Universul, septembrie 1949 (Anul 66, nr. 203-228)

1949-09-01 / nr. 203

■ /xr3 a3 664eaKp. 103 J©i­­ Septembrie 1949 f­I FRUNTEA LUPTEI L PENTRU PACE *C ne-am apuca să so­il ani au fost până acum fecuți­\de sbuciuma­­ia onie în lupte și răz- L toale,# îndoială că ne-am îngropate și sute de ani Şi-au pit oamenii măcelă­­rifîdu-aitre ei. ■Mei popoarele lumii au fost ttte unul împotriva­­ altuia,ereu popoarele lumii \\ au fos înpinse in războaie de ^ -jaf, cermăreau cotropirea și submgea. unor țări străine, L jjpoare străine. ■ ,Ii cu desvoltarea teh-I di, odată cu civilizația I .Mai îBÎntată,aceste răz­­* boaîe n numai că nu au în­­^ ce­tat, er ele au devenit mai 'TP£unie,,mai ucigaşe, cu o în­­tino'ere neîntâlnită mai îna­inte. Inain« de a îsbucni războ­iul din 19M, război mai dis­trugător decât toate cele pe care le cunoscuse înainte o­­menireal un om genial care­­si iubea nu numai propriul sau popor, dar și toate cele­lalte popoare ale lumii, a ^escoperit cauzele adânc» Afc^duocmu atunci lumea la I- ' că rivalităţile din­tre clasele conducătoare, din ţările capitaliste, pretenţiile e­­cono­mice­, ale acestor clase, a­­runcă popoarele în război. El a arăti că popoarele, atât de crunt exploatate, sunt tri­mise şi lupta pentru o cauză car­­n este a lor ci a clase­­u lor exploatatoare. Acest om j­eritigenal era LENIN. In condi­ţiile rîboiului în care fusese om,ca atunci şi poporul rus, L­eini­u Stalin, învăţători ai­­ lumii muncitoare, au condus acest popor făcându-l să tran­sforme războiul imperialist în care fusese târît, în luptă dreaptă împotriva claselor a­­supritoare din Rusia. Şi a­­ceastă luptă a fost încunu­nată de victorie, pentru pri­ma oară în istorie un popor luând odată pentru totdeauna puterea în propriile sale mâi­ni. Noul stat care se deose­bea atât de mult de toate ce­lelalte state, din chiar prima lui zi de existenţă şi-a afir­mat voinţa de pace. Politica noului stat a fost călăuzită din prima clipă de învăţătura acelora care con­duseseră poporul la victorie: trebuie dusă o luptă hotărîtă împotriva acelor războaie ne­drepte, anexioniste, urmărind cutropirea unor popoare străi­ne. Statele imperialiste au urît de moarte din primul mo­ment acest stat în care fuse­seră înfrânţi exploatatorii, a­­cest stat care era un exem­plu pentru lupta tuturor asu­priţilor din lume împotriva asupritorilor care provoacă războaie. 14 ţări imperialiste s-au năpustit atunci asupra tinerei puteri sovietice. Dar poporul din Ţara Sovietică mândru de cuceririle lui, dornic de pace pentru a-şi putea cons­trui o viaţă mai bună a ştiut să-şi apere această pace sdrobind agresiunea interven­­ţioniştilor. Anii au trecut. Uriaşa ţară din răsărit se întărea în fie­care zi. In alte ţări criza, şomajul, ura rasială îşi arătau colţii. Numai Uniunea Sovietică construia. Uniunea Sovietică arăta în toate ocaziile că ea este îm­potriva războaielor, că ea do­reşte şi iubeşte pacea. Groparii omenirii au aţâţat însă din nou lumea la război. Acest război trebuia, după socotelile celor care-l pregă­teau, să distrugă Ţara Socia­lismului, să întărească capi­talismul putred. Şi războiul a fost deslăn­­ţuit. Uriaşa maşină de război a celui mai agresiv stat impe­rialist, Germania hitlerista, după ce a fost lăsată să strivească mai multe popoa­re, să cutropească mai multe ţări, a fost îndreptată împo­triva Uniunii Sovietice. „Răz­boi fulger“, calcule în săptă­mâni până la „victorie“ câte visuri de acest fel şi-au făcut atunci imperialiştii de pretu­tindeni. Dar lucrurile au ieşit pe dos! Uniunea Sovietică nu nu­mai că nu a fost înfrântă, dar ea a obţinut cea mai măreaţă dintre victorii. Poporul so­vietic condus de minunatul său învăţător, Generalissimul STALIN, a înfrânt pe na­zişti, a salvat civilizaţia lumii de hoardele hitleriste, a elibe­rat popoarele de fascism, a câştigat pentru sutele de mi­lioane de oameni din lume PACEA. Aceste sute de milioane de SAŞA GEORGESCU (Continuare in pag. 2­ a) BflGÂN­A TINERETULUI MUNCITOR DIN R.P.R. -JE k PARTICIPAT LA FESTIVALUL MONDIAL DELA BUDAPESTA ! S’A ÎNAPOIAT IN CAPITALĂ Entuziasta primire din Gara Mogoşoaia s­ara s'a Înapoiat în Capi- N K'l »raţia tineretului muncitor , numită, a participat H | vaiul .oul a! Tineretului H 'uilo, OK,la Budapesta. ....gu­rii M'­.ț soaia de­mj a fost întâmpinată de d-nii Wp­ Rautu, membru al C.C. al T'" v.R'., Dumitru Petrescu, membru sunisant al C.C. al P.M.R., N. Po­­nescu Doreanu, ministrul învăţă­mântului Public, Ed. Mezincescu, ministrul Artelor. A mai fost de faţă d. Eugen Szell, ministrul Re­­publicii Populare Ungare la Bucu­reş. Delegaţia a mai fost întâmpinată de reprezentanţi ai organizaţiei de Bucureşti a Partidului Muncitoresc Român, ai Comitetului Provizoriu dl Capitale şi de membri ai C.C. U.T.M., în frunte cu d-nii Petre Lumi, Patel Lala şi Victor Orşa, •retail a C.C. al U.T.M. Dease­meni se trai aflau pe peron repre­zentanţi ai Armatei, ai Comitetului pentru Culură, Fizică şi Sport, ai organization­ de massă, etc. Mii de tineri muncitori, ţărani muncitori, elevi, studenţi şi ostaşi au venit si întâmpine ce tovarăşii lor, care a arătat la Budapesta dorinţa horirîtă de pace a milioa­nelor de titeri din ţara noastră. CUVÂNTAREA U-LUI RAVEL LALA In nume­ C.C. al U.T.M., d. Pavel Lala a urat delegaţilor bun sosit. „Tineretul muncitor din flara noastră — a spus d. Pavel Lala — a urmărit cu atenţie munca de­pusă de voi pentru reuşita festiva­lului, pentru popularizarea realiză­rilor regimului nostru de democra­ţie populară. El s-a bucurat cu voi de succesele voastre pe tărâm ar­tistic, pe tărâm sportiv. Suntem convinşi că, alături de celelalte de­legaţii în frunte cu delegaţia glo­riosului Gomsomol a Uniunii­­ So­vietice, deja , care desigur aţi putut să învăţaţi nespus de multe, şi voi aţi contribuit prin frumoasele re­zultate obţinute prin participarea voastră activă la reuşita acestei mari manifestări a­ dorinţei de pace a tineretului democrat din întrea­ga lume. In continuare d. Pavel Lala a spus că odată întorşi la locurile de muncă tinerii au datoria­­să arate tovarăşilor lor cât de puternică este voinţa şi hotărîrea de luptă a ti­neretului din întreaga lu­me, dor­nic de pace şi o viaţă mai bună. „Să nu rămână fabrică, sat, şcoa­lă sau cazarmă în care tineretul să nu afle tot ce aţi văzut voi acolo. Să duceţi cu voi făclia luminoasă a internaţionalismului proletar, fiind călăuziţi în permanenţă de ea în adâncirea legăturilor frăţeşti dintre tineretul român şi tineretul naţior­nalităţilor conlocuitoare din ţara noastră, în adâncirea frăţiei dintre tineretul muncitor al scumpei noas­tre patrii cu tineretul democrat din întreaga lume”. Vorbitorul a arătat apoi că mun­ca de popularizare a Festivalului şi a Federaţiei Mondiale a tinere­tului Democrat trebue dusă cu en­tuziasm, pentru ca întreg tineretul muncitor din Republica Populară Română să-şî încordeze şi mai pu­ternic forţele pentru a lupta şi munci cu şi mai mult spor pentru construirea socialismului în ţara noastră. „Noi trebue să ducem această muncă — a spus d. Pavel Lala — pe drumul luminoaselor perspective ce se deschid ţării noastre în ca­drul primului plan cincinal anunţat de d. Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al G.C. al P.M.R., şi astfel vom întări uriaşul lagăr al păcii condus de Ţara Socialismului vic­torios, m­area Uniune Sovietică, în frunte cu geniul omenirii munci­toare, Iosif Vissarionovici Stalin. RĂSPUNSUL D-L­­I PAUL CORNEA In numele delegaţiei a răspuns d. Paul Gornea, secretar al G.G. al U.T.M. care a arătat că reprezen­(Continuare in pag. 3-a) Sosirea delegaţiei de tineret de la Festivalul Tineretului de la Budapesta • *«•†? •.-y•' 6 PAGINI 4 LES­T . Văsf postelS cUtiUă ta saaMI —QhJtU Otr O­caS* P. T. T. Wr. S0034/&S9. NOU! MATERIALE TELEFONICE ŞI TELEGRAFICE PRIMITE DIN UNIUNEA SOVIETICĂ Administraţia Poştelor Şi Tele­­comunicaţilor a primit în ulti­mul timp din Uniunea Sovietică 25.000 kg. cablu telefonic şi tele­grafic. Aceasta este încă o dovadă de sprijinul pe care ni-l dă Uniunea Sovietică, întrucât materialele so­site vor putea îmbunătăţii simţi­tor serviciul telefonic şi telegrafic din ţara noastră. MANDATELE TELEGRAFICE SE ACHITĂ DESTINATARILOR CHIAR li­ ZIUA PREZENTĂRII Administraţia Poştelor Şi Tele­comunicaţiilor aduce la cunoştinţa publicului că mandatele telegrafice se achită chiar în ziua prezentării lor. Deasemeni, se face cunoscut că valoarea maximă a mandatelor te­legrafice este de 200.000 lei pentru Oficiile de reşedinţă din capitalele de judeţ, 100.000 lei pentru Oficiile din comunele urbane şi 30.000 lei pentru mandatele telegrafice des­tinate Oficiilor din comunele ru- I rale. IMPERIALIŞTII A­NGLO-AMERICANI REORGANIZEAZĂ ARMATA HITLERISTĂ Berlin, 30 (Agerpres). — TELE­­I PRESS transmite :­­ In Germania Occidentală se re­­­­organizează corpul ofiţerilor din­­ fosta armată nazistă, iar la Muen­­i­ster în zona de ocupaţie britani­că, s’au inaugurat cursuri speciale in scopul reconstituirii armatei ger­mane, la care iau parte foşti ofiţeri hitlerişti. Acest fapt a fost dat în vileag la Stuttgart de către fos­tul maior al armatei germane Wal­ther Bruckner. Bruckner a declarat reprezentan­ţilor presei că centrul organizaţiei foştilor ofiţeri hitlerişti se află la Hamburg, şi că aceasta lucrează sub eticheta aşa numitei „Asocia­ţii a foştilor prizonieri de război din Marea Britanie”. Bruckner a arătat în încheiere că i s-a ofe­rit să participe la cursurile şcoalei din Mueraster pentru o durată de 6 luni pentru a primi instrucția necesară . ALTE ACŢIUNI PROVOCATOARE COMISE LA FRONTIERELE DE SUD ALE R. P. ALBANIA DE CĂTRE MONARH­O-FASCIŞTII GRECI Tirana, 30 (Agerpres). — Agen­ţia Telegrafică Albaneză transmite: Ministerul apărării naţionale al Republicii Populare Albania a dat publicităţii Luni seara următorul comunicat, în legătură cu acţiunile de provocare comise la 25, 26 şi 27 August la frontierele de sud ale R.P. Albania de către monarho-fas­­ciştii greci : „Monarho-fasciştii greci şi-au continuat acţiunile de provocare împotriva ţării noastre în zilele de 25, 26 şi 27 August 1949. La 25 August, ora 12:40, detașa­mente monarho-fasciste de infan­­terie, sprijinite de artilerie, au tre­cut frontiera albaneză în sectorul Bojigrad. Grănicerii albanezi au contra-atacat, silindu-i pe tr­onarho­­fasciști să se retragă pe teritoriul lor după ce le-au pricinuit grele pierderi în oameni şi material. In aceeaşi zi la ora 12:15, mo­­narho-fasciştii au tras cu artileria asupra teritoriului albanez, la 800 metri în spatele frontierei, în re­giunea bornei 63. La 26 August,, ora 9 dimineaţa, un detaşament monarho-fascist a patru­­s pe o distanţă de 100 metri în teritoriul albanez, sectorul Boji­­grad. Grănicerii au deschis focul, omorînd un soldat grec şi rănind un altui. La aceeaşi oră, monarho­l fasciştii au efectuat un tir de ar­­tilerie asupra grănicerilor din re- I gu­irea bornei de frontieră nr. 51.­­ In aceeaşi zi la ora 11:35, 12 avioane inamice venind din Grecia, au sburat asupra localităţilor Vido­­hove şi Sinitsa. Artileria antiaeria­nă albaneză a deschis focul, silind avio­nele să se retragă. Tot în ziua de 26 August, la orele 14,20, aviaţia monarho-fas­­cistă a bombardat grănicerii şi populaţia civilă din trecătoarea Kazan şi din împrejurimi. In ace­laşi timp, două avioane au pătruns 800 metri în spaţiul aerian albanez, mitraliind şi bombardând populaţia civilă şi dispărând apoi în direcţia opusă. La 26 August, orele 17:30, nouă avioane monarho-fasciste au aruncat patru bombe incendiare în sectorul Lescovik. La aceeaşi oră, artileria inamică a tras asupra teri­toriului albanez, în regiun­ea bornei de frontieră Nr. 11. La 27 August, avio­ane monarho­­fasciste au violat teritoriul albanez, sburând în trei rânduri deasupra regiunii de sud a ţării şi bombar­dând localitatea Bregas. In sfârşit­, tot la 27 August, ar­tileria monarho-fascistă a boum­­bardat teritoriul albanez în regiu­nea bornei de frontieră Nr. 2. Guvernul R. P. Albania a adresat o nouă notă de protest secretarului general al O.N.U. Tirana, 30 ((Agerpres) ,,Agenţia telegrafică albaneză" transmite: Guvernul Republicii Populare Albania a adresat secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite o nouă notă de protest îm­potriva provocărilor comise de m­onarho,fascişti greci în zilele de 25, 26 şi 27 August 1949, anun­ţate in comunicatul ministerului apărării naţionale al Republica Populare Albania, din ziua de 27 August. „Ministerul afacerilor, externe al R. P Albania — declară nota - protestează cu hotărire Împotriva acestor noui acţiunii agresive pe care guvernul din Itena le comi­te fără încetare contra integrităţii, independenţei şi suveranităţii Re­publicii Populare Albania şi atra­­ge atenţia secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite asu­pra faptului că asemenea acţiuni constitue in acelaşi timp o violare flagrantă a scopurilor şi princi­piilor Chartei Naţiunilor Unite şi o ameninţare gravă pentru pacea şi securitatea mondială şi că răs­punderea pentru aceasta o poartă direct guvernul din Atena". PESTE 800 DE DELEGAŢI REPREZENTÂND 68 MILIOANE DE TINERI VOR PARTICIPA LA AL DOILEA CONGRES AL F. M. T. D. Budapesta 30 (Agerpres).—MTI transmite: Cel de al doilea Congres al Fe­deraţiei Mondiale a Tineretului Democrat, va avea loc între 2.10 Septembrie la Budapesta. Peste 800 de delegaţi reprezen­tând 60 milioane de tineri demo­craţi vor participa la acest Con­gres. Vorbind despre importanţa Con­­gresului, Bert Williams, secretar al Federaţiei Mondiale a Tinere­tului Democrat, a subliniat că Congresul va exprima din nou voinţa tineretului democrat din întreaga lume şi va înfiera pe aţâţătorii la război, în primul rând pe imperialiştii anglo-ameri­­cani. ,,Congresul va contribui la tu­­tărirea forţelor tinerilor democraţi din lume consolidând astfel i­­mensul lagăr al luptătorilor ne­clintiţi pentru o pace trainică şi democratică în frunte cu URSS‘‘, a declarat Bert Williams. PUTERNIC URAGAN IN STATUL FLORIDA Mii de oameni au rămas fără adăpost New York, 30 (Agerpres). TASS transmite că un puternic ura­gan s-a abătut în ziua de 26 Au­gust în nordul şi centrul Floridei, pricinuind pagube de cel­­ puţin 10 milioane dolari. Staţiunea climate­rică Palm-Beach a suferit pagube de 3.500.000 dolari; pe aerodromul local au fost distruse 40 avioane. După cum se anunța recolta fructelor a suferit mult din cauza uraganului. Mii de oameni, au ră­mas fără adăpost. NOTA GUVERNULUI SOVIETIC ADRESATĂ GUVERNULUI IUGOSLAV MOSCOVA, 30 (Agerpres). — TASS transmite nota guvernului sovietic către guvernul iugoslav. La 20 August guvernul iugoslav a înaintat guvernului sovietic o notă conţinând răspunsul la nota guvernului sovietic din 11 Au­gust. privitoare la atitudinea U­­niunii Sovietice în ceea ce priveşte pretenţiile iugoslave faţă de Aus­tria, în legătură cu discutarea proectului de tratat cu Austria. Prin nota din 29 August, gu­vernul sovietic a comunicat gu­vernului iugoslav răspunsul său cu următorul conţinut: „Guvernul sovietic a primit nota guvernului iugoslav din 20 August. Noua notă a guvernului iugoslav reprezintă o îngrămădire de noui bârfeli şi născociri ca­lomnioase în scopul de a masca politica sa de duplicitate şi de a înşela popoarele Iugoslaviei. Demascat ca trădător al intere­selor slovenilor din Carintia şi al drepturilor naţionale ale Iugosla­viei, prin faptele de netăgăduit menţionate în nota guvernului so­vietic din 11 August, guvernul iugoslav încearcă să şteargă ur­m­ele trădării sale şi să scape de răspundere, recurgând la obişnui­tele sale metode de minciună şi calomniere. Nu pentru a convinge guvernul iugoslav, care de mult trăeşte fără convingeri şi acţionează nu­mai conform indicaţiilor stăpâni­lor săi occidentali, ci pentru a-i smulge masca şi pentru a ajuta popoarele Iugoslaviei să vadă ade­vărata faţă a ritualului guvern iugoslav, guvernul sovietic soco­teşte necesar să facă următoarele observaţiuni: 1. Guvernul iugoslav susţine că Stalin în scrisoarea sa către can­celarul Austriei Renner, „a ga­rantat frontierele austriace din 1938“, (nota iugoslavă din 3 Au­gust), că Stalin „a promis că frontierele austriace nu vor suferi modificări“, că Stalin „a promis orice fel de ajutor pentru a men­ţine frontiera austro-iugoslavă ne­schimbată“ şi că din această cau­ză, guvernul sovietic nu a putut să sprijine revendicarea Iugosla­viei de rectificare a frontierelor Austriei în sensul cedării Carin­­tiei slovene către Republica Iu­goslavă. Reproducem scrisoarea lui Stalin către cancelarul Austriei, Renner, din Mai 1945 : „Excelenţei Sale Cancelarului de stat a! Austriei, d. K. Rermer. Vă mulţumesc, mult stimate to­varăşe, pentru mesagiul dvs. din 15 Aprilie. Puteţi să nu aveţi nîcio îndoială că preocuparea dvs. pen­tru independenţa, integritatea şi binele Austriei este şi preocuparea mea. Orice ajutor de care Austria ar putea avea nevoie, eu sunt gata să vi-l dau. In măsura puterilor şî posibilităţilor, îmi cer scuze pentru răspunsul întârziat. I. Stalin’* După cum se vede, în scrisoarea lui Stalin nu este niciun cuvânt, nici „despre frontierele Austriei”, nici despre „garantarea frontiere­lor Austriei din 1838”, nici despre „nemodificarea frontierelor austria­ce”, nici că „frontierele austriace nu vor suferi modificări”. Toate acestea sunt născociri şi minciuni ale guvernului iugoslav. Scrisoarea lui Stalin a fost pro­vocata de două împrejurări care ameninţau Austria cu împărţirea şi pierderea independenţei. Pe de o parte, în unele cercuri britanice se urzea plănul de a uni Austria, Ungaria şi o parte din Germania de Sud într'o monarhie dunăreană. Guvernul sovietic s’a pronunţat hotărît împotriva acestui plan, de­Aus­clarând că aceasta ameninţă Aus­tria cu pierderea independeţei sale şi că Austria trebue să fiepână un stat independent'JpSi'QBvH Pe de altă parte, Ti sqjSMcercuri naţionaliste din statele slave, in­clusiv Iugoslavia, se propur. itt plan de împărţire* ( Au­s­trie) H statele vecine. GSernul soi ■ s’a pronunţat Ltot %st de ho ■ şi împotriva acestui lucru, de ■ rând că împărţirea Austriei rep I zintă o măsură reacţia iară ca c contrazice priiM pejr ^democratis­mului, că Ausma aişi păs­treze întregiml9 cix8f§fe’0 Pe această bSSM scri­soarea lui StafiGL — -I Guvernul iugopîseigslAisî oferă că principiul de a a ft detertSinare a na­ţiunilor este ^riieabis numai Iugo­slaviei şi naţbMțlnroHrfytnjţătoare. Dar astfel pot Fgin&lTCoqai oame­nii educaţi în ft^ââifcSSe cotropire imperialistă. Dimfgtjftj ».IBirtmocra­­tismul porneşte dela ideea că prin­cipiul autodeterminării naţiunilor trebue să fie aplicat* toim** na­ţiunilor, inclusiv n­atiu­­ior Trtvinsc. Tocmai de la acest principiu a pornit guvernul sovietic, când a res­pins atât planul întemeierii unei monarhii dunărene, cât şi planul îm­părţirii Austriei. I­nseamnă oare aceasta că guver­nul sovietic, pronunţându-se împo­triva împărţirii Austriei şi pentru independenţa ei, a recunoscut im­plicit că „graniţele Austriei nu pot fi modificate“ şi că este inadmisibil ca frontierele Austriei să fie recti­ficate in favoarea Iugoslaviei ? De­sigur că nu. Chestiunea integrităţii cutărui sau cutărui stat şi chestiu­nea ,­inadmisibilității modificării frontierelor’’ acestui stat reprezin­tă două chestiuni absolut diferite. (Continuare la Ultima Oră) O HALDĂ MANIFESTAŢIE DE PRIETENIE HAMESARĂ CU PRILEJUL CELEI DE A 72-a ANIVERSARI a PRIMULUI RĂZBOI DE ELIBERARE A POPORULUI BULGAR Solemnitat­ea de la Plevna şi Gri­viţa Plevna, 30. — Trimisul special al Agenţiei „Agerpres” trans­­­mite: Duminică au avut loc în Repu­blica Populară Bulgaria, la Gri­­viţa şi Plevna, festivit­ăţi cu Pri­lejul împlinirii a 72 de ani d­in primul război de eliberare, când armatele ruse şi române, îm­preună cu voluntarii bulgari, au zdrobit lanţurile tiraniei otomane din Bulgaria. In urma acestor glorioase lup­­­te poporul bulgar a fost elibe­rat după cinci secole de robie, iar România a dobândit inde­­­pendenţa sa, ca Stat. La Griviţa, la mausoleul osta­şilor români căzuţi în aceste lupte, a avut loc un meeting. Au fost de faţă din partea Guvernului Republicii Populare Bulgaria d-nii Peter Kamenov, ministrul Gospodăriilor Comu­nale şi al Lucrărilor Publice, Sava Ganovski, ministru adjunct al Afacerilor Externe şi Marin Kalburcs, ministru adjunct al Electricităţii şi Amelioraţiilor. A luat parte deasemeni dele­gaţia română, formată din d-nii Gaston Marin, ministrul Energiei Electrice, Mircea Bălănescu, din Ministerul Afacerilor Externe şi col. Minea Stan, din partea Mi­nisterului Apărării Naţionale. Deasemenea au participat d-nii dr­ Ivan Paşov din partea Consi­liului Naţional al Frontului Pa­(Continuare in pag. 3-a) D. col. Minea Stan vorbeşte la manifestaţia de la Griviţa. ■I— ... ................—min ir---- mm .........­­ .... ■■■_ ŞASE SĂPTĂMÂNI PRIN UNIUNEA SOVIETICĂ Ce povesteşte ţăranul muncitor Dudu Alex, despre cele vă­zute in U.R.S.S. — Vizitarea Moscovei. — Staţiuni agricole, colhozuri şi despre felul de viaţă al colhoznicilor Ţăranul­ muncitor Dudu Alexan­dru din com. Dumeşti judeţul Iaşi a făcut parte din delegaţia de ţă­rani săraci şi mijlocaşi care­ au vizitat U­R.S.S. Iată ce povesteşte el despre această vizită: „Cu mare bucurie am părăsit Capitala pe ziua de 17 iunie, în­­dreptându-ne spre marea Ţară a , Socialismului, Uniunea Sovietică. La Ungheni am fost întâmpinaţi de către o delegaţie a Ministerului Agriculturii, care ne-a însoţit tot timpul celor 33 de zile petrecute în­ U.R.S.S. Mărturisesc că am ră­mas uimit de toate cele văzute în Uniunea Sovietică în primul rând câmpii întinse de grâne. Cât vezi­­ cu ochii. Şi nici urmă de hat sau­­ răzor, ci tarlale fără sfârşit, apă­rate împotriva vânturilor şi a se­cetei de către perdele de protecţie. N’am văzut nicăeri cum e la noi, câmpul împestriţat de fâşii în­guste cu toate soiurile de cereale şi mi-am dat seama de rostul mare al muncii în colectiv, am putut vedea ce înseamnă să munceşti chibzuit, după un plan bine făcut dinainte­ VIZITAREA MOSCOVEI. MAUSOLEUL LUI LENIN Am sosit la Moscova in ziua de 20 iunie. Vine găzduiţi la marele hotel Metropol. Mare şi foarte fru­mos oraşul Moscova Nu ştiam unde anume să ne uităm mai în­tâi. Am vizitat marele port al Ca­nalului Moscova unde căpitanul portului care ne-a primit sărbăto­reşte, ne-a dat toate lămuririle ca să putem înţelege însemnătatea mare a Canalului făcut de mâna omului sovietic, canal început în 1933 şi terminat în 1937. Am vizi­tat apoi teatrul de copii şi un alt teatru care avea 4.500 locuri. Am asistat şi la reprezentaţii. Deasemeni am vizitat Piaţa Ro­­şie. Aici ni s'au dat lămuriri în le­gătură cu trecutul ei pe vremea tarilor, ca Şi despre rolul ei da (Continuare in pag. 3-a)

Next