Universul, decembrie 1948 (Anul 65, nr. 280-303)

1948-12-01 / nr. 280

Anul al 65-lea Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL’’ Inserts sui» Nr. 160 Trib. Ilfov v 8 PAGINI 4 LEI Taxa pa«ta!i plătitădeamers» «conform »probă îs Bir. Q-brare P. T. T St. S OM.m He. 280 Miercuri 1 Decemberi 18 APARE SUB COnDUCEREA UNUI COMITET De DIRECTIE CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI 13.30.10. C&B CONSTITUIREA FONDULUI DE INVESTITII Problema investiț iunilor în întreprinderi este de un interes capital în toate țările care au trecut prin încercările războiului. Distrugerile înregisrate în cursul ultimului război mondial — incomparabil mai întinse și mai adânci decât cele din primul război mondial, care, el însuşi, depăşise maxima pierderilor atinsă în războaiele anterioare — uzajul excesiv al aparatului de producţe şi de transport cum şi istovirea stocurilor de piese de schimb, materii prime, materiale, combustibili, etc., au pus pretutindeni, pe primul plan, problema investiţiilor, ca o condiţie inexorabilă a refacerii şi normalizării economice a lumii postbelice. Această necesitate s’a afirmat cu o şi mai vie vigoare în ţările care, revizuindu-şi destinul, s’au hotărît să se libereze de jugul exploatării capitaliste, îndrumându-şi economia şi întreaga lor aşezare de stat spre formele avansate ale societăţii socialiste. Pentru desveltarea puterilor economice în cuprinsul acestor state — printre care se aliniază şi staul nostru— s’a simţit din capul locului nevoia înmulţirii, primenirii şi perfecţionării mijloacelor lor de producţie. De aci şi necesitatea unui 12 program metodic de investiţiuni, care, la rându-i, reclama crearea din timp a unor resurse financiare speciale şi sigure. La această necesitate a ţinut să răspundă guvernul Republicii Populare rlomâne prin decretul prezidial din 29 Noembrie c., prin care se pun bazele constituirii fondului pentru finanţarea lucrărilor de investiţiuni în industrie, comerţ şi transporturi şi pentru vărsarea beneficiilor. Aceasta nu înseamnă că până acum n’a existat un program de investiţiuni şi mijloace de finanţare, care să-l susţină. Dar in primii trei ani după încheierea ostilităţilor, datorită incomprtanţei miniştrilor de finanţe ai partidelor burgheze din componenţa temporară a fostului bloc democratic, cum şi a sabotajului şi greşitei lor politici financiare, investiţiunile erau reduse la ultima expresie, iar sursa lor de alimentare se rezuma la apelul la expediente inflaţionista şi la artificii de trezorerie. Abia în Noembrie 1947, odată cu schimbarea conducerii ministerului de finanţe, s’a putut ajunge la o însănătoşire a finanţelor publice şi la un efort fiscal organizat, care a înlăturat dezechilibrul bugetar şi a creiat primele excedente la încasările Statului faţă de plăţi. In chipul acesta, excedentele realizate în cursul exerciţiilor bugetare ale anului trecut şi ale anului în curs, au făcut posibilă — psa.ru întâia oară de la instaurarea regimului '? pace — aplicarea unei politici reale şi sănătoase de investiţiuni in ţara noastră. Spre a ţine pasul, insă, cu desvoltarea vieţii economiceşi cu transformările intervenite în structura ei, în ultimul timp, s’a ajuns la constatarea că finanţarea lucrărilor de investiţie nu mai poate fi lăsată exclusiv pe seama excedentelor bugetare, care, prin natura lor, sunt fluctuante, ci trebue să i se creeze resurse proprii, cu caracter cert şi permanent. S’a simţit cu atât mai vârtos această nevoe, din clipa naţionalizării principalelor mijloace de producţie aie ţării şi în măsura desvoltării sectorului de stat în comerţ şi, încă şi mai vârtos, acum, când se pregătesc bazele planificării economiei noastre naţionale. In chipul acesta s’a ajuns la hotărîrea constituirii unui fond de investiţiuni special şi permanent. Din el urmează să se finanţeze lucrările de investiţiuni, în conformitate cu normele stabilite de Consiliul de miniştri, la propunerea Comisiunii de stat a planificării. Fondul de investiţiuni se va asimetria din trei surse: vărsăminte din amortismentele incluse în preţurile de vânzare a mărfurilor sau în tarifele de prestaţiuni de servicii, alocaţii din bugetul Statului şi orice alte vărsăminte ce se vor stabili ulterior-Fixarea resurselor asigură, precum vedem, permanenta elimertării fondului, iar vărsăminele în contul amortismentelor inruse în preţuri şi tarife creată nu numai si. Icnorett (flonfinurit d in pntr 2-a) LUPTA FEMEILOR Când am văzut primele femei gardieni de stradă, cei mai mulţi dintre noi s’au mirat şi s’au întrebat dacă aceste femei vor corespunde încrederii acordate. Nu mu’t după acrea, am văzut femei pătrunzând în magistra‘u-ă ssn am văzut femi participând la şcolii® de tractorişti Toţi ştim că noi avem in ţara noastră femei vechi luptătoare pentru democraţie, femei minitri, prefecţi, primari, deputaţi. Cei mai mulţi dintre cei care acum câţiva ani, nu credeau în capacitatea de organizare, în puterea de muncă, în posibilitatea de ridicare a femeilor, recunosc astăzi că femeile făcute fac pe deplin faţă îndatoririlor lor, ba, mai mult, îşi dau seama că fără frmCT, fără mur.a ’or în toate sectoarele vieţii noastre de stat, poHte, economic, cocini, nu e posibil progresul democraţiei noastre. „Suntem patru fete, scriu patru muncitoare de la SH.T. Galaţi, care învăţăm de câteva luni meseria de tractoriste. Acum, nu numai că ştim să conducem tractoru’, dar am şi învăţat să demontăm şi să montăm motorul din fir în păr’’. Regimurile antipopulare din trecut căutau să ne bage în cap, faptul că femeia nu e aptă decât pentru munci mărunte, pentru gospodărie. Femeia era în trecut obiect de dispreţ şi de tcotocoră Ne amintim cu toţii glumele nesărate, „vorbele de duh” la adresa feminiri, pe care le puneau în circulaţie cei care se adăpau la şcoala în care se oglindea mentalitatea antipopulară, Antidemocratică, a conducătorilor de atunci ai ţării. Exploatatorii ţării şi poporului îşi dădeau seama că ridicarea şi hinonarea femeii vor fi o piedică dintre cele mai importate în calea exploatării Cu totul alta este atitudinea regimului nostru popular faţă de femeie. Noi considerăm astăzi că, fără participarea femeilor în toate sectoarele vieţii noastre de stat, proscrisul ţării noastre ar deveni foarte anevoios, dacă nu chiar imposibil. Plecând din acest considerent, cunoscând rolul şi îndatoririle femeilor, Uniunea Femeilor Democrate din România îşi intensifică eforturile pentru ridicarea femeilor, pentru a mobiliza un număr cât mai mare de femei din ţara noastră în opera de consoldare a democraţiei populare în drum , spre socialism, în lupta pentru întărirea independenţei raţionale, în lupta pentru pace şi progres. Femeia participă tot mai intens la opera de transformare prin muncă, de zi cu zi, a ţării noastre d’ntr’o ţară înapoiată într’una înaintată- Nenu-narate şi variate sunt exemplele prin care femeii« ţării noastre dovedesc particina'-ca ’or la această operă de transformrre a republicii noastre. Multe sunt textil’st-Ie cere lucrează la mai multe războaie. O lucrătoare textilistă găs’tid o metodă de a prelungi timpul de mers al suveicii, a depășit cu £3% norma de lucru, iar alta care a pășit un nou s’.stona dr a renajare a mcrna-Ior, •n depart norma cu 57.8%. Fercci'c participă cu tot sufetul la opera de refaerre a orarelor și sate’or noastre; fă-a-retorcorte demasc^ cu hotărîra uneltirile bogătașilor dela sate. iată nu-Mîtcce Rptplteciui (Continuare in par». 2-a) TINDIGUIRI ÎN JUDEŢUL BRAŞOV 'adiguirea râului în comuna Telin (Braşov) NÄHME FAfinTE !N TOAMNA ACEASTA [EGĂSESC CU MULT SUPRAFEŢELE ANILOR TRECUT] După datele sosite la minsterul agriculturii până la 27 Noembrie crt., s’au făcut arături de toamnă în suprafaţă de 1795.000 ha. Aceste arături depăşesc cu mult suprafeţele anilor trecuţi. In judeţele care au arat suprafeţei cele mai rntinse sunt: Ilfov 78.1%; Bihor 74"-«; Timiş 70“.; Vlaşca 68.6% ; Caraş 66 4% şi Ciuc 78% din suprafaţa care urmează să se însămânţeze în primăvară. fieger'le separate din sectoarele ocs’^eitale ale Berlinului dus la scindarea organelor de conducere ale orașului Berlin, 30 (Rador).— TASS transmite: In legătură cu „alegerile*’ separate din sectoarele occidentale a'.e Berlinu ui, destinata să scindeze definitiv organele de autoconducere ale oraşului, masele muncitoare din capitala germani au cerut convocarea consiliului municipal, dizolvarea vechiului consiliu incapabil si formarea altuia, nou cât si masuri pentru realizarea programului ajutorului de iarnă. După cum anunţă agenţia de presă ADN, vicepreşedintele consiliului municipal Ottomar Geschke, a primit în după amiaza zilei de 27 Noembrie rezoluţii cuprinzând cererile de mai sus, din partea personalului din 130 de întreprinderi berlineze. Personalul centralei electrice Klingensberg protestează cu vehemenţă împotriva încercării de a solida capitala prin „alegeri" şi cere măsuri pentru garantarea aprovizionării populaţiei berlineze. RECEPŢIA DELA CERCUL MILITAR UJ PRILEJUL ANIVERSĂRII ELIBERĂRII ALBANIEI Cu prejul cetei de a patra ar.lucioar. a d.lditării Alb. n. i d. sub jugulgeeist d. Lambi Divhni a, însărcinat cu ai`e,i al RepubUcii Populare Albaneze a dai Luat seara o recepjie in saloanele Cerbului Militar Au part cipat d-nii: prof. dr. C I. pai hon, prc;fdanteJe Prez d uiu; aririi Adunări Naţionale, prof. P Constr.ntincscu-Ian, viccpr.ijedinic •i Marin Fiore* ^oniscu. rec.eiar al pr cz uiului Marii Adunări Nationale. D®asemen\ d-nii: dr. Petru Crcza, pre;câi:els Consiliului de Miniştri, Gh. Gheorghe -Dej, pr . vei*, preşedinte ai Consiliului de Miniştri, prof. Trăim Săvulescu şi ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Cons.t.ului de Mi niştri, d na Nea PauliCr. ministrul Afacerilor Extr.rne, d-nii: Vas.’ie Luca, m n strul Finanţelor, Teohari Giorgiscu, ministre Afacerior Interne, Lotar Râdăceanu, mnistrul Muncii si Prevederilor Sociale, Eo Booubaş, ministrul Apărării N3 4 5 6 7ţ ionale, A. Bunariu, ragistrul Jusici, prof. ing. N. Profir, ramistrul Comimitaţiilor, Vucur Şchiopa, ministrul Comernlui şi Alimentaţiei, precum şi d-nii miniştri adjuncti: Leontin Sălăjan, Mitra Korlanu. ■ Roncral Lascăr Mia‘1. C. Daîco- Iviei, Marin Jianu, Ludovic Takats, Al. Soncovci și Petre Brăceanu. S Din partea Corpului Dplomatic au asistat d-nii: S. I. Kavta.adze, ambasadorul UR SS., Lubomir L'nhardt, aombasadorul Ce.hoslovaciei, P. Szymanski, ambasadorul Poloniei, Eugen Szett, mnistrul Ungariei , Bucureşti, A. Dancov. Însărcinat cu Afaceri al Bulgariei, d-n: Zotov, consilier de Ambasadă Sutov, prim secrear de Ambasadă, Brinhanov, ataşat naval, Karetan şi Kerchiov, primi secretari de Ambasadă, Ivarra Iov, ai doilea sacretar de Ambasadă şi consul Elelekov, din partea Ambasadei U.R.S.5.; dr. I. Laufer, cons.or de Ambasadă, col. Dobrovodski, ataşat militar şi M. Sevrr, secretar, de partea Ambasadei Cehoslovace; T. Finainski, consilier al Ambasadei Po’ons, Xfdlodi, consilier al Legaţiei Ungare, C. P.ronsky, secretar de Ambasadă şi G. Barnov, consier economc, din partea Anbasadei Bulgare. Au mai luat parte d-nii: Al. Voîtitovîci, procuror general *i R.P.U., Gh. C. Stere, prim preşednt al Curţii supreme, şe©re alii generali: N. Popescu- Doreanu, Ştefan Cleja, M. Ciuraru, I. Nistor şi C. Câmpeanu, general N. Fetruc, prefectul Poliţiei Capitalei, ginarul Valter Roman, precum şi ziari şi străini şi români şi membri ai Coloniei Albaneze. Recepţia *‘a desfăşurat Intr’o caldă atmosferă prietenească. IAFEA AMNARE DE ASTĂZI CONVOCATĂ DE U. F. D. R. Va vorbi d-na Ana Pauker, ministru de externe Comitetul central al Uniunii Femeilor Democrate din România organizează azi, Miercuri, 1 Decembrie, ora 16, în sala „Aro” o mare adunare în cinstea celui de al II-lea Congres al F.D.LFD-na Ana Pauker, secretar al C. C al P. M. R„ preşedintă de onoare al F.D.R., va vorbi despre, , Cel de al doilea Congres al Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor”. ANUL ŞCOLAR IN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR SE ÎMPARTE PE SEDISM Când vor avea loc sesiunile oriinare deexamen, sesiunea excepţională de examen de corigentă Monitorul Oficial Nr. 279 din 39 Noembrie 1948 publică următoarea decizie a ministerului învățământului public : Art. 1.— Materiile de învăţământ ce se predau în institutele de învăţământ superior sânt grupate în general pe catedre. Fiecare catedră, reprezentând o materie de învăţământ cu disciplineleei, cuprinde următoarele posturi didactice şi de perssonal ajutător: Profesor şef de catedră, profesor şef adj. de catedră, profesori, conferenţiarii, şefi de jucări, lectori, asistenţi, preparatori. Decizii speciale vor stabili pen- tru fiecare Facultate materiile de învăţământ grupate pe cate- j dre, posturile de la aceste cate- dre şi încadrarea lor cu perso, naiul didactic și ajutător. Anul şcolar se împarte în semestre. Primul semestru tine până la 31 Ianuarie, iar al doilea dela 16 Februarie până la 15 Iunie. Sesiunile ordinare de examen (colocvii) sunt la sfârșitul fiecărui semestru : una între 1—15 Februarie, a doua între 16—30 Iunie. O sesiune excepţională de examen de rerijenţă este între 1—14 Septembrie. In culmi sesiunilor ordinare de «ecamen se dau şi examenele de absolvire. Examenele de doctorat sa pot da în cursul întregului an ţop. Iar la termenele fixate, Efectuarea vărsămîntelor de numerar la agenţiile Băncii P. R., Banca de Stat Bucureşti, 30 (Rador). —Privitor la efectuarea vărsărilor de numerar la agenţiile Băncii U. P. R. Bancă de Stat aceasta a aprobat ca dela data de 1 Noembrie 1948 agenţiile Băncii RPR, nou înfiinţate In localtăţile nereşedinţe, să primească vărsămntele de numerar ale oficiilor P.T.T. din localităţile respective pentru contul Oficiului Poştal de reşedinţă. In consecinţă începând de la susmenţionata dată, Oficile sucursale sunt autorizate să verse la agenţia Băncii R P.H în localităţile respective, disponibilul de numerar pe care până în prezent II vărsau oficiului de reşedinţă. ANIVERSAREA UNIRII ARDEALULUI Marea Revoluţie socialistă a dat impuls luptei tuturor popoarelor lumii, pentru libertate. Dornici să scape de asuprirea naţională şi socială, având în faţă pilda măreaţă a popoarelor Rusiei, popoarele Monarhiei Habsburgice, conduse de muncitorime, înlătură, prin lupta înarmată, jugul Curţii din Viena- In Ungaria, muncitorii şi soldaţii cari şi-au vărsat sângele în lunta pentru libertate proclamă Republica Sfaturilor de Muncitori şi Soldaţi Acest eveniment a avut un puternic răsunet în fostele provincii ale Imperiului Austro-Ungar. Poporul român şi alături de el massele muncitoare maghiare au rupt lanţurile habsburgice. Conducătorii aşa zisului Partid „Naţional Român”, membri în Comisie de Administraţie ale băncilor şi societăţilor anonime din Buda-Pesta, se împotriveau însă unirii Ardealului cu România. Ei au organizat un „consiliu dirigent” care trebuia să devie guvernul „Ardealului autonom”. Dar reprezentanţii masselor, adunaţi la 1 Decembrie 1918, la Alba-Iulia, s’au constituit în Mare Adunare Naţională şi nu hotărît unirea Ardealului cu România. Massele muncitoare române şi maghiare din Ardeal nu doreau insa să schimbe jugul Habsburglor cu jugul Hohenzoffinilor. Adunarea Naţională a condiţionat alipirea Ardealului la România de aplicarea în practică a principiilor democratice. Iată care au fost condiţiile pe baza cărora Adunarea de la Alba-Iulia a proclamat Unirea : „Deplina libertate naţională pentru toate naţionalităţile conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi ludrea în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său şi fare popor va primi drept de reprezentare ia corpurile leduitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-1 alcătuiesc”. Se mai cerea, atunci, şi „înfăptuirea desăvârşită a unui I regim curat democratic pe I toate terenurile vieţii publice. | ' Votul obştesc, dirret, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru flabele sexe. Reforma agrară radicală Se va face posibil ţăranului să-şi creieze o proprietate (arătură, păşune, pădure) atât cât să o poată munci el şi familia lui”* Proclamaţia mai prevedea acordarea de lur şi drepturi muncitorimii industriale precum şi alte revendicări democratice. Au respectat aceste condiţii guvernele reacţionare din trecut ? Republica Ungară înfăptuită în 1918 de muncitorimea maghiară a recunoscut de îndată Unirea Ardealului. Dar, guvernul din Bucureşti, nu ura lui faţă de lupta popoarelor pentru libertate, a trimis armată română să intervină în Ungaria şi să instaureze dictatura fascistă a amiralului Horthy proclamat ceva mai târziu „Regent”. Se ştie că prima grijă a re- Sfimului horthyst, instaurat cu autorul direct al guvernului din Bucureşti, a fost liceperea agitaţiei revizioniste, având ca scop retrocedarea Ardealului. In ţara noastră, guvernele reacţionare nici nu se puteau gândi să aplice principiile proclamate de Adunarea de la Alba-Iulia. Populaţia maghiară a fost supusă persecuţiilor şovine Nici vorbă nu era de folosirea Umbii maghiare In administraţie. Ţăranul secui nu putea recurge la ajutorul justiţiei, căci Umba în care vorbea judecătorul, avocaţii şi în care erau redactate actele era străină pentru el. Ţăranul, muncitorul sau meseriaşul maghiar era veşnic ameninţat să-şi vadă lucrurie din casă scoase în vânzare cu toba, căci el nu putea înţelege ce scria în somaţile şi actele fiscale. Copiii maghiari nu puteau decât cu greu să urmeze şcoala primară . Învăţătorul vorbea fntr’o limbă care nu le era cunocută de scasă. Tot aşa, ţăranul maghiar era impus la biruri mai mari, muncitorul maghiar primea un salariu mai mic şi de multe ori era dat afără din întreprindere fără nici un motiv Cât despre dreptul de a avea reprezentanţi in Corpurile Legiuitoare, populaţia maghiară era din oficiu reprezentată de membrii partidului la putere-In şcoli, prin discursurile oficiale, prin presă prin acte arbitrare, era intrrţinută o atmosferă şovină de neîncredere. De ce erau persecutate ţărănimea şi muncitorimea maghiară din Ardeal? Guvernele reacţionare exploatatoare căutau să impudice lupta unic a masselor mânuitoare, contra asupririi sociale. Grofului maghiar ca şi boierului român le era o frică de moarte ca nu cumva ţăranii români şi ţăranii maghiari să se ridice împreună, aşa cum s’a întâmplat de atâtea ori în istorie, pentru a înfăptui ei singuri ceczee li se garantase la Alba-Iulia: „reforma agrară radieală” Financiarilor români şi maghiari cari colaborau în consiliile de administraţie le era teamă ca de moarte ca nu cumva muncitorii români şi maghiari să lupte unii nonim a câştiga drepturile prevăzut® în proclamaţia de la Alba-Iulia. Persecuţiile sovine avem ca scop să spargă lupta unită a maselor muncitoare române şi maghiare, pentru înfăptuirea principiilor democratice care stăteau la baza Unirii Ardealului. Politica de aţâţare şovină convenea atât fananetarilor şi moşierilor români, cât şi financiarilor şi moşierilor maghiari. Aceştia se înțelegeau Intre ei de nrmine, pe spătele ambe’or popoare. Astfel s’a adus la situata că populaţia românească din Ardeal a fost misă în stare de Vasvo D. Urcanu ((confmutire in pui a 2-a) DISTRIBUIREA CARTELELOR DE ALIMENTE PE TRIMESTRUL IANUARIE - MARTIE 1949 Ministerul Comerţului, Direcţia Comercială a Municpiului Bucureşti de B-dul Manu Manta nr. 9, aduce la cunoştința generală următoarele: Cu începere dela data de 2—20 Decembrie 1948, se vor distribui cartele alimentate pe trimestrul Ianuarie-Martie 1949, populaţiei salariate şi nesalariate, de raza Muunicipului Bucureşti, prin centrele de distribure a articolelor de alimente raţionalizate, după următoarele norme: 1. Pentru obţierea cartelelor, capul familiei îşi va procura cererea tip de la centrule coloniale unde lurează înscris, formularul va fi complectat cu toate datele indicate, vizat de întreprindere şi comitetul de întreprindere unde funcţionează salaratul. 2. — Formularul complectat şi vizat însoţit de taloane (cotoarele de cartelă) ce posedă, precum şi cu Birourile de Populaţie, pentru cei major, şi fişa de imobil pentru cei minori, poate fi prezentat de oricine din membrii de familie, pentru preschimbarea cartelelor de alimente dela centrul unde firează înscris. 3. — Se precizează, dacă într’o familie sunt mai mulţi salariaţi, fiecare va face o cerere separată, vizată de întreprindere şi comitetu de întreprindere respectiv. 4. Cei care au pierdut cafelele pe trmestrul Octombrie-Decembrie 1948, vor prezenta în loc de talon, publicaţia în Monitorul Oficial (foaia întreagă) din care să reiasă: numele şi pronumele, sera şi tipul de cartelă pierdută, trimestrul, ce se va ataşa la formularul tip, vizat de întreprindere şi sindicat, numai pentru salariaţii şi membrilor de familie. Data publicaţiei în Monitorul Oficial va fi anterioară prezentului comunicat, iar eliberarea cartelelor ele către centru se va face numai cu aprobarea Direcției Comerciale a Munceipruui București din B-dul Banu Manta nr. 9. 5. Funcţionarii comprimaţi sau puşi în disponibilitate, prin eludarea întreprinderilor, vor primi cartele tip B, — până la reintrarea în câmpul muncii — chiar dacă prezintă talon B sau C. 6. — Salariaţilor care locuesc In afara raze Capitalei, li se vor elibera cartele în baza unei adeverinţe dela comuna unde domicilează din care să rezulte că nu au mai scos cartele dela comună, şi că nu posedă mai mult de 1,5 ha. pământ arabil. 7. — Noul născuţi vor prini parieta pe baza unei copii de pe extractul sau bivetinul de naştere, ce se va anexa la formularul tip vizat de întreprindere dacă este fiu sau fiică de salariat. Centrele vor voni fişa de înrobî cu ştampila centrului. 8. — Pentru obţinerea cartelei supliment de gravide, trebue să se prezinte formularul tip, vizat -ie întreprindere şi comitetul de întreprindere la care se anexează urtificatul medial din care să reiasă că este gravidă cel puţin în luna 5 a, iar dacă gravida nu este salariată sau soţie de salariat, se va prezenta formularul tip, conpectat şi adeverința medicală anexată. 9. Personalul casnic, technic, administrativ al imobilelor angajaţi la patroni, salariaţi, pensonari şi liber profesionişti, vor primi cartela tip G, iar membrilor de familie, cartela tip D1 sau D2, nu se va elibera cartele membrilor de famile (copii) ai salariatelor casnice al căror soţ este şef salariat. 10. Membrii de familie ai militarilor şi maiştriior activi, vor primi cartela D1 sau D2, după caz, pe baza formularului tip vizat de Comerciuirea Pieţii Bucureşti. 11. — Studenţii, pentru a primi cartela (tip C) vor prezenta formularul tp împreună cu declaraţia tip din care sa reiasă că nu mai primesc cartele şi pe uită care. Atât cererea cât şi declaraţia, vor purta viza Secretariatului facultăţii respective. De reţiut că numai studenţii vor prmi cartela tip C, nu şi membrii lor de familie. 12. Salariaţii care se transferă în cursul trimestrului cu serviciu din provincie în Capitală, se vor prezenta la Direcţia Comercială Municipală, cu formularul tip vizat de întreprindere şi cu cartelele din provincie, actele de domiciliu precum şi cu numărul centrului de pâine şi coloniale unde vor să se înscrie. 13. Cartelele tip B, pentru tuberculoşi se vor elibera numai de Direcţia Comercială Municipală, din B-dul Banu Manta nr. 9, şi numai acelor care au părăsit spitalul şi care sunt obligaţi pentru complecta vindecare, ,să conţinui«* tratamentul la domiciliu maximum 6 luni de la esirea din spital. Aceştia vor prezenta o adeverinţă medicală care va specifica exact data eşirei din spital, şi cu indicaţia medicului de a continua tratamentul la domiciliu pentru complecta vindecare. Taloanele cartelelor tip S, din trimestrul Octombrie-Decembrie 1948, a celor de mai sus cu pe verso ştampila Direcţiei Comerciale Municipale, cu specificaţia TBC. Tuturor acestora nu li se vor elibera cartela de către centru, ci vor fi îndrumaţi la Direcţia Comercială Municipală din B-dul Banu Montatir 9, pentru a li se elibera cartela tip b, la care au dreptul. 14. Se vor distribui cartele de almente tip B1, având rafii deosebite de pâine, zahăr şi ulei, salariaţilor turnători-laminatori şi asimilaţilor lor în baza formularului tip vizat de întreprindere şi Sindicat, care va specifica categoria de cartelă la care îi dă dreptul munca prestată, şi la care va anexa cotorul cartelei B şi laonul cartelei Bl — de pe trimestrul octombrie-Decembrie 1948. Categoriile de muncitori care sunt îndreptăţiţi a avea cartela de alimente tip B1, sunt cuprinse în ordinul Ministerului de Comerţ r.r. 573361 din 25 August 1948, pe care toate sindicatele l-au primit. De remarcat că, cartela tip B1 se va elibera în schimbul a două taloane: B şi Dl de pe trimestrul Oct.-Dec. 1948. •5. — Se atrage atenţiunea tuturor celor interesaţi că centrele de distribuire a cartelelor, nu vor elibera cartele cu viza sindicatului (atunci când este cazul) dacă acestea nu vor indica şi tipul cartelei la care dă dreptul munca prestată, prin viză nu se interega numai punerea ştampilei și a semnăturei. 16. — Preschimbarea cartelelor dela un tip la anul în cursul trimestrului se va face numai între 251 ale lunei următoare, chiar dacă salariatul a fost angajat înainte de 2a. Cartela nouă eliberată va avea bonurile dela I al lunei următoare. 17. — Distribuirea cartelelor de alimente de către centrele de cn. Ionjare se va face între orice 7.31- 12 și 15-18; pentru salariați, care nu se pot prezenta între orele arătate mai sus, centree sunt obligate a face distribuirea cartelelor între orele 12-16 și 18-21. 18 — Costul unei cartele inclusiv tichetul este de lei și bucata, iar a formularului tip I leu. Preturile vor fi afişate obligatoriu vizibil de către centrele de distribuire. 19. Orice alte informațiuni se vor cere la terefon 7.45.15 (Serviciul Cartelei. Se atrage atențiunea centrelor de distribuire a cartelelor că sunt obligate a se conforma întocmai instrucţiunilor primite, în scris la ridicarea cartelelor şi completei, prin prezentul comuncat. Deasemeni, se reaminteşte că sunt obligate de a distribui carteleie de alimente pe trimestrul 1ctombrie-Decembrie 1948, până la data de 15 Decembrie a’, e. când vor fi chemate piinlr’un conmr'cst -'ă se prezinte la susnumita Direcţiune. Nerespeetare* vreun*;» din dispoziţuinie arătate în prezentul comunicat ca şi refuzul cen'r-W de a distribui carte'e pe motiv că le-au terminat, se pedepsesc conform legii sabotajului.