Universul, septembrie 1949 (Anul 66, nr. 203-228)
1949-09-01 / nr. 203
ŞASE SĂPTĂMÂNI PRIN UNIUNEA SOVIETICĂ (Urmare din pag. I-a) seamă din timpul Marei Revoluţii din Octombrie; am văzut şi Cremlinul. Mai mult decât toate m’a impresionat Mausoleul unde se află trupul marelui dascăl al celor ce muncesc, Vladimir Hid Lenin. Mausoleul se află în Piaţa Roşie, construit în întregime din marihoră. Am fost conduşi apoi la muzeul „Lenin”, ca şi la marea bibliotecă „Lenin” cu peste 12 milioane volume. I LA STAŢIUNEA AGRICOLA MIRANOVCA DIN REGIUNEA CHIEVULUI După multe şi nenumărate alte vizite, fiind repartizat în grupa a 3-a, am plecat spre Ucraina, oprindu-ne în marele oraş Chiev pe care l-am vizitat. Am plecat apoi la Staţiunea Agricolă Miranovca, care are o suprafaţă de semănat de 2000 ha. Ne-a primit directorul staţiunii care ne-a condus pe câmp. Aici am văzut întinse lanuri de grâu renumit, grâul „Ucraina”. Acest grâu a fost selecţionat şi semănat după învăţăturile lui Miciurin şi Lîsenco. In această staţiune este şi o Şcoală în care sunt pregătiţi conducătorii de colhozuri ca şi agronomii. Şcoala se face în timpul iernii, când au timp liber. Am văzut deasemeni un soi de ovăz foarte frumos, ca și un sol de grâu care produce dela 3—10 mii ksr. la ha. prin polenizare artificială. Pentru a putea face polenizarea sa lasă din 10 în 10 metri în lanuri mici cărări. Semănarea se face ridată la 6 sau 7 ani, fiindcă rădăcina lui trăește în pământ și răsare în fiecare primăvară. Aproape Să nu-ţi vină a crede. Staţiunea este înzestrată du un laborator unde se studiază soiurile de pământ Şi felul plantelor care pot creşte şi da mai bună recoltă. Am văzut cum pământul poate fi dres prin plantarea cu diferite plante ierboase. Deasemeni ni s’a arătat ce înseamnă un pământ îngrăşat cu bălegar şi îngrăşăminte chimice şi ce recoltă iese de pe ei, în comparaţie cu un pământ slab. Contra insectelor care ar putea-o ataca, staţiunea este înzestrată ca un „grup sanitar” care intervine de îndată ce este nevoie. Aici am putut vedea ce însemnătate mare are pentru obţinerea unei bune recolte creiarea perdelelor de pomi pentru protecţie. In întreaga Uniune Sovietică sunt 78 de asemenea staţiuni. Am vizitat apoi pepiniere de pomi fructiferi şi am văzut felul în care se face altoirea, felul în care sunt îngrijiţi pomii. LA COLHOZUL „STALIN”, CAT CASTIGA UN COLHOZNIC La colhozul „Stalin” din satul Orozovotca am fost primiţi, de către colhoznici în frunte cu directorul, cu mare însufleţire. Aici am stat de vorbă cu colhoznicii Şi mi-am putut da seama că toate clevetirile exploatatorilor de până ori la noi, au fost numai minciuni grosolane Iată, de pildă, colhoznicul Clinic Daja după 442 zile de muncă anual a primit 2201 kgr. grâu, 10.300 ruble, 602 kgr. Zahăr. Colhoznica Voliniuc Valentina a primit 2330 kgr. grâu şi 13.500 ruble. Şi aş putea da multe pilde de soiul acesta. Am vizitat apoi gospodăriile individuale ale colhoznicilor. Fiecare colhoznic are pe lângă proprietatea lui casă frumoasă cu lumină electrică, aparat de radio, patefon, mobilă frumoasă, aşternuturi bune. Nici vorbă de opinci, ci toţi au încâlţăminte de piele. Fiecare gospodărie are grădină unde-şi poate semăna orice dorește. — La gospodarul pe Care l-am vizitat am găsit în curtea lui o scroafă cu purcei, o vacă de rasă, păsări de curte și 5 stupi sistematici. Așadar toate cele ce s’au spus câ colhoznicii n’au proprietate individuală sunt simple minciuni. Din mijlocul acestui colhoz au ieşit 2 generali, 68 învăţători, 42 ingineri agronomi şi din populaţia lui de 680 oameni, 228 viii au fost decoraţi pentru vitejia lor pe front. Colhozul posedă un spital, o maternitate,, un magazin de stat şi o cooperativă. Am rămas uimit de vitele pe care le-am văzut in colhoz. Am văzut, de pildă, o vacă Siementhal cu greutatea de 895 kgr. care dădea 35. lapte pe zi, deci peste 6.500 kgr. anual. Și aici aş putea da multe exemple de felul cum sunt îngrijite aceste vite, dar cred că doar exemplul de mai sus e destul de grăitor. LA COLHOZUL „IZBÂNDA” Am trecut pe urmă să vizităm colhozul „izbânda”, înfiinţat din numai 9 membri, ajutaţi de Stat şi prin munca lor au reuşit să-şi îmbunătăţească traiul, făcând astfel încât şi ceilalţi ţărani săraci ei mijlocaşi să la urmeze pilda şi să se înscrie, astfel că toţi ţăranii săraci şi mijlocaşi s’au înscris apoi în colhoz. Şi aici ţăranii colhoznici trăiesc bine, muncesc cu voie bună şi-şi petrec timpul liber aşa cum vor. Nimeni nu se răpeşte timpul lor de odihnă şi de distracţia. Multe lucruri de seamă am Văzut eu acolo, încheie ţăranul sărac Dudu Alexandru din corn. Dumeşti, jud. Iaşi, dar ca să le aştern pe toate pe hârtie e un lucru tare greu. Voiu căuta să merg in străduinţă, să scriu şi să vorbesc fraţilor mei ţărani muncitori despre cele văzute în Marea Ţară a Socialismului şi să ajut cu toate puterile mele ca să facem şi noi aici ceea ce oamenii sovietici au făcut acolo- Gospodăriile colective pe care am început a le înfiinţa şi la noi, înseamnă singura cale spre o viaţă mai bună". Membrii delegaţiei se interesează îndeaproape de felul cum fum'.ir.ncazii nu combătu OEwar.’ggTO vsw Condifuimile de admitere in şcolile Ministerului Minelor şi Petrolului Ca urmare a reformei învăţământului, Ministerul Minelor şi Petrolului a organizat o puternică reţea de învăţământ pentru pregătirea tehnicienilor şi inginerilor de specialitate. Astfel, pentru anul şcolar 1949/1850 tinerii absolvenţi a 7 clase elementare, ai fostului Gimnaziu, ai fostelor cursuri complimentare de 7 clase din anii precedenţi şi cei care au absolvit 4 clase de liceu, se vor putea înscrie până la data de 4 Septembrie a. c., inclusiv la următoarele şcoli medii tehnice, ce pregătesc tehnicieni pentru industria extractivă carboniferă, minieră şi petroliferă . Şcoala tehnică medie de cărbuni din Lupeni, Jud. Hunedoara, cu două secţiuni: română şi maghiară, cu internat şi cantină. Şcoala tehnică medie de cărbuni din Anina Jud. Caraş, cu internat şi cantină. Şcoala Tehnică Medie de Cărbuni din Comăneşti Jud. Bacău, cu internat şi cantină. Şcoala Tehnică Medie de Minereuri din Baia Mare Jud. Satu Mare cu două secţiuni, română şi maghiară, internat şi cantină. Şcoala Tehnică Medie de Minereuri din Brad, Jud. Hunedoara. Şcoala tehnică Medie de Minereuri din Vatra Dornei Jud. Câmpulung Moldovenesc, cu internat şi cantină. Şcoala Tehnică Medie de Foraj şi Producţie din Târgovişte, Jud. Dâmboviţa, cu internat şi cantină. Şcoala Tehnică Medie de Foraj şi Producţie din Moreni Jud. Prahova. Şcoala Tehnică Madie de Foraj şi Producţie din Câmpina Jud. Prahova. Şcoala Tehnică Medie de Prelucrarea Petrolului şi Metalurgie din Câmpina Jud. Prahova, Şcoala Tehnică Medie de Prelucrarea Petrolului şi Metalurgie din Ploeşti, Jud. Prahova.Durata acestor Şcoli medii tehnice este de 4 ani. In timpul studiilor elevii merituoşi primesc burse, cărţi, etc. Absolvenţii pot intra în producţie ca tehnicieni, sau pot continua studiile în Institutele Superioare pentru a deveni ingineri. De asemenea, în afara absolvenţilor şcolilor medii tehnice, se pot înscrie în Institutele Superioare şi absolvenţii Liceelor Teoretice sau cei cu studii echivalente. înscrierile pentru examenul de admitere la Institutele Ministerului Minelor şi Petrolului se pot face până în ziua de 3 Septembrie a c, in- 1 cluslV.v?.C' j In cumul anului şcolar 1949' - 1850 vor funcţiona Institutele şi Facultăţile de specialitate după cum urmează: Institutul de Geologie şi Teh- nicii Miniera, din BUcureşti. Ca-rtea Griviţei Nr. 132;. Facultatea de Geologie cu secţiile: Geologie, Geofizică, Pedologie (agrogeologie). Facultatea de exploatare şi preparare a cărbunilor şi minereurilor cu secţia de topografie, Facultatea de Economie Minieră, Institutul de petrol şi Gaze din Bucureşti, Str. Eugen Stătescu Nr. 6 cu Facultatea de Foraj — Producţie, Facultatea de Prelucrarea Petrolului, Facultatea de Economie Petroliferă, Institutul de Minereuri din Timişoara, Jud. Timiş Torontal, Str. Piaţa Eftimie Murgu Nr. 1, Institutul de Minereuri din Brad, Jud. Hunedoara, cu internat şi cantină. Institutul de Cărbuni din Petroşani Jud. Hunedoara cu internat şi Cantină. Durata studiilor este de 4 ani, în care timp studenţii merituoşi primesc bursă, cărţi, etc. Absolvenţii au asigurate plasamente imediate în producţie, bine retribuite. Cele mai bune elemente pot urma după stagiul din producţie cursurile speciale pentru doctorat . Cursuri de specializare pentru medici Ministerul Sănătăţii aduce la cunoştinţă că in cursul lunii Septembrie a. c., se înfiinţează Următoarele cursuri de pregătire a medicilor pentru specializare în : O.R.L., Oftalmologie, Pediatrie, Igienă şcolară şi Ftiziologîe, pe lângă clinidile şi spitalele de specialitate din Bucureşti şi Cluj. La Oftalmologie şi O.R.L. se primesc medici nespecializaţi cu libera practică şi absolvenţi ai Facultăţii de medicină generală, fără libera practică, care au mai lucrat in specialitate. La Pediatrie se primesc medici nespecializaţi, cu libera practică şi medici consultanţi de policlinici şi spitale. Nu se primesc absolvenţi ai Facultăţii de Pediatrie. Laigiena şcolară se primesc absolvenţi ai Facultăţii de Pediatrie şi igienă din anul 1949. La Ftiziologie se primesc medici ftiziologi de la dispensarele antituberculoase judeţene, medici nespecializaţi cu libera practică şi absolvenţi ai Facultăţilor de medicină generală. Medicii de circumscripţii şi spitale Se Vor Insele prin Secţia Sanitară a Comitetelor Provizorii, iar ceilalţi vor depune cererile şi autobiografia la registratura Ministerului Sănătăţii, Calea Pievinei, până la 10 Septembrie a. c. Pentru cei din provincie şi cei lipsiţi de mijloace materiale se acordă casă şi masă prin grija Ministerului Sănătăţii. Adunări festive la uzinele din Capitală in cinstea Zilei Minerilor Sovietici Conferinţa d-lui ing. Alexandru Săucan in cadrul manifestărilor organizate de ARLus — Filiala Bucureşti, cu prilejul sărbătoririi „Zilei Minerilor Sovietici“, în numeroase întreprinderi din Capitală au avut 100 adunări festive, la care marele număr de muncitori ce au participat, au manifestat cu însufleţire pentru eroismul minerilor sovietici. Astfel, luni după amiază, d. ing. Alexandru Săucan director adjunct în Ministerul Minelor şi Petrolului, a vorbit la „Griviţa Roşie“, despre „Rolul minerilor sovietici în lupta pentru depăşirea planului cincinal stalinist postbelic”. Conferenţiarul a făcut o amănunţită expunere asupra desvoltării industriei carbonifere sub regimul sovietic, sublinliind luptă pe care a dus-o Partidul Comunist Bolşevic şi Guvernul sovietic, pentru mecanizarea producţiei de cărbuni şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale minerilor. Minerii sovietici realizează mari depăşiri în cadrul planului cincinal stalinist, ajutând astfel la desvoltarea celoralte ramuri de producţie, la consolidarea forţei economice a URSS Oamenii muncii din ţările de democraţie populară, urmând exemplul minerilor sovietici şi însuşindu-şi experienţa lor, obţin mari succese în muncă şi îşi înzecesc eforturile pentru a mări producţia. Convinşi că prin consolidarea politică şi economică a regimului de democraţie populară merg cu paşi siguri pe drumul victoriei socialismului. După conferinţă a urmat un frumos program artistic executat de ansamblul Teatrului de Estradă dun Ministerul Artelor.* La uzinele „Timpuri Noul” a avut loc de asemenea o adunarea festivă. D. Ing. Ivan Eugen, din Ministerul Minelor şi Petrolului, a arătat metodele de muncă, tectnica înaintată şi minunatele condiţii de viaţă ale minerilor, în Statul Sovietic. Ansamblul Teatrului de Estradă din Ministerul Artelor a prezentat un reușit program artistic. (Agepres). 1 UNÎVSRSUfc o caldă manifestaţie de prietenie româno-bulgară cu prilejul celei de a 72-a aniversări a primului război de eliberare a poporului bulgar (Uffztaavedă» pagiaaa 2-a) Iriei şi Ivan Slefanov, preşedintele Comitetului pentru prietenia bulgaro-română. Au mai fost de faţă d-nii: Seiko Ignat, consulul U.R.S.S. la Huisciuc, Octav Livezeanu, ambasador al R.p.rr. la Sofia şi Vasili Kanomi, ministru plenipotenţiar al Republicii Populare Albania. Au mai luat parte reprezentanţi ai organizaţiilor Partidului Comunist Bulgar, fruntaşi ai organizaţiilor de massă, ostaşi şi numeroşi localnici. După cuvântările rostite de preşedintele Consiliului Popular al Judeţului şi preşedintele consiliului Popular al comunei Griviţa, ,a vorbit în numele Guvernului bulgar d. Peter Kamertov, care după ce a arătat că eliberarea de acum 72 de ani a poporului bulgar de către armatele ruse şi române, a fost un semn al prieteniei dintre aceste popoare, ,a subliniat că burghezia a desbinat popoarele noastre în trecut; astăzi ele sunt unite datorită faptului că sunt conduse de clasa muncitoare, agraz, alianţa noastră cu Marea Uniune Sovietică reprezintă garanţia independenţei şi suveranităţii noastre naţionale. ,,Tov. Dimitrov — a spus Peter Kamenov — ne-a lăsat moştenire dorinţa de a întări prietenia cu Uniunea Sovietică şi cu ţările de democraţie populară şi noi am făcut jurământ să o păstrăm”. In numele delegaţiei române a vorbit d. col. Minea Stan, din Ministerul Apărării Naţionale. Subliniind rolul hotărîtor pe care l-au avut armatele ruseşti şi româneşti în războiul de eliberare de acum 72 de ani, d. colonel Minea Stan a spus: „De atunci şi până maieri popoarele noastre au fost conduse de clasele exploatatoare, de monarhi care jefuiau avutul poporului. Astăzi datorită glorioaselor Armate Sovietice, popoarele noastre şi-au recăpătat independenţa. Şi odată eliberaţi de sub jugul imperialismului am pornit pe drumul construiriisocialismului. Acest drum este drumul comun al popoarelor noastre, este drumul frăţiei şi prieteniei ce se cimentează mereu mai puternic, în ciuda imperialiştilor aţâţători la un nou război. Noi facem parte din frontul democratic, front de neînvins, cu toate încercările aţâţătorilor la război şi a slugilor lor, trădătorii titoişti. A vorbitapoi consulul sovietic d. Ignat Selcov. Meetinguil s-a încheiat cu o caldă manifestaţie pentru prietenia româno-bulgară. Seara a avut loc la cinematograful cultural din Plevna o adunăre festivă, unde au vorbit d-nii Sava Ganovski, în numele Guvernului bulgar şi Mircea Bâlănescu, din partea delegaţiei române. D. Sava Ganovski a subliniat că prietenia româno-bulgară este încă o verigă în lanţul pu- ternic al unităţii şi prieteniei ţârilor de democraţie populară, pentru întărirea frontului păcii, frontul anti-imperialist. Popoarele noastre a spus d-sa, au sdrobit pe cotropitori şi luând conducerea au pornit pe drumul construirii socialismului. A vorbit apoi d. M. Bălănescu, care a mulţumit pentru frumoasa primire făcută delegaţiei române şi a arătat că inaugurarea liniei de transport a energiei electrice Bucureşti-Giurgiu, Rusciuk este încă un pas Pe drumul întăririi prieteniei dintre Republica Populară Română şi Republica Populară Bulgaria. „Ca şi acum 72 de ani — a spus d. Mircea Bălănescu — popoarele noastre luptă cât 3,a cât, pentru o viaţă mai bună, pentru pace, pentru progres”. A luat apoi cuvântul d. Seiko Ignat, consulul URSS, care a subliniat că luptele de acum 72 de ani au însemnat primul pas pe drumul frăţiei între popoarele rus, bulgar şi român. Astăzi aceleaşi popoare luptă în lagărul păcii, lagăr în frunte cu Uniunea Sovietică, lagăr în care se află toate ţările cu democraţie populară. Au mai vorbit d. Vasil Kottomi, ministrul R. P. Albania la Sofia şi o septemvrică din Plevna. Adunarea a trimisapoi telegrame Generalisimului î. v. Stalin şi d-lor Vasil Kolarov şi dr. Petru Groza. (Agerpres) O MARE SERBARE POPULARĂ PENTRU AJUTORAREA COPIILOR GRECI Uniunea Femeilor Democrate din R.P.R., ARLUS, Uniunea Populară Maghiară, Comitetul Democrat Evreesc, Frontul Armeniei şi Comitetul Democrat Grec, organizează Sâmbătă 3 Septembrie 1949, la ora 18, la Parcul de Cultură şi odihnă al Casei Prieteniei Româno-Sovietice, din strada dr. Staicovici nr. 44, O mare serbare populară, în folosul ajutorării copiilor greci. Program sportiv, artistic şi dans, îşi vor da concursul echipele artistice sindicala ale U.F. D. R., ARLUS, ansamblul artistic al Organizaţiei UTM a Capitalei, ansamblul artistic al Armatei, orchestra Institutului de Folklor, echipele artistice ale Frontului Armeniei, Comitetului Democrat Grec, Corala Municipiului, Teatrul de Păpuşi şi Corul IKUF. Programul va cuprinde deasemeni concursuri sportive de volley, baschet, terbis, polo pe apă, etc. Bufet-restaurant. Biletele vândute pentru data de 14 August rămân Valabile. NOU ŞCOLI SANITARE SPECIALE Ministerul Sănătăţii face cunoscut că se vor înfiinţa în cursul luniei Septembrie a. c. următoarele şcoli sanitare speciale : Şcoli de moaşe la Galaţi, Str. N. Bălcescu No. 98 , Arad, Str. Episcop Grigore Comşa No. 6, Iaşi , Cf. Obstetriculă (Maternitatea), Tg. Mureş, Cf. Obstetricată cu limba de predare maghiară Bucureşti, Bd. 1 Mai (Filantropia) Nr. 75. Durata cursurilor la aceste şcoli este de 18 luni, primindu-se absolvente a 7 clase primare sau a 3 clase liceale minimum, având Vârsta între 18-30 ani. Şcoli de ocrotire la: Bucureşti, Bd .1 Mai No. 75; Galaţi, Str. N. Bălcescu No. 95 ; Iaşi, Str. Muzelor No. 28 ; Cluj, Calea Moţilor nr. 33; Timişoara, bd. Diaconovici Loga No. 75. Durata Cursurilor la aceste şcoli este de 12 luni, primindu-se absolvente a 7 clase primare sau a 4 clase liceale minimum, având vârsta între 18-30 ani Şcoli de Oficianţi Sanitari la Galaţi, str. N. Bălcescu No. 95 şi Craiova, Secţia Sanitară a Comitetului Provizoriu Municipal. Durata cursurilor la aceste şcoli este de 12 luni (nu 18 cum sta^jmnunţatMn^^ primesc absolvenţii a 7 clase primare sau a cel puţin 3 clase liceale, având vârsta între 18 şi 30 ani şi serviciul militar îndeplinit Cererile de înscriere însoţite de actele de naştere, de cetăţenie, certificat de studii, cazier judiciar şi autobiografie, se vor înainta până la data de 10 Septembrie a. c. direct la şcoli (nu se primesc înscrieri la Ministerul Sănătăţii). Examenul de admitere va începe în Ziua de 12 Septembrie a. c. Vizita medicală este eliminatorie. Materiile de examinare vor fi pentru candidaţii şcolilor de moaşe şi de oficianţi sanitari: 1) limba română (materia de clasa 7 elementară). Se va da o probă scrisă şi una orală. 2) Constituţia R.P.R. Pentru şcoala de sarciri de ocrotire: limba română (materia de clasa IV liceală), ştiinţe naturale (anatomia) şi Constituţia R.P.R. Ministerul Sănătăţii atrage atenţiunea să nu se confunde şcolile speciale cu şcolile medii tehnice sanitare, în cursul lunilor viitoare Ministerul Sănătăţii va deschide alte serii de şcoli speciale, ce se vor anunţa la timp prin presă. Acest anunţ ţine loc şi de ordin pentru şcolile respective. immM'—imniwr remigurarea unei Mai biblioteci populare In cadrul acţiunii de culturalizare a masselor, dusă de Secţia Culturală a Comitetului Provizoriu al Capitalei, a fost inaugurată, Duminică dimineaţă, o nouă bibiliotecă populară, cu 3000 volume, în cartierul Tudor vladimirescu. Cu acest prilej, a luat cuvântul de Iosif Mateş, responsabilul Secţiei Culturale a Comitetului Provizoriu al Capitalei, care a aratat rolul important al acestor biblioteci în opera de culturalizare a masselor largi, de oameni ai muncii şi a îndemnat pe cei prezenţi să citească cât mai multe din cărţile bibliotecii. Din partea oamenilor muncii dif cartier au vorbit d-nii Constantin Trandafir şi Vasile Grigorescu, care au mulţumit pentru această realizare. (Agerpres) înmormântarea luptătoarei pentru democraţie şi progres Zoe Frunză Eri a avut loc la Cimitirul Sf. Vineri, înmorfmântarea uneia din vechile luptătoare pentru democraţie şi progres din ţara noastră Zoe Frunză. Militantă a mişcării socialiste de la sfârşitul secolului al XIX- lea, Zoe Frunză a desfăşurat o lungă activitate de răspândire a culturii progresiste, contribuind la educarea unui număr însemnat de luptători ai mişcării muncitoreşti. După aruncarea Partidului Comunist în ilegalitate, ea a activat, la Iaşi şi apoi la Bucureşti, pe linia ajutorării luptătorilor comunişti şi antifascişti închişi în temniţele reacţiunii din România. Ani dea rândul, casa ei a servit drept sediu conspirativ pentru luptătorii mişcării muncitoreşti ilegale. Zoe Frunză moare în vârstă de 80 de ani. La căpătâiul defunctei a luat cuvântul d. M. Gh. Bujor, din partea Federaţiei Naţionale a Foştilor Deţinuţi şi Internaţi Politici Antifascisti wmf) DELEGAŢIA TINERETULUI MUNCIM II Rl.i sa înapoiat nunuii (Urmare din pag. I-a) tanţii tineretului din R.P.R. s’au străduit din toate puterile să contribue la succesul Festivalului, care a reuşit sa demonstreze voinţa nestrămutată a tineretului muncitor din întreaga lume de a lupta pentru pace, zădărnicind planurile mişeleşti ale imperialiştilor şi agenţilor lor netrebnici, dornici să aprindă flăcările unui nou măcel. „La Budapesta noi ar fi avut prilejul de a vedea lucruri măreţe, — a spus d. Paul Cornea — care au lăsat o impresie de neşters asupra noastră. Am văzut acolo câtă dragoste fierbinte nutreşte tineretul de pretutindeni eroicului tineret sovietic şi detaşamentului său de avărtgardă, Comsomolului leninist-stalinist. Spectacolele date de tineretul sovietic, participarea la jocurile mondiale universitare, expoziţia, ca şi celelalte manifestări ale sale, au stârnit un entuziasm de nedescris, dovedind înaltul nivel şi imensele posibilităţi de care dispune tineretul celei mai avansate ţări din lume, unde, sub conducerea marelui Stalin, a triumfat socialismul şi se păşeşte acum sprre comunism’’. In Continuare vorbitorul a arătat că în tot timpul desfăşurării Festivalului, tineretul din întreaga lume s-a înfrăţit, stabilind legături tovărăşeşti pe care nimic nu ie va mai putea Clătina. Vorbind apoi despre frumoasele rezultate obţinute de delegaţia română la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Budapesta, d. Paul Cornea a arătat că tinerii delegaţi sunt recunoscători Partidului Muncitoresc Român şi Guvernului, care le-au pus la dispoziţie toate mijloacele pentru a face ca participarea lor la festival să decurgă în condiţii cât mai bune. „Noi am muncit — a spus d. Paul Cornea — pentru a ne face datoria de membri de Partid, de militanţi ai U.T.M., de tineri cu adâncă dragoste faţă de scumpa noastră patrie, Republica Populară România. Apoi d. Paul Cornea a citit următorul jurământ depus de tinerii participanţi la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor . ..Noi, tinerii democraţi, veniţi din lumea întreagă la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Budapesta, am exprimat împreună hotărîrea noastră fermă de a trăi fericiţi într’o lume care să nu mai cunoască mizeria, frica şi războiul. Noi am proclamat credinţa că forţele noastre, unite cu cele ale tuturor popoarelor, vor şti să impună această viaţă nouă. înainte de a ne despărţi pentru a ne întoarce în patriile noastre, ne-am adunat astăzi pentru ca, în numele a odgoane de tineri, de toate rasele şi de toate credinţele, să ne luăm acest angajament solemn. Jurăm să apărăm pacea, împiedicând încercările imperialiştilor de a deslănţui un nou războiu. Jurăm să ducem până la capăt lupta dreaptă pentru independenţa naţională, drepturile şi fericirea popoarelor. Jurăm să luptăm pentru ca pretutindeni eforturile noastre ca şi cele ale tuturor oamenilor muncii să slujească îmbunătăţirii condiţiilor de existenţă paşnică ale popoarelor şi nu pentru a îmbogăţi pe exploatatori sau pentru a pregăti un nou măcel. Milioane de fraţi ai noştri, milioane de surori ale noastre şi-au dat viaţa în lupta împotriva fascismului pentru ca, odată cu pacea, lumea să dobândească o democraţie adevărată. Noi, care rămânem credincioşi acestei cauze drepte, Noi, care am auzit chemarea Congresului Mondial al PartizanilorPăcii. Noi chemăm întreg tineretul, speranţa popoarelor şi a lumii, să-şi unească forţele pentru „a înlătura din căile luminoase ale viitorului, asasinatul în massă”. Jurăm să ducem până la victorie această luptă sfântă pentru pace şi fericire. Jurăm, jurăm, jurăm”, închiderea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Budapesta. In clişeu: Echipa de dansuri a C. F. R. defilează dansând pe străzile Budapestei IN JUDEŢUL BIHOR A LUAT FIINŢĂ A DOUA GOSPODANIE AGRICOLĂ COLECTIVĂ La Biharea ajungi pe o şosea prăfuită, care însoţeşte o bucată de vreme linia ferată Oradea— Satu Mare, despărţindu-se apoi şi bfundându-se în Câteva serpentine naturale, prinse între dealuri mărunte, uşor împădurite pe alocuri. De departe se zăresc acoperişurile de ţiglă roşii care colorează atât de specific satele Ardealului. Comuna se întinde pe o suprafaţă imensă, acoperind cu ogoarele şi aşezările sale omeneşti — dealuri şi Văi Unduioase. In arii hodinesc, proaspete, căpiţele strânse după tieriş. Ochiul desprinde numeroase locuri în care miriştile au fost întoarse. In aceastăprivelişte potolită şi îmbelşugată, s-a petrecut Duminică un eveniment pe care ţăranii muncitori din Biharea şi din comunele dimprejur nu-l vor uita niciodată. Şi aici, ca şi în comuna Buduslău, unde acum două săptămâni a fost Inaugurată gospodăria agricolă colectivă ,,Ianoş Herbak", un număr mare de ţărani săraci şi mijlocaşi s’au hotărât să se întovărăşească pentru a cunoaşte, într’adevăr, belşugul şi siguranţa zilei de mâine. De mult se gândiseră ei la acest lucru. După apariţia Rezoluţiei Partidului din 3—5 Martie şi după ce aflaseră ce viaţă îmbelşugată disc ţăranii colhoznici din Uniunea Sovietică, ţăranii muncitori din Biharea au început să frământe ideia întovărăşirii. Printre ei erau unii ca Molnár Ludovic bunăoară, care le-a vorbit şi arătat Ce foloase se pot trage de pe urma muncii în colectiv. Ei le-au mai arătat că loturile miei, pe care ie primiseră prin reforma agrară nu le pot lucra cu mijloace mecanizate şi de aceea dau un randament mic. LUPTA PENTRU ÎNFĂPTUIREA GOSPODĂRIEI COLECTIVE N’a fost deloc uşoară lupta ţăranilor muncitori ’ din Biharea, care călăuziţi de Partid, s‘au hotărât să pună capăt mizeriei în bogata lor comună. Căutau chiaburii să semene vrajba între oameni, aţâţând pe unguri împotriva românilor. Arătau chiaburii către turla ţuguiată a bisericii reformate şi spuneau că Dumnezeu va pedepsi pe săraci dacă nu vor mai da ascultare bogaţilor. Căutau chiaburii să sădească teama în sufletele oamenilor ameninţându-i şi blestemându-i. Dar toate acestea n’au dus la nimic altceva decât la demascarea chiaburilor înşişi. Nici ameninţările, nici svonurile răspândite cu stăruinţă nici uneltirile criminale ale bogătanilor şi cozile lor de topor — nu au pu- j tut schimba hotărârea oamenior de a rupe cu legăturile apăsătoa- t re ale trecutului de robie şi lipsuri. Şi iată, în toiul secerişului, a venit în comună vestea că Par- [tidul şi Guvernul au aprobat cererea făcută de 129 de capi de familie din Biharea, de a constitui , o gospodărie agricolă colectivă, cu numele de „Socializmus Utra”f (Calea Socialismului“). ADUNAREA DE CONSTITUIRE Pe şleaul cuprins între graj cduri şi „casele de servitori”, dar pe moşia fostului mare bogătan, se adunaseră în acea dimineaţă, sub un cer albastru, sute de ţărani muncitori. Erau acolo delegaţii din mai toate plăşile judeţului, din Salonta şi Tinca, din Tileagd şi Marghita, din Aleşd şi Beiuş. Erau acolo, înfrăţiţi cu ţărănimea muncitoare, reprezentanţi ai muncitorilor din fabricile arădene, dela fabrica de încălţăminte „Solidaritatea” şi dela turnătoria „înfrăţirea”. Erau acolo ţărani muncitori din Girişul de Criş — comună cu populaţie românească — sosiţi pentru a aducte salutul lor frăţesc ţăranilor de naţionalitate Ungară — de care nimeni şi nimic nu-i poate despărţi. Ne-am luat-o înainte, spune râzând voios tânărul plugar Deliman Petru, din Gifiştii de Criş. In vorbele lui şi ale celorlalţi români se vede solidaritate de clasă şi preţuire sinceră a muncii acestor plugari destoinici. De altfel şi portul le e la fel. Poartă şi el „dop” ţuguiat (un fel de pălărie tiroleză), pieptare şi cisme înalte. Intr’o sală din acareturile fostului boer Kulink Ernest, răcoroasă ca o cramă, oamenii amenajaseră o sala de festivităţi. Grinzile masive erau încărcate cu cetină proaspătă iar pe pereţi erau puse lozinci şi portretele conducătorilor clasei muncitoare. In această sală a avut loc festivitatea, simplă, dar măreaţă, a inaugurării nouii gospodării agricole colective. Când a fost chemat la tribună în prezidiu ţăranul muncitor Raţ Gheorghe, deputat, recent înapoiat din Odlitnea Sovietică, — era tocmai prins într’o discuţie însufleţită cu alţi tovarăşi — care fiu se mai saturau să-l întrebe despre cele văzute în Ţara Socialismului. Aplauze nesfârşite au întâmpinat pe delegatul G.C. al P.M.R. la citirea aprobării date de Partid şi Guvern pentru constituirea rioții gospodării. COMITETUL DE CONDUCERE A fost ales apoi comitetul de conducere al acesteia — in frunte cu Carol Barta — preşedinte. In comisia de cenzori a fost aleasă și Ilona Cobârzan. Aplicând în mod just învăţătura Partidului, nouii gospodari au pus în fruntea acesteia pe cei mai buni şi cinstiţi dintre tovarăşii lor, săraci sau mijlocaşi. Marea a fost bucuria oamenilor când a venit rândul să semneze actul de constituire. Tribuna era deadreptul luată cu asalt de nouii gospodari, dornici să consfinţească şi prin iscălitură, marea lor hotărîre. In cuvinte puţine, preşedintele nou ales, Carol Barta, a arătat apoi în- I seninătatea momentului şi şi-a luat angajamentul de a munci neobosit pentru înflorirea nouei gospodării, laolaltă cu ceilalţi tovarăşi După aceia, oamenii s’au ridicat în picioare cântând internaţionala. Puternic şi grav răsunau cuvintele maghiare ale cântecului, care umfla piepturile oamenilor. Cu o deosebită însufleţire cântau femeile — ţă ; rănci cu copiii în braţe şi chiar bătrâne. je1 CAROL BARTA 11 blondă- Citeşti pe figura lui, în obrajii îmbujoraţi de sănitate şi în privirile lui drepte, deschise — o dârzenie de om care ştie pentru ce luptă. Povesteşte cu însufleţire episoadele din viaţa lui şi din viaţa comunei Biharea. E ţăran sărac, are un jugăr şi jumătate de pământ primit la reforma agrară. Acum vreo 10-12 ani a fost păzitor la porcii chiaburului Covaci László, din Tămăşeni. Voise să înveţe carte, dar chiaburul îl povăţuia mereu să-şi vadă de „meserie”. Totuşi, a izbutit să facă şase clase primare, coborând în fiecare iarnă la oraş, după ce vara, păştea porcii pentru a-şi face rost de câţiva bani. Barta a lucrat şi la ferma boerului Laslo Andor ca ziler. După 23 August 1944 a activat în organizaţia de Partid din Biharea, distingându-se prin destoinica şi cinstea lui. Carol Barta e fericit că a fost ales preşedinte al nouii gospodării agricole colective, el ştie că numele acesteia, „Calea Socialismului” reprezintă într’adevăr singura cale pe care e bine să păşească, singura cale care duce la bună stare şi progres. De la tovarăşii agitatori, precum şi din ziarele citite, el a aflat multe despre viaţa ţăranilor colhoznici. „Vrem şi noi să trăim aci mai bine — spune el — vrem să folosim pentru noi experienţa Uniunii Sovietice”. Acelaş lucru îl spun, cu voioşie şi însufleţire, ţăranii muncitori care s’au adunat acum în faţa unei scene improvizate afară,îşi răspund prin lozinci la mesagiile de salut rostite de diferiţi delegaţi. Pe scena frumos pavoazată se perindă numeroşi delegaţi muncitori din fabrici şi de pe ogoare, care felicită pe nouii gospodari şi le urează spor la muncă. Apoi câteva echipe artistice şi coruri îşi prezintă programul cu grije pregătit în vederea acestei sărbători. Sus, pe cerul încins al amiezei, apare deodată silueta de pasăre a unui avion, care se roteşte deasupra mulţimii. Se văd fluturând mâinile celor din avion şi cei de jos le răspund cu urale. Depărtându-se, avionul lasă o dâră strălucitoare o ploaie de afişe cade pe terenul fostei moşii. Pe unul din afişe stă scris : „Trăiască alianţa de nedespărţit Intre muncitorimea de la oraşe şi sate!“ — cuvinte pe care le confirmă cu strălucire realitatea nouii gospodării. (Agerpres). ----------u*»®*.*---------Carol Barta e un flăcău voinic, * cu coi« albaștri și o mustăcioară ] Excursii C. G. M. programate pentru sfârşitul acestei săptămâni Sâmbătă 3 Septembrie 1943, Cabanele din Busgi, vei 230; Cabanele din Braşov, Mi 300; Mangalia I, lei 350. Duminică 4 Septembrie 1943, Snagov I, II, III, lei 20; Mogo işoaia III, lei 20; Sinaia, lei 100 | Iama Buzăului (prin Mâneci cu ren forestier), lei 200; Mangalia ii, la 350 și Cumpăna, lei 240.