Universul, septembrie 1949 (Anul 66, nr. 203-228)

1949-09-01 / nr. 203

ŞASE SĂPTĂMÂNI PRIN UNIUNEA SOVIETICĂ (Urmare din pag. I-a) seamă din timpul Marei Revoluţii din Octombrie; am­ văzut şi Crem­­linul. Mai mult decât toate m’a impre­sionat Mausoleul unde se află trupul marelui dascăl al celor ce muncesc, Vladimir Hid Lenin. Mausoleul se află în Piaţa Roşie, construit în întregime din mariho­­ră. Am fost conduşi apoi la mu­zeul „Lenin”, ca şi la marea bibli­otecă „Lenin” cu peste 12 milioane volume. I LA STAŢIUNEA AGRICOLA MIRANOVCA DIN REGIUNEA CHIEVULUI După multe şi nenumărate alte vizite, fiind repartizat în grupa a 3-a, am plecat spre Ucraina, oprin­­du-ne în marele oraş Chiev pe care l-am vizitat. Am plecat apoi la Staţiunea A­­gricolă Miranovca, care are o su­prafaţă de semănat de 2000 ha. Ne-a primit directorul staţiunii care ne-a condus pe câmp. Aici am vă­zut întinse lanuri de grâu renumit, grâul „Ucraina”. Acest grâu a fost selecţionat şi semănat după învăţăturile lui Miciurin şi Lîsen­­co. In această staţiune este şi o Şcoală în care sunt pregătiţi con­ducătorii de colhozuri ca şi agro­nomii. Şcoala se face în timpul iernii, când au timp liber. Am vă­zut deasemeni un soi de ovăz foar­te frumos, ca și un sol de grâu care produce dela 3—10 mii ksr. la ha. prin polenizare artificială. Pentru a putea face polenizarea sa lasă din 10 în 10 metri în lanuri mici cărări. Semănarea se face ri­dată la 6 sau 7 ani, fiindcă rădă­cina lui trăește în pământ și ră­sare în fiecare primăvară. Aproape Să nu-ţi vină a crede. Staţiunea este înzestrată du un laborator unde se studiază soiurile de pământ Şi felul plantelor care pot creşte şi da mai bună recoltă. Am văzut cum pământul poate fi dres prin plantarea cu diferite plante ierboase. Deasemeni ni s’a arătat ce înseamnă un pământ în­grăşat cu bălegar şi îngrăşăminte chimice şi ce recoltă iese de pe ei, în comparaţie cu un pământ slab. Contra insectelor care ar putea-o ataca, staţiunea este înzestrată­­ ca un „grup sanitar” care intervine de îndată ce este nevoie. Aici am putut vedea ce însemnătate mare are pentru­ obţinerea unei bune recolte creiarea perdelelor de pomi pentru protecţie. In întreaga Uniune Sovietică sunt 78 de asemenea staţiuni. Am vizitat apoi pepiniere de pomi fructiferi şi am văzut felul în care se face altoirea, felul în care sunt îngrijiţi pomii. LA COLHOZUL „STALIN”, CAT CASTIGA UN COLHOZNIC La colhozul „Stalin” din satul Orozovotca am fost primiţi, de că­tre colhoznici în frunte cu direc­torul, cu mare însufleţire. Aici am stat de vorbă cu colhoznicii Şi mi-am putut da seama că toate clevetirile exploatatorilor de până ori la noi, au fost numai minciuni grosolane­ Iată, de pildă, colhoznicul Clinic Daja după 442 zile de muncă a­­nual a primit 2201 kgr. grâu, 10.300 ruble, 602 kgr. Zahăr. Colhoznica Voliniuc Valentina a primit 2330 kgr. grâu şi 13.500 ruble. Şi aş putea da multe pilde de soiul a­­cesta. Am vizitat apoi gospodăriile in­dividuale ale colhoznicilor. Fiecare colhoznic are pe lângă proprieta­tea lui casă frumoasă cu lumină electrică, aparat de radio, patefon, mobilă frumoasă, aşternuturi bune. Nici vorbă de opinci, ci toţi au încâlţăminte de piele. Fiecare gos­podărie are grădină unde-şi poate semăna orice dorește. — La gospodarul pe Care l-am vizitat am găsit în curtea lui o scroafă cu purcei, o vacă de rasă, păsări de curte și 5 stupi sistema­tici. Așadar toate cele ce s’au spus câ colhoznicii n’au proprietate indi­viduală sunt simple minciuni. Din mijlocul acestui colhoz au ieşit 2 generali, 68 învăţători, 42 ingineri agronomi şi din populaţia lui de 680 oameni, 228 viii au fost deco­raţi pentru vitejia lor pe front. Colhozul posedă un spital, o ma­ternitate,, un magazin de stat şi o cooperativă. Am rămas uimit de vitele pe care le-am văzut in colhoz. Am văzut, de pildă, o vacă Siementhal cu greutatea de 895 kgr. care dă­dea 35­­. lapte pe zi, deci peste 6.500 kgr. anual. Și aici aş putea da multe exemple de felul cum sunt îngrijite aceste vite, dar cred că doar exemplul de mai sus e destul de grăitor. LA COLHOZUL „IZBÂNDA” Am trecut pe urmă să vizităm colhozul „izbânda”, înfiinţat din numai 9 membri, ajutaţi de Stat şi prin munca lor au reuşit să-şi îmbunătăţească traiul, făcând ast­fel încât şi ceilalţi ţărani săraci ei mijlocaşi să la urmeze pilda şi să se înscrie, astfel că toţi ţăranii săraci şi mijlocaşi s’au înscris apoi în colhoz. Şi aici ţăranii colhoznici trăiesc bine, muncesc cu voie bună şi-şi petrec timpul liber aşa cum vor. Nimeni nu se răpeşte timpul lor de odihnă şi de distracţia. Multe lucruri de seamă am Vă­zut eu acolo, încheie ţăranul să­rac Dudu Alexandru din corn. Du­­meşti, jud. Iaşi, dar ca să le aş­tern pe toate pe hârtie e un lucru tare greu. Voiu căuta să merg in străduinţă, să scriu şi să vorbesc fraţilor mei ţărani muncitori des­pre cele văzute în Marea Ţară a Socialismului şi să ajut cu toate puterile mele ca să facem şi noi aici ceea ce oamenii sovietici au făcut acolo- Gospodăriile colective pe care am început a le înfiinţa şi la noi, înseamnă singura cale spre o viaţă mai bună". Membrii delegaţiei se interesează îndeaproape de felul cum fum'.ir.ncazii nu combătu OEwar.’ggTO vsw Condifuimile de admitere in şcolile Ministerului Minelor şi Petrolului Ca urmare a reformei învăţă­mântului, Ministerul Minelor şi Petrolului a organizat o puter­nică reţea de învăţământ pen­tru pregătirea tehnicienilor şi inginerilor de specialitate. Astfel, pentru anul şcolar 1949/1850 tinerii absolvenţi a 7 clase elementare, ai fostului Gimnaziu, ai fostelor cursuri complimentare de 7 clase din anii precedenţi şi cei care au ab­solvit 4 clase de liceu, se vor putea înscrie până la data de 4 Septembrie a. c., inclusiv la ur­mătoarele şcoli medii tehnice, ce pregătesc tehnicieni pentru indu­stria extractivă carboniferă, mi­nieră şi petroliferă . Şcoala tehnică medie de căr­buni din Lupeni, Jud. Hunedoa­ra, cu două secţiuni: română şi maghiară, cu internat şi cantină. Şcoala tehnică medie de căr­buni din Anina Jud. Caraş, cu internat şi cantină. Şcoala Tehnică Medie de Căr­buni din Comăneşti Jud. Bacău, cu internat şi cantină. Şcoala Tehnică Medie de Mi­nereuri din Baia Mare Jud. Satu Mare cu două secţiuni, română şi maghiară, internat şi cantină. Şcoala Tehnică Medie de Mine­reuri din Brad, Jud. Hunedoara. Şcoala tehnică Medie de Mine­reuri din Vatra Dornei Jud. Câmpulung Moldovenesc, cu in­ternat şi cantină. Şcoala Tehnică Medie de Fo­raj şi Producţie din Târgovişte, Jud. Dâmboviţa, cu internat şi cantină. Şcoala Tehnică Medie de Fo­raj şi Producţie din Moreni Jud. Prahova. Şcoala Tehnică Madie de Fo­raj şi Producţie din Câmpina Jud. Prahova. Şcoala Tehn­ică Medie de Pre­lucrarea Petrolului şi Metalurgie din Câmpina Jud. Prahova, Şcoala Tehnică Med­ie de Pre­lucrarea Petrolului şi Metalur­gie din Ploeşti, Jud. Prahova.­­Durata acestor Şcoli medii teh­nice este de 4 ani. In timpul studiilor elevii meri­tuoşi primesc burse, cărţi, etc. Absolvenţii pot intra în pro­ducţie ca tehnicieni, sau pot con­tinua studiile în Institutele Su­perioare pentru a deveni ingi­neri. De asemenea, în afara ab­solvenţilor şcolilor medii tehni­ce, se pot înscrie în Institutele Superioare şi absolvenţii Licee­lor Teoretice sau cei cu studii echivalente. înscrierile pentru examenul de admitere la Insti­tutele Ministerului Minelor şi­­ Petrolului se pot face până în­­ ziua de 3 Septembrie a c, in- 1 cluslV.­­v?.C' j In cumul anului şcolar 1949' - 1850 vor funcţiona Institutele şi­­ Facultăţile de specialitate după­­ cum urmează: Institutul de Geologie şi Te­h-­­ nicii Miniera, din BUcureşti. Ca-­r­tea Griviţei Nr. 132;. Facultatea­­ de Geologie cu secţiile: Geologie,­­ Geofizică, Pedologie (agrogeo­­logie). Facultatea de exploatare şi preparare a cărbunilor şi mine­reurilor cu secţia de topografie, Facultatea de Economie Mi­nieră, Institutul de petrol şi Gaze din Bucureşti, Str. Eugen Stă­­tescu Nr. 6 cu Facultatea de Fo­raj — Producţie, Facultatea de Prelucrarea Petrolului, Faculta­tea de Economie Petroliferă, Institutul de Minereuri din Ti­­mişoara, Jud. Timiş Torontal, Str. Piaţa Eftimie Murgu Nr. 1, Institutul de Minereuri din Brad, Jud. Hunedoara, cu inter­nat şi cantină. Institutul de Cărbuni din Pe­troşani Jud. Hunedoara cu inter­nat şi Cantină. Durata studiilor este de 4 ani, în care timp studenţii merituoşi primesc bursă, cărţi, etc. Absolvenţii au asigurate plasa­mente imediate în producţie, bine retribuite. Cele mai bune elemente pot urma după stagiul din producţie cursurile speciale pentru doc­torat . Cursuri de specializare pentru medici Ministerul Sănătăţii aduce la cunoştinţă că in cursul lunii Sep­tembrie a. c., se înfiinţează Ur­mătoarele cursuri de pregătire a medicilor pentru specializare în : O.R.L., Oftalmologie, Pediatrie, I­­gienă şcolară şi Ftiziologîe, pe lângă clini­dile şi spitalele de spe­cialitate din Bucureşti şi Cluj. La Oftalmologie şi O.R.L. se primesc medici nespecializaţi cu libera practică şi absolvenţi ai Facultăţii de medicină generală, fără libera practică, care au mai lucrat in specialitate. La Pediatrie se primesc medici nespecializaţi, cu libera practică şi medici consultanţi de policlinici şi spitale. Nu se primesc absolvenţi ai Fa­cultăţii de Pediatrie. La­­igiena şcolară se primesc absolvenţi ai Facultăţii de Pedia­trie şi igienă din anul 1949. La Ftiziologie se primesc medici ftiziologi de la dispensarele an­ti­­tuberculoase judeţene, medici ne­specializaţi cu libera practică şi absolvenţi ai Facultăţilor de me­dicină generală. Medicii de circumscripţii şi spi­tale Se Vor Insele prin Secţia Sa­­ni­tară a Comitetelor Provizorii, iar ceilalţi vor depune cererile şi autobiografia la registratura Mi­nisterului Sănătăţii, Calea Pievi­nei, până la 10 Septembrie a. c. Pentru cei din provincie şi cei lipsiţi de mijloace materiale se a­­cordă casă şi masă prin grija Mi­nisterului Sănătăţii. Adunări festive la uzinele din Capitală in cinstea Zilei Minerilor Sovietici Conferinţa d-lui ing. Alexandru Săucan in cadrul manifestărilor organiza­te de ARLus — Filiala Bucureşti, cu prilejul sărbătoririi „Zilei­ Mine­rilor Sovietici“, în numeroase în­treprinderi din Capitală au avut 100 adunări festive, la care marele nu­măr de muncitori ce au participat, au manifestat cu însufleţire pen­tru eroismul minerilor sovietici. Astfel, luni după amiază, d. ing. Alexandru Săucan director adjunct în Ministerul Minelor şi Petrolului, a vorbit la „Griviţa Roşie“, despre „Rolul minerilor sovietici în lupta pentru depăşirea planului cincinal stalinist postbelic”. Conferenţiarul a făcut o amănun­ţită expunere asupra desvoltării in­dustriei carbonifere sub regimul so­vietic, su­blinliind luptă pe care a dus-o Partidul Comunist Bolşevic şi Guvernul sovietic, pentru mecaniza­rea producţiei de cărbuni şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale minerilor. Minerii sovietici realizează mari depăşiri în cadrul planului cincinal stalinist, ajutând astfel la desvolta­rea celora­lte ramuri de producţie, la consolidarea forţei economice a URSS Oamenii muncii din ţările de de­mocraţie populară, urmând exem­plul minerilor sovietici şi însuşindu-şi experienţa lor, obţin mari succese în muncă şi îşi înzecesc eforturile pe­ntru­ a mări producţia. Convinşi că prin consolidarea politică şi econo­mică a regimului de democraţie populară merg cu paşi siguri pe drumul victoriei socialismului. După conferinţă a urmat un­ fru­­mos program artistic executat de ansamblul Teatrului de Estradă du­n Ministerul Artelor.­­* La uzinele „Timpuri Noul” a avut loc de asemenea o adunarea festivă. D. Ing. Ivan Eu­gen, din Ministerul Minelor şi Petrolului, a arătat me­todele de muncă, tectnica înaintată şi minunatele condiţii de viaţă ale minerilor, în Statul Sovietic. Ansamblul Teatrului de Estradă din Ministerul Artelor a prezentat un reușit program artistic. (Age­­pres). 1 UNÎV­SRSUfc o caldă manifestaţie de prietenie româno-bulgară cu prilejul celei de a 72-a aniversări a primului război de eliberare a poporului bulgar (Uffztaave­dă» pagiaaa 2-a) Iriei şi Ivan Slefanov, preşedin­tele Comitetului pentru priete­nia bulgaro-română. Au mai fost de faţă d-nii: Seiko Ignat, consulul U.R.S.S. la Huis­­ciuc, Octav Livezeanu, ambasa­dor al R.p.rr. la Sofia şi Vasili Kanomi, ministru plenipotenţiar al Republicii Populare Albania. Au mai luat parte reprezen­tanţi ai organizaţiilor Partidului Comunist Bulgar, fruntaşi ai organizaţiilor de massă, ostaşi şi numeroşi localnici. După cuvântările rostite de preşedintele Consiliului Popular al Judeţului şi preşedintele con­siliului Popular al comunei Gri­­viţa, ,a vorbit în numele Guver­nului bulgar d. Peter Kamertov, care după ce a arătat că elibera­rea de acum 72 de ani a poporu­lui bulgar de către armatele ruse şi române, a fost un semn al prieteniei dintre aceste po­­­poare, ,a subliniat că burghezia a desbinat popoarele noastre în trecut; astăzi ele sunt unite da­torită faptului că sunt conduse de clasa muncitoare, agraz, a­­lianţa noastră cu Marea Uniune Sovietică reprezintă garanţia in­dependenţei şi suveranităţii noa­stre naţionale. ,,Tov. Dimitrov — a spus Pe­ter Kamenov — ne-a lăsat moş­tenire dorinţa de a întări prie­tenia cu Uniunea Sovietică şi cu ţările de democraţie populară şi noi am făcut jurământ să o păs­trăm”. In numele delegaţiei române a vorbit d. col. Minea Stan, din Ministerul Apărării Naţionale. Subliniind rolul hotărîtor pe care l-au avut armatele ruseşti şi româneşti în războiul de eli­berare de acum 72 de ani, d. co­lonel Minea Stan a spus: „De atunci şi până mai­eri popoarele noastre au fost con­duse de clasele exploatatoare, de monarhi care jefuiau avutul po­porului. Astăzi datorită glorioa­selor Armate Sovietice, popoare­le noastre şi-au recăpătat inde­pendenţa. Şi odată eliberaţi de sub jugul imperialismului am pornit pe drumul construirii­­so­cialismului. Acest drum este drumul comun al popoarelor noastre, este drumul frăţiei şi prieteniei ce se cimentează me­reu mai puternic, în ciuda impe­rialiştilor aţâţători la un nou război. Noi facem parte din fron­tul democratic, front de neîn­vins, cu toate încercările aţâţă­torilor la război şi a slugilor lor, trădătorii titoişti. A vorbit­­apoi consulul sovietic d. Ignat Selcov. Meetinguil s-a încheiat cu o caldă manifestaţie pentru prie­­­tenia româno-bulgară. Seara a avut loc la cinemato­graful cultural din Plevna o a­­dunăre festivă, unde au vorbit d-nii Sava Ganovski, în numele Guvernului bulgar şi Mircea Bâ­­lănescu, din partea delegaţiei ro­mâne. D. Sava Ganovski a subliniat­­ că prietenia româno-bulgară­­ este încă­ o verigă în lanţul pu-­­ ternic al unităţii şi prieteniei­­ ţârilor de democraţie populară,­­ pentru întărirea frontului păcii, frontul anti-imperialist. Popoarele noastre a spus d-sa, au s­drobit pe cotropitori şi luând conducerea au pornit pe drumul construirii socialismului. A vorbit apoi d. M. Bălănescu, care a mulţumit pentru fru­­­moasa primire făcută delegaţiei române şi a arătat că inaugu­rarea liniei de transport a ener­giei electrice Bucureşti-Giurgiu, Rusciuk este încă un pas Pe drumul întăririi prieteniei din­tre Republica Populară Română şi Republica Populară Bulgaria. „Ca şi acum 72 de ani — a spus d. Mircea Bălănescu — po­poarele noastre luptă cât 3,a cât, pentru o viaţă mai bună, pentru pace, pentru progres”. A luat apoi cuvântul d. Seiko Ignat, consulul UR­SS, care a subliniat că luptele de acum 72 de ani au însemnat primul pas pe drumul frăţiei între popoarele rus, bulgar şi român. Astăzi aceleaşi popoare luptă în lagărul păcii, lagăr în frunte cu Uniu­nea Sovietică, lagăr în care se află toate ţările cu democraţie populară. Au mai vorbit d. Vasil Kottomi, ministrul R. P. Albania l­a So­fia şi o septemvrică din Plevna. Adunarea a trimis­­apoi tele­grame Generalisimului î. v. Stalin şi d-lor Vasil Kolarov şi dr. Petru Groza. (Agerpres) O MARE SERBARE POPULARĂ PENTRU AJUTORAREA COPIILOR GRECI Uniunea Femeilor Democrate din R.P.R., ARLUS, Uniunea Populară Maghiară, Comitetul Democrat Evreesc, Frontul Ar­meniei şi Comitetul Democrat Grec, organizează Sâmbătă 3 Septembrie 1949, la ora 18, la Parcul de Cultură şi odihnă al Casei Prieteniei Româno-Sovie­­tice, din strada dr. Staicovici n­r. 44,­ O mare serbare populară, în folosul ajutorării copiilor greci. Program sportiv, artistic şi dans, îşi vor da concursul echi­pele artistice sindicala ale U.F. D. R., ARLUS, ansamblul artis­tic al Organizaţiei UTM a Ca­pitalei, ansamblul artistic al Ar­matei, orchestra Institutului de Folklor, echipele artistice ale Frontului Armeniei, Comitetului Democrat Grec, Corala Munici­piului, Teatrul de Păpuşi şi Co­rul IKUF. Programul va cuprinde dease­meni concursuri sportive de volley, baschet, terb­is, polo pe apă, etc. Bufet-restaurant. Biletele vândute pentru data de 14 August rămân Valabile. NOU ŞCOLI SANITARE SPECIALE Ministerul Sănătăţii face cu­noscut că se vor înfiinţa în cursul luniei Septembrie a. c. următoarele şcoli sanitare spe­ciale : Şcoli de moaşe la­­ Galaţi, Str. N. Bălcescu No. 98 , Arad, Str. Episcop Grigore Comşa No. 6, Iaşi , Cf. Obstetriculă (Materni­tatea), Tg. Mureş, Cf. Obstetri­­cată cu limba de predare ma­ghiară­­ Bucureşti, Bd. 1 Mai (Filantropia) Nr­. 75. Durata cursurilor la aceste şcoli este de 18 luni, primindu-se absolvente a 7 clase primare sau a 3 clase liceale minimum, a­­vând Vârsta între 18-30 ani. Şcoli de ocrotire la: Bucureşti, Bd .1 Mai No. 75; Galaţi, Str. N. Bălcescu No. 95 ; Iaşi, Str. Muzelor No. 28 ; Cluj, Calea Mo­ţilor nr. 33; Timişoara, bd. Dia­­conovici Log­a No. 75. Durata Cursurilor la aceste şcoli este de 12 luni, primindu-se absolvente a 7 clase primare sau a 4 clase liceale minimum, având vârsta între 18-30 ani Şcoli de Oficianţi Sanitari la­ Galaţi, str. N. Bălcescu No. 95 şi Craiova, Secţia Sanitară a Comitetului Provizoriu Munici­pal. Durata cursurilor la aceste şcoli este de 12 luni (nu 18 cum sta^jmnunţatMn^^ primesc absolvenţii a 7 clase pri­mare sau a cel puţin 3 clase li­ceale, având vârsta între 18 şi 30 ani şi serviciul militar înde­plinit Cererile de înscriere însoţite de actele de naştere, de cetăţe­nie, certificat de studii, cazier judiciar şi autobiografie, se vor înainta până la data de 10 Sep­tembrie a. c. direct la şcoli (nu se primesc înscrieri la Ministe­rul Sănătăţii). Examenul de admitere va în­cepe în Ziua de 12 Septembrie a. c. Vizita medicală este elimi­natorie. Materiile de examinare vor fi pentru candidaţii şcolilor de moaşe şi de oficianţi sanitari: 1) limba română (materia de clasa 7 elementară). Se va da o probă scrisă şi una orală. 2) Constituţia R­.P.R. Pentru şcoala de sarciri de ocrotire: limba ro­mână (materia de clasa IV li­ceală), ştiinţe naturale (anato­mia) şi Constituţia R.P.R. Ministerul Sănătăţii atrage a­­tenţiunea să nu se confunde şco­lile speciale cu şcolile medii teh­nice sanitare, în cursul lunilor viitoare Mi­nisterul Sănătăţii va deschide alte serii de şcoli speciale, ce se vor anunţa la timp prin presă. Acest anunţ ţine loc şi de or­din pentru şcolile respective. imm­M'—imniwr remigurarea unei Mai biblioteci populare In cadrul acţiunii de culturali­zare a masselor, dusă de Secţia Culturală a Comitetului Provizo­riu al Capitalei, a fost inaugura­tă, Duminică dimineaţă, o nouă bibiliotecă populară, cu 3000 vo­lume, în cartierul Tudor vladi­­mirescu. Cu acest prilej, a luat cuvân­tul de Iosif Mateş, responsabilul Secţiei Culturale a Comitetului Provizoriu al Capitalei, care a aratat rolul important al acestor biblioteci în opera de culturaliza­re a masselor largi, de oameni ai muncii şi a îndemnat pe cei prezenţi să citească cât mai mul­te din cărţile bibliotecii. Din partea oamenilor muncii dif­ cartier au vorbit d-nii Con­stantin Trandafir şi Vasile Gri­­gorescu, care au mulţumit pen­tru această realizare. (Agerpres) înmormântarea luptătoarei pentru democraţie şi progres Zoe Frunză Eri a avut loc la Cimitirul Sf. Vineri, înmorfmântarea uneia din vechile luptătoare pentru demo­craţie şi progres din ţara noa­stră Zoe Fru­nză. Militantă a mişcării socialiste de la sfârşitul secolului al XIX- lea, Zoe Frunză a desfăşurat o lungă activitate de răspândire a culturii progresiste, contribuind la educarea unui număr însem­nat de luptători ai mişcării muncitoreşti. După aruncarea Partidului Comunist în ilegali­tate, ea a activat, la Iaşi şi apoi la Bucureşti, pe linia ajutorării luptătorilor comunişti şi anti­fascişti închişi în temniţele reac­­ţiunii din România. Ani dea rân­­dul, casa ei a servit drept sediu conspirativ pentru luptătorii mişcării muncitoreşti ilegale. Zoe Frunză moare în vârstă de 80 de ani. La căpătâiul defunctei a luat cuvântul d. M. Gh. Bujor, din partea Federaţiei Naţionale a Foştilor Deţinuţi şi Internaţi Po­­litici Antifascisti wmf) DELEGAŢIA TIN­ERETULUI MUNCIM II Rl.i­ sa înapoiat n­unuii (Urmare din pag. I-a) tanţii tineretului din R.P.R. s’au stră­duit din toate puterile să contri­­bue la succesul Festivalului, care a reuşit sa demonstreze voinţa ne­strămutată a tineretului muncitor din întreaga lume de a lupta pen­tru pace, zădărnicind planurile mi­­şeleşti ale imperialiştilor şi agen­ţilor lor netrebnici, dornici să aprin­dă flăcările unui nou măcel. „La Budapesta noi ar fi avut pri­lejul de a vedea lucruri măreţe, — a spus d. Paul Cornea — care au lăsat o impresie de neşters asupra noastră. Am văzut acolo câtă dra­goste fierbinte nutreşte tineretul de pretutindeni eroicului tineret sovie­tic şi detaşamentului său de av­ărt­­gardă, Comsomolului leninist-stali­­nist. Spectacolele date de tineretul sovietic, participarea la jocurile mondiale universitare, expoziţia, ca şi celelalte manifestări ale sale, au stârnit un entuziasm de nedescris, dovedind înaltul nivel şi imensele posibilităţi de care dispune tinere­tul celei mai avansate ţări din lu­me, unde, sub conducerea marelui Stalin, a triumfat socialismul şi se păşeşte acum sprre comunism’’. In Continuare vorbitorul a arătat că în tot timpul desfăşurării Fes­tivalului, tineretul din întreaga lu­me s-a înfrăţit, stabilind legături tovărăşeşti pe care nimic nu ie va mai putea Clătina. Vorbind apoi despre frumoasele rezultate obţinute de delegaţia ro­mână la Festivalul Mondial al Ti­neretului şi Studenţilor de la Buda­pesta, d. Paul Cornea a arătat că tinerii delegaţi sunt recunoscători Partidului Muncitoresc Român şi Guvernului, care le-au pus la dis­poziţie toate mijloacele pentru a face ca participarea lor la festival să decurgă în condiţii cât mai bune. „Noi am muncit — a spus d. Paul Cornea — pentru a ne face datoria de membri de Partid, de militanţi ai U.T.M., de tineri cu adâncă dragoste faţă de scumpa noastră patrie, Republica Populară România. Apoi d. Paul Cornea a citit ur­mătorul jurământ depus de tinerii participanţi la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor . ..Noi, tinerii democraţi, veniţi din lumea întreagă la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studen­ţilor de la Budapesta, am­ exprimat împreună hotărîrea noastră fermă de a trăi fericiţi într’o lume care să nu mai cunoască mizeria, frica şi războiul. Noi am proclamat credinţa că forţele noastre, unite cu cele ale tuturor popoarelor, vor şti să im­pună această viaţă nouă. înainte de a ne despărţi pentru a n­e întoarce în patriile noastre, ne-am adunat astăzi pentru ca, în numele a od­goane de tineri, de toate rasele şi de toate credinţele, să ne luăm acest angajament solemn. Jurăm să apărăm pacea, împie­dicând încercările imperialiştilor de a deslănţui un nou războiu. Jurăm să ducem până la capăt lupta dreaptă pentru independenţa naţională, drepturile şi fericirea popoarelor. Jurăm să luptăm pentru ca pre­tutindeni eforturile noastre ca şi cele ale tuturor oamenilor muncii să slujească îmbunătăţirii condiţii­lor de existenţă paşnică ale popoa­relor şi nu pentru a îmbogăţi pe exploatatori sau pentru a pregăti un nou măcel. Milioane de fraţi ai noştri, mi­lioane de surori ale noastre şi-au dat viaţa în lupta împotriva fascis­mului pentru ca, odată cu pacea, lumea să dobândească o democraţie adevărată. Noi, care rămânem credincioşi a­­cestei cauze drepte, Noi, care am auzit chemarea Con­gresului Mondial al Partizanilor­­Păcii. Noi chemăm întreg tineretul, speranţa popoarelor şi a lumii, să-şi unească forţele pen­tru „a înlătura din căile luminoase ale viitorului, asasinatul în massă”. Jurăm să ducem până la victorie această luptă sfântă pentru pace şi fericire. Jurăm, jurăm, jurăm”, închiderea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Budapesta. In clişeu: Echipa de dansuri a C. F. R. defilează dansând pe străzile Budapestei IN JUDEŢUL BIHOR A LUAT FIINŢĂ A DOUA GOSPODANIE AGRICOLĂ COLECTIVĂ La Biharea ajungi pe o şosea prăfuită, care însoţeşte o bucată de vreme linia ferată Oradea— Satu Mare, despărţindu-se apoi şi b­fundându-se în Câteva ser­pentine naturale, prinse între dea­luri mărunte, u­şor împădurite pe alocuri. De departe se zăresc acoperişu­rile de ţiglă roşii care colorează atât de specific satele Ardealului. Comuna se întinde pe o suprafaţă imensă, acoperind cu ogoarele şi aşezările sale omeneşti — dealuri şi Văi Unduioase. In arii hodinesc, proaspete, că­piţele strânse după ti­eriş. Ochiul desprinde numeroase locuri în care miriştile au fost întoarse. In această­­privelişte potolită şi îmbelşugată, s-a petrecut Dumi­nică un eveniment pe care ţăranii muncitori din Biharea şi din co­munele dimprejur nu-l vor uita niciodată. Şi aici, ca şi în comu­na Buduslău, unde acum două săptămâni a fost Inaugurată gos­podăria agricolă colectivă ,,Ianoş Herbak", un număr mare de ţă­rani săraci şi mijlocaşi s’au hotă­rât să se întovărăşească pentru a cunoaşte, într’adevăr, belşugul şi siguranţa zilei de mâine. De mu­lt se gândiseră ei la a­­cest lucru. După apariţia Rezolu­ţiei Partidului din 3—5 Martie şi după ce aflaseră ce viaţă îmbel­şugată disc ţăranii colhoznici din Uniunea Sovietică, ţăranii munci­tori din Biharea au început să frământe ideia întovărăşirii. Printre ei erau unii ca Molnár Ludovic bunăoară, care­ le-a vor­bit şi arătat Ce foloase se pot trage de pe urma muncii în co­lectiv. Ei le-au mai arătat că lo­turile miei, pe care ie primiseră prin reforma agrară nu le pot lucra cu mijloace mecanizate şi de aceea dau un randament mic. LUPTA PENTRU ÎNFĂPTUIREA GOSPODĂRIEI COLECTIVE N’a fost deloc uşoară lupta ţă­ranilor muncitori ’ din Biharea, care călăuziţi de Partid, s‘au ho­tărât să pună capăt mizeriei în bogata lor comună. Căutau chiaburii să semene vrajba între oameni, aţâţând pe unguri împotriva românilor. Ară­tau chiaburii către turla ţuguiată a bisericii reformate şi spuneau că Dumnezeu va pedepsi pe să­raci dacă nu vor mai da ascul­tare bogaţilor. Căutau chiaburii să sădească teama în sufletele oamenilor ameninţându-i şi bles­­temându-i. Dar toate acestea n’au dus la nimic altceva decât la de­mascarea chiaburilor înşişi. Nici ameninţările, nici svonurile răs­pândite cu stăruinţă nici unelti­rile criminale ale bogătanilor şi cozile lor de topor — nu au pu- j tut schimba hotărârea oamenior­­ de a rupe cu legăturile apăsătoa- t re ale trecutului de robie şi lip­suri. Şi iată, în toiul secerişului,­­ a venit în comună vestea că Par- [­tidul şi Guvernul au aprobat cere­­rea făcută de 129 de capi de fa­milie din Biharea, de a constitui , o gospodărie agricolă colectivă,­­ cu numele de „Socializmus Utra”­f (Calea Socialismului“). ADUNAREA DE CONSTITUIRE Pe şleaul cuprins între graj­ c­­­duri şi „casele de servitori”, da­r pe moşia fostului mare bogătan, se adunaseră în acea dimineaţă,­­ sub un cer albastru, sute de ţă­rani muncitori. Erau acolo dele­gaţii din mai toate plăşile jude­ţului, din Salonta şi Tinca, din Tileagd şi Marghita, din Aleşd şi Beiuş. Erau acolo, înfrăţiţi cu ţărăni­mea muncitoare, reprezentanţi ai muncitorilor din­ fabricile arădene, dela fabrica de încălţăminte „So­lidaritatea” şi dela turnătoria „în­frăţirea”. Erau acolo ţărani mun­citori din Girişul de Criş — co­mună cu populaţie românească — sosiţi pentru a aducte salutul lor frăţesc ţăranilor de naţionalitate Ungară — de care nimeni şi ni­mic nu-i poate despărţi. Ne-am luat-o înainte, spune râ­zând voios tânărul plugar Deli­­man Petru, din Gifiştii de Criş. In vorbele lui şi ale celorlalţi ro­mâni se vede solidaritate de clasă şi preţuire sinceră a muncii acestor plugari destoinici. De altfel şi portul le e la fel. Poartă şi el „dop” ţuguiat (un fel de pălărie tiroleză), pieptare şi cis­­m­e înalte. Intr’o sală din acareturile fostului boer Kulink Ernest, răcoroasă ca o cramă, oamenii amenajaseră o sala de festivităţi. Grinzile masive erau încărcate cu cetină proaspătă iar pe pereţi erau puse lozinci şi portre­tele conducătorilor clasei munci­toare. In această sală a avut loc festivi­tatea, simplă, dar măreaţă, a inau­­gurării nouii gospodării agricole co­lective. Când a fost chemat la tri­bună în prezidiu ţăranul muncitor Raţ Gheorghe, deputat, recent îna­poiat din Odlitnea Sovietică, — era tocmai prins într’o discuţie însufle­ţită cu alţi tovarăşi — care fiu se mai saturau să-l întrebe despre cele văzute în Ţara Socialismului. Aplauze nesfârşite au întâmpinat pe delegatul G.C. al P.M.R. la citi­rea aprobării date de Partid şi Gu­vern pentru constituirea rioții gos­podării. COMITETUL DE CONDUCERE A fost ales apoi comitetul de con­ducere al acesteia — in frunte cu Carol Barta — preşedinte. In co­misia de cenzori a fost aleasă și Ilona Cobârzan. Aplicând în mod just învăţătura Partidului, nouii gospodari au pus în fruntea acesteia pe cei mai buni şi cinstiţi dintre tovarăşii lor, să­raci sau mijlocaşi. Marea a fost bucuria oamenilor când a venit rândul să semneze ac­tul de constituire. Tribuna era dea­­dreptul luată cu asalt de nouii gos­podari, dornici să consfinţească şi prin iscălitură, marea lor hotărîre. In cuvinte puţine, preşedintele nou ales, Carol Barta, a arătat apoi în- I seninătatea momentului şi şi-a luat angajamentul de a munci neobosit pentru înflorirea nouei gospodării,­­ laolaltă cu ceilalţi tovarăşi După aceia, oamenii s’au ridicat în picioare cântând internaţionala. Puternic şi grav răsunau cuvintele maghiare ale cântecului, care umfla piepturile oamenilor. Cu o deosebită­­ însufleţire cântau femeile — ţă­ ;­­ rănci cu copiii în braţe şi chiar bă­­trâne. j­e1 CAROL BARTA 1­1 blondă- Citeşti pe figura lui, în obrajii îmbujoraţi de sănitate şi în privirile lui drepte, deschise — o dârzenie de om care ştie pentru ce luptă. Povesteşte cu însufleţire epi­soadele din viaţa lui şi din viaţa comunei Biharea. E ţăran sărac, are un jugăr şi jumătate de pământ primit la re­forma agrară. Acum vreo 10-12 ani a fost păzitor la porcii chiaburului Covaci László, din Tămăşeni. Voise să înveţe carte, dar chiaburul îl po­­văţuia mereu să-şi vadă de „mese­rie”. Totuşi, a izbutit să facă şase clase primare, coborând în fiecare iarnă la oraş, după ce vara, păştea porcii pentru a-şi face rost de câţi­va bani. Barta a lucrat şi la ferma boeru­­lui Laslo Andor ca ziler. După 23 August 1944 a activat în organiza­ţia de Partid din Biharea, distingân­­du-se prin destoinica şi cinstea lui. Carol Barta e fericit că a fost ales preşedinte al nouii gospodării agricole colective, el ştie că numele acesteia, „Calea Socialismului” re­prezintă într’adevăr singura cale pe care e bine să păşească, singura cale care duce la bună stare şi pro­gres. De la tovarăşii agitatori, precum şi din ziarele citite, el a aflat multe despre viaţa ţăranilor colhoznici. „Vrem şi noi să trăim aci mai bine — spune el — vrem să folo­sim pentru noi experienţa Uniunii Sovietice”. Acelaş lucru îl spun, cu­ voioşie şi însufleţire, ţăranii muncitori care­­ s’au adunat acum în faţa unei sce­ne improvizate afară,î­şi răspund prin lozinci la mesagiile de salut rostite de diferiţi delegaţi. Pe scena frumos pavoazată se perindă nume­roşi delegaţi muncitori din fabrici şi de pe ogoare, care felicită pe nouii gospodari şi le urează spor la muncă. Apoi câteva echipe artistice şi coruri îşi prezintă programul cu grije pregătit în vederea acestei sărbători. Sus, pe cerul încins al amiezei, apare deodată silueta de pasăre a unui avion, care se roteşte deasu­pra mulţimii. Se văd fluturând mâi­nile celor din avion şi cei de jos le răspund cu urale. Depărtându-se, avionul lasă o dâră strălucitoare o ploaie de afişe cade pe terenul fostei moşii. Pe unul din afişe stă scris : „Trăiască alianţa de nedespărţit Intre muncitorimea de la oraşe şi sate!“ — cuvinte pe care le con­firmă cu strălucire realitatea nouii gospodării. (Agerpres). ----------u*»®*.*---------­Carol Barta e un flăcău voinic, * cu coi« albaștri și o mustăcioară ] Excursii C. G. M. programate pentru sfârşitul acestei săptămâni Sâmbătă 3 Septembrie 1943, Cabanele din Bu­sgi, vei 230; Cabanele din Braşov, Mi 300; Mangalia I, lei 350. Duminică 4 Septembrie 1943, Snagov I, II, III, lei 20; Mogo­ i­şoaia I­II, lei 20; Sinaia, lei 100 | Iama Buzăului (prin Mâneci cu ren forestier), lei 200; Mangalia ii, la 350 și Cumpăna, lei 240.

Next