. Gheorghiu-Dej regiunile Olteniei, Munteniei şi Banatului. însufleţirea cu care aţi zidit această linie, izvorăşte din dragostea şi devotamentul vostru faţă de poporul muncitor de la oraşe şi sate. Linia Bumbeşti-Livezeni va juca un rol important în viaţa economiei a ţării noastre. Ea deschide o cale nouă de acces spre basinul carbonifer din Valea Jiului, care asigură combustibilul necesar industriei și căilor noastre ferate. (Continuare in pag. 2-a) SOLEMNITATEA DESCHIDERII EXPOZIŢIEI „PRIETENIA ROHAKO-SOVIETICA" DE SAU DALLES Săptămâna Prieteniei Româno- Sovietice (1 7 Noembrie) s-a deschis ieri la orele 12 în sala Dalles prin inaugurarea expoziţiei „Prietenia Româno-Sovietică” organizată de Comitetul Naţional pentru Sărbătorirea Prieteniei Româno-Sovietică. Au luat parte la solemnitatea inaugurării d-nii : prof. acad. Petre Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri, d-na Ana Pauker ministrul Afacerilor Externe, d-nii: Vasile Luca, ministrul Finanţelor, Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Lotar Rădăceanu, ministrul Munci şi al Prevederilor Sociale, Teodor Iordăchescu, ministrul Lucrărilor Publice, Eduard Mezincescu, ministrul Artelor şi Informaţiilor A. Bârlădeanu, ministrul Comerţului Exterior. Au mai participat d-nii: I. Chişinevschi, secretar al P. M. R. Gh. Apostol membru in Biroul Politic al P.M.R. şi preşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii, Liuba Chişinevschi, membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale şi vice-preşedinte al C.G.M., L. Răutu, membru in Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, N. Radovskovici, din Comitetul Central a) (Continuare la pag. 2 a) D-na Ministru, Ana Pauker, rostindu-şi cuvântarea