Universul, noiembrie 1948 (Anul 65, nr. 255-279)

1948-11-02 / nr. 255

8BBFV jagggjgd­ljUNIVERSUM Inaugurarea nouei linii ferate Filiaşi - Bumbeşti - Li­vezeni (Urmare dă fi» pag. H»a) . Până acum cărbunii din Vatea Uiului, dobândiţi prin truda fi lupta bravilor i­ ...,i huneri, făceau un drum o­ri.i pentru a ajunge in diferite colţun ale ţarii. Prin deschiderea acestei linii, distanţele pe calea ferată între Muntenia, Oltenia şi Valea Jiului,­­se scurtează cu sute de kilometri. După o evaluare estimativă se realizează astfel numai din econo­mia transporturilor de cărbuni des­tinate căilor ferate, aproximativ 320.000.000 Iei anual. Aceasta va însemna totodată o economie im­portantă în exploatarea materialului rulant care se cifrează la cca. 2.800 locomotive şi la 37.000 vagoane pe an, mărind astfel capacitatea de transport a căilor ferate. Această linie va însemna o mai intensă circulaţie a bunurilor de consum şi o mai bună aprovizioni­­at a muncitorilor din Valea Jiului. Această linie va contribui nu nu­­m­ai la valorificarea bogăţiilor, dar ea va deschide largi perspective de desvoltare uneia din cele mai fru­moase regiuni ale ţării noastre. Pentru populaţia satelor din îm­prejurimi această linie va însemna o înviorare în viaţa economică, u­­şurându-i legăturile cu restul ţării. Astfel, clasa muncitoare şi parti­dul ei, în lupta pentru industrializa­­­­rea Republicii Populare Române, revin în ajutorul milioanelor de ţă­­­rani săraci şi mijlocaşi pentru a le putea face munca lor mai uşoară mai rodnică, pentru a scăpa ţă­­, rănimea de sărăcie şi mizerie. .(i începută sub regimurile de sub­jugare cruntă a poporului de către­­capitalişti şi moşieri, această lu­­­ltrara constituia un prilej de ex­ploatare a clasei muncitoare, de a­­cumulare de averi colosale pe spi­­' “narea întregului popor, deoarecj ijfm­illardele cheltuite au fost stoarse îl dela popor prin impozitele şi curbe­­,ae de sacrificiu care i-au fost im­­:‘*puse, if .Cum putea muncitorul în ase­­jfm­enea condiţiuni de asuprire, lipsit fide libertăţi şi de drepturile cele •ftnai elementare, să muncească cu râvnă la construirea acestei linii ? Sub regimul capitalist am mun­­.­cit pentru exploatatori, pentru ca­pitaliştii aducători de războaie şi m­izerie. De aceea oamenii muncii­ au lu­­jferat fără elan, în silă şi ură.. Acei ,K­ara îndrăzneau să ridice glasul ; împotriva întunericului în care­­ era ţinut poporul, erau schingiuiţi, Jasasinaţi sau aruncaţi pentru zeci i de ani în închisoare.­­' In anii războiului fascist sute de deţinuţi politici au fost scoşi din la­­­gărul Tg.-Jiu pentru a munci încă- It­işaţi, In lanţuri, flămânzi şi goi, biciuiţi de Zlăteşti şi Trepăduşi şi alţi criminali de războiu. . . "Se înţelege dela sine că în astff­el de condiţiuni nu putea fi loc pentru avânt de muncă.­­ Dacă astăzi putem realiza ase­menea lucruri şi să muncim cu a­­­vânt la clădirea şi înflorirea pa­triei noastre, aceasta se datoreşte în primul rând glorioasei Armate Roşii, spre care îndreptăm un gând­­de caldă recunoştinţă. Eliberând ţa­­­ra noastră de­ cotropitorii­­ fascişti, ea a dat posibilitate poporului ro­­­mân să-şi ia soarta în propriile sa­le mâini, iar c­asei muncitoare, în alianţă cu ţărănimea muncitoare, să smulgă pas cu pas puterea po­litică şi economică din mâna bur­gheziei şi moşierilor, devenind for­ţa conducătoare a Republicii noas­tre Populare.­­ a „ .­­ Astăzi munca a încetat sa mai fie un mijloc de exploatare a cla­sei muncitoare. Ea a devenit, in condiţiunile regimului nostru ne­o democraţie populară, factorul prin­cipal de ridicare a nivelului mate­rial şi cultural al poporului.­­ Perspectiva luminoasă de desvol­­tare şi valorificare a bogăţiilor ţa­rii în folosul celor ce muncesc, în­drumarea şi mobilizarea dusă de partidul nostru pentru stimularea iniţiativei şi forţelor creatoare, au făcut ca lucrarea de faţă _ să cu­noască un ritm încă neintâlnit. , j" Dacă regimurilor burghezo-moşie- Veşti le-au trebuit 21 ani ca să faca doua treimi din această lucrare, a­­,-îci dela 23 August 1944 încoace­­ .ultimele şapte luni au fost suficien­­­te ca porţiunile cele mai grele, ,­­neîncepute, să fie terminate cu succes de către brigadierii şi mun­­­citorii noştri, ,­­ i Iată încă o mărturie strălucită a­­capacităţii tehnicienilor noştri şi a elanului tineretului, care nu­­ se pot desfăşura decât într’o ţară li­beră, unde munca are o impor­tanţă socială şi este privită ca o chestiune de onoare, unde omul­­muncii se simte un cetăţean liber­­al ţării sale şi participă in massa la conducerea treburilor obşteşti. , Muncind bine, el poate deveni ferou al muncii, înconjurat de ad-S­iraţie şi dragoste. Se înţelege ca imai în astfel de condiţiuni poate a naştere un asemenea avant m­­ănuncă, până la sacrificiul suprem.­­ Tovarăşi şi tovarăşe, 9 Pentru cinstirea memoriei celor­­care şi-au jertfit viaţa în câmpul muncii pe acest şantier, propun un pu­mct de reculegere. Părinţilor şi familiilor ce vor ca­­rcuti pe­ acest şantier, le spunem ca împărtăşim durerea lor şi îi asigu­răm că partidul nostru şi guvernul le vor purta de grijă.­­ Tovarăşi şi tovarăşe, 1. In timp ce tovarăşii noştri amin­­­rceau jertfe pentru construirea adu­­cestei Unii ferate, bandiţii de com­plotişti, trădători şi spioni ai impe­rialismului anglo-american, sălbăti­ciţi de ură pentru că nu mai pot ex­ploata, uneltesc din umbră împotri­va cuceririlor poporului muncitor de la oraşe şi sate. Procesul care desvălue crimele săvârşite împotriva libertăţii şi rea­lizărilor poporului muncitor, arată la burghezia şi resturile moşierimii, expropriate de mijloacele de produc­ţie cu ajutorul cărora exploatau la sânge poporul muncitor, nu au de­zarmat. Această agentură a imperialismu­lui anglo-american provocator de războaie, încearcă să lovească in realizările poporului muncitor, să, slăbească puterea economică a Re­publicii noastre Populare, să atente­­­ze împotriva independenţei şi suve­ranităţii statului nostru. [• Tovarăşi şi tovarăşe, | Realizările obţinute cu trudă şi 'Jertfe de către oamenii muncii, tre­­buesc apărate împotriva atacurilor duşmanului. Pentru aceasta, trebue să ascuţim simţul revoluţionar al clasei muncitoare, trebue să desco­perim şi să lovim duşmanul tară pilla oriunde s’ar găsi, şi să zădar­niciui planurile sale înainte de a le putea pune în aplicare. Munctorimţa cu partidul său şi sub conducerea lui, este capabila să organizeze asemenea lucrări uria­şe şi să le ducă la bun sfârşit. Partidul educă muncitorii în spi­ritul luptei şi curajului pentru în­vingerea greutăţilor­­şi obstacole­lor de orice natură, spirit care se oglindeşte în realizarea acestei lu­crări, se oglindeşte în curajul ţă­ranului Ioan Moldovanu care, la mormântul fiului său căzut pe acest şantier de muncă, a spus: „Dacă aş mai avea un copil mai mare, l-aş trimite şi pe el să con­tinue munca copilului m­eu mort, căci ştiu că aceasta este în folosul nostru, al tuturor“. Numai astfel se explică faptul că muncitori tineri şi vârstnici, femei, tehnicieni şi brigadieri, s’au luat la piept cu cei mai puternici uriaşi ai naturii, sfârtecând pântecele uriaşi­lor munţi, zidind zeci de tuneduri şi viaducte, urcându-se pe înălţimile a­­meţitoare ale stâncilor, aruncând punţi peste Jiu, peste prăpăstiile a­­dânci şi abrupte, adaugând la frumu­seţea lor sălbatecă aceste minunate podoabe de granit şi beton. Tovarăşi şi tovarăşe, Executarea tehnică a liniei Bum­­beşti-Livezeni a pus probleme delica­te în faţa muncitorilor, tehnicieni­lor şi inginerilor noştri. Zecile de lu­crări de artă executate pe acest tra­seu accidentat fac cinste tehnicieni­lor şi întăresc certitudinea că ingi­nerii şi constructorii din ţara noa­stră, legaţi de popor şi identificân­­du-se cu aspiraţiile lui, găsind posi­bilităţi de desfăşurare a capacităţii lor tehnice, vor putea să rezolve problemele puse de desvoltarea eco­nomică a ţării noastre. Inaugurarea liniei ferate Bumbeşti- Livezeni o facem în preajma zilei de 7 Noembrie. Clasa muncitoare din ţara noastră salută astfel, prin terminarea şi da­rea în exploatare a liniei Bumbeşti- Livezeni, măreaţa zi de sărbătoare a oamenilor muncii de pretutindeni, cea de a 31-a aniversare a Marei Revoluţiioluţii Socialiste din Octom­brie. Tovarăşi şi tovarăşe, „Revoluţia noastră proletară este singura revoluţie în lume care a izbutit să arate poporului, nu numai rezultatele ei politice, dar şi rezulta­tele ei materiale. Revoluţia noastră este­­singura revoluţie care nu numai că a sfă­râmat cătuşele capitalismului şi a, dat poporului libertate, dar a izbu­tit să dea poporului şi condiţiunile materiale pentru o viaţă îmbelşuga­tă. In aceasta, stă puterea şi invici­­bilitatea revoluţiei noastre. Desigur, este bine să alungi pe ea­După aceasta, d3. Gh. Gheor­­ghiu Dej, secretar general al P. M.R. şi prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri a citit Decretul Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale prin care au fost decoraţi cu Ordinul Muncii, bri­gadierii, muncitorii şi tehnicienii distinşi în munca de pe­ şantier. Apoi, d. prof. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţioi­ale a înmânat următoarele decoraţii: Ordinul Muncii cl. I: Suciu Ştefan, me­canic, Andrei Andrei inginer, Soare Enache responsabil orga­nizatori­c al şantierului, Geam­­başu Mihai responsabil de ceaţă, Nicolae Ştefan inginer, Gh. Rad­­nel muncitor. Ordinul­­ Muncii cl. II: Al. Părtru zidar, Gh. Ko­­loşvari lăcătuş mecanic, Petre Vicărete miner, Vasile Sandu mecanic, Zoltán Magyari res­­ponsabil de brigadă, Const. Stoi­­cescu brigadier, ■­ Gh. Cojocarii pitalişti, să-i alungi pe moşieri, să alungi slugile ţarului, să iei puterea şi să capeţi libertatea. Este un lucru bun. Aceasta este un lucru foarte bun. Dar, din păcate, numai libertatea nu este de ajuns. Dacă pâine nu este de ajuns, dacă nu ajung untul şi untura, dacă nu ajung produsele textile, dacă locuin­ţele sunt rele, atunci numai cu li­bertatea departe nu ajungi. Este foarte greu, tovarăşi, să tră­­eşti numai cu libertate. Pentru a putea trăi bine şi vesel, este nevoie ca bunurile libertăţii poli­tice să fie complectate cu bunuri materiale“. Tovarăşi şi tovarăşe, Această lucrare precum şi multe alte realizări în domeniul întăririi pu­terii economice şi politice a Repu­blicii noastre Populare arată că par­tidul nostru se inspiră din experien­ţa construirii socialiste a Uniunii So­vietice, arată că el conduce poporul muncitor de la oraşe şi sate pe dru­mul Revoluţiei din Octombrie, pe drumul trasat de Lenin şi Stalin. Tovarăşi şi tovarăşe, Aţi lucrat cu însufleţire şi energie pentru că v-aţi pătruns de noul con­­­ţinut, de noul sens al muncii în Re­publica noastră Populară. Aceasta este o dovadă a înaltei voastre con­ştiinţe de clasă. Meritaţi cu toţii dragostea şi re­cunoştinţa poporului. Unora dintre Dvs. Partidul şi Guvernul nostru au hotărît să Ie acorde anumite distinc­­ţiuni. Trăiască 7 Noembrie, ziua Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie! Trăiască gloriosul Partid al lui Le­nin şi Stalin, Partidul Comunist Bol­şevic al U.R.S.S., înfăptuitorul Re­voluţiei Socialiste din Octombrie! Trăiască invincibila şi glorioasa Armată Sovietică, cu vitejii şi pri­cepuţii săi comandanţi! Trăiască U.R.S.S., far luminos al celor ce trudesc din toată lumea, forţa conducătoare în lupta împotri­va imperialismului, pentru pace, li­bertate şi prietenie între popoare! Trăiască scumpul nostru tovarăş Stalin genialul învăţător şi condu­cător al oamenilor muncii din toată lumea! Trăiască prietenia între popoarele URSS şi poporul român. Trăiască partidul Muncitoresc Ro­mân, avantgarda clasei muncitoare, forţa conducătoare a Republicii Populare Române! Trăiască unitatea de luptă a ce­lor ce muncesc de la oraşe şi sate, pentru întărirea şi desvoltarea Re­publicii Populaare Române, în dru­mul Ei spre socialism! Trăiască Republica Populară Ro­mână! brigadier, Pavel Constantinescu responsabilul brigăzilor de ti­neret de pe șantier. Ordinul Muncii cl. III: Virgil Cătrinoiu mecanic, Ilie Mladin zidar, Petre Lemnaru responsabil de ceată, Nichifor Brânză brigadier, Alex. Mihald brigadier, Const. I. Popa, pionier, Ion Kacsa brigadier. Deasemeni,­­d. Gh. Gheorghiu Dej, secretar general al P.M.R. şi prim vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri a dat citire Decretului Prezidiului Marii A­­­­dunări Naţionale prin care au­­ fost decoraţi cu Ordinul Muncii cei căzuţi la datorie în timpul construirii acestei linii, precum­­ şi listei muncitorilor evidenţiaţi­­ în muncă de pe şantier. ★ Adunarea s-a încheiat prin de­filarea brigadierilor care au lu­crat pe şantierul Naţional Gh. Gheorghiu Dej, Bumbeşti-Live­­zeni. „Ordinul Muncii" Solemnitatea deschiderii expoziţiei „Prietenia Româno-Sovi­etică“ in sala Dalles (Urmare din pag. I-a­ Partidului Muncitoresc Român» Corpul­ Diplomatic „era repre­zentat prin d-diii: S. I. Kawta­­radze, ambasadorul U. Tt. S. S , Piotr Szymanschi, ambasadorul Republicii Poloneze, Eugen Szell, ministrul Ungariei A. Dancev, în­sărcinat cu afacerii al Republicii Populare Bulgaria, dr. Ioseph Laufer, prim consilier al Amba­sadei Republicii Cehoslovace, I. Deşniţa, însărcinatul cui afaceri aili Republicei Albania, I. Bitehitin şi M. Cacealov, secretari ai Am­basadei U.R.S.S., locot. col. Sarmi din Armata Sovietică, cpt. C Antosiac, subdirectorul Casei Prieteniei Româno-Sovietice, N. Sever, Secretar al Ambasadei Cehoslovace, G. Pauicov, ataşat de presă al Ambasadei R. P. Bulgaria. Au mai fost de faţă d-nii : Mi­hail Roşianu, Stelian Tănăsescu, Marin Jianu, Ludovic Takacs, Alexandru Sencovici, Grigore Geamănu, Miron Dumitru, Marin G. Gaston, miniştri adjuncţi. Deasemeni au fost de faţă d-nii: Anton Alexandrescu, mem­bru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale; N. Popescu-Doreanu, vice-preşedinte al ARLUS-ului şi secretar general la Preşedinţia Consiliului de miniştri, general D. Coliu, Ana Toma, H. Bădea­­nu, Gogu Rădulescu, secretari generali, P. Papadopol, secretar general al ARLUS-ului, G. C. Stere, preşedintele Curţii Supre­me, Al. Voitinovlei, prim procu­ror­ al R­P.R., prof. acad. Iorgu Iordan, acad. Gala Galaction, general N. Pârvulescu, primarul general al Capitalei, general Teodor Petruc, prefectul Poliţiei Capitalei, Lefteris­­Apostolu­l, fruntaş al mişcării de eliberare din Grecia, general Ion­ Allster, dr. I. Bogdan şi Sanda Rangheţ din Consiliul general de condu­cere al ARLS-ului, prof. Al. Ro­­setti, rectorul Universităţii din Bucureşti, B. Zaharescu, Sorin Tom­a, N. Belu, Zina Brâncu, N. Goldberger, A. Braester, Cris­tina­ Luca, prim consilier de le­gaţie şi director în ministerul Afacerilor Externe, Vasile Du­­mitrescu, directorul Presei, scrii­tori, reprezentanţi ai presei ro­mâne­ şi străine, etc.­­ —. La­­ solemniitate au mai luat parte şi delegaţii străini aflaţi în Capitală cu ocazia Congresului General al ARLUS-ului şi a Săp­tămânii Prieteniei Româno-So­­vietice şi anume, d-nii: Vladi­mir Iakovlev, prim vice-preşe­dinte al VOKS-ului, prof. A­­lexandru Rabukin, de la­ Acade­mia de Medicină din Moscova, N. Scaciko, preşedintele U. O. R. S-ului (Asociaţia ucrainiană pentru strângerea legăturilor ”cu străinătatea), prof. Maria Maka­rova, Vladimir Kojevnikov, scrii­tor, redactor la „Pravda”, Vi­­h­ovka, compozitor, Ghenadie Pominov şi Victor Idvenţov, din Comitetul antifascist al tineretu­lui sovietic, membri ai delegaţiei sovietice ; d-nii: D. B. Mitov, scriitor şi critic şi Pandelei Ni­­nov, membru ai Curţii Supreme, membrii delegaţiei bulgare , de­putatul Fernand Grenier, poetul Paul Eluard şi dr. D’Alsace, din partea Asociaţiei Pranco-U­R­ S. S., dr. I. Kolasko, ministru ad­junct al­ Agriculturii şi prof. univ. Dolanski, membrii delegaţiei cehoslovace, d-nii dr. Ştefan Rusanyak şi Ladislau Varkony, delegaţii Asociaţiei Ungaria-U. R S. S­, senatorul Mario Palermo, delegatul italian, Evans G. Stan­ley, preşedintele Asociaţiei Bri­­tania-U.R­ S.S., Edith Mayelil, membru în Comitetul Asociaţiei, R. M. Jambhekar şi Suhasdin Jambhekar delegaţii Asociaţ­ei India-U.R­ S.S­, Thomas Murray, secretar al Asociaţiei Scoţia-U. R. S .S., Alexander Rankin şi Al. Williamson, membri în Co­mitetul Asociaţiei Scoţia-U.R.S­ S. dr. Pierre Winger preşedintele A­­sociaţiei Elveţia-U.R.S.S., Rica Kusinen şi Betty Peltonen, de­legaţi ai Asociaţiei Finlanda-U. R. S. S., senatorul Adolph Bou­langer delegatul Asociaţiei Bel­­gia-U.R.S­ S. A luat cuvântul d-na Ana Pau­ker, secretar al Partidului Mun­citoresc Român şi ministru al A­­facerilor Externa^ .»•**­ ALTE MOŢIUNI TRIMISE DE MUNCITORI ŞI FUNCŢIONARI (Urmare di­n pag. I-a) Muncitorii fabricilor „SARCIT”­­„DELEA VECHE” şi „BARAGAN” întruniţi în adunare generală spun printre altele, în moţiunea trimeasă „înfierăm pe criminalii care lup­tau împotriva intereselor clasei muncitoare, inferăm metodele jos­nice şi lipsite de scrupule ale reac­ţiunii, care nu se dă înlături de la o acţiune, pentru atingerea scopu­rilor mârşave.” Deasemeni, salariaţii din M.A.I. Dir. Penitenciarelor, exprimă în moţiunea lor următoarele: „Luând act de crimele săvârşite de aceşti bandiţi cerem Tribuna­lului Militar, să aplice pedeapsa maximă acestor trădători de Pa­trie. Cerem să fie pedepsiţi fără cru­ţare duşmanii poporului muncitor, care au vrut să ne arunce în mi­zerie şi război.” Astfel, muncitorii, tehn­eienii şi funcţionarii întreprinderilor şi in­­stituţiilor din Capitală, strâns uniţi in jurul Part­iului Muncitoresc Român, avantgarda clasei munci­toare, înfierează cu indignare actele de spionaj şi trădare ale grupului de complotişti, cerând aspra pe­depsire a acestor trădători. (Rador). In moţiunea lor muncitorii şi muncitoarele din Uzinele Comu­nale Bucureşti, subliniază: „în­fierăm cu toata hotărîrea acţiu­nile mârşave şi trădătoare ale a­­cestor criminali ce voiau să răs­toarne regimul nostru democra­tic prin organizarea de cercuri subversive, dar care au fost descoperite la timp de organele Ministerului nostru de Interne, care ţine în permanenţă trează vigilenţa lor pentru păstrarea şi consolidarea regimului nostru. Luând cunoştinţă de actul de a­­cuzare al Justiţiei şi din cele ce reies din declaraţiile acuzaţilor, cerem aplicarea celei mai aspre pedepse, împotriva trădătorilor de ţară puşi în slujba imperia­lismului anglo-american. Ne luăm angajamentul de a lupta cu şi mai multă hotărîre pen­tru descoperirea duşmanilor de moarte ai clasei muncitoare prin­­tr-o ascuţire zi de zi a vigilenţei noastre, curăţindu-ne astfel dru­mul de aceste elemente, pentru a propăşi şi desvolta democraţia noastră populară şi a construi socialismul”. La rândul lor, salariaţii De­pozitului Central de Instrumente a C.C.A.S. spun în moţiunea tri­misă următoarele: ..Aceste ac­ţiuni fiind conduse de reprezen­tanţii capitaliştilor reacţionari români în colaborare şi sub di­rectivele imperialismului anglo­­american, cerem aspra pedepsire a tuturor celor ce se află în bo­­xa acuzării, şi ne luăm angaja­mentul de a lupta cu toate for­ţele noastre împotriva instigato­rilor la un nou războiu şi împo­triva elementelor sabotoare, spi­­©ane ce se mai găsesc în slujba reacţiunei din ţara noastră”. Pe de altă parte, muncitorii şi muncitoarele de la Oficiul P.T.T. Bucureşti V, spun în moţiunea lor: „Cerem cea mai grea pe­deapsă pe care o prevede Con­stituţia Republicei Populare Ro­mâne tuturor celor de pe banca acuzării şi a celor care au co­laborat cu ei. Totodată, aducem mulţumirile noastre aparatului de stat şi organelor Ministerului de Interne, care au reuşit să des­copere şi să prindă pe aceşti criminali ai poporului”. In moţiunea trimisă Primului Procuror al Tribunalului Ilfov, deasemeni, salariaţii Centralei Industriale a întreprinderilor chi­mice de sinteză şi prelucrare, spun urmăoarele: „înfierăm cu desgust acţiunea acestor mârşavi trădători de ţară şi duşmani ai clasei muncitoare. Exprimăm ferma noastră hotărîre de a li­chida, fiecare în sfera noastră de activitate, pe cei ce azi mai visează şi încearcă să schimbe mersul înainte al istoriei, întreaga noastră recunoştinţă Guvernului, care prin toate mij­loacele asigură ţării noastre, în­tregului popor, libertăţile şi li­niştea necesară pentru construi­rea socialismului. Cerem aspra pedepsire a trădătorilor şi cri­minalilor care ar fi putut duce în acţiunea lor la vărsări de sânge nevinovat şi exprimăm ura şi dispreţul nostru pentru fapta lor mişelească. In aceste momente, ne luăm angajamen­tul de a strânge­ rândurile, în jurul conducătorilor noştri, as­cuţind cu toţii vigilenţa pentru a demasca pe cei ce se pun în­că în calea drumului nostru, pentru realizarea cât mai de­vreme a socialismului”. „ Funcţionarii Centralei Indus­triale a Mătăsei întruniţi în me­eting, spun, între altele: „înfie­răm actele banditeşti ale acestor lachei ai imperialismului ameri­can care în schimbul unor su­me de bani, au căutat să sub­mineze siguranţa Statului şi să răstoarne regimul nostru demo­cratic. Pentru aceste fapte cri­minale cerem justiţiei poporului un verdict de aspră condamna­re, pentru ca astfel clasa mun­citoare şi poporul să fie asigu­rate că trădătorii nu vor mai a­­vea curajul să comploteze con­tra siguranţei statului şi să sim­tă judecata dreaptă pentru ac­tele criminale şi banditeşti să­vârşite contra poporului. Ne luăm angajamentul, toţi cei în­truniţi în meetingul de azi, să facem­ zid puternic în jurul gu­­vernului şi Partidului Muncito­resc Român, pentru ca astfel cu toţii uniţi să stârpim actele de trădare şi să întărim Republica noastră Populară spre binele în­tregului popor”. Deasemeni, muncitorii, tehni­cienii şi funcţionarii uzinelor „23 August” şi ai fabricei de ţevi ..Republica”, înfierează cu tărie şi indignare acţiunea de spio­naj a complotiştilor subliniind: „Exprimăm revolta şi ura noas­tră împotriva acestor agenţi şi slugi ai imperialiştilor, precum şi adânca recunoştinţă faţă de organele Ministerului de Inter­­ne, care prin vigilenţă au des­coperit la timp acţiunile duşma­nului de clasă. Ne luăm anga­jamentul de a ascuţi vigilenţa de clasă pentru a putea desco­peri şi demasca la timp pe toţi sabotorii, duşmanii clasei mun­citoare, conştienţi fiind că în spatele acestora stă mâna crimi­nală a duşmanului păcii şi pro­gresului, in slujba imperialismu- Jţ-îui —“. —. Astfel de moţiuni — în care este înfierată acţiunea criminală a grupului de complotişti, spioni şi sabotori, şi în care muncitorii tehnicienii şi funcţionarii, cerând pedeapsa cea mai mare îngăduită de legile ţării pentru toţi trădă­torii, îşi iau angajamentul să întă­rească lupta împotriva duşmani­lor regimului nostru popular şi să-şi ascută vigilenţa împotriva rămăşiţelor reacţionare din ţara noastră” — au mai trimis salaria­­­­ţii următoarelor întreprinderi şi instituţii: Atelierele P.T.T., Casa de Credit P.T.T., Oficiul P.T.T., Gara de Nord, Direcţia Generală P.T.T., Oficiul P.T.T. Bucureşti I, Oficiul Bucureşti III, Oficiul Bucureşti P.T.T. IV, Ministerul Muncii şi Prevederilor Sociale, Ministerul Sănătăţii, Direcţia în­zestrării, Atelierele de Colecţii ale C.C.A.S., Institutul General de Asigurări al Funcţionarilor şi Pensionarilor Publici, Oficiul P. T. T. Bucureşti VI, Ministerul de Justiţie, etc. (Radar). Toţi magistraţii şi toţi funcţio­narii judecătoreşti din Capitală ■ s’au întrunit ori la orele 2 in sala paşilor pierduţi din Palatul Justiţiei şi au înfierat pe trădă­torii şi sabotorii duşmani ai po­porului, cerând, justiţiei să-i con­damne în mod exemplar pen­tru faptele lor infame. Salariaţii Primăriei Capitalei s’au întrunit ieri la prânz, în grădina Sindicatului, din str. Vasile Boe­­rescu, spre a vesteji atitudinea complotiştilor, spionilor şi saboto­rilor, care face obiectul procesului ce se judecă de câteva ore în Ca­pitală. Cu acest prilej, d. Tom­a Căli­­nescu a făcut o amplă analiză a faptelor celor 12 acuzaţi aflaţi în boxă, înfierându-le viguros şi ce­rând salariaţilor să fie vigilenţi, demascând elementele duşmănoase regimului nostru de largă demo­craţie populară. La sfârşit, salariaţii au votat o moţiune, cerând pedeapsa unanimă pentru cei 12 acuzaţi. Au fost primite alte numeroase moţiuni, prin care oamenii muncii din întreaga ţară cer aspra pedep­sie a complotiştilor, spionilor şi sabotorilor, în frunte cu Ion Bu­­joiu, Alexandru Pop şi Max Au­­schnitt, trădători de ţară puşi în solda imperialiştilor americani şi englezi. Astfel, muncitorii şi muncitoarele de la Filatura şi ţesătoria naţiona­lizată „Dâmboviţa”, spun în mo­ţiunea trimisă: „înfierăm faptele criminale con­cepute de uneltele burghezo-moşi­­ereşti şi legionare, în frunte cu Pop Alex.­ Bujoiu Ion şi alţii, contra Republicii Populare Române. In­dignaţi de mârşăvia lor, cerem as­pra pedepsire a acestor complotişti, spioni şi sabotori, slugi ale impe­rialismului anglo-american, regre­tând că la noi în ţară nu există pedeapsa cu moartea, pedeapsă me­ritată de aceşti ticăloşi. Totodată, ne luăm angajamentul de­ a întări v­igilenţa noastră mun­citorească, făcând zid în jurul Partidului Muncitoresc Român şi a guvernului nostru, care apără con­secvent cuceririle poporului mun­­citor”. Muncitorii de la fabrica „Vulcan” cer deasemeni cea mai aspră pe­deapsă pentru aceşti trădători. Ei spun, printre altele, în moţiunea tr­misă: „Faţă de aceste ticăloase crime, ne luăm angajamentul să fi mai vioilenţi pentru desco­perirea d­­şma­nilor şi să lovim şi cu mai multă hotărîre în duşmanii clasei muncitoare şi ai poporului”. Asemenea moţiuni au mai trimis, muncitor­ii Atelierelor „Grivita Ro­şie”, muncitorii şi funcţionarii de la Intrepr­inderea A C.S. „Gh. Gheor­­ghiu-Dej”, „Industria de Bumbac”, „Filatura Românească de Bumbac”, „Sarcit”, „Fabrica Constructorul”, salariaţii din Administraţia de Stat al Ministerului A­facerilor In­terne, salariaţii din M.A.I., Direc­ţia Penitenciarelor, muncitorii de la întreprinderile „Armătura”, Uzi­nele „Steaua Roşie”, fabrica îna­inte”, „Apretura”, salariaţii Cen­tralei întreprinderilor de lucrări rutiere şi construcţii speciale (C. U.R.S.), muncitorii de la fabrica de bere „Bucureşti”, dela I.M.S. Co­­troceni, „Luptătorul”, „Talpa”, , Eminescu”, salariaţii Institutului de Seruri Şi Vaccinuri „Dr. Canta­­cuzino”, salariaţii Centrului de Gr­­’­­pea’e, etc. OR MUNCII DIN TOATE PĂRŢILE ŢĂRII înfierează pe trădătorii de ţară Procesul bandei de complotişti, spioni şi sabotori, în frunte cu Ion Bujoiu, Alex. Pop şi Auschnitt, a stârnit indignarea Şi ura tuturor oamenilor muncii din R.P.R., cari înfierează cu cea mai mare înver­şunare pe trădătorii de ţară, puşi în solda imperialismului american şi englez. In întruniri populare, în meetinguri şi în adunări sindicale, oamenii muncii din­­ întreaga ţară şi-au exprimat dorinţa de a se da acestor trădători de Patrie cea mai aspră pedeapsă pentru acţiu­nea lor de sabotare a intereselor poporului român, de risipă a ba­nilor strânşi din exploatarea mun­citorimii şi destinaţi organizării actelor de terorism îndreptate îm­potriva ţării şi a conducătorilor ei. Din toate părţile ţării sosesc zil­nic mii de telegrame ai moţiunii prin care populaţia muncitoare îşi exprimă adânca mulţumire faţă de organele puterii populare care au reuşit să descope­re acest com­plot, cerând totdeodată ca ju­stiţia să-şi facă datoria, aplicând o pe­deapsă exemplară acestor duşmani de clasă şi trădători de ţară. Membrii Sindicatului de Artişti, Scriitori şi Ziarişti din Suceava au trimis o moţiune în care spun: „Ne exprimăm profunda noastră indignare faţă de mişelia acestei clici de exponenţi ai marelui ca­pital, care punându-se în slujba imperialismului an­glo-american şi încercând să recâştige poziţiile lor dominante pentru o crâncenă ex­ploatare a poporului, au pregătit cele mai odioase acte, dela sabo­tajul economic organizat şi până la atentatele în masă. Faptul că marii bancheri şi financiari s’au folosit şi de data aceasta de ele­mentele legionare, de rămăşiţelor partidelor istorice şi de gruparea socialistă de dreapta a lui Titel Petrescu, ne dovedesc încă odată că în cadrul ascuţirii luptei de cla- Gă, s’au aliat elementele reacţiona­re şi oportuniste în încercarea lor disperată de a înfrâna lupta victo­rioasă a milioanelor de oameni ai muncii.Ne exprimăm admiraţia faţă de vigilenţa Ministerului nostru de Interne care a reuşit să descopere la timp pregătirile mişeleşti ale acestei clici. Cerem Justiţiei Militare să în­fiereze„ prin cel mai aspru verdict acţiunea trădătoare a duşmanilor poporului nostru”. Telegrame În acelaş sens au mai trimis muncitorii şi salariaţii ur­mătoarelor întreprinderi din Satu Mare: întreprinderea de Stat a Lemnului, Cooperativa Autmobiliş­­tilor, Atelierul de Zonă C F. R., Cooperativa „Someşul”, Sindicatul­­Unic al Salariaţilor Publici, Fa­brica Textile, Fabrica 1 septem­brie, Urinele Ceramice, salariaţii Primăriei Municipiului Constanţa, membrii sindicatului Sanitar din Suceava, muncitorii Fabricei de Cherestea din Solea, jud. Suceava, etc, etc. UN GRUP DE ARTISTI SOVIETICI SOSIŢI IN CAPITALĂ In ziua de 1 Noemvrie crt., la orele 17,30 a sosit pe aeroportul Băneasa, venind de la Moscova, un grup de artişti sovietici, com­pus din: Pavel Lisiţian — bariton, so­list al Teatrului Maire al U.R.S­ S, artist al poporului­ Zveaghina Su­­sana — din balet; Richter Con­stantin — din balet; Talina Ba­rinova — violonistă. Solişti de balet ai Teatrului Mare din Mos­cova; Sapovalova Claudia — so­prană, solistă a Filarmonicei din Moscova; Alexandr Dediuhin — pianist. La aeroport, artiştii sovietici au fost întâmpinaţi, din partea Am­basadei Sovietice, de d. Kada­­lov, secretar de ambasadă, de d-na Sanda Rangetz, din condu­cerea A. R. L. U. S.-ului, pre­cum şi de alte persoane. Uniunea Sovietică, chezăşia desvoltării Republicii Populare Române Conferinţa d-lui Iosif Chişinevschi In cadrul ciclului de conferinţe organizat de Comitetul Naţional pentru sărbătorirea Prieteniei Româno-Sovietice, d. Iosif Chi­şinevschi, secretar al P. M. R., a conferenţiat aseară la Casa Prieteniei Româno-Sovietice des­pre: „Uniunea Sovietică, chezăşia desvoltării Republicii Populare Române“. Au fost de faţă d-nii: I. Niculi, vice-preşedinte al Prezidiului Marei Adunări Naţionale. Marin Florea Ionescu, secretar al Pre­zidiului Marii Adunări Naţiona­le ,St. Voitec, vice-preşedinte al Consiliului de Miniştri, Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Teodor Iordăchescu, mi­nistrul Lucrărilor Publice, V. Vaida,ministrul Agriculturii, pre­cum şi d-nii miniştri adjuncţi M. Roşianu, general M. Lascăr, Stelian Tănăsescu, Al. Sencovici, Gr. Geamănu. Deasemenea au asistat domnii : Gh. Apostol, preşedintele C.G.M, Liuba Chişinevschi, C. Pârvules­cu şi Anton Alexandrescu, mem­bri­ ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Alexa Augustin, direc­tor general C. F. R. N. Popescu- Doreanu şi general Victor Drăgă­­nescu, secretari generali, Gh. C. Stere, Mihail Heller, Sania Raan­gheţ, C. Papad­opol etc. Au mai fost de faţă delegaţii străini sosiţi în Capitală cu pri­lejul celui de al II-lea Congres General ARLUS, precum şi un numeros public, format din re­prezentanţi ai organizaţiilor poli­tice şi de massă, scriitori, zia­rişti, etc. . INFORMATH ^ Centrul de asistenţă studen­ţească din Bucureşti ţ angajează oameni de serviciu la cantinele sale. Solicitanţii se vor prezenta Miercuri 3 Noemvrie d­intre orele 7—12 a. m. în b-dul 6 Mar­tie nr. 66 etaj I camera 139. Trata­mentul­ scurt al SSSilisului ,cu negativarea tuturor analize­lor (lichid cefalo-raehidian)­ BLENORAGIE0 vindecarea'5 J."2014 Penicilină asociată Doctor CONSTANTIN TULIU BLANC . DR. IUPURUCUI la .Tel. 3.74­6­3­­. Bulevardul CAROL Tramvai 1* ^ Asociaţia micilor pensionari publici din iCaphrilă invită pe membrii săi să îşi vizeze cărţile de membru şi să se pună la cu­rent cu plata cotizaţiei. Restan­ţele până la 15 Aug. 1947, se pot achita cu o sută lei pentru toto timpul; aceasta în vederea apro­piatei adunări generale a Uniu­­nei, C A St T s diferite, străine şi Note Muzicale — biblioteci întregi — cumpără Anticăria „Văpa­u“* Calea Victoriei 77. Telefon 4.78-24 24 « In săptămâna de la Soio Noenw brie a. c. Uniunea Populară a Ti­­măreţului Bulgar, orgagnizează » „Săptămână Culturală”. Răspunzând invitaţiei făcute, Co­mitetul Executiv al FNTDR a tri­­mis o delegaţie, care a plecat «al la Sofia.­­ Cercul medical al practicii a­nilor anunţă redeschiderea şedin­ţelor sale ştiinţifice in fiecare Joi, orele 8,30 seara, în localui său din str. Alex. Sahia Nr.-I­ffost Gogu Cantacuzino). In cadrul­­­Săptămânii Priete­niei Româno-Sovietice va confe­renţia Academicianul A. Kreind­­ler Joi 4 Noembrie 1948 orele 8,30 seara „Dinamica scoraţei ce­rebrale in Nevroze” 2, (concepţi­­uni) sovietice. 99Mariette” Mode Str- Franklin 5, Et. I Pălării modele noui primeşte comenzi cu materialul clientelar- 13 AŢÂŢĂRILE RĂSBOINICE SUNT SORTITE EŞECULUI (Urmare din pag. I-a) Tipalul aţâţător la un nou răz­boiu a şi reuşit să-şi piardă încrederea propriei sale na­ţiuni şi a forţelor democrate din întreaga lume. Aceeaşi soartă îi aşteaptă pe toţi cei­lalţi aţâţători la război”. Şi Gen­eral­issi­m­ul Stalin conti­nuă : „Sunt încă prea vii în memoria popoarelor grozăviile războiului recent şi sunt prea mari forţele sociale care sunt pentru pace pentru că elevii lui Churchill întru agresiune să le poată înfrânge şi să îndrepte lucrurile spre un nou război”. Conducătorii Statelor Unite şi ai Angliei precum şi aţâţă­torii la războiu din ţările in­trate sub dominaţie angio-ame­ricană nu vor putea să-şi pună în aplicare intenţiile lor funes­te pentru că popoarele, pentru­că oamenii muncii de pretu­tindeni doresc pacea. Toate manevrele la care se dedau politicienii anglo-americani mânaţi de capitaliştii din a­­ceste ţări sunt hărăzite eşecu­lui. Oamenii muncii vor pacea şi cer cu glas din ce în ce mai tare dreptul lor la o viaţă demnă, paşnică. In fruntea forţelor care luptă pentru pace se află Uniunea Sovietică. Alături de Uniunea Sovietică se află ţările de democraţie populară şi demo­craţii din lumea întreagă, forţe care luptă pentru pace şi care nu precupeţesc niiciun efort pentru a stăvili aţâţările cu scopul de a provoca un nou războiu. Mircea Rapiţeanu TRĂDĂTORII (Urmare di şi pag. I-a) Reşiţei şi era deci legat de finanţa engleză care­ avea un important stoc de acţiuni la Reşiţa. Bujoiu, fost vice-pre­şedinte al U.G.I.R.-ului,, eră administratorul delegat al so­cietăţii miniere „Petroşani” şi coproprietar la alte întreprin­deri, în care rolul capitalului străin nu era deloc neglijabil. Directorul general al Petroşa­nilor era Alexandru Balş; era died normal ca dânsul să se alăture grupului de spioni. Di­­m­itrie Gheorghiu, fost director general al „Creditului Mi­nier”, avea, în această calitate, strânse legături cu marele ca­pital străin. Investiţiile rentabile pentru marele capital străin ar fi fost rentabile şi pentru financiarii din boxa acuzaţilor. Haosul­­e­­conomic—care ar fi subminat regimul democratic şi ar fi să­răcit poporul — era profitabil nu numai finanţei străine, dar şi finanţei româneşti. Cât des-­­ pre uneltirile răsboinice este clar că ele ar fi, în egală mă­sură rentabile, atât pentru ac­­ţonarii englezi şi americani ai societăţilor interesat©­in pro­ducţia de armament cât şi pentru acţionarii acestor so­cietăţi care astăz ,vor primi pedeapsa meritată.­­ Interesele foştilor magnaţi ai finanţei din România sunt comune cu interesele magnaţi­lor finanţei din întreaga lume, şi ca atare, ©1© sunt contrara intereselor poporului român. Uneltirile foştilor magnaţi ai finanţei nu puteau fi decât străine intereselor poporului nostru. " Ele constitui©, împreună cu sabotajul ticălos pe car© l-au săvârşit şi cu ordinarul spio­naj practicat în folosul impe­rialiştilor o odioasă trădare de ţară care trebuie pedepsită aşa cum se cuvine. " VASILE D. LIVEANU " EBWTHIMI­ TSm» «5 Cei care s'au ţinut departe de obligaţiile im­puse de viaţa socială şi politică a vremii lor, n'au fost­ spirite independente, ci criminali faţă de se­menii lor. AUGUST JACOBSON în VIATA IN CITADELA 9 Povestire dramatică în 4 acte desbate cu măestrie această problemă care a frământat oamenii vremurilor noastre. BIBLIOTECA DE BUZUNAR A EDITURII DE STAT CE CRED CETĂŢENII DESPRE PRIETENIA ROMÂNO-SOVIETI­CA (Urmare de a pag. 1-a) printre cei mai luminaţi oameni ai ţării vecine din Răsărit. După 1917, legăturile dintre noi au fost vremelnic întrerupte prin străduinţele capitaliştilor mono­­polişti, cari aveau tot interesul ca măreţele înfăptuiri petrecute în ţara socialismului după revo­­luţia din Octombrie să nu fie cu­noscute la noi. A trebuit să treacă aproape trei decenii, ca fumul calomniilor să fie împrăştiat şi­ ca tradiţia unor contacte din ce in ce mai întinse să fie reluată, după 194­1. Uniunea Sovietică reprezintă acum tarul ştiinţei şi culturei, spre el indreptându-se ochii şi inimile popoarelor dornice de libertate­­şi progres. Ca vecini ai U.R.S.S., trebuie să învăţăm cu sârguinţă şi sa avem deplină încredere în reali­zările fără pereche obţinute in toate domeniile de activitate in Rusia Sovietică. Porniţi pe drumul socialismu­­lui, noi Românii avem datoria să cultivăm neîncetat şi din ce în ce mai puternic, spiritul de în­credere şi sinceră prietenie care trebue să ne lege de întru toate pilduitorul Stat din Răsărit Nu­mai aşa vom putea înfăptui cât mai curând idealul de pace şi prosperitate în această parte a Europei’’. CUVÂNTUL UNUI COMER. ,­CIANT . 9 D. Nicolae Gh. Pannaitescu est® un mic comerciant de zarzavaturi în piaţa „Gh. Coşbuc”. „Prietenia intre popoarele U.R.S.S. şi poporul Republicii Populare Române — a început d-sa — a­ ajutat în mod substan­­ţial la redresarea şi înflorirea­ economiei noastre naţional© şi,­ în consecinţă, a comerţulu­i in, general. Graţie ajutorului primit din partea Uniunii Sovietice, in mat sini şi materii prime de tot fe­lul, sa putut pomni la punerea,' unor noui baze industriei româ­neşti secătuite de nazişti, agricul­tura ţării noastre a pornit pe calea mecanizării, mulţumită tractoarelor şi maşinelor primite de la marii noştri vecini, iar me­todele noui de lucru al pămân­tului experimentate în U.R.S.S.­ deschid perspective din cele mai îmbucurătoare in această direc­­ţie. Deosebit de foloasele de mai sus, nu se poate trece peste aju­toarele în cereale, acordate cu­ atâta înţelegere de Rusia Sovie­tică în anii grei de secetă Comerţul de zarzavaturi, exer­­citat de breasla noastră, cunoaşte astăzi o perioadă de cinste, pe care ultimii ani o uitaseră cu desăvârşire. Porniţi pe calea păcii şi pros­perităţii, oamenii muncii din ţara­ noastră socotesc prietenia cu popoarele Uniunii Sovietice sin­­­gura chezăşie a stabilităţii şi pro­­gresului”,­­ a terminat d. Pata­­naitescu.­­ C. Postelnicii­­

Next