Universul, octombrie 1949 (Anul 66, nr. 229-255)

1949-10-01 / nr. 229

total al 664en ÎMPOTRIVA propagandei războinice Cetăţeanul din Chicago care vrea să vizioneze un match de foot-ball, rugby sau h­ocker nu are nevoie să se deplaseze până la un teren de sport. Lo­cuitorul oraşului Chicago care doreşte să privească un ase­menea match intră... într’una din bisericile din Chicago. Nu e nicio glumă aici. In­­tr’adevăr, în 12 biserici din Chicago se pot viziona compe­tiţii sportive. Revista america­nă ,"Radio Craft” ne infor­mează, nu de mult, că în 12 biserici din Chicago sunt ins­talate aparate de televiziune şi aparate de radio cu ajutorul cărora sunt prezentate diferite competiţii sportive, competiţii care atrag publicul în bise­rică. Trebue să adăugăm că înainte şi după matchurile respective, precum şi în pauza jocurilor, asistenţa este infor­mată asupra „actualităţilor politice”. Este uşor să ne imaginăm ce anume poate să asculte un ce­tăţean aflat într’o asemenea bi­serică. Radioul american îl­ în­deamnă la războiu, la distru­gerea omenirii, îl face să as­culte cele mai murdare provo­cări la acte sângeroase. Este adevărat că revista „Ra­dio Craft” nu ne spune dacă auditorii au ascultat şi urmă­toarea „actualitate” : „Pentru globul nostru cifra populaţiei teoretic justă trebue să ,fie mai mică decât cifra de 750.000.000 Diferenţa este enormă între această cifră şi aceea a popu­laţiei actuale care se ridică la 2.250.000.000”. Deşi revista „Ra­dio Craft” nu mărturiseşte dacă auditorii au ascultat şi această ,,actualitate” a lui Guy Irving Bruch, directorul lui Population Bulletin, mei cre­dem că ea a fost ascultată în chiar bisericile din Chicago din moment ce o asemenea de­claraţie, plină de ură nebu­nească la adresa omenirii, a fost răspândită şi comentată mai la toate posturile de ra­dio americane. D. Guy Irving Bruch afirmă, pur şi simplu, că un miliard şi jumătate de oameni, două treimi din popu­laţia, globului, trebue să dis­pară pentru că pământul nu poate adăposti decât o popu­laţie de trei sferturi de mili­ard de oameni, adică, după părerea sa, numai a treia par­te din populaţia actuală a glo­bului. O asemenea declaraţie dovedeşte că Irving Bruch este un monstru. Dar ceea ce e înmiit mai grav este faptul că radio-ul şi presa din Statele Unite au re­luat declaraţia lui Bruch şi au ţesut pe ea diferite comentarii prin care căutau să obişnuias­că pe ascultătorul american cu ideea necesităţii războiului. Zi de zi, ceas de ceas, pro­paganda imperialiştilor, radio­ul şi presa, legate trup şi su­flet de marile monopoluri, varsă valuri, de fraze în care sunt cuprinse ura fără mar­gini faţă de om, îndemnul la un nou măcel şi la răpirea li­bertăţii şi independenţei po­poarelor. Această propagandă foloseşte în scopul de a-şi a­­tinge ţinta, căile cele mai va­riate. Exemplul de la începu­tul articolului este edificator. Radio-ul şi presa ţărilor ca­pitaliste se află în mâna mari­lor monopoluri, deci scopu­rile pe care presa şi radioul le urmăresc nu pot să fie di­ferite de acelea ale monopo­­liştilor: provocarea unui nou război mondial şi coborârea întregii lumi în besna măce­lului. 90°/n din posturile ame­ricane de radio-em­iestiune sunt grupate în următoarele patru reţele: „Naţional Broadcas­ting Company”, „Columbia Broadcasting System”, „Macrh­­well Broadcasting System” şi „American Broadcasting Com­pany”. „Naţional Broadcasting Company” este controlat de trusturile aparţinând magnaţi­lor financiari Morgan şi Ro­­kefeller, iar „Columbia Broad­casting System” aparţine trus­­turilor familiilor Harriman şi Brown. Cele mai mult® acţi­uni ale companiei radiofonice „Michwell Broadcasting Sys­tem” aparţin lui Mac Cormick, proprietarul ziarului Chicago Dayly Tribune şi a altor ziare. Se ştie că nu odată Mac Cor­­m­ick a fost înfierat de la tri­buna Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru propaganda răz­boinică pe care o duce. O bună parte a acţiunilor lui „Ameri­can Broadcasting Company” a­­parţin prin acţionarul Henry Luce concernului Morgan. Este, acum, uşor să ne dăm seama cine vorbeşte la postu­rile de radio americane, ale cui interese sunt înfăţişate de aceste posturi. Veniturile radiofoniei ame­ricane, susţinută de trusturi şi de Ministerul de războiu al Statelor Unite, sunt imense. Revista americană „Variety” ne-a informat nu de mult că ministerul de război al State­lor Unite investeşte sume e­­norme în radiofonia americană cu scopul de a întări propa­ganda antidemocrată şi­ răz­boinică. Radiofonia americană, presa americană, ca, dealtfel întreg serviciul de informaţii al ţă­rilor imperialiste, nu prezintă ascultătorilor sau cititorilor a­­devărata faţă a faptelor. Co­mentatori obiectivi, ca Johan­nes Steel, biograful lui Roo­sevelt, şi Frank Knedowen, fostul rector al universităţii din New-York au fost scoşi din funcţiile lor. Astăzi, la posturile de radio americane, se lăfăe un Drew Pearson, po­reclit de Rccsveît „mincinosul cronic”, care a nemulțumit cu gogomăniile lui chiar şi zia­ Mircea Rspiteanu (Continuare in pag. 2-a)­­. UNIUNEA SOVIETICA SE CONSIDERĂ LIBERĂ DE OBLIGAȚIILE CE DECURG DIN TRATATUL DE PRIETENIE, ASISTENTĂ MUTUALĂ ȘI COLABORARE POSTBELICĂ ÎNCHEIAT LA 11 APRILIE 1945 CU IUGOSLAVIA Moscova, 29 (Agerpres). — TASS transmite: La 28 Septembrie a. & mi­nistrul adjunct al afacerilor externe al URSS A. Gromikov a primit pe însărcinatul cu afaceri provizoriu al­­Iugosla­viei în URSS şi i-a remis o notă cu următorul conţinut: „In cursul procesului cri­minalului de stat şi spionului Rajk şi al complicilor săi, care erau în acelaş timp a­­genţi ai guvernului iugoslav, proces încheiat în ziua de 24 Septembrie la Budapesta, s-a d­esvăluit că guvernul iugos­­lav duce de multă vreme o activitate de subminare pro­fund ostilă Uniunii Sovietice, activitate camuflată în mod ipocrit prin declaraţii minci­noase asupra „prieteniei“ faţă de Uniunea Sovietică. Procesul de la Budapesta a arătat de asemenea că condu­cătorii guvernului iugoslav au dus şi continuă să ducă activitatea lor de duşmănie şi de subminare împotriva Uni­unii Sovietice nu numai din propria lor iniţiativă ci şi pe baza instrucţiunilor directe primite din partea cercurilor imperialiste străine. Faptele desvăluite la acest proces au arătat mai departe că actualul guvern iugoslav depinde întru totul de cercurile imperialiste străine și că s’a transformat într’un instru­ment al politicii lor agresive, fapt care trebuia să ducă și a dus într’adevăr la lichida­rea suveranităţii şi indepen­denţei Republicii iugoslave. Toate aceste fapte arată că tratatul de prietenie, asisten­ţă mutuală şi colaborare postbelică dintre URSS şi Iu­goslavia, încheiat la 11 Apri­lie 1945, a fost călcat cu bru­talitate in picioare şi rupt în bucăţi de actualul guvern ju­ Pe baza celor de mai sus, guvernul sovietic declară că Uniunea Sovietică se consi­deră de acum înainte liberă de obligaţiile ce decurg din sus menţionatul tratat. Din însărcinarea guvernu­lui URSS ministru adjunct al afacerilor externe, A. GROMIKO * Guvernul Sovietic a adus la cunoştinţa guvernului Iu­goslav că „Uniunea Sovieti­că se consideră de aci îna­inte liberă de obligaţiile ce decurg” din tratatul de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre U. R. S. S. şi Iugoslavia, încheiat la 11 A­­prilie 1945, — aceasta, ca urmare a faptului că suszisul tratat „a fost încălcat cu bru­talitate şi lichidat de actualul guvern iugoslav­’. A intrat de mult în prac­tica guvernelor fasciste — de tipul celui de la Belgrad — dispreţuirea semnăturilor pu­se de ele însele în josul tra­tatelor internaţionale. Gu­vernul iugoslav întrece însă cu mult pe profesorii şi pre­decesorii săi fascişti­­ întru călcarea tratatelor. Cu o per­fidie fără seamăn, comună dezertorilor, banda călăului Tito a simulat, ani la rând, că înţelege să păstreze cu U­­niunea Sovietică relaţii de prietenie. Realitatea a fost că nu a existat principală ac­ţiune politică a guvernului Tito care, direct sau indirect, să nu prejudicieze relaţiilor de prietenie cu Uniunea So­vietică şi care să nu încalce, astfel, tratatul sovieto-iugos­­lav. Recentul proces ’de la Bu­dapesta—al trădătorilor, spi­onilor şi teroriştilor care, în­demnaţi de imperialismul anglo-american şi de slugile lui docile de la Belgrad, ur­măreau suprimarea­­democra­ţiei populare în Ungaria — a desvăluit — aşa cum arată nota sovietică — şi că „gu­vernul iugoslav duce de mul­tă vreme o activitate de sub­minare, profund ostilă Uniu­nii Sovietice, activitate ca­muflată în mod ipocrit prin declaraţii mincinoase asupra „prieteniei” faţă de Uniunea Sovietică”. De altfel, faptele nu au în­târziat să dovedească că, a­­lunecând pe o poziţie făţiş antisovietică, clica lui Tito a trădat interesele poporului iugoslav, remarcând politica oficială a Iugoslaviei la ca­rul cu trei roate al politicii Imperialismului aţâţător la război. Procesul de la Buda­pesta a desvăluit în ce mă­sură trădătorii fascişti, în (Continuare in pag. 2-a) I AWVvVNAVWWV1^ Comitetul Permanent pen-­ tru Apărarea Păcii din­ R. P. R. I convoacă › fl mare adunare a intelec-­ “naților din Capitală , pentru astăzi Vineri 30n Septembrie, ora 18.30, în­ sala Savoy (Calea Victo-' riei). ' ) Vor lua, cuvântul: 1 Acad. prof. P. Constanti-c nescu-Iași,­­ ne. 6 « rAmm4 LEI jwstelă plutitä in numerar emform aprobării Om G­raie p. r. T. Str. 21».*64/#» TELEGRAMA TRIMISĂ GENERALISSIMUtlN­ STALIN DE PARTICIPANT!! LA ÎNTRUNIREA FEST­Ă A ORGANIZAŢIILOR DE PARTID, DE MASSĂ ŞI ŞTIINŢIFICE DIN MOSCOVA, ÎNCHINATA CELEI DE A 100-A ANIVERSĂRI A NAŞTERII ACADEMICIANULUI I. P. PAVLOV Moscova, 29 (Agerpres), „Tass” transmite : Participanţii la întrunirea festi­vă a organizaţiilor de partid, de m­assă şi ştiinţifice din Moscova, închinată celei de a 100-a aniver­sări a naşterii academicianului Ivan Pavlov, au trimis următoa­rea telegramă de salut lui Iosif Visarionovici Stalin: „Scumpe Iosif Visarionovici! Participanţii la întrunirea festi­vă organizată de Comisia guver­namentală, împreună cu organiza­ţiile de partid ale sovietelor, orga­nizaţiile ştiinţifice şi de m­assă ale oraşului Moscova şi închinată celei de a 100-a aniversări a naşterii ma­relui savant rus, academicianului Ivan Petrovici Pavlov, vă trimit D-voastră, corifeu al ştiinţei, ins­pirator şi organizator al victorii­lor istorice ale poporului nostru, luptător neclintit pentru cauza pă­cii, democraţiei şi fericirii tuturor oamenilor muncii, salutul lor fier­binte. Toate popoarele marii noastre ţări cinstesc cu adânc respect şi dragoste memoria eminentului pa­triot înflăcărat al patriei noastre socialiste, I. P. Pavlov, al cărui nume, dumneavoastră Iosif Visa­rionovici l-aţi pomenit pe buna dreptate în rândul celor care fac mândria poporului nostru. Continuând tradiţiile înaintatu­lui fiziolog şi gânditor rus I. M. Secenov, Pavlov a elaborat cu­noscuta sa învăţătură despre re­flexele condiţionate. După victoria Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie, datorită grijei şi atenţiei Partidului Comunist (b) al URSS şi a conducătorilor săi V. I. Lenin şi I. V. Stalin a fost asigurată o largă desvoltare forţelor creatoa­re ale lui Ivan Pavlov şi şcoda sale. In decretul semnat de I. V. Le­nin la 24 ianuarie 1921, se subli­niază că meritele pe tărâm ştiin­ţific ale lui Ivan Pavlov prezintă o mare însemnătate pentru oame­nii muncii din întreaga linie. Ivan Petrovici Pavlov şi-a în­chinat întreaga sa activitate ştiinţifică confirmării principiilor materaliste înaintate ale ştiinţei biologice. Prin cercetările sale, ex­cepţionale din punct de vedere al însemnătăţii ştiinţifice, în dome­niul fiziologiei activităţii nervoase superioare, I. P. Pavlov a adus ştiinţei o contribuţie de nepreţuit. (Continuare in pag. 2-a) CE IMPOZITE VOR FI DATE LA SCĂDERE Dispoziţiunile Ministerului Finanţelor Ministerul Finanţelor a dispus ca impozitele cu d­ebit, restante pe data de 1 Februarie 1949, pri­vind Statul, judeţul, plăşile şi co­munele, ca autorităţi publice, nu şi ale întreprinderilor acestora,, să fie date la scădere. Deasemeni e,a dispus ca impo­zitele, taxele, majorările şi amen­zile datorate de întreprinderile na­ţionalizate pen­tru perioada dinain­te de naţionalizare, să fie date la scădere, trecute în registrele de evidenţă şi comunicate G. A. F. I. N.-ului, pentru a fi socotite în contul despăgubirilor. Impozitele agricole restante şi pe curent aferente terenurilor ex­propriate, precum şi celor aferente terenurilor care au fost cedate Statului de biserici, mănăstiri, e­­piscopii, mitropolii şi Patriarhie şi rămase neachitate până la 1 Apri­lie 1949, precum şi impozitele a­gricole rămase de plată de I. P. E. I. L­.-uri pentru exploatarea pă­durilor respective, vor fî date îa scădere. Impozitul comercial datorat de unităţile sanitare naţionalizate va fi dat la scădere şi comunicat G. A .F. I. N.-ului. S’a dispus scăderea debitelor a­­ferente firmelor individuale ai că­ror­ proprietari sunt dispăruţi. Deoarece Ministerul înţelege ca debitele din rămăşiţă să fie cât mai neîntârziat clarificate, pentru a se avea o evidenţă exactă şi cla­ră a debitelor restante bune de plată­, secţiile financiare ale comi­tetelor provizorii vor lua deîndată măsuri pentru: — terminarea operațiunilor de scăderi sau a­nulări de debite; clarificarea debitelor din contravenții, cari au fost lichidate prin reduceri, în sensul de a se opera scăderea debitului rămas după lichidarea sumei reduse con­form aprobărilor respective. MARI MANIFESTATE LA LONDRA ÎMPOTRIVA DEVALORIZĂRII LIREI STERLINE Londra, 29 (Agerpres). — TASS transmite: După cum anunţă „Daily Wor­ker“, în timp ce ministrul de fi­nanţe al Marii Britanii, Stafford Cripps îşi ţinea discursul Marţi în Camera Comunelor, în faţa Par­lamentului s-a adunat o mare mul­ţime de cetăţeni care protestau împotriva devalorizării lirei sterli­Dar, scrie ziarul la continuare, numeroşi deputaţi, dându-şî seama fără îndoială ce primire s-ar fi aş­teptat, au refuzat să se prezinte în faţa alegătorilor lor. Pe străzile centrale ale Londrei au avut loc mari manifestaţii, ai căror participanţi purtau placarde cu chemări la meetingul din Tra­falgar Square, care va avea loc la 9 octombrie în semn de protest împotrva devalorizării lirei sterli­ne, consecinţa directă a politicii guvernului englez de cedare în faţa presiunilor cercurilor condu­cătoare din Statele Unite. Hr. 291 Sâmbătă I Octomfi­e 1949 PENTRU PACE de Acad. Prof. St. MILCU „Apărarea păcii este cauza tuturor popoarelor”. Lupta pentru pace este aproape de inima noastră, de simţirea fie­­căruia, oricare ar fi munca lui. Toate popoarele, în frunte cu Uniunea Sovietică, sunt profund pacifice. Socialismul, desfiinţând ex­ploatarea omului de către om şi a popoarelor slabe de că­tre cele mari şi puternice, desfiinţează însăşi cauza răz­boaielor. Primul decret al pri­mului stat socialist din lume a fost decretul pentru pace al lui Lenin. De atunci Uniunea Sovietică a dus consecvent o politică de colaborare şi de prietenie între popoare. In­ Republica noastră Popu­lară, milioane de oameni paş­nici luptă pentru o viaţă mai bună, pentru o societate lipsită de exploatare. Noi avem ne­voie de pace, ca să construim cât mai multe fabrici, şcoli, drumuri , să desvoltăm pe baze ştiinţifice agricultura noastra, să creştem sănătatea poporului nostru, să­­­părim cât mai multe cărţi. In faţa noastră se ridică forţele întunecate ale distru­gerii, aţâţarea şi pregătirea unui nou război imperialist. Să le opunem neînvinsa forţă a popoarelor, care alături de Uniunea Sovietică apără pacea. Să luptăm pentru câştigarea păcii, să răspundem nebuniei războinice prin munca noastră constructivă, care zi de zi în­tăreşte puterea republicii noas­tre — forţă activă în fron­tul mondial al păcii. P­ACEA Dorinţa de pace a popoare­lor izvorăşte din amara expe­rienţă a Istoriei. Această expe­rienţă este mai grăitoare ca orice generalizare practică ori filosofică, pusă pe portativul intereselor claselor exploata­toare care creează conflicte, numai pentru a sluji aceste interese nemărturisite, dar e­­vidente. Primatul unor popoare asu­pra altora, fie că e vorba de cuceriri teritoriale ori econo­mice, a fost mereu pretextul războinilor între oameni şi na­ţiuni. Exemplele nu lipsesc, chiar din timpul foarte apro­piat de noi la care s’a adăogat şi pretinsul prestigiu ,,al rasei cea mai aleasă”, pretextul cu care criminalii hitlerişti au început războiul imperialist de jaf şi subjugare a altor po­poare. Personal, nu am admis nici­odată forţa care se substituie raţiunii şi înţelepciunii. Cu atât mai condamnabilă este psihoza care încă stăpâ­neşte pe unii cu cât abia sun­tem ieşiţi din încleştarea, mă­celul şi nenorocirile abătute asupra omenirii, în urma eve­nimentelor care au frământat cea mai mare parte a globului pământesc, când uciderea era considerată virtute, etichetată astfel după formele criminale cum sunt „spaţiul vital”, „ra­sism” etc.. Adevărul e că nu cred să existe, în întreaga omenire, om cu scaun la cap, care să nu dorească şi să nu lupte sincer pentru pacea a cărei deplină organizare şi aşa a în­târziat mult prea mult, pen­tru cei ce jinduiesc după ea şi nu vor ca lumea să fie vâ­­rîtă într’o nouă încăerare care ar aduce dezastre mult mai mari şi suferinţe mult mai grele, decât acelea pe care le-am suferit. . In clipa când vor fi sdro­­bite toate uneltirile provocate­ ri© ION MANOLESCU artist al Teatrului Naţional­ ­ilor de război şi raţiunea şi bunul simţ vor lua peste tot locul fariseismului, vom avea asigurată pacea. Iată de ce e necesară lupta pentru pace, ea fiind o cuce­rire nu un dar. Realitatea ne arată că nu putem fi mulţumiţi fiecare în parte şi întreaga omenire prin scormonirea cu orice preţ a pricinilor care nu au alt rezultat decât nenoro­ciri şi distrugeri de bunuri, şi sufleteşti şi materiale, încă mai dezastruoase decât cele de până acum. Mulţumirea nu ne-o pot asigura decât mun­ca şi pacea. Făuritorii războa­ielor, mai în toate ritusurile, nu au prevăzut — ori că nu puteau, ori că nu voiau — cri­zele ulterioare pe care demen­ţa lor le-a provocat. Recentul caz al lui Hitler ar trebui să fie concludent pentru mulţi şi să le dea de gândit. Omenirea întreagă urăşte războiul şi vrea pace, o pace sinceră, cinstită, dreaptă. FEMEILE IN LUPTA PENTRU PACE Chiar înainte de Congresul Mon­­dia al Păcii, care a fixat, in Apri­lie trecut, la Paris şi la Praga, prima etapă a solidarităţii organi­zate a maselor din toate ţările lu­mii într’o mişcare planificată şi activă pentru pace, femeile, ca principale interesate, s’au avântat în primele rânduri ale luptei. Din Aprilie şi până azi lupta pentru pace a crescut antrenând mase din ce în ce mai largi şi mai h­otărîte. In comitetele naţionale alcătuite mai în toate ţările după Congres, au fost alese femei cu recunoscută capacitate de muncă şi de luptă pentru pace. O Intensă mobilizare a opiniei mondiale s’a produs pre­tutindeni prin meetinguri, congre­se şi conferinţe ‘ naţionale, a căror desăvârşită expresie a fost mani­festaţia impunătoare a Conferinţei Partizanilor Păcii ce s’a ţinut în Iulie la Moscova, arătând constan­ta desvoltare a mişcării internaţio-­­ nale pentru apărarea păcii şi lupta ■ popoarelor sovietice pentru pace.­­ Regăsim printre membrii Com­i-­­ tetului Permanent ales acolo, nume­­ bine cunoscute ale fruntaşelor lup­tei pentru pace şi luptei împotriva fascismului: Nina Popova,­­ preşe­dinta Comitetului anti-fascist al femeilor sovietice şi Vertsova, din Comitetul tineretului anti-fascist sovietic. Informaţiile publicate de revis­tele şi buletinele ce păstrează per­manenţa legăturilor dintre organi­zaţii, arată cât de vii şi de felurite sunt acţiunile duse de femei. Pre­tutindeni, în lumea întreagă, fe­meile luptă pentru apărarea bunu­lui lor cel mai preţios: pacea, vii­torul copiilor lor. Iată, de pil­dă, în Italia, femeile din toate organizaţiile afiliate miş­cării pentru pace coordonată de Consiliul Naţional — participând cu dârzenie, pe tot teritoriul, la campania prin care s’au adunat mi­lioane de semnături împotriva răz­boiului pe „Petiţia Poporului’. In cadrul acestei campanii de propagandă şi de lămurire, femei­le au organizat in toate localităţile discuţii cu populaţia. in Austria, d-na Lina Loes, mem­bră în Comitetul Provizoriu pen­tru Pace, a contribuit în mod ac­tiv la redactarea programului în 10 puncte formulat ca bază a luptei pentru pace, şi tot aşa, femeile sunt antrenate în toate comitetele care se alcătuiesc în industrii şi întreprinderi. Femeile belgiene se pregătesc pentru marele meeting naţional din 11 şi 12 octombrie organizând demonstraţii, caravane care par­ Micaela Catargi (Continuare in pag. 2-a) în lupta pentru pace, în lupta împotriva aţâţăto­rilor la război, noi cunoaştem cauza noastră dreaptă şi pentru cauza aceasta dreaptă noi vom da toate forţele noastre. JOSif CK­ill VREM PACEA $I LUPTAM PENTRU EA Ce declară: avocat Grigore Doicovici, consilier în colegiul avocaţilor Ilfov; Ion M. Georgescu, pensionar de Stat; W. Siegfried, director de scenă; Ioan Chiş, funcţionar public; Augustina C. Pădureanu, ţărancă muncitoare; dr. G. Negreanu, directorul spitalului „Ilie Pintilie“ şi Etiţia Corns®, funcţionară. „Noi, avocaţii, ne luăm angajamentul să demascam pe duşmanii păcii şi colaborării între popoare“­ ­. avocat Grigore Dwbrovici, consilier la Colegiul Avocaţilor Ilfov, declară: „Cele ce s-au­ întâmplat şi se întâmplă în viaţa internaţională după­­terminarea celui de al doilea răsboiu mondial, au des­chis ochii oamenilor cinstiţi din lumea întreagă asupra faptului că există unii oameni care n’au învăţat nimic din experienţa ulti­mului răsboiu mondial şi care în dorinţa de a-şi păstra averile obţinute prin exploatarea sân­geroasă a semenilor lor, pentru a ţine în loc mersul înainte­a societăţii omeneşti, caută prin orice mijloace să provoace un al treilea măcel. Aceştia sunt clica profitorilor şi ai exploatatorilor din ţările capitaliste în fruntea cărora stau imperialiştii anglo- americani, care pretind că globul a devenit prea mic pentru a putea satis­face nevoile de trai ale tuturora, împotriva acţiunii lor demente se ridică ca un zid forţei® pro­gresiste din lumea întreagă, în fruntea cărora stă măreaţa Uniu­ne Sovietică, patria socialismu­lui victorios în plină desvoltare spre comunism. Popoarele Uniunii Sovietice apără pacea, pentru că ele iubesc viaţa, iubesc progresul, tot ceea ce contribuie la desvoltarea condi­ţiilor materiale şi spirituale a oa­menilor muncii de pretutindeni. In această luptă pentru pace, U.R.S.S. este urmată de democra­ţiile populare de toţi oamenii cinstiţi din întreaga lume, pentru­că ei ştiu şi înţeleg că o pace trainică nu poate exista cu ade­vărat, decât dacă este respectat principiul egalităţii tuturor po­poarelor mari şi mici, dacă este întărită independenţa şi suvera­nitatea acestora, dacă sunt preia­te condiţiile pentru ridicarea ma­terială şi spirituală a tuturor oamenilor muncii. Oamenii sovietici prin acţiunea de transformare a naturii şi pu­nerea acesteia în slujba omului, dovedesc în practică că posibili­tăţile de împlinire a nevoilor de trai a tuturor oamenilor sunt nemărginite. Imperialiştii anglo-americani, doresc răsboiul de agresiune pen­­tru că moartea a milioane d® oa­meni, femei, bătrâni, copii şi ti­neri de pretutindeni însemnează pentru clica exploatatoare o mă­rire a bogăţiei lor şi o rezolvare aparentă a nevoilor de viaţă a celor care ar rămâne. Noi avocaţii din R.P.R. înţele­gând sensul măreţ al luptei pen­tru pace, înţelegând importanţa luptei iniţiată şi condusă de Uni­unea Sovietică, întâmpinăm cu entuziasm ziua de 2 octombrie 1949, ziua de trecere în revistă a forţelo­r păcii din lumea întrea­gă şi ne luăm angajamentul ca prin munca noastră zi de zi, fo­losind permanent exemplul oa­menilor sovietici, să contribuim colaborând cu Justiţia Populară, la demascarea duşmanilor cuce­ (Continuare in pag. 2-a) MUNCITORIMEA DIN R. P.­R­­OPUNE UN NU CATEGORIC TUTUROR ATATATORILOR LA RĂZBOI. Meetingurile ţînute ori in uzine, întreprinderi, fabrici şi aşezăminte de învăţământ superior şi de artă au arătat încă odată hotărârea oamenilor muncii de a lupta pe­ntru pace In toată ţara, meetingurile consacrate luptei pentru pace, au continuat cu însufleţire, mobili­zând­ masse din ce în ce mai largi. Tot mai adânc sunt pă­trunşi oamenii muncii de însem­nătatea luptei lor pentru pace şi de eficacitatea ei, tot mai clar se desenează în conştiinţa lor imensitatea acestui front al pă­cii care acum ,străbate lumea­, de la un capăt, la altul, având în frunte glorioasa Uniune Sovieti­că, tot mai mult creşte dorinţa lor de a se simţi încadraţi pu­ternic în acest front care le a­­pară căminurile şi familiile, care le chezăşueşte prosperitatea, li­bertatea şi fericirea zilei de mâine. Oamenii muncii împletesc do­rinţa lor de pace cu aceea de a munci, din ce în ce mai dârz pentru a întări patria noastră. Republica Populară Română pentru a-i grăbi paşii pe calea construirii socialismului. Lupta pentru pace merge astfel mâni în mână cu lupta pentru pro­ducţie, întrecerile socialiste, an­gajamentele pentru depăşirea normelor, pentru îndeplinire;; Planului de Stat până la 7 No­(Con­tinu­are in png 2-a)

Next