Universul, noiembrie 1948 (Anul 65, nr. 255-279)
1948-11-02 / nr. 255
8BBFV jagggjgdljUNIVERSUM Inaugurarea nouei linii ferate Filiaşi - Bumbeşti - Livezeni (Urmare dă fi» pag. H»a) . Până acum cărbunii din Vatea Uiului, dobândiţi prin truda fi lupta bravilor i ...,i huneri, făceau un drum ori.i pentru a ajunge in diferite colţun ale ţarii. Prin deschiderea acestei linii, distanţele pe calea ferată între Muntenia, Oltenia şi Valea Jiului,se scurtează cu sute de kilometri. După o evaluare estimativă se realizează astfel numai din economia transporturilor de cărbuni destinate căilor ferate, aproximativ 320.000.000 Iei anual. Aceasta va însemna totodată o economie importantă în exploatarea materialului rulant care se cifrează la cca. 2.800 locomotive şi la 37.000 vagoane pe an, mărind astfel capacitatea de transport a căilor ferate. Această linie va însemna o mai intensă circulaţie a bunurilor de consum şi o mai bună aprovizioniat a muncitorilor din Valea Jiului. Această linie va contribui nu numai la valorificarea bogăţiilor, dar ea va deschide largi perspective de desvoltare uneia din cele mai frumoase regiuni ale ţării noastre. Pentru populaţia satelor din împrejurimi această linie va însemna o înviorare în viaţa economică, uşurându-i legăturile cu restul ţării. Astfel, clasa muncitoare şi partidul ei, în lupta pentru industrializarea Republicii Populare Române, revin în ajutorul milioanelor de ţărani săraci şi mijlocaşi pentru a le putea face munca lor mai uşoară mai rodnică, pentru a scăpa ţă, rănimea de sărăcie şi mizerie. .(i începută sub regimurile de subjugare cruntă a poporului de cătrecapitalişti şi moşieri, această lultrara constituia un prilej de exploatare a clasei muncitoare, de acumulare de averi colosale pe spi' “narea întregului popor, deoarecj ijfmillardele cheltuite au fost stoarse îl dela popor prin impozitele şi curbe,ae de sacrificiu care i-au fost im:‘*puse, if .Cum putea muncitorul în asejfmenea condiţiuni de asuprire, lipsit fide libertăţi şi de drepturile cele •ftnai elementare, să muncească cu râvnă la construirea acestei linii ? Sub regimul capitalist am mun.cit pentru exploatatori, pentru capitaliştii aducători de războaie şi mizerie. De aceea oamenii muncii au lujferat fără elan, în silă şi ură.. Acei ,Kara îndrăzneau să ridice glasul ; împotriva întunericului în care era ţinut poporul, erau schingiuiţi, Jasasinaţi sau aruncaţi pentru zeci i de ani în închisoare.' In anii războiului fascist sute de deţinuţi politici au fost scoşi din lagărul Tg.-Jiu pentru a munci încă- Itişaţi, In lanţuri, flămânzi şi goi, biciuiţi de Zlăteşti şi Trepăduşi şi alţi criminali de războiu. . . "Se înţelege dela sine că în astffel de condiţiuni nu putea fi loc pentru avânt de muncă. Dacă astăzi putem realiza asemenea lucruri şi să muncim cu avânt la clădirea şi înflorirea patriei noastre, aceasta se datoreşte în primul rând glorioasei Armate Roşii, spre care îndreptăm un gândde caldă recunoştinţă. Eliberând ţara noastră de cotropitorii fascişti, ea a dat posibilitate poporului român să-şi ia soarta în propriile sale mâini, iar casei muncitoare, în alianţă cu ţărănimea muncitoare, să smulgă pas cu pas puterea politică şi economică din mâna burgheziei şi moşierilor, devenind forţa conducătoare a Republicii noastre Populare. a „ . Astăzi munca a încetat sa mai fie un mijloc de exploatare a clasei muncitoare. Ea a devenit, in condiţiunile regimului nostru neo democraţie populară, factorul principal de ridicare a nivelului material şi cultural al poporului. Perspectiva luminoasă de desvoltare şi valorificare a bogăţiilor ţarii în folosul celor ce muncesc, îndrumarea şi mobilizarea dusă de partidul nostru pentru stimularea iniţiativei şi forţelor creatoare, au făcut ca lucrarea de faţă _ să cunoască un ritm încă neintâlnit. , j" Dacă regimurilor burghezo-moşie- Veşti le-au trebuit 21 ani ca să faca doua treimi din această lucrare, a,-îci dela 23 August 1944 încoace .ultimele şapte luni au fost suficiente ca porţiunile cele mai grele, ,neîncepute, să fie terminate cu succes de către brigadierii şi muncitorii noştri, , i Iată încă o mărturie strălucită acapacităţii tehnicienilor noştri şi a elanului tineretului, care nu se pot desfăşura decât într’o ţară liberă, unde munca are o importanţă socială şi este privită ca o chestiune de onoare, unde omulmuncii se simte un cetăţean liberal ţării sale şi participă in massa la conducerea treburilor obşteşti. , Muncind bine, el poate deveni ferou al muncii, înconjurat de ad-Siraţie şi dragoste. Se înţelege ca imai în astfel de condiţiuni poate a naştere un asemenea avant mănuncă, până la sacrificiul suprem. Tovarăşi şi tovarăşe, 9 Pentru cinstirea memoriei celorcare şi-au jertfit viaţa în câmpul muncii pe acest şantier, propun un pumct de reculegere. Părinţilor şi familiilor ce vor carcuti pe acest şantier, le spunem ca împărtăşim durerea lor şi îi asigurăm că partidul nostru şi guvernul le vor purta de grijă. Tovarăşi şi tovarăşe, 1. In timp ce tovarăşii noştri aminrceau jertfe pentru construirea aducestei Unii ferate, bandiţii de complotişti, trădători şi spioni ai imperialismului anglo-american, sălbăticiţi de ură pentru că nu mai pot exploata, uneltesc din umbră împotriva cuceririlor poporului muncitor de la oraşe şi sate. Procesul care desvălue crimele săvârşite împotriva libertăţii şi realizărilor poporului muncitor, arată la burghezia şi resturile moşierimii, expropriate de mijloacele de producţie cu ajutorul cărora exploatau la sânge poporul muncitor, nu au dezarmat. Această agentură a imperialismului anglo-american provocator de războaie, încearcă să lovească in realizările poporului muncitor, să, slăbească puterea economică a Republicii noastre Populare, să atenteze împotriva independenţei şi suveranităţii statului nostru. [• Tovarăşi şi tovarăşe, | Realizările obţinute cu trudă şi 'Jertfe de către oamenii muncii, trebuesc apărate împotriva atacurilor duşmanului. Pentru aceasta, trebue să ascuţim simţul revoluţionar al clasei muncitoare, trebue să descoperim şi să lovim duşmanul tară pilla oriunde s’ar găsi, şi să zădarniciui planurile sale înainte de a le putea pune în aplicare. Munctorimţa cu partidul său şi sub conducerea lui, este capabila să organizeze asemenea lucrări uriaşe şi să le ducă la bun sfârşit. Partidul educă muncitorii în spiritul luptei şi curajului pentru învingerea greutăţilorşi obstacolelor de orice natură, spirit care se oglindeşte în realizarea acestei lucrări, se oglindeşte în curajul ţăranului Ioan Moldovanu care, la mormântul fiului său căzut pe acest şantier de muncă, a spus: „Dacă aş mai avea un copil mai mare, l-aş trimite şi pe el să continue munca copilului meu mort, căci ştiu că aceasta este în folosul nostru, al tuturor“. Numai astfel se explică faptul că muncitori tineri şi vârstnici, femei, tehnicieni şi brigadieri, s’au luat la piept cu cei mai puternici uriaşi ai naturii, sfârtecând pântecele uriaşilor munţi, zidind zeci de tuneduri şi viaducte, urcându-se pe înălţimile ameţitoare ale stâncilor, aruncând punţi peste Jiu, peste prăpăstiile adânci şi abrupte, adaugând la frumuseţea lor sălbatecă aceste minunate podoabe de granit şi beton. Tovarăşi şi tovarăşe, Executarea tehnică a liniei Bumbeşti-Livezeni a pus probleme delicate în faţa muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor noştri. Zecile de lucrări de artă executate pe acest traseu accidentat fac cinste tehnicienilor şi întăresc certitudinea că inginerii şi constructorii din ţara noastră, legaţi de popor şi identificându-se cu aspiraţiile lui, găsind posibilităţi de desfăşurare a capacităţii lor tehnice, vor putea să rezolve problemele puse de desvoltarea economică a ţării noastre. Inaugurarea liniei ferate Bumbeşti- Livezeni o facem în preajma zilei de 7 Noembrie. Clasa muncitoare din ţara noastră salută astfel, prin terminarea şi darea în exploatare a liniei Bumbeşti- Livezeni, măreaţa zi de sărbătoare a oamenilor muncii de pretutindeni, cea de a 31-a aniversare a Marei Revoluţiioluţii Socialiste din Octombrie. Tovarăşi şi tovarăşe, „Revoluţia noastră proletară este singura revoluţie în lume care a izbutit să arate poporului, nu numai rezultatele ei politice, dar şi rezultatele ei materiale. Revoluţia noastră estesingura revoluţie care nu numai că a sfărâmat cătuşele capitalismului şi a, dat poporului libertate, dar a izbutit să dea poporului şi condiţiunile materiale pentru o viaţă îmbelşugată. In aceasta, stă puterea şi invicibilitatea revoluţiei noastre. Desigur, este bine să alungi pe eaDupă aceasta, d3. Gh. Gheorghiu Dej, secretar general al P. M.R. şi prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri a citit Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale prin care au fost decoraţi cu Ordinul Muncii, brigadierii, muncitorii şi tehnicienii distinşi în munca de pe şantier. Apoi, d. prof. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţioiale a înmânat următoarele decoraţii: Ordinul Muncii cl. I: Suciu Ştefan, mecanic, Andrei Andrei inginer, Soare Enache responsabil organizatoric al şantierului, Geambaşu Mihai responsabil de ceaţă, Nicolae Ştefan inginer, Gh. Radnel muncitor. Ordinul Muncii cl. II: Al. Părtru zidar, Gh. Koloşvari lăcătuş mecanic, Petre Vicărete miner, Vasile Sandu mecanic, Zoltán Magyari responsabil de brigadă, Const. Stoicescu brigadier, ■ Gh. Cojocarii pitalişti, să-i alungi pe moşieri, să alungi slugile ţarului, să iei puterea şi să capeţi libertatea. Este un lucru bun. Aceasta este un lucru foarte bun. Dar, din păcate, numai libertatea nu este de ajuns. Dacă pâine nu este de ajuns, dacă nu ajung untul şi untura, dacă nu ajung produsele textile, dacă locuinţele sunt rele, atunci numai cu libertatea departe nu ajungi. Este foarte greu, tovarăşi, să trăeşti numai cu libertate. Pentru a putea trăi bine şi vesel, este nevoie ca bunurile libertăţii politice să fie complectate cu bunuri materiale“. Tovarăşi şi tovarăşe, Această lucrare precum şi multe alte realizări în domeniul întăririi puterii economice şi politice a Republicii noastre Populare arată că partidul nostru se inspiră din experienţa construirii socialiste a Uniunii Sovietice, arată că el conduce poporul muncitor de la oraşe şi sate pe drumul Revoluţiei din Octombrie, pe drumul trasat de Lenin şi Stalin. Tovarăşi şi tovarăşe, Aţi lucrat cu însufleţire şi energie pentru că v-aţi pătruns de noul conţinut, de noul sens al muncii în Republica noastră Populară. Aceasta este o dovadă a înaltei voastre conştiinţe de clasă. Meritaţi cu toţii dragostea şi recunoştinţa poporului. Unora dintre Dvs. Partidul şi Guvernul nostru au hotărît să Ie acorde anumite distincţiuni. Trăiască 7 Noembrie, ziua Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie! Trăiască gloriosul Partid al lui Lenin şi Stalin, Partidul Comunist Bolşevic al U.R.S.S., înfăptuitorul Revoluţiei Socialiste din Octombrie! Trăiască invincibila şi glorioasa Armată Sovietică, cu vitejii şi pricepuţii săi comandanţi! Trăiască U.R.S.S., far luminos al celor ce trudesc din toată lumea, forţa conducătoare în lupta împotriva imperialismului, pentru pace, libertate şi prietenie între popoare! Trăiască scumpul nostru tovarăş Stalin genialul învăţător şi conducător al oamenilor muncii din toată lumea! Trăiască prietenia între popoarele URSS şi poporul român. Trăiască partidul Muncitoresc Român, avantgarda clasei muncitoare, forţa conducătoare a Republicii Populare Române! Trăiască unitatea de luptă a celor ce muncesc de la oraşe şi sate, pentru întărirea şi desvoltarea Republicii Populaare Române, în drumul Ei spre socialism! Trăiască Republica Populară Română! brigadier, Pavel Constantinescu responsabilul brigăzilor de tineret de pe șantier. Ordinul Muncii cl. III: Virgil Cătrinoiu mecanic, Ilie Mladin zidar, Petre Lemnaru responsabil de ceată, Nichifor Brânză brigadier, Alex. Mihald brigadier, Const. I. Popa, pionier, Ion Kacsa brigadier. Deasemeni,d. Gh. Gheorghiu Dej, secretar general al P.M.R. şi prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri a dat citire Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale prin care au fost decoraţi cu Ordinul Muncii cei căzuţi la datorie în timpul construirii acestei linii, precum şi listei muncitorilor evidenţiaţi în muncă de pe şantier. ★ Adunarea s-a încheiat prin defilarea brigadierilor care au lucrat pe şantierul Naţional Gh. Gheorghiu Dej, Bumbeşti-Livezeni. „Ordinul Muncii" Solemnitatea deschiderii expoziţiei „Prietenia Româno-Sovietică“ in sala Dalles (Urmare din pag. I-a Partidului Muncitoresc Român» Corpul Diplomatic „era reprezentat prin d-diii: S. I. Kawtaradze, ambasadorul U. Tt. S. S , Piotr Szymanschi, ambasadorul Republicii Poloneze, Eugen Szell, ministrul Ungariei A. Dancev, însărcinat cu afacerii al Republicii Populare Bulgaria, dr. Ioseph Laufer, prim consilier al Ambasadei Republicii Cehoslovace, I. Deşniţa, însărcinatul cui afaceri aili Republicei Albania, I. Bitehitin şi M. Cacealov, secretari ai Ambasadei U.R.S.S., locot. col. Sarmi din Armata Sovietică, cpt. C Antosiac, subdirectorul Casei Prieteniei Româno-Sovietice, N. Sever, Secretar al Ambasadei Cehoslovace, G. Pauicov, ataşat de presă al Ambasadei R. P. Bulgaria. Au mai fost de faţă d-nii : Mihail Roşianu, Stelian Tănăsescu, Marin Jianu, Ludovic Takacs, Alexandru Sencovici, Grigore Geamănu, Miron Dumitru, Marin G. Gaston, miniştri adjuncţi. Deasemeni au fost de faţă d-nii: Anton Alexandrescu, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale; N. Popescu-Doreanu, vice-preşedinte al ARLUS-ului şi secretar general la Preşedinţia Consiliului de miniştri, general D. Coliu, Ana Toma, H. Bădeanu, Gogu Rădulescu, secretari generali, P. Papadopol, secretar general al ARLUS-ului, G. C. Stere, preşedintele Curţii Supreme, Al. Voitinovlei, prim procuror al RP.R., prof. acad. Iorgu Iordan, acad. Gala Galaction, general N. Pârvulescu, primarul general al Capitalei, general Teodor Petruc, prefectul Poliţiei Capitalei, LefterisApostolul, fruntaş al mişcării de eliberare din Grecia, general Ion Allster, dr. I. Bogdan şi Sanda Rangheţ din Consiliul general de conducere al ARLS-ului, prof. Al. Rosetti, rectorul Universităţii din Bucureşti, B. Zaharescu, Sorin Toma, N. Belu, Zina Brâncu, N. Goldberger, A. Braester, Cristina Luca, prim consilier de legaţie şi director în ministerul Afacerilor Externe, Vasile Dumitrescu, directorul Presei, scriitori, reprezentanţi ai presei române şi străine, etc. —. La solemniitate au mai luat parte şi delegaţii străini aflaţi în Capitală cu ocazia Congresului General al ARLUS-ului şi a Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice şi anume, d-nii: Vladimir Iakovlev, prim vice-preşedinte al VOKS-ului, prof. Alexandru Rabukin, de la Academia de Medicină din Moscova, N. Scaciko, preşedintele U. O. R. S-ului (Asociaţia ucrainiană pentru strângerea legăturilor ”cu străinătatea), prof. Maria Makarova, Vladimir Kojevnikov, scriitor, redactor la „Pravda”, Vihovka, compozitor, Ghenadie Pominov şi Victor Idvenţov, din Comitetul antifascist al tineretului sovietic, membri ai delegaţiei sovietice ; d-nii: D. B. Mitov, scriitor şi critic şi Pandelei Ninov, membru ai Curţii Supreme, membrii delegaţiei bulgare , deputatul Fernand Grenier, poetul Paul Eluard şi dr. D’Alsace, din partea Asociaţiei Pranco-UR S. S., dr. I. Kolasko, ministru adjunct al Agriculturii şi prof. univ. Dolanski, membrii delegaţiei cehoslovace, d-nii dr. Ştefan Rusanyak şi Ladislau Varkony, delegaţii Asociaţiei Ungaria-U. R S. S, senatorul Mario Palermo, delegatul italian, Evans G. Stanley, preşedintele Asociaţiei Britania-U.R S.S., Edith Mayelil, membru în Comitetul Asociaţiei, R. M. Jambhekar şi Suhasdin Jambhekar delegaţii Asociaţei India-U.R S.S, Thomas Murray, secretar al Asociaţiei Scoţia-U. R. S .S., Alexander Rankin şi Al. Williamson, membri în Comitetul Asociaţiei Scoţia-U.R.S S. dr. Pierre Winger preşedintele Asociaţiei Elveţia-U.R.S.S., Rica Kusinen şi Betty Peltonen, delegaţi ai Asociaţiei Finlanda-U. R. S. S., senatorul Adolph Boulanger delegatul Asociaţiei Belgia-U.R.S S. A luat cuvântul d-na Ana Pauker, secretar al Partidului Muncitoresc Român şi ministru al Afacerilor Externa^ .»•** ALTE MOŢIUNI TRIMISE DE MUNCITORI ŞI FUNCŢIONARI (Urmare din pag. I-a) Muncitorii fabricilor „SARCIT”„DELEA VECHE” şi „BARAGAN” întruniţi în adunare generală spun printre altele, în moţiunea trimeasă „înfierăm pe criminalii care luptau împotriva intereselor clasei muncitoare, inferăm metodele josnice şi lipsite de scrupule ale reacţiunii, care nu se dă înlături de la o acţiune, pentru atingerea scopurilor mârşave.” Deasemeni, salariaţii din M.A.I. Dir. Penitenciarelor, exprimă în moţiunea lor următoarele: „Luând act de crimele săvârşite de aceşti bandiţi cerem Tribunalului Militar, să aplice pedeapsa maximă acestor trădători de Patrie. Cerem să fie pedepsiţi fără cruţare duşmanii poporului muncitor, care au vrut să ne arunce în mizerie şi război.” Astfel, muncitorii, tehneienii şi funcţionarii întreprinderilor şi instituţiilor din Capitală, strâns uniţi in jurul Partiului Muncitoresc Român, avantgarda clasei muncitoare, înfierează cu indignare actele de spionaj şi trădare ale grupului de complotişti, cerând aspra pedepsire a acestor trădători. (Rador). In moţiunea lor muncitorii şi muncitoarele din Uzinele Comunale Bucureşti, subliniază: „înfierăm cu toata hotărîrea acţiunile mârşave şi trădătoare ale acestor criminali ce voiau să răstoarne regimul nostru democratic prin organizarea de cercuri subversive, dar care au fost descoperite la timp de organele Ministerului nostru de Interne, care ţine în permanenţă trează vigilenţa lor pentru păstrarea şi consolidarea regimului nostru. Luând cunoştinţă de actul de acuzare al Justiţiei şi din cele ce reies din declaraţiile acuzaţilor, cerem aplicarea celei mai aspre pedepse, împotriva trădătorilor de ţară puşi în slujba imperialismului anglo-american. Ne luăm angajamentul de a lupta cu şi mai multă hotărîre pentru descoperirea duşmanilor de moarte ai clasei muncitoare printr-o ascuţire zi de zi a vigilenţei noastre, curăţindu-ne astfel drumul de aceste elemente, pentru a propăşi şi desvolta democraţia noastră populară şi a construi socialismul”. La rândul lor, salariaţii Depozitului Central de Instrumente a C.C.A.S. spun în moţiunea trimisă următoarele: ..Aceste acţiuni fiind conduse de reprezentanţii capitaliştilor reacţionari români în colaborare şi sub directivele imperialismului angloamerican, cerem aspra pedepsire a tuturor celor ce se află în boxa acuzării, şi ne luăm angajamentul de a lupta cu toate forţele noastre împotriva instigatorilor la un nou războiu şi împotriva elementelor sabotoare, spi©ane ce se mai găsesc în slujba reacţiunei din ţara noastră”. Pe de altă parte, muncitorii şi muncitoarele de la Oficiul P.T.T. Bucureşti V, spun în moţiunea lor: „Cerem cea mai grea pedeapsă pe care o prevede Constituţia Republicei Populare Române tuturor celor de pe banca acuzării şi a celor care au colaborat cu ei. Totodată, aducem mulţumirile noastre aparatului de stat şi organelor Ministerului de Interne, care au reuşit să descopere şi să prindă pe aceşti criminali ai poporului”. In moţiunea trimisă Primului Procuror al Tribunalului Ilfov, deasemeni, salariaţii Centralei Industriale a întreprinderilor chimice de sinteză şi prelucrare, spun urmăoarele: „înfierăm cu desgust acţiunea acestor mârşavi trădători de ţară şi duşmani ai clasei muncitoare. Exprimăm ferma noastră hotărîre de a lichida, fiecare în sfera noastră de activitate, pe cei ce azi mai visează şi încearcă să schimbe mersul înainte al istoriei, întreaga noastră recunoştinţă Guvernului, care prin toate mijloacele asigură ţării noastre, întregului popor, libertăţile şi liniştea necesară pentru construirea socialismului. Cerem aspra pedepsire a trădătorilor şi criminalilor care ar fi putut duce în acţiunea lor la vărsări de sânge nevinovat şi exprimăm ura şi dispreţul nostru pentru fapta lor mişelească. In aceste momente, ne luăm angajamentul de a strânge rândurile, în jurul conducătorilor noştri, ascuţind cu toţii vigilenţa pentru a demasca pe cei ce se pun încă în calea drumului nostru, pentru realizarea cât mai devreme a socialismului”. „ Funcţionarii Centralei Industriale a Mătăsei întruniţi în meeting, spun, între altele: „înfierăm actele banditeşti ale acestor lachei ai imperialismului american care în schimbul unor sume de bani, au căutat să submineze siguranţa Statului şi să răstoarne regimul nostru democratic. Pentru aceste fapte criminale cerem justiţiei poporului un verdict de aspră condamnare, pentru ca astfel clasa muncitoare şi poporul să fie asigurate că trădătorii nu vor mai avea curajul să comploteze contra siguranţei statului şi să simtă judecata dreaptă pentru actele criminale şi banditeşti săvârşite contra poporului. Ne luăm angajamentul, toţi cei întruniţi în meetingul de azi, să facem zid puternic în jurul guvernului şi Partidului Muncitoresc Român, pentru ca astfel cu toţii uniţi să stârpim actele de trădare şi să întărim Republica noastră Populară spre binele întregului popor”. Deasemeni, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii uzinelor „23 August” şi ai fabricei de ţevi ..Republica”, înfierează cu tărie şi indignare acţiunea de spionaj a complotiştilor subliniind: „Exprimăm revolta şi ura noastră împotriva acestor agenţi şi slugi ai imperialiştilor, precum şi adânca recunoştinţă faţă de organele Ministerului de Interne, care prin vigilenţă au descoperit la timp acţiunile duşmanului de clasă. Ne luăm angajamentul de a ascuţi vigilenţa de clasă pentru a putea descoperi şi demasca la timp pe toţi sabotorii, duşmanii clasei muncitoare, conştienţi fiind că în spatele acestora stă mâna criminală a duşmanului păcii şi progresului, in slujba imperialismu- Jţ-îui —“. —. Astfel de moţiuni — în care este înfierată acţiunea criminală a grupului de complotişti, spioni şi sabotori, şi în care muncitorii tehnicienii şi funcţionarii, cerând pedeapsa cea mai mare îngăduită de legile ţării pentru toţi trădătorii, îşi iau angajamentul să întărească lupta împotriva duşmanilor regimului nostru popular şi să-şi ascută vigilenţa împotriva rămăşiţelor reacţionare din ţara noastră” — au mai trimis salariaţii următoarelor întreprinderi şi instituţii: Atelierele P.T.T., Casa de Credit P.T.T., Oficiul P.T.T., Gara de Nord, Direcţia Generală P.T.T., Oficiul P.T.T. Bucureşti I, Oficiul Bucureşti III, Oficiul Bucureşti P.T.T. IV, Ministerul Muncii şi Prevederilor Sociale, Ministerul Sănătăţii, Direcţia înzestrării, Atelierele de Colecţii ale C.C.A.S., Institutul General de Asigurări al Funcţionarilor şi Pensionarilor Publici, Oficiul P. T. T. Bucureşti VI, Ministerul de Justiţie, etc. (Radar). Toţi magistraţii şi toţi funcţionarii judecătoreşti din Capitală ■ s’au întrunit ori la orele 2 in sala paşilor pierduţi din Palatul Justiţiei şi au înfierat pe trădătorii şi sabotorii duşmani ai poporului, cerând, justiţiei să-i condamne în mod exemplar pentru faptele lor infame. Salariaţii Primăriei Capitalei s’au întrunit ieri la prânz, în grădina Sindicatului, din str. Vasile Boerescu, spre a vesteji atitudinea complotiştilor, spionilor şi sabotorilor, care face obiectul procesului ce se judecă de câteva ore în Capitală. Cu acest prilej, d. Toma Călinescu a făcut o amplă analiză a faptelor celor 12 acuzaţi aflaţi în boxă, înfierându-le viguros şi cerând salariaţilor să fie vigilenţi, demascând elementele duşmănoase regimului nostru de largă democraţie populară. La sfârşit, salariaţii au votat o moţiune, cerând pedeapsa unanimă pentru cei 12 acuzaţi. Au fost primite alte numeroase moţiuni, prin care oamenii muncii din întreaga ţară cer aspra pedepsie a complotiştilor, spionilor şi sabotorilor, în frunte cu Ion Bujoiu, Alexandru Pop şi Max Auschnitt, trădători de ţară puşi în solda imperialiştilor americani şi englezi. Astfel, muncitorii şi muncitoarele de la Filatura şi ţesătoria naţionalizată „Dâmboviţa”, spun în moţiunea trimisă: „înfierăm faptele criminale concepute de uneltele burghezo-moşiereşti şi legionare, în frunte cu Pop Alex. Bujoiu Ion şi alţii, contra Republicii Populare Române. Indignaţi de mârşăvia lor, cerem aspra pedepsire a acestor complotişti, spioni şi sabotori, slugi ale imperialismului anglo-american, regretând că la noi în ţară nu există pedeapsa cu moartea, pedeapsă meritată de aceşti ticăloşi. Totodată, ne luăm angajamentul de a întări vigilenţa noastră muncitorească, făcând zid în jurul Partidului Muncitoresc Român şi a guvernului nostru, care apără consecvent cuceririle poporului muncitor”. Muncitorii de la fabrica „Vulcan” cer deasemeni cea mai aspră pedeapsă pentru aceşti trădători. Ei spun, printre altele, în moţiunea trmisă: „Faţă de aceste ticăloase crime, ne luăm angajamentul să fi mai vioilenţi pentru descoperirea dşmanilor şi să lovim şi cu mai multă hotărîre în duşmanii clasei muncitoare şi ai poporului”. Asemenea moţiuni au mai trimis, muncitorii Atelierelor „Grivita Roşie”, muncitorii şi funcţionarii de la Intreprinderea A C.S. „Gh. Gheorghiu-Dej”, „Industria de Bumbac”, „Filatura Românească de Bumbac”, „Sarcit”, „Fabrica Constructorul”, salariaţii din Administraţia de Stat al Ministerului Afacerilor Interne, salariaţii din M.A.I., Direcţia Penitenciarelor, muncitorii de la întreprinderile „Armătura”, Uzinele „Steaua Roşie”, fabrica înainte”, „Apretura”, salariaţii Centralei întreprinderilor de lucrări rutiere şi construcţii speciale (C. U.R.S.), muncitorii de la fabrica de bere „Bucureşti”, dela I.M.S. Cotroceni, „Luptătorul”, „Talpa”, , Eminescu”, salariaţii Institutului de Seruri Şi Vaccinuri „Dr. Cantacuzino”, salariaţii Centrului de Gr’pea’e, etc. OR MUNCII DIN TOATE PĂRŢILE ŢĂRII înfierează pe trădătorii de ţară Procesul bandei de complotişti, spioni şi sabotori, în frunte cu Ion Bujoiu, Alex. Pop şi Auschnitt, a stârnit indignarea Şi ura tuturor oamenilor muncii din R.P.R., cari înfierează cu cea mai mare înverşunare pe trădătorii de ţară, puşi în solda imperialismului american şi englez. In întruniri populare, în meetinguri şi în adunări sindicale, oamenii muncii din întreaga ţară şi-au exprimat dorinţa de a se da acestor trădători de Patrie cea mai aspră pedeapsă pentru acţiunea lor de sabotare a intereselor poporului român, de risipă a banilor strânşi din exploatarea muncitorimii şi destinaţi organizării actelor de terorism îndreptate împotriva ţării şi a conducătorilor ei. Din toate părţile ţării sosesc zilnic mii de telegrame ai moţiunii prin care populaţia muncitoare îşi exprimă adânca mulţumire faţă de organele puterii populare care au reuşit să descopere acest complot, cerând totdeodată ca justiţia să-şi facă datoria, aplicând o pedeapsă exemplară acestor duşmani de clasă şi trădători de ţară. Membrii Sindicatului de Artişti, Scriitori şi Ziarişti din Suceava au trimis o moţiune în care spun: „Ne exprimăm profunda noastră indignare faţă de mişelia acestei clici de exponenţi ai marelui capital, care punându-se în slujba imperialismului anglo-american şi încercând să recâştige poziţiile lor dominante pentru o crâncenă exploatare a poporului, au pregătit cele mai odioase acte, dela sabotajul economic organizat şi până la atentatele în masă. Faptul că marii bancheri şi financiari s’au folosit şi de data aceasta de elementele legionare, de rămăşiţelor partidelor istorice şi de gruparea socialistă de dreapta a lui Titel Petrescu, ne dovedesc încă odată că în cadrul ascuţirii luptei de cla- Gă, s’au aliat elementele reacţionare şi oportuniste în încercarea lor disperată de a înfrâna lupta victorioasă a milioanelor de oameni ai muncii.Ne exprimăm admiraţia faţă de vigilenţa Ministerului nostru de Interne care a reuşit să descopere la timp pregătirile mişeleşti ale acestei clici. Cerem Justiţiei Militare să înfiereze„ prin cel mai aspru verdict acţiunea trădătoare a duşmanilor poporului nostru”. Telegrame În acelaş sens au mai trimis muncitorii şi salariaţii următoarelor întreprinderi din Satu Mare: întreprinderea de Stat a Lemnului, Cooperativa Autmobiliştilor, Atelierul de Zonă C F. R., Cooperativa „Someşul”, SindicatulUnic al Salariaţilor Publici, Fabrica Textile, Fabrica 1 septembrie, Urinele Ceramice, salariaţii Primăriei Municipiului Constanţa, membrii sindicatului Sanitar din Suceava, muncitorii Fabricei de Cherestea din Solea, jud. Suceava, etc, etc. UN GRUP DE ARTISTI SOVIETICI SOSIŢI IN CAPITALĂ In ziua de 1 Noemvrie crt., la orele 17,30 a sosit pe aeroportul Băneasa, venind de la Moscova, un grup de artişti sovietici, compus din: Pavel Lisiţian — bariton, solist al Teatrului Maire al U.R.S S, artist al poporului Zveaghina Susana — din balet; Richter Constantin — din balet; Talina Barinova — violonistă. Solişti de balet ai Teatrului Mare din Moscova; Sapovalova Claudia — soprană, solistă a Filarmonicei din Moscova; Alexandr Dediuhin — pianist. La aeroport, artiştii sovietici au fost întâmpinaţi, din partea Ambasadei Sovietice, de d. Kadalov, secretar de ambasadă, de d-na Sanda Rangetz, din conducerea A. R. L. U. S.-ului, precum şi de alte persoane. Uniunea Sovietică, chezăşia desvoltării Republicii Populare Române Conferinţa d-lui Iosif Chişinevschi In cadrul ciclului de conferinţe organizat de Comitetul Naţional pentru sărbătorirea Prieteniei Româno-Sovietice, d. Iosif Chişinevschi, secretar al P. M. R., a conferenţiat aseară la Casa Prieteniei Româno-Sovietice despre: „Uniunea Sovietică, chezăşia desvoltării Republicii Populare Române“. Au fost de faţă d-nii: I. Niculi, vice-preşedinte al Prezidiului Marei Adunări Naţionale. Marin Florea Ionescu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale ,St. Voitec, vice-preşedinte al Consiliului de Miniştri, Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Teodor Iordăchescu, ministrul Lucrărilor Publice, V. Vaida,ministrul Agriculturii, precum şi d-nii miniştri adjuncţi M. Roşianu, general M. Lascăr, Stelian Tănăsescu, Al. Sencovici, Gr. Geamănu. Deasemenea au asistat domnii : Gh. Apostol, preşedintele C.G.M, Liuba Chişinevschi, C. Pârvulescu şi Anton Alexandrescu, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Alexa Augustin, director general C. F. R. N. Popescu- Doreanu şi general Victor Drăgănescu, secretari generali, Gh. C. Stere, Mihail Heller, Sania Raangheţ, C. Papadopol etc. Au mai fost de faţă delegaţii străini sosiţi în Capitală cu prilejul celui de al II-lea Congres General ARLUS, precum şi un numeros public, format din reprezentanţi ai organizaţiilor politice şi de massă, scriitori, ziarişti, etc. . INFORMATH ^ Centrul de asistenţă studenţească din Bucureşti ţ angajează oameni de serviciu la cantinele sale. Solicitanţii se vor prezenta Miercuri 3 Noemvrie dintre orele 7—12 a. m. în b-dul 6 Martie nr. 66 etaj I camera 139. Tratamentul scurt al SSSilisului ,cu negativarea tuturor analizelor (lichid cefalo-raehidian) BLENORAGIE0 vindecarea'5 J."2014 Penicilină asociată Doctor CONSTANTIN TULIU BLANC . DR. IUPURUCUI la .Tel. 3.7463. Bulevardul CAROL Tramvai 1* ^ Asociaţia micilor pensionari publici din iCaphrilă invită pe membrii săi să îşi vizeze cărţile de membru şi să se pună la curent cu plata cotizaţiei. Restanţele până la 15 Aug. 1947, se pot achita cu o sută lei pentru toto timpul; aceasta în vederea apropiatei adunări generale a Uniunei, C A St T s diferite, străine şi Note Muzicale — biblioteci întregi — cumpără Anticăria „Văpau“* Calea Victoriei 77. Telefon 4.78-24 24 « In săptămâna de la Soio Noenw brie a. c. Uniunea Populară a Timăreţului Bulgar, orgagnizează » „Săptămână Culturală”. Răspunzând invitaţiei făcute, Comitetul Executiv al FNTDR a trimis o delegaţie, care a plecat «al la Sofia. Cercul medical al practicii anilor anunţă redeschiderea şedinţelor sale ştiinţifice in fiecare Joi, orele 8,30 seara, în localui său din str. Alex. Sahia Nr.-Iffost Gogu Cantacuzino). In cadrulSăptămânii Prieteniei Româno-Sovietice va conferenţia Academicianul A. Kreindler Joi 4 Noembrie 1948 orele 8,30 seara „Dinamica scoraţei cerebrale in Nevroze” 2, (concepţiuni) sovietice. 99Mariette” Mode Str- Franklin 5, Et. I Pălării modele noui primeşte comenzi cu materialul clientelar- 13 AŢÂŢĂRILE RĂSBOINICE SUNT SORTITE EŞECULUI (Urmare din pag. I-a) Tipalul aţâţător la un nou războiu a şi reuşit să-şi piardă încrederea propriei sale naţiuni şi a forţelor democrate din întreaga lume. Aceeaşi soartă îi aşteaptă pe toţi ceilalţi aţâţători la război”. Şi Generalissimul Stalin continuă : „Sunt încă prea vii în memoria popoarelor grozăviile războiului recent şi sunt prea mari forţele sociale care sunt pentru pace pentru că elevii lui Churchill întru agresiune să le poată înfrânge şi să îndrepte lucrurile spre un nou război”. Conducătorii Statelor Unite şi ai Angliei precum şi aţâţătorii la războiu din ţările intrate sub dominaţie angio-americană nu vor putea să-şi pună în aplicare intenţiile lor funeste pentru că popoarele, pentrucă oamenii muncii de pretutindeni doresc pacea. Toate manevrele la care se dedau politicienii anglo-americani mânaţi de capitaliştii din aceste ţări sunt hărăzite eşecului. Oamenii muncii vor pacea şi cer cu glas din ce în ce mai tare dreptul lor la o viaţă demnă, paşnică. In fruntea forţelor care luptă pentru pace se află Uniunea Sovietică. Alături de Uniunea Sovietică se află ţările de democraţie populară şi democraţii din lumea întreagă, forţe care luptă pentru pace şi care nu precupeţesc niiciun efort pentru a stăvili aţâţările cu scopul de a provoca un nou războiu. Mircea Rapiţeanu TRĂDĂTORII (Urmare di şi pag. I-a) Reşiţei şi era deci legat de finanţa engleză care avea un important stoc de acţiuni la Reşiţa. Bujoiu, fost vice-preşedinte al U.G.I.R.-ului,, eră administratorul delegat al societăţii miniere „Petroşani” şi coproprietar la alte întreprinderi, în care rolul capitalului străin nu era deloc neglijabil. Directorul general al Petroşanilor era Alexandru Balş; era died normal ca dânsul să se alăture grupului de spioni. Dimitrie Gheorghiu, fost director general al „Creditului Minier”, avea, în această calitate, strânse legături cu marele capital străin. Investiţiile rentabile pentru marele capital străin ar fi fost rentabile şi pentru financiarii din boxa acuzaţilor. Haosuleconomic—care ar fi subminat regimul democratic şi ar fi sărăcit poporul — era profitabil nu numai finanţei străine, dar şi finanţei româneşti. Cât des- pre uneltirile răsboinice este clar că ele ar fi, în egală măsură rentabile, atât pentru acţonarii englezi şi americani ai societăţilor interesat©in producţia de armament cât şi pentru acţionarii acestor societăţi care astăz ,vor primi pedeapsa meritată. Interesele foştilor magnaţi ai finanţei din România sunt comune cu interesele magnaţilor finanţei din întreaga lume, şi ca atare, ©1© sunt contrara intereselor poporului român. Uneltirile foştilor magnaţi ai finanţei nu puteau fi decât străine intereselor poporului nostru. " Ele constitui©, împreună cu sabotajul ticălos pe car© l-au săvârşit şi cu ordinarul spionaj practicat în folosul imperialiştilor o odioasă trădare de ţară care trebuie pedepsită aşa cum se cuvine. " VASILE D. LIVEANU " EBWTHIMI TSm» «5 Cei care s'au ţinut departe de obligaţiile impuse de viaţa socială şi politică a vremii lor, n'au fost spirite independente, ci criminali faţă de semenii lor. AUGUST JACOBSON în VIATA IN CITADELA 9 Povestire dramatică în 4 acte desbate cu măestrie această problemă care a frământat oamenii vremurilor noastre. BIBLIOTECA DE BUZUNAR A EDITURII DE STAT CE CRED CETĂŢENII DESPRE PRIETENIA ROMÂNO-SOVIETICA (Urmare de a pag. 1-a) printre cei mai luminaţi oameni ai ţării vecine din Răsărit. După 1917, legăturile dintre noi au fost vremelnic întrerupte prin străduinţele capitaliştilor monopolişti, cari aveau tot interesul ca măreţele înfăptuiri petrecute în ţara socialismului după revoluţia din Octombrie să nu fie cunoscute la noi. A trebuit să treacă aproape trei decenii, ca fumul calomniilor să fie împrăştiat şi ca tradiţia unor contacte din ce in ce mai întinse să fie reluată, după 1941. Uniunea Sovietică reprezintă acum tarul ştiinţei şi culturei, spre el indreptându-se ochii şi inimile popoarelor dornice de libertateşi progres. Ca vecini ai U.R.S.S., trebuie să învăţăm cu sârguinţă şi sa avem deplină încredere în realizările fără pereche obţinute in toate domeniile de activitate in Rusia Sovietică. Porniţi pe drumul socialismului, noi Românii avem datoria să cultivăm neîncetat şi din ce în ce mai puternic, spiritul de încredere şi sinceră prietenie care trebue să ne lege de întru toate pilduitorul Stat din Răsărit Numai aşa vom putea înfăptui cât mai curând idealul de pace şi prosperitate în această parte a Europei’’. CUVÂNTUL UNUI COMER. ,CIANT . 9 D. Nicolae Gh. Pannaitescu est® un mic comerciant de zarzavaturi în piaţa „Gh. Coşbuc”. „Prietenia intre popoarele U.R.S.S. şi poporul Republicii Populare Române — a început d-sa — a ajutat în mod substanţial la redresarea şi înflorirea economiei noastre naţional© şi, în consecinţă, a comerţului in, general. Graţie ajutorului primit din partea Uniunii Sovietice, in mat sini şi materii prime de tot felul, sa putut pomni la punerea,' unor noui baze industriei româneşti secătuite de nazişti, agricultura ţării noastre a pornit pe calea mecanizării, mulţumită tractoarelor şi maşinelor primite de la marii noştri vecini, iar metodele noui de lucru al pământului experimentate în U.R.S.S. deschid perspective din cele mai îmbucurătoare in această direcţie. Deosebit de foloasele de mai sus, nu se poate trece peste ajutoarele în cereale, acordate cu atâta înţelegere de Rusia Sovietică în anii grei de secetă Comerţul de zarzavaturi, exercitat de breasla noastră, cunoaşte astăzi o perioadă de cinste, pe care ultimii ani o uitaseră cu desăvârşire. Porniţi pe calea păcii şi prosperităţii, oamenii muncii din ţara noastră socotesc prietenia cu popoarele Uniunii Sovietice singura chezăşie a stabilităţii şi progresului”, a terminat d. Patanaitescu. C. Postelnicii