Universul, decembrie 1948 (Anul 65, nr. 280-303)
1948-12-01 / nr. 280
Metalo-chimic II. a dispus de 11 Iunie H. la handball Cu toată vremea rece care a fost tricaptală, gitutaiile districtuale de handball nu și-au sistat activi^Atafiel pa terenul Vestitorul, echipa I Iunie II din Ploești a întâlnit secunda garniturii a lui Metalo-Chme din București. Vict era a revenit bucureatenilor oare în ciuda faptului că puneau caw In ciucki faptului că punau în joc o schină complet r.cuă și tnttacel‘8, au d.'spuc do un r.dvor®ar cu mal multă rutină, însă iW «*ape in faţa portei. Pentru Învingători această victoria va avfa un mare răsunet, iar pentru învinşi va servi ca o învăţătură de a nu mai dor.consferai adversarul ori căt de slab ar fi el. 6noimi final a fost de 3—1 pentru Meturochimie. TEATRUL ARMATEI (Foști sala Ritz) B-iiul G-ral M&ghens NT. 20 Tcl®t»a 1.16.90 SSm&ăeă 4 Bmembrie, ora 1930 — PREMIERA JMSULM enueiueuLut P csă In S acte « tablouri) și un epilog «Se ȘTEFAN HORIA Cu următoarea ih&miKtţie; (in or.l ne.i autorului): G. Maailu, C. Brezeanu, C. Ramadan, Sorin Gabor, Lucian Vasile, George Manu, Floria Scărlăcscu, Ion Damian, Mircea Corbu, Victor IonC'iCu, Croîn Iliescu, Anglel Grigore, V. TonCrcu, Crai Giunn,Mîrcea Biok, N. Dumbrăve»«ru, G. Turcanu, A. AnarivaRi cu, M. Cuberschi, Niedre Tcaha, E. Sicieescu, G. Cuzmac, Val. Săndulescu, Cornel Etahorercu, Ion Radu, Teoful Partiseb, Sergiu Zuzovschi, Victor Gruia, Ana Barcan, Xen - Entiaovici, Nineta Guşti, Anca Băjenaru, Direcţia de scenă: At. Fim.! şi Paul Mihail Itvrtscu. — Decoruri: Lobas. A^v^»**«fr*+** *+■■*■*■*■ — MEMENTO SPECTACOLE »♦mtt'HHtttttttGH'H-*******<.*«**»^ttt'***** Doctor Hoţia ităescu BOU DE PLĂMÂNI — STOMAC SIFILIS — BOU DE FEMEI Radioscopii — Tratamente cu PENICILINA ; CALEA MOȘUOI? 131 îei. 3.14.42. Cons. 7-12. 4-8. ■+ ♦ -t- ♦ **■* «• 4 ♦ 4 4- ♦4 4 ♦ •4 ♦♦ ♦ 4-*“£. Dr. H. Cretf PIELE — VARICE — PAR VENERICE —SIFII.IS —IMPOTENTA Bliniiraeta »Inders cil n .însori In leetlf ritos UI—2 »1 1—1 Tel li 30 TO CAIARASlIOll tl (colt Mirrea VodS» BVr PAUL^DAN PIEIR - VENERICE - SEXUALE i'LEKORAGI A o singură injecție. ffRAT. PENICILINA — SIFILIS i Trai- Nm^alvarsan *1 Rismut * Strada Artei a (Tribunal) Î n», a—Tl Si 2—a Telefon 3.53 35 4*44 44444444 444444444* .tîbiciune E«xuală. armeni Electricitate. Timitate. înaltă frecvență Elenoragie Sibilis Prostatită. piele. Paniclină asociată Neo-Bismut Dr- Lupofover « mm B-duT 6 Martie Ti #1 37 (fost B-dul Elsabeta) Jt I vis»-vis do Cismiglu—Ucotil Tarar Cons. 10—2 $15—8. Tel. 4.36.56 ^*4444444444444 ♦♦♦♦♦♦♦♦ NERVOASE, dureri, amețeli IMPOTENTA. PSIHICE atflancnde Frtra Nervozitate Inform»«« SIPU IS nervos Penicilina Malaria Dr. B. SCHÄCHTER «msî Intern ol «ptt Tharenlnn IP»rH| coas. 4-7. Str. Luterani 21. Tel. 4.94.71 Conferinţe educative pentru jucătorii de handball In dorinţa de a dat o cât mai înarea desculbare handballului şi de » lega pe jucători de conducători gjH a luat lăudabila iniţiativă de a ţine sedinte educatve şi sportive. Pentru aceasta, mâine după masa sa ora 17. In localul UNSR din Calea Plevnei CI. au fost convocati toţi conducătorii şi jucătorii tuturor grupărilor bucurestene. Ia această primă consfătuire, va vorbi pe lângă secretarul federal si un delegat al O.S.P.-ului. Tot cu BCoresă ocazie se vor decerne si promula Învingătorilor dela SSPt“înafia prietenei Porrâno-Sovietice (C.S. la fee. CC.A.S. si Phoioix la băştii şi cărtivStoarelor din cupa PlindiosCul Consiliului judeţean flbC.B.). w ww-vww P^fâine Premieră un nou fim francez aARO" MAXIM GORKI mm-mm ‘s»llW'nF oistp ■’ ~GetexfUin "soc. com. os ""At AZI ULTIMA ZI! la MAXIM GOHKY MIORITA Si IZBÂNDA ^Reîntoarcerea Victorioasă“ la ARO: AZI BELACHE vAA/VAAAAAAA/ 40 ' 0 CASCADA'DE SIMTII COMICEL OPERA ROMANA : Simfonia Pan(EOtCi&l si sehorezoda, NATIONAL SF. SAVA: Azilul de noapte. NATIONAL STUDIO: Rapsodia țiganilor. NATIONAL COMEDIA Rcesso fi Julieta. NATIONAL MODERN: O al de odihnă. TEATRUL NI VLADOIANU-AI.KAM.DRA: Vânzătorul de păsiri. TEATRUL ARMATEI isaia 13 »»pt »: Ansamblu' armatei de dansuri. MUNICIPAL (sala Odeon) ! La telefon.. Talmicul TEATRUL POPORULUI: Alarma. TEATRUL ARMATEI i»*la Rit») : Pentru cei de pe Mare. TEATRUL C.G M: Cântec de viaţă nouă. C V R. CIULEȘTI: Fiioiul dtp ora. i sui notirii FILOTTl : Rc’âcbe. SAVOY: Nae. șl fantomele. CINEMA rosiRAE* ARO. Rriăohd. I A/TTA : Cernoara din trechtcare fi biverUsiâeăt. Capitol. Tăcerea e de aur. SCALA: Tăcerea e de aur. FEMINA : Agentul secret. PAX : MaraLleza fl divertiment muzical. FANTASIO: Cântâreţul dreptăţii. FILIMON SARBU : Artixa. TRIANON : Montmartre pe Sena fl divertisment muzical. MAXIM GORKI: Reîntoarcerea vicruioasă. VICTORIA : Pentru ochii tăi frumoşi şi Divertisment. CARTIERE AIDA : Martie 5! Divertisment. AVRIG : Ivan cel Groasnic. DACIA: Iluzii pierdute, fi artişti. FLORIDA: Reîntoarcerea victorioasă GLORIA : Submarinul M3. ISBANDA: Reîntoarcerea victorioasă şi divertisment radical. IJA : cest orn înaintaş. MARNA: Reîntoarcere.» victorioasă MIORIŢA: Rîîntoarcere victorioasâ »( divertisment murieat. MARCONI ! Patru mum «1 Divertisment. MODEL : DutrrowsRy BIOSILOR : GUnka si Du • tisment. MI.ANO : Alexandru News&y fi Divertisraem. NO NI : Desonora-JU polcova. Doi camarazi, jurnal şi artişti. RIO: Nastratin Hogea. ODEON: Cuibul îndrăgostiţilor şi divertisment muzical. PACHE: Floarea de piatră şi Divertisment. RAHOVA : Logodnica bogata şi Divertisment. RIO : Miklubo Maklat şl Divertisment SPLENDID . FM regimentului şi mrchjmmt. TRIUMF: vinovaţi fără vina. TOMIS: Tăcere e de aur şl divertisment muzical. UNIC : spre ctr. UNIREA : Rapsod!» caucaziană şi Divertisment. VENUS : Floarea de piatră şl Dt -r'.Hment. VEIRGC : Nastratin Hogea şl Divertisment. VOLTA BUZEŞTÎ Submarinul S*3 şi Divertisment. VOl.GA: Tăcerea e de nul.zoAţa JS esSoh utsejtTON : DOHRA FARMACIILE DE SERVICIU GRUPA L — Farmaciile deschise In ziua de I a fiecărei luni pentru executarea ordonanţelor medicale urgente In timpul repausului de prânz şi noaptea. „Helios” Josefsohn I., calea Victoriei SA (telefon 54.70); Călcâlu Focşa G., b-bil Tache Ionescu 22, (telefon 2.22.43); ..Viitor", str. Romană, 180, (telefon 1.28.56); „Albina" Corobeucs, calea Moşilor 217 (telefon 1.01.57); Garusa N., sos Stefan cel Mare, 56; Mazilu Ana, str. av. Radu Beller 13, (telefon 28. 38); „Tei" Goldenberg I., str. Drumul Lacul Tei, 31 ; Dr. Popovici Nic., B-dul 1848, 27, (telefon 5 21 03). ..Tilia" b-dul Reo’ibUcil, 52 ; Arabin L, calea Văcărești, 83; Segal Scdl, calea Dudeşti, 9. ; Barozzi Vasue, calea Călăraşi, 104, tel. 5 05 95 ; „St Anton” Dr. Kijic A„ soa. Mihai Brav», 203, (telefon 6 26 64); Nitescu Sebastian b-dul Gh. Dimitrov, 163 . ..Dr navulla”, calea Mosilor, 364. (telefon 1 06 21); Patriche I.tieia, sos Colentina, 170; Anăteanu Dora sos. Pantelimon, 262 ; Grisaru M., b-dul Schitu Magureanu. 10 (tal. 5.05.12); Irizeanu Maria, str St. Apostoli. 40 ; „Sanitas", b-dul Mareșal Tito, 29 (tel. 6.30.67); „Novo" Nicolaescu C., calea Rahovel, 216 ; Ciolacu A., Prelungirea Rahovel 86; Mateescu Cristea, calea Serben Vodă 9 (tel. 5 96 0S); Dr Sima Gh. calea Serben Vodă 198 ; Bătdeanu Ion, șos. Giurgiului, tss, telefon 5 75 47 ; Tabacu Gloria, splaiul Unirii. 132. „Salvator" Pr. Uimeanu, str. Parol Davilla. 7. (telefon 3.00 30). Părurica Eugenia, str. Uranus. 1(18. Hanat Dr Săndulescu, nr. 13 Septembrie. 2. (telefon 6 96 35). M-nore-CM V calea Victoriei. 149. (telefon 3.17 45). ,Mar- Cont”, calea Grvttel. 99. (telebn 6.90.79): „Iubirea de Domenic’, calea Grivitel. 207. (telefon 7.24 60): T.sscu Constanta, şos. Grozăveşti. ?: Ma-olescu Gh., str Scări st VOrn v. 46: Paleacu M., b-dul 1 Mai 103: Mol doveanu G., b-dul l Mal. 337: ORIVITAPopescu E Mehedinţi, b-dul Gloriei. *: MÎLITARI • Dr. Drăgan Pau’a «efîul L'bopătil. 72 (telefon 4.9 66); AP. PATRIUT: Aherman f„ sc*. Be-, «enl. 153. BANKARA- Răduiescu Valeria, șos. Bucuresti-PIpesif. 19 (telefon 7.18.72); PANTELIMON : Pascu Florica, șos. Brăilei. 1. COLENTINA Dr. Teodosici Fug. str. Y Noembrie 13 telefon 2.24.30. CHIAJNA Botez Constantin. Str. Eroului ÎS. 1HIDEG TI-CIOPLEA Caiţaru Cornelia. Spitalul de Urgenţă Strada Arhitectul neu Nr. îs Telefon 7.47.05 şi 7.05 77. Gh. Sofronie, din com. Palazul Mare — jud. Constanţa — a fost trimis de către parchet în judecata Curţii din Constanţa, în stare de atasare, pentru infracţiuni la legea utiiizăății creditelor (art. 7 litera d. din legea 749/947 comb. cu art. 157 şi 158 din codul penal). I se aducea vina, pe temeiul constatărilor făcute de delegatul B. N. R„ ca obţinând un împrumut d. 203.000 lei dela Creditul Naţional Agricol, ca destinaţia precisă da a Investi banii în extinderea crescătoriei de păsări ce poseda, — a deturnat dela aetartă destinaţie suma de 100.000 lei, pe care a utilzat-o spre a acoperi un deficit pe care 1-a a avut în serv - ul său la Oficiul P. T. X. da Co-’eanța. Curtea, după desbaterea procesului în cursul căruia a ascultat și martorii propuși în apărare de către inculpat l-a condamnatla acesta la 100.000 iei amendă pxnală, dispunând punerea sa în hibertate. Sofroaie a făcut recurs în contra deciziei, invocând și motvul că instanţa nu i-a acordat suspendarea condemnaţiunii, deşi a cerut-o, arătând că are un trecut nepătat. Suprema Curte, secţia penală, judecând recursul, l-a respins ori ca neîntemeiat, menţinând decizia nstanţei de fond. D AK DARF A SAVARŞ-iVA Dâ O CAfmJKTA O verificare scrupuloasă a gestunii Elenei Mirea, casieră la „Itof.Casa Sindicatelor Sanitare din România”, dornic listă în str. Mindas Gharmani 7, —avnt la iveală că dânsa sustrăgea din fondurile ce mârtuia, sume de bani importente, şi făcea aceasta cu sufite.Va abilitata ca să scape de viglenţa controlului. Dovadă faptul că, deşi sus,ragurile eu încaput de aproape doi ani şi s’au can limpt tot timpul, ele au fost descoparite da abia aeuan. Elena Miraa a ioa, înaintată parchetului, care prin rechitorul d-lui procuror Gh. Buzoianu, a pus-o sub inculpare, trimiţând-o cabinetului de inerucţie, spre a fi instruită in stare de arestare. In rerhiter se arată că Inculpări a întrebuinţat trei sisteme. ITimul consta în sustragerea sumalor da bani ce soseau Uniunii pa calea frundatelor poştale. Ea distrugea mandatate şi sumele resproctive nu le trecea în cassă. In felul acesta a „strâns” lei HI.737. Al doilea consta în sustragerea de bani din sumele provenia de la vânzarii de imprânate ale Uniunii către diverse tetrsi prindari sanitare. Acest capitol a furnizat grosul delapidării, reprezentând suma de 48.381 te'„ A treia „sursă” de venituri a fost aceea a abonamentelor la reviste medicale, dânsa însuşir.du-si ma^a parte dia sumele ce sr* trimeteau Uniunii de către abonaţi. D'n această sursă Elena Mirea a colectat 93.878 lei. In total ea a sustras 703.509 lei, bani p? care i-a cheltuit, — după cum constntă rechizitorul — cu căsătoria pe care a făcut-o cu mult fast, cum şi traiul zilnic mai îmbelşugat. EVAZIUNI FISCALE. CONDAMNĂRI ŞI TS MÎTEÎI IN JUDECATA Instanţa de sabotaj secţia III-a, prin sentinţele pronunţate erl, a condamnat pe : Nic. Em. Constantinesau, din str. Aurel Vlaicu 45, proprietarul firmei de import de automobile, la 2 ani închisoare corecţională, pentru evaziune fiscală săvârşită prin neplata impozitelor la convenţii şi transmisiuni de automobile la diverse persoane, impozitul şi amenda reprezentând suma de 2.295.037 lei. — N. şi I. Drantman, foşti proprietari ai fabricii de textile „Venus”, la câte 5 ani închisoare, pentru evaziune prin neplata impozitelor proporţional, pe cifra de afaceri şi excepţional la vânzări de mărfuri. — Ing. I. Adam, proprietarul atelierului Electro - Moto-Mecanica, din şos. Ştefan cel Mare 232, la un an închisoare, pentru evaziune prin neplata impozitelor cu prilejul cumpărării fără facturi a materialelor şi pieselor întrebuinţate la repararea de automobile. — Gh. Micu, fost proprietar al restaurantului „Britania”, la 3 luni închisoare, pentru neplata impozitelor în timpul când exploata acel restaurant. — J. Benarcgo, proprietarul firmei „Bematex” din str. Lânăriei 99, a fost trimis în judecata instanţei de sabotaj pentru evaziune prin sustragerea de la plata impozitelor — proporţional de timbru, cifra de afaceri şi excepţional — cu prilejul vânzării a 2400 metri zenana, fără a emite facturi. Impozitele şi amenda impuse prin procesul verbal de contravenţie fiscală, însumează 1118.700 lei. — Panait Popescu, din calea Dorobanţi 67, şi Gavril Boeru, primul în calitate de adtor delegat şi secundul ca administrator la soc. anon. „Amit” situată în şos. Titulescu 79, — au fost trimişi In judecată pentru o evaziune de 2.389.015 lei, impozite si amenzi. — Păun Aanache, Gh. Mazilu şi Ion Romanescu, concesionarii Bodegii Veneţia din b-dul Republicii 28, au fost trimişi în judecată pentru evaziune prin neplata impozitelor, cari împreună cu amenda reprezintă suma de 1.868.400. — Ştef. Peter Selmeszy, din str. Sf. Elefterie 34, proprietarul firmelor Dur-Metal şi Hollwood, a fost trimis în judecata instanţei de sabotaj pentru evaziune prin neplata impozitelor la punerea in circulaţie a deşeurilor de aramă în cantitate de 66 614 m gr. în momentul când li fuseseră procurate pentru prelucrare. Procesul verbal de contravenţie fiscală i-a aplicat următoarele sume: 1.805.583 lei, impozit pe cifra de afaceri şi amendarespecti-ivă; 1.760.277 lei impozit excepţional şi amendă; 1.358.926 lei impozit proporţional de timbru şi amenda. — Iacob Schächter din str. Lahovary 7, în calitatea avută de adtor delegat al soc. anon. „Rival” întreprindere pentru construcţiuni generale cu sediul în str. Bis. Amzei 30, a fost trimis în judecată pentru evaziune, fiind că nu a plătit impozitele la lucrările de reparaţii tehnice şi la confecţionarea diiferitelor materiale. Impozitele şi amenda, conform procesului verbal de contravenţie fiscală, reprezintă 2614.125 lei. — Silvestru Tudorache, patronul bodegii Ba Plosca de Aur din şos. Colentina 201, a fost trimes în judecată pentru evaziune, prin vânzare fără bon legal timbrat. Impozit și amendă 191.400 lei. —Gh. Schaffer, Tiberiu Schaffer și N. H. Leibovici, proprietarii firmei „lori” — depozit de băuturi angro şi detail din str. C. Nacu 3, au fost trimişi în judecată pentru evaziune, prin neplata impozitelor la deschiderea de credite, împrumuturi şi închirieri de edecuri. Impozite şi amendă : 460.507 lei. — Rusu Stoian, patronul firme d din șos. Pantelimon 6. trimis pentru evaziune prin vânzare fără bon legal timbrat. Impozit si amendă: 291.394 lei. — Heinrich Einhorn, brutier din str. 30 Decembrie tvr. 8. trimis în judecată pentru evaziune. pentru vârizarte fără bon. împozit 4 lei, amenda 1CO.OOO Id. TMMW IN J’înSIATA PENTRU SABOTAJ Parchet cl a dat rechizitor de trimitere în judecata instanţei de sabotaj, pe temeiul constatărilor organelor de control, a moşierului Longhin Eliade Rădulescu, din târgul Fierbinţi, pentru sabotarea planului agricol, prin aceea că deşi era programat şi obligat să însămânţeze 14 hectare şi jum., n’a însămânţat de cât 8 hectare şi Jum. — De asemenea Voii cu Păun, chiabur din com. Ulmeni, a fost trimis judecăţii, pentru că în loc de 9 hectare şi jum. cât era obligat prin program, n’a însămânţat de cât 2 hset. şi Jum. — Pentru sabotaj economic a fost trimis in judecată Erwin Fuchs, din str. Ceroica 11, fiindcă a deţinut 10 beulere atât la domiciliul său cât si la domiciliul unui cunoscut, fără a avea acte şi fără a le declara la stoc, coincubarea fiind încadrată în art. 27 şi 28 din legea sabotajului şi art. 2 din legea 3021947. — Joan Schela, patronul firmei „Auto Jan” din str. Edgar Quinet 13, a fost trimis în judecată pentru sabotaj, pentru depăşire de preţ şi pentru mărfuri fără facturi, întrebuinţând note plăsmuite în care trecea mărfurile ca fiind prime în comison. — S. Smalensohn, din strada Daniel Bercea,au zot Iancu Cohn din str. Maria Rosetti 53, au fost trimişi în judecata instanţei de sabotaj, în calitate de admnistratori delegaţi ai soc. anonime „Sorin” din şos. Pantalimon 111. Rechizitorul de trimitere arată că societatea primiă de la Ministerul Apărării Naţionale, prin contractul încheiat la 5 August 1947, o comandă pentru 30 torțe lapte condensat, cu termen de predare la 30 Septembrie, societatea primind la 9 August un avans de 22 miliarde şi jumătate toi vocii. ’ Intervenind stabilizarea, societatea a propus suma în cont blocat la dispoziţia Ministerului, fără însă a îndeplini formalităţile prevăzute de art. 26 al legii 191/947, pentru a fi exonerată da obligaţia de furnizare. Inculparea sa întemeiază pe art. 26 și 18 din eata lege. CHITANTA PISCATA FAX?A INTRIBUNTATA DE FURNIZOR Ordonanţa definitivă dată de■a-b. 3 instrucţia, trimit.* în judecată penală pentru escrocherie şi fals, pe Sandu Maidanec, din b-dul p3lce 197, care având să justifice plate impoziturl respectiv de timbre la factură din 15 Iulie 1947 emisă de firma „Palas”, proprietatea numitului, «’a folosit de o chitanţă de 17 Iulie 1947 a Administraţiei Financiare a sectorului II. .— chitanţă care ste dovedit a îi falsficată. Factura se referea la o furniturii de 650 milioane iei, efectuată da firma inculpatului către Casa Asigurărilor Sociale. In cursul instrucţiunii, inculpatul a dispărut, astfel că prin ordonanţa definitivă s-a emis mandatde arestare împotriva lui. Procesul a fost repartizat la secţia III a trib. penal, sustragerec şi d. CARTELE Niculae Dumitrescu, în strada Butaşului 25 şi Const. Chiţiro a zis Tică din str. Foişor 17, au fost trimişi în judeceata penală pentru gestiune frauduloasă şi infracţiune la legea sabotajului. Dumitrescu fiind însărcinat de Cooperativa Nottara cu detribuirea cartelelor, şi-a însuşit suma de 40.000 lei din încasările făcute în numele sindicatului. In afară de aceasta, el a complectat o cerere către Oficiul de Aprovizionare de la municipii, de unde a cerut 100 cartele în alb, pe cari apoi le-a vândut prin intermediul lui Const. Chitimia. Legea utilizării creditelor Numiri de directori şi conducători de fabrici şi magazine de Stat Prin decizii ale ministerului Comerţului şi Alimentaţiei au fost numite direcţiile magazinelor de stat . Fierul" din Cluj, ,,Ciocanul” din Iaşi, „Iaşul” din Iaşi. Printr’o altă decizie, d. Ciusac Bernard a fost numit director adjunct la Centrala Industriali a Produselor Alcoolice si de Fermentare. Deasemneni, Ministerul Comerţului şi Alimentaţiei a dat o decizie prin care au fost numiţi drectorii şi conducătorii tehnici la: Fabrica de Zahăr „Popa frapcă” din Giurgiu, Fabrica de Produse Zaharoase „Boitar” din Băiu Mare si la Fabrica de Uld „Interindustrial" din Oradea. (Radar). a a a »A4 6A4444444444 4444 Copii! Copii! Ariciul POG0NICI e In căutarea unui nume nou pentru revista Universul COPIILOR! Cele mai irumoas© PREMII pentru cel ram potrivit num© ggskt de yoll C1TÎJI IN RfV'.STA CONDIX lUNtlE 01 PARTICIPARE ONTVERSOE CURIER JUDICIAR LUPTA FEMEILOR (Urmare din pag. I-a) mai câteva exemple care dovedesc contribuţia de nepreţuit a femeilor în lupta pentru progresul ţării noastre, pentru îmbunătăţirea traiului oamenilor muncii. Mai mult decât oricând, femeile ţării noastre, încadrate în UFDR, luptă prin Federaţia Democrată Internaţionala a Femeilor împotriva aţâţătorilor la un nou război, imopotriva exploatatorilor, pentru pace, pentru progres. 83 mlioane de femei din 55 de ţări şi-au însuşit ţelurile şi programul Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor. Toate aceste zeci de milioane de femei luptă pentru apărarea drepturilor politice, economice şi sociale ale femeilor, luptă împotriva imperimiştdor şi a adepţilor lui Zeci de milioane de femei din 55 de ţări, din Spania, din Franţa, din Vietnam, din Grecia, din Italia, din China, luptă pentru apărarea drepturile omului, pentru înlăturarea jugului exploatator, luptă pentru pace. Federaţia Democrată Internaţională a Femeilor chiamă femele din lumea întreagă să lupte pentru pace, pentru că numai astfel femeile îşi pot asigura liniştea căminului lor şi dezvoltarea armpnioasă a copiilor lor. ,,Dacă vrem să nu fim nevoite să plângem moartea copiilor noştri, apoi cu toată hotărîrea să luptăm împotriva clor ce vor să ni-i omoare”, spunea o femeie. Femeile au îndatorirea să intensifice lupta pentru pace, lupta pentru ridicarea femeii. Pentru a activa mai mult cd® 83 milioane femei membre ale sale şi pentru a câştiga noi masse de femei, care să caute pentru înaltele se ţe'uri, Federaţia Cemocrată Internaţională a Femeilor a convocat, astăzi la Budapesta, al doilea congres al său, Mircea Rapîoan» CRONICA SPORTURILOR ARBITRII JOCURILOR DIVIZIONARE D.U.A. a delegat cu conducerea Jocurilor din ultima etapă divizionară, următorii arbitri: DIVIZIA NATIONALA A. Bucur**!. Armats-Vitrometan, d. I. RosSr.blum (Timişoara). Bucureşti. Petrolul-Universitatea, d Virg Vartolomev (Constanţa). Arad. I.T.A.-C.F.R B., d. St. Atexandriu (Bucurai), Cluj. C F.R.C.-Metalocomic, d. A Man (Baia Mare). Timisoara. C.F.R.T.-Diaamo, d. P. Kroner (București). Oradea. I.C O.-Jiul, d. Gab. Trusu (Cluj). Tg. Mure?. R.A.T. A.-Politehnica, d. Em. Kroner (Bucuresi). DIVIZIA NAŢIONALA B, Hsr’a la Bucureşti. Grafica-C.F.R. (Galaţi), d. Vict. Purcărete (Bucureşti) Călăraşi. F. C. Călăraţi-Textila (Sf. Gheorghe), d. M. Custea (Bucureştii). Constanta. Desrobirus-C.F.R. (Sibin), dr. Popescu (Ploeşti). Blordji. Astra Română-Ghiviţa (Bucureşti), d. I. Iftimie (Braşov), Piteşti, Ţesătoria-Concordia (Ploe»M) ,. A. Crişora (Bucureşti), Ploeşti, C.F.R.-A.R.L.U.S. (Bacău), d. A. Porcepu (Constanţa), Aibin. Arsenal-C S.U. (Iaşi), d Ghionescu (Braşov), Serig la Bucureşti, Dinamo-C P.R. (T. Secrin), d. C. Popescu (Bucuresti). Lupeni. M'neni-CFlt. (OfSd-A), d. A. Crişan (Streeria,. E®şlta. M’StaloCh’rTc-O. Sp. M. (Bais Mane), et. GSpttan (Bucureşti). Sata Mare. O. P. R.Darmate (Cut), d. Gh. Rochevan (Oradea). Sebeş. Sutienul - Tnd. Simu (Câmp, Turai), d. C. Takacs (Lugoj). Tintşoara. C.A.M.T.-C.F.R. (Arad), d. A. Kincs (Lugoj). L’iozra.solvay-Aurul (Brad), d. I. Polareţky (Cluj). Moîo-Cîossul de Sâmisătă Sâmbătă după amiază se va juca, în groapa de nisip din Herăstrău, ultimul act al «cUviSţii motoeioisie din arest an. Cu acest prilej se va disputa ritmul moto-cross contând pentru campionatul naponal de speciaiitate. Deschisă alergătorilor licențiați, In trecerea se va disputa în doua încercări dintre cari, cea mai bună va fi luată în considerare pentru stabilirea clasamentu*ui respeciv. Antrenamenele oficiale se vor ţine joi şi Vineri după asuzi, iar inserierile se primesc zilnic, între orele 9—13 şi 17—19, la sediul TRAM. B-dul 6 Martie nr. 6. Conferinţa d-lui Ion Balaş la Casa Tineretului In cadrul ciclului de conferinţe organizat de Asociaţia polisportivă „Erou sublocotenent O. Godeanu”, „ Ion Balac, membru în biroul executiv O.S.P. vorbeşte Joi 2 Decembrie, la ora 18, în sala de festivităţi a Casei Tineretului din str. Gutenberg 19, et. I despre „Sportul în R.P.fl. . După conferinţă va rula un film sportiv Intrarea liberă. Toate sporturile a Olanda a învins la hockey pe ghlață reprezentativa ESlffiei cu 6—4 (1—1. S--1. 2—2). Aripile sovietce, la deschi derea sezonului de hockey pe ghiață a învins TD.K A cu 2—0. 9 Augu 1 ® a învins la rugby echipa Franței cu 12—5 (0—3). Jocul s’a disputat la Bordeaux și francezii au condus până în ultimele 5 minute, britanicii reuşind apoi deun tr'recori tr^nefomat®. 9 Pentru reluarea activităţii de basket-feall se amenajează sălile Giuleşti şi Tei. CONSTITUIREA FONDULUI DE INVESTI (Urmare din pag. I-a) guranţa, dar şi automatismul alimentării fondului de investiţiuni, menit să crească odată cu însăşi desvoltarea activităţilor economice. Prin art. 4, întreprinderile industriale şi de transport de orice fel aparţinând Statului, judeţelor şi comunelor, sunt obligate să verse imunitate cote din amortisment, calculate la valoarea mărfurilor vândute, în timp ce întreprinderile comerciale cu caracter public sunt ţinute să verse integral cota amortismentului inclusă în preţ şi calculată la valoarea mărfurilor vândute. Decretul prezidiar fixează de asemeni normele pentru efectuarea investiţiunilor, fie că e vorba de mărirea mijloacelor de bană (lucrări de investiţiuni noi), fie că e vorba de menţinerea acestora prin lucrări de înlocuire a celor ajunse la limita uzajului sau că e vorba de reparaţiuni capitale, care necesită o finanţare mai temeinică. Niciuna din aceste categorii de investiţiuni nu este admisă decât cu auorizaţia prealabilă a organului tutelar şi cu avizul conform al comisiei de stat a planificării. Acelaşi criterii au condus pe autorii decretului şi în ce priveşte fixarea normelor pentru calcularea şi vărsarea beneficiilor realizate de întreprinderile industriale, comerciale şi de transporturi aparţinând Statului, judeţelor şi comunelor, beneficii, ele înseşi, incluse în preţurile de vânzare a mărfurilor şi in tarifele de prestaţiuni de servicii. Atât vărsămintele din amortismentele incluse în preţuri şi tarife, cât şi cei®'».* din beneficii vor fi defUrt — după natura lor —- la Banca de Credit pentru investiţiuni sau la Banca E.m. R. Bancă de stat (la dife-oz'. ţia ministerelor tutelareste măsura realizărilor. Cu deosebirea că vărsămintele din amortismente se vor face21 şi 15 ale fiecărei luni pentru vânzările din ehinona precedentă, în timp ce beneficiile se vor depune inristrial, în termen de 1â zile dein expirarea fiecărui trimestru. Precum vedem, culorii decretului prezidal, constituind fondul petrtru lucrările de investiţiuni, au înţeles să înconjoare folosirea lui de toate garanţiile de necesitate şi urgenţă pe care le implică procesul producţiei, planificarea şi dezvoltarea lui în cele mai bune condiţii. Crearea acestui fond constite, evident, un piedertal puternic în susţinerea coccotrei româneşti, în ebra cSted ea evoluează spre nani desvolturi, care-i pun pe umeri sarcini deosebit de iimertante menite a crea ţării şi poporului nostru un viitor mai luminos. împlinirea acestor sarcini stă desigur în brațele si râvna de înfăptuire a poporului munci or dela sate si orftre, dar valorificarea muncii hv se cere sprijinită prin toate mijloacele financiare nihile, obiectiv ce ca ă sr fi atins prin cons'ituirea fondului special de investifieri de care ne am ocupat mai sus. Haralamb Jenesen f] ANIVERSAREA UNUI ARDEA!» (Urmare cai inferiori ai te faţă de populaţia din celelalte provincii ale României. In 1922, de pildă, „reforma agrară” din Ardeal a dat ţăranilor săraci români loturi şi mai mici decât în celelalte provincii. Micii întreprinzători din Ardeal primeau şi mai puţine credite decât cei din restul ţării. La acordarea de vagoane de cale ferată, Ardealul veea totdeauna în ultimul rând. Clasele exploatatoare , române” şi ..maghiare” trăgeau astfel profituri de pe urma politicii de desbinare naţională. Fascismul a făcut din aţâţarea unui şovine principalul instrument de guvernare Fascismul german a dat Habsburgilor Nordul Ardealului, cu scopul de a desbina popoarele român şi maghiar şi de a si putea astfel subjuga mai rear.. Cearta între România şi Ungaria trebuia să strângă şi mai mult laţul în care ele au fost prise de Hitler. Pe când „partidele istorice” dela noi au preconizat acceptarea dictatului dela Viena, singur partidul clasei muncitoare, Partidul Comunist Român şi Uniunea muncitorilor şi ţăranilor maghiari — Madesz — au organizat lupta împotriva dictatului dela Viena. Partidul clasei muncitoare a arătat că prietenia cu Uniunea Sovietică este singura garanţie a realipirii Nordului Ardealului. In adevăr, numai în urma sdrobirii maşinii de război hitleriste de către Armata Sovietică, numai prin eliberarea ponoarelor din Sud Estul Europei de către Armata Sovietică, numai astfel Nordul Ardealului a revenit la Patriaiumnă. In timp ce condițiile de pace oferite de anglo-americani la Cairo, în 1944, nu prevedeau realipirea Ardealului, goriorsa Armată Sovietică ne-a redat Ardealul-Odată Ardealul eliberat prin furia Armatei Sovietice, tinerei democraţii româneşti i-a revenit sarcina de a înfăptui o justă politică raţională care să consolideze realipirea Ardealului. Politica regimului de democraţie populară, politică iniţiată de Partidul chiavi muncitoare, a pus în practică principiile proclamate la Alba-Iulia la 1 Decembrie 1918. Populaţia maghiară se bucură azi de cea mai deplină libertate naţională. în administraţia şi justiţia regiunilor în care ea este massată, se utilizează limba maghiară. învăţământul în limba maghiară, de toate gradele, este întreţinut de stat. Statul popular asigură funcţionarea şcolilor cemratare, medii şi superioare maghiare. Ca şi întregul reper român, populaţia maghiară se bucură pag. I-a) de cea mai deplină libertate, de organizare, de reprezentare în CorpurileLegiuitoare, de persă etc. Ziarele în limba mariară, activitatea Uniunii Pomitare Maghiare, deputaţii taash ’ari din Marea Adunare Na’10zială o dovedesc. Cultura mahiaă se poate desvo’ta în libertate. Statul asigură, pe lângă felacţionarea şcolilor maghiare, funcţionarea teatrelor de stat maghiare şi publicarea de cărţi în limba maghiară Discriminarea şovină ««te aspru pedepsită prin lege. Totodată, au fost realizate prevederile proclamaţiei de la Alba Iulia, cu privire la reforma agrară radio«!»” şi la drepturile muncitorilor. Urmarea politicii juste a regimului nostru democratic, este încadrarea activă a populaţiei muncitoare raarHa-pu »fortul de ridicare maternală şi culturală a ţării «oE«fre. Populaţia maghiar demonstrează prin fapte dragostea ei faţă de Republica Poulică Română, întreerrea proverselor de producţie, particiarea muncitorilor maghiari întrecerile în producţie, murva ţăranilor maghiari pentru ducerea la bun sfârşit a.’daniilor agricole, c teate arstea sunt dovada vie, co cretă a ataşamentului popuiei maghiare faţă de regimul democratic. Politica noastră mţienică, alături de ajutorul neprecupeţit al Uniund Sovietice, a permis respingerea încercărilor imperialiştilor ang'o-amr-’C'mi de a continua jocul lui Ii'fier. la Conferinţa de Pace de la Paris, delegaţia sovietică, arătând deplina libertate na’ă a populaţiei iraghiare din Ardeal, » făcut să eşueze manevrile locului amric-american ţintind» răpirea unei părţi din Ardeal-Politica naţională justă » dat. posibilitatea stablirii «nor strânse relaţii de prietenie cu Republica demnei,«tă viaphiară. Dintr’o sSmârţă de decordiic, Ardealul s’a trasformat într’o punte de Tevatură între cele două ţări vecine şi prietene. Regimul nostru pc»* •’ r care, aiurit de Uniune^ f ’ ictică, a înfăa'int tea(o sp ratele lup'itorilor d'n t -*t pentru libertatea și fc~~- 2 poporului rom*in. n înfă' -:t și principiile îmtsite de Anarea Naţională de’a All sulia. Cea de a treizecea rnivtr r ru a Adunării din 1 Dewrr»’ 'c 1918 este aralucrarea vi:4 iilor câştigate de ponnru’ - - tru în seen’ara sa Inpfil ’ i rtra libertate, luptă al c^el iort a fost Adunarea dela Alba Iul'a. VrstIq D. UvMfiU Monumente închinate ostaşilor sovietici in judeţul Timiş Torontal Timişoara, SO (Radar). — Serviciul Tehnic al judeţului Thaiş- Torontal ,lucrează la amenajarea cimitielor şi ridicarea de monumente închinate ostaşior sovietici, în comune Sânniciolau, Periam, Lipova, Recaş, Cenadul Mare. Deasemenea, în cimirul eroilor sovietici din Timişoara au ridică încă un monument la cinstea memoriei ostaşilor soviei care au luptat pentru elibrarea Banatului