Universul, noiembrie 1949 (Anul 66, nr. 256-279)

1949-11-02 / nr. 256

PRIETENIA ROMÂNO-SOVIETICA Vreme de aproape trei de­cenii poporul nostru, fiii lui cei mai curagioşi şî mai lu­­minaţi, au plătit cu indescrip­tibile suferinţe şi deseori cu viaţa faptul că au dat glas simţământului lor de priete­nie faţă de Uniunea Sovieti­că. Muncitorii din uzine şî truditorii ogoarelor, intelec­­tualii doritori de progres, toţi patrioţii, râvneau a cunoaşte şi iubeau Marea Ţară vecină, în care poporul preluase pu­­terea in urma Istoricei Re­voluţii din Octombrie. Vreme de aproape trei de­cenii, acestui simţământ şi acestei dorinţe, împărtăşite de milioane şi milioane de oameni cinstiţi din ţara noas­tră, li s’a răspuns cu o pro­pagandă otrăvită, regisată de marea finanţa şi industrie, care au aruncat, în cele din urmă, ţara în ghiarele rapa­cilor imperialist războinici, agresori ai Uniunii Sovieti­ce. Dar prietenia nutrită de oamenii conştienţi din ţara noastră faţă de Uniunea So­vietică n’a slăbit. Flacăra dragostei înălţătoare faţă de Marea Patrie’ a muncitorilor­­ şi ţăranilor, nu s’a stins mă.­­­car o singură clipă în con­ştiinţa părţii avansate a po­porului muncitor. Ea a lumi­nat acţiunile eroice ale lup­tătorilor împotriva îngenun­cherii ţării noastre înaintea imperialiştilor. Ea a încălzit şi a făcut de neînvins patrio­­tismul oamenilor muncii, i-a încurajat în lupta pentru li­bertate, pentru adevărata in­dependenţă naţională. La lu­mina şi căldura acestei flă­cări poporul român zideşte viitorul său de fericire, de bunăstare. Experienţa a învăţat po­porul nostru cât de mult tre­­bue să preţuiască şi să des­­volte sentimentul de prie­­tenie faţă de eliberatoarea sa care aram ne este perma­nentă sprijinitoare. Expe­rienţa ne spune că vom face imposibilă continuarea mer­sului nostru ascendent, dacă nu vom merge mai departe pe drumul întăririi continui a frăţiei cu ţarra care apără dreptul la viaţă, la libertate şi la progres al tuturor po­poarelor, mari şi mici, de pe întinsul globului. Priviţi tabloul lumii. In­­cordaţi-vă, o clipă mai mult, atenţia către ceea ce se pe­trece acum în lume. De-a­ lungul şi de-a­ latul pământului popoarele luptă pentru pace, pentru fericire. In focul luptei, popoarele îşi îndreaptă privirile spre Uniunea Sovietică. De acolo le vine îmbărbătare. De a­­colo capătă ele hotărâre de luptă, curaj, perseverenţă, certitudinea victoriei lor. De­­la un punct cardinal al globu­lui la altul, sute de milioane de oameni se mândresc a se socoti prieteni credincioşi ai Uniunii Sovietice, în ciuda tuturor persecuţiilor guver­nelor anti-sovietice. „Nu poate fi liber un popor care nu este prieten cu Uniunea Sovietică“. Uniunea Sovietică este ţara celui mai rapid progres in­dustrial, ţara celei mai îna­intate agriculturi, ţara celei mai înalte culturi, arte şi ştiinţe. Uniunea Sovietică este centrul spiritual al ome- Teodor Gheorghii (Continuare in pag. 2-a) SUCCESELE PLANULUI DE STAT PE TRIMESTRUL III Prin mijlocirea planului eco­nomic -se " coordonează munca­ diferitelor ramuri ale produc­ţiei, a industriei extractiv® şî producătoare, a agriculturii, transportului şi comerţului. Prin eî se organizează şi se asigură creşterea producţiei şi consu­ma­ţei, finanţarea întreprinderilor şi aprovizionarea lor cu materii prime, precum şi justa lor re­partiţie teritorială, la jurul sur­selor de materii prime şi a pie­ţelor importante de consum. Graţie­­planificării econismiei sale naţionale, potrivit unei or­dine de preferinţă în raport cffl necesităţile bine chibzuite ale poporului, Uniunea Sovietică a Putut lichida într’un trup re­cord toate lipsurile şi înapoerile moştenite dela regimul ţarist şî înrăutăţite în umna distrugerilor primului război mondial, aşa cum a refăcut ţara, distrusă de cel de-al doilea război mondial, spre a se aşeza azi în fruntea Statelor cu cea mai puternică in­dustrie şi cu cea mai înaintată agricultură. Bogata experienţă sovietică şi sprijinul statornic pe care Uni­unea Sovietică l-a acordat sub multiple forme, ţării noastre, de la eliberare şi până azi, aţi­ fost hotărîtoare pentru refa­­­­ereaa economiei noastre naţio­nale, ca şi pentru reuşita pri­melor trei trimestre ale Planu­­­lui nostru de Stat, care trebue să marcheze un salt important in dezvoltarea noastră econo­mică. La rezultatele favorabile de Pănă acum obţinute pe primele două trimestre ale anului în curs, comunicatul Consiliului de miniştri apărut Duminică în Presă cu privire la reali­­zarea Planului de Stat în trimestrul al 3-lea, adaugă noul câştiguri substanţiale, care în­seamnă de fapt noul creşteri al® puterii noastre economice şi deci noui poziţii înaintate în lupta noastră pentru ridicarea nivelu­lui de trai al masselor popu­lare. Prevederile Planului pe tri­mestrul al treilea au fost înde­plinite şi depăşite în toate sec­toarele de bază, ale economiei na­ţionale. Astfel, în industria, pla­nul de producţie, a fost realizat în trimestrul al 3-lea în pro­porţie de 108,9%. Depăşirea pre­vederilor este mai mare decât aceea realizată pe cele 3 tri­mestre anterioare şi ea apare şi mai importantă dacă ţinem sea­ma că sarcinile fixate pe seama sa au fost simţitor sporite, faţă de acelea din primele două tri­mestre. Caracteristic realizărilor din acest trimestru este mai întâi faptul că pe lângă câştigurile cantitative realizate in producţie se su­b,­firmat şi trisem­asie, câşti­guri calitative în ce priveşte îm­bunătăţirea condiţiunilor tech­­nologice de prestare a mimcii, apoi în ce priveşte economisirea de timp şi materii prime, redu­cerea consumurilor specifice şi a rebuturilor, ceea ce s-a soldat cu o creştere însemnată a pro­ductivităţii muncii cum şi cu începuturi de scădere a preţului de cost. Altă caracteristică a executării Planului de pe trimestrul al 3-lea este că, în cursul lui, s’a mărit lista produselor noui, care înainte nu se fabricau în ţară şi a început să se desvolte in­dustria de unelte şi maşini, pe care nu Ie puteam dobândi decât pe calea importului. Aceasta în­seamnă 1% pas important reali­zat în procesul de industriali­zare a ţării şi, odată cu aceasta, un pas tot atât de important în consolidarea independenţei­­noastre economice. La aceste rezultate îmbucură­toare trebue să adăugăm şi grija pusă în obţinerea unei pro­ducţii de calitate superioară, odată cu introducerea, contro­lului calitativ al produselor. Altă notă caracteristică ce se Haralamb Ienescu (Continuare m pag. 3-«} * PAGINI 4 LN­ Tamas poștală plătit în «urnei» «bwMWS­O». GJW» R ®, T. Str.­­JM64/9S* Anul al 66*lea Fondator: LUIG! CAZZAVILLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL” InscrSs sitt» tir» 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE «CDACŢIa ŞR ADMINISTRAŢIA, BUCUREŞTI* STR. BREZOIANU N©. 23*25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI, 3.30.10» APARE SUS CONDUCEREA UNUI «©MÎJiT » DPRICTII O ŞEDINŢĂ FESTIVĂ A ACADEMIEI R.P.R. PENTRU CINSTIREA ANIVERSĂRII MARII REVOLUŢII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE Pentru a cinsti cea de a 32-a aniversare a Marii Revo­luţii Socialiste din Octombrie, Academia R.P.R. prin Secţia de Ştiinţa limbii, literatură şi artă şi Uniunea Scriitorilor din Republica Populară Ro­mână, organizează o şedinţă festivă la care sunt invitaţi a lua parte toţi membrii celor, două instituţii de cultură. Şedinţa va­ avea loc Mercuri 2 Noembrie a. c., în sala Tea­trului Naţional (Comedia) la ora. 5 ş. a. Vor lua cuvântul d-nii acad. A. Tom­a şi Zaharia Stanca, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R.P.R. ACTIVUL SINDICAL DIN CAPITALA STA­DÂRZ IN LUPTA PENTRU APĂRAREA PĂCII SI ÎNTĂRIREA SOLIDARITĂŢII INTERNATIONALE Cu prilejul adunării activului sindical din Capitală, în prezenţa d-lui Gebert, secretar adjunct al Federaţiei Sindicale Mondiale, s-a trimis următoarea telegramă Bi­roului executiv al F. S. M.: Către Biroul Executiv al F. S. M. Activul sindical din Bucureşti, întrunit astăzi 29 octombrie 1949, ascultând expunerea tov. Gebert, secretar adjunct al F. S. M. asu­pra luptei pentru apărarea păcii, pentru întărirea solidarităţii inter­naţionale a celor ce muncesc, îşi manifestă hotărîrea dârză de a lupta alături de oamenii muncii de pretutindeni, în cadrul F.­S­­M„ pentru zdrobirea tuturor încercări­lor imperialiştilor şi ale slugilor lor, de a diviza, de a slăbi clasa muncitoare internaţională în scopul deslănţuirii unui nou război mon­dia! Salutăm Conferinţa sindicală Pan-Asiatică care se va ţine pe pământul eliberat al Chinei, la Pe­king, în 15 Noembrie, şi fi urăm succes în munca de organizare şi susţinere a luptei celor ce muncesc împotriva exploatării sângeroase a coloniştilor englezi, americani şi is­landezi. Trăiască lupta sindicatelor din ţările coloniale şi dependente îm­potriva exploatării şi a subjugării imperialiste, pentru independenţă naţională, pentru libertate şi de­mocraţie. Trăiască măreaţa luptă a Fede­raţiei Muncitorilor din întreaga Chină pentru prosperitatea tinerei Republici Populare Chineze. Trăiască eroicele sindicate sovie­tice, fruntaşe ale luptei pentru pace, democraţie şi progres. Trăiască lupta Federaţiei Sindi­cale Mondiale pentru întărirea şi consolidarea unităţii internaţionale a clasei muncitoare, chezăşie a victoriei popoarelor dornice de li­bertate şi pace, împotriva cercuri­lor imperialiste anglo-americane, aţâţătoare la un nou război. (Ager­­pres), Paris1 BREVĂ GENERALĂ DE 12 ORE ÎN ÎNTREAGA ITALIE Roma 31-----(Agerpres).— FRANCE PRESSE transmite că în urma incidentelor sîn­­geroase care au avut loc Duminică în Calabrîo, unde poliţia a ucis 2 muncitori agricoli şi a răstit grav alţi 15, toţi muncitorii it­alieni organizaţi în Confederaţia Generală a, Muncii au de­clarat o grevă generală de 12 ore , în cursul zilei de Luni. Eliberându-ne ţara — la 23 August 1944 — de sub jugul im­perialismului german fascist, — generoasa Uniune Sovietică a continuat şi continuă, să ne aco­rde desinteresatul său ajutor economic şi cultural. Acest fapt­ chezăzueşte rapida desvoltare economică şi spirituală a Repub­lcii noastre Populare, — ridica­rtea nivelului de viaţă materială şi culturală al tuturor celor ce muncesc. Ziarul nostru a găsit nimerit ca — in cadrul ,,S­APT­AM­ANII PRIETENIEI ROMÂNO-SOVIETICE“ şi „SĂPTĂMÂNII CĂRŢII SOVIETICE“ — să deschidă o largă anchetă printre cititorii săi, anchetă cu tema: „CUM AM FOLOSIT CARTEA SOVIETICA“ Din toate răspunsurile primite din partea diferitelor cate­gorii de oameni ai muncii, — reiese unul şi acelaş adevăr, paralel cu celelalte ajutoare pe care le-am primit şi le primim din partea Uniunii Sovietice, — cartea sovietică ajută poporul nostru să-şi construiască un viitor demn, un viitor îmbelşugat şi luminos. n­*. 81g) Publicării astăzi răspunsurile d-lor: prof. Dr. M. I. NEAGU — decanul Facultăţii de Horticultura ; MARIN BUGA — zidar ino­vator de la Centrala de construcţii „Muntenia”; şi FORT ET­TERLE — artist al Teatrului Municipal. „STUDIUL APROFUNDAT AL LUCRĂRILOR LUI MICIURIN ŞI LISENKO, ŞI ALE DISCIPOLILOR LOR, NE-A DESCHIS COLECTIVULUI DELA CATEDRA DE GENETICĂ ŞI AME­LIORAREA PLANTELOR, PERSPECTIVE DE FECUNDA A­­PLICARE A ŞTIINŢEI BIOLOG­ICE IN AGRICULTURA" — declară d. prof. dr. M. I. Neagu­, decanul Facultăţii de Horticultură. „Primul an de aplicare a marii reforme a învăţământului de toate gradele din Republica Populară Ro­mână a pus corpul didactic de la Facultatea de Horticultura, ca şi de la toate instituţiile de învăţă­mânt superior de altfel, în faţa unor sarcini noi, de o însemnătate deosebită pentru construirea unei *­­ * * * * * * * 9 societăţi m­ai bune şi stai drepte in ţara noastră. Noua reformă a învăţământului superior cere cor­pului didactic de la Institutul Agro­­nomic, din care face parte şi Fa­cultatea de Horticultura, să formeze cadre tehnice cu o calificare su­perioară, bine pregătite, în stare, să utilizeze o tehnică în­ situaţ;i. — condiţie absolut necesară pentru ri­dicarea nivelului de trai al oame­nilor muncii din ţara noastră. Nevoia de cadre tehnice califica­te este in deosebi resimţită in a­­gricutura noastră şi cu atât mai vârtos în cele mai intensive ra­muri ale sale, cum sunt cele hor­ticole: Pomicultura, Viticultura şi Oenologia, Legumicultura, Floricul­­tura şi Arhitectura Peisageră. O­ deosebită grija trebue dease­­mnenea acordată de întreg corpul didactic al Facilităţii de Horticul­tura, ridicării nivelului cultural­­ideologic al acestor cadre, care vor fi chemate pe teren să răspundă nu numai­ de tehnicitatea lucrărilor d• că vor trebui să ajute organele P.M.R., sindicale și de Stat la în­drumarea ţărănimii muncitoare pe calea unui mod­ superior de pro­ducţie agricolă, care să garanteze lumii satelor un trai material şi moral tot mai bun. Potrivit noilor cai de desvoltare a agriculturii noastre, sarcinile nu ar fi fost duse la îndeplinire, in conditiini­ mulţumitoare, daca cor­pul didactic nu ar fi folosit ştiinţa cea tttai avansată din lume — ştiin­ţa sovietică — şi In primul rând marxism­-leninîsmul —» şi nu s’ar fi adăpat la izvorul puternic al noii ştiinţe agrobioîogice a lui Miciurin, Williams şi Lisenko* ştiinţă împăr­tăşită prin cea mai bună, cea mai documentată şi realistă, cea mai practică şî în acelaş timp ce­i mai eftină carte, — cartea sovietică. Multe discipline propuse a fi pre­date la Facultatea de Horticultura, printre care şi Genetica şi Amelio­rarea Plantelor,trebuiau să prezinte un conţinut cu totul nou. Colectivul catedrei de Genetică şî Ameliorarea Plantelor, pe care îl conduc, nu ar fi putut să răspundă In măsura în care a răspuns sarci­nilor, dacă ar fi fost lipsit de car­­tea sovietică de specialitate. Dela broşura de popularizare a lui Morodcikov şî conferinţele popularizate prin broşuri extrem de eftine ale lui Dolsnyin, Stoletov, Isaev, Uşacova şi alţii, şi până la operele impresionante ale­­ lui Mi­ciurin, Timiriazev şi Lisenko, — toate au fost aşteptate, cu­­ nerăb­dare să apară în vitrina librăriilor pentru a fi imediat apoi devorate pur şi simplu, cu avidă curiozitate, cu nepotolită sete de cunoaştere de către colectivul catedrei. Studiul aprofundat al lucrărilor lui Miciurin şi Lisenko, şî ale discipolilor lor, ne-a­u­eschis colec­tivului dela catedra de Genetica şî Ameliorarea plantelor perspective de fecundă aplicare a ştiinţei bio­logice in agricultură. Cu cât ştiinţa biologică pătrunde mai adânc in legile vieţii şi ale desvoltării fiinţelor vii, cu atât ((non­­­i mutre in pag. 2­ a) ANCHETA NOASTRĂ „CUM AI FOLOSIT CARTEA SOVIETICĂ“ Ce ne declară d-nii: prof. dr. M. I. Neap-decanul Facultăţii de f­orticultură,Marin Rup -zidar inovator de la centrala de construcţii „Muntenia“ şi Fory Etterle, artist al Teatrului Municipal PRELUNGIREA TERMENULUI DE­ ŞEDERE IN ŢARĂ A STRĂINILOR Ordinea de prezentare pentru vizarea adeverinţelor provizorii In vederea prelungirii termenu­-­­ rere de vizi timbrată şi cu reripise lui de şedere în ţară a străinilor, se aduce la cunoştinţa acestora că urmează a se prezenta cu începere de la 1 Noembrie, personal sau printr’un membru de familie, la Miliţia Judeţeană unde îşi au do­miciliul, pentru vizarea adeverin­ţelor provizorii ce posedă. Ordinea de prezentare va fi a­­nunţată de fiecare Miliţie Jude­ţeană, prin mijloacele de publicitate locală. Străinii se vor prezenta cu o cea de plată a taxelor legale de pre­lungire, eliberată de secţiunile fi­nanciare ale Comitetelor Provizo­rii, iar salariaţii vor aduce şi o dovadă în acest sens de la Între­prinderea sau instituţia unde acti­vează. Cererea­ de viă va avea urmă­torul conţinut tip: Subsemnat... fiul lui... şi al... de profesie... actualmente exercitând profesia de... în întreprinderea... domiciliat în comuna... str... nr... cetăţean al Statului... solicit vizarea­­ adeverinţei Nr.... «liberata de... în­­ vederea prelungirea termenului de­­ şedere în ţară.­­ Anexez recipisa. Nr... din... est­­i tarată de... din care s® constată­­ depunerea taxei de prelungire în­­ sumă de lei...­ cum şi dovada că- i sunt în câmpul muncii (pentru sala­riaţi). Taxele de prelungire prevăzute de legea Nr. 2/949 sunt de lei 3000 pentru cei care exercită o profesie pe cont propriu şi de lei 1000 pen­tru salariaţi şi pntru toţi ceilalţi străini, aceasta fără deosebire de sex sau vârstă Copiii mai mici de­­ 18 ani nu vor plăti nici o taxă. Odată cu cererea de viză şi­­ac­tele însoţitoare, străinii vor depune şi copii netimbrate după cererea de viză şi actele însoţitoare, copi pe care vor scrie „conform cu origina­l"de­semnându-le pentru conformi­tate. Se atrage atenţiunea tuturor străinilor să se prezinte la datele stabilite de Miliţia Judeţeană în­trucât nu se vor acorda nici un fel de noi termene. Pentru Bucureşti şi jud. Ilfov, străinii se vor prezenta la Serviciul Central de Control al Străinilor din Bucureşti, Calea Victoriei Nr. 45, în următoarea ordine: Cei al căror nume de familie în­cepe cu litera A, Miercuri 2 şi Joi 3 Noembre; cu litera B Sâm­bătă 5 Noembrie; litera C, Miercuri 9 Noembrie; litera D, Joi 10 Noem­brie; litera E, Sâmbătă 12 şi Du­minică 13 Noembrie; litera F, Luni 14 Noembrie; litera G, Miercuri 18 Noembrie; litera H, Joi 17 Noem­brie; litera]* I. J. K, Sâmbătă 19 şî Duminică 29 Noembrie; litera L, Ltu­î 21 Noembrie; litera M, Miercuri 23 şî Joi 24 Noembrie; litera N, Sâmbătă 23 şî Duminică 27 Noembrie; literele O, P, Q, Luni 28 şi Miercuri 30 Noembrie; literele R. S, Joi 1, Sâmbătă 3 şi Duminică 4 Decembrie; literele T, U, Luni 5 Decembrie V“ siterile V. W. X. Y 1. Miercuri 7 Decembrie. (Ager­­pres). P Mp* 2£6 Mlepetipi­e Moembrie 1949 SOSIREA DELEGAŢIEI SOVIETICE CARE VA LUA PARTE LA FESMĂJItt­n CADRUL SĂPTĂMÂNII PRIETENIEI ROMĂ­NO-SOVIETICE Duminică seara a sosit în Capi­tală delegaţia sovietica ce va lu­a parte la festivităţile din cadrul Săptămânii Prieteniei Româno-So­­vietice. Delegaţia este compusă doi: N. N. Anicikov, preşedintele Acade­miei de Medicină din URSS, lau­reat al Premiului Stalin, profesor T. S. Gorbunov, vice-preşedintele Asociaţiei unionale pentru răs­pândirea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice,­­ academicianul A. I. Oparin, director al Institutului Biochimic al Academiei de Ştiinţe a URSS, scriitorul V. V. Ivanov, membru în Secretariatul Uniunii Scriitorilor Sovietici, stahanovistul N. A. Rossiiski, maestru şef la uzina „Calibr” din Moscova, dis­tins cu Premiul Stalin şi A. M. Butioghin. Solii marii Ţări a Socialismului, reprezentanţi de frunte ai celei mai înaintate ştiinţe şi culturi din lu­me, ai oamenilor muncii care fău­resc astăzi cea mai înaintată formă a civilizaţiei omeneşti, societatea comunistă, au fost întâmpinaţi la sosirea în Capitală cu un entuziasm de nedescris. ENTUZIASTA PRIMIRE DIN GARA BANEASA Intrarea trenului special în gara Băneasa a fost salutată cu urale şi aclamaţii prelungite, care tra­duceau dragostea şi recunoştinţa nemărginită a poporului român faţă de marea sa prietenă, eliberatoare şi sprijinitoare, Uniunea Sovietică. Strigătele de „Trăiască Uniunea Sovietica eliberatoare", ,, K­atasca marele Stalin”,, „Trăiască în veci prietenia­­ româno-sovietică’’,, răsu­nau din toate piepturile, ameste­­cându-se cu ropotul nesfârşit al a­­plauzelor. Reprezentanţii oamenilor muncii au înconjurat din toate păr­ţile, cu dragoste şi admiraţie, pe membrii delegaţiei sovietice, oferin­­du-le buchete de flori, urându-i* bun venit, schimbând călduroase strângeri de mână. Primirea oficială­­ s’a transformat spontan într’o ma­­­­nifestaţîe de caldă prietenie şi c°r­­­ dialitate, care dovedea odată mai mult cât de adâncă şî de indestruc­tibilă este apropierea dintre cele două, popoare. IN ÎNTÂMPINAREA DISTINŞI- IOR OASPEŢI Pe perontiî govS Băneass, se aflau in întâmpinar«* distinşilor oaspeţi sovietici, d-nS. Miron Cor­stanti­­nescu, membru în Birou! Politic­a­ CC, al P.M.R, preşedintele Comi­siei de Stat a Planificării, Gh. Va­­silichi, membru în Birou­l Politic al­­C.C. al P.M.R., ministrul Minelor şi Petrolului, Chivu Stoica, mem­bru supleant al Biroului P­o­tic al C. C. al P.M.R., ministrul Industriei, Liuba Chişinevschî, vîce-preşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii, L. Răutu şî AL Draghici, membri aî CC. al P.M.R.­­ D. Petrescu, membru supleant al C.C al P.M­.R. N. Popescu-Doreanu, ministrul în­văţământului Public, vîce-preşedinte aî ARLUS-ului , se mai aflau un mare număr de academicieni, în frunte cu prof. ing­. Gh. Nicolau, secretar general al Academiei R. P. R., Barbu Lăzăreanu, S. Stoilov, dr­­. Macovschî, dr. St. Nîcolau, Mihail Roller, dr. N. Gh. Lupu, dr. D. Danielopolu, Gh. Călinescu, M. Ralea şi alta; general maior Mi­hail Florescu, şeful Direcţiei Supe­rioare Politice a Armatei, Zaharia Stancu, preşedinte al Uniunii Scrii­torilor din R.P.R., dr. Iosif Bogdan, vice-preşedinte al ARLUS-ului, dr. C. Dimitriu, secretar general al ARLUS-ului, precum şi numeroşi alţi oameni ai ştiinţei şi culturii, re­prezentanţi ai organizaţiilor s de massă, aî’ Armatei, muncitori şi muncitoare fruntaşi în­ producţie, ziarişti români şi străini, etc. Din partea Ambasadei Sovietice­­erau de faţa : S. A. Pive­varo y* prim secretar de Ambasadă». I. P. Niki-­­tin, secretar de Ambasadă şi ’S. M. Elribekov, şeful secţiei consulare,­­ SALUTUL GUVERNULUI, Al COMITETULUI NAȚIONAL PEN-, TRU ORGANIZAREA SAPTA­­MANII PRIETENIEI ROMANO­­SOVIETICE­­,ŞI AL A.R.L.U.S. Salutând delegaţia sovietică în numele Guvernului, al Comitetului Naţional pentru organizarea Săptă­mânii Prieteniei Romino-Sovietîce şi al ARLUS-ului, d. N. Popescu­­Horeanu, ministrul învăţământului Public, a subliniat că poporul ro­mân iubeşte poporul sovietic ca pe m­apete său prieten, ca pe elibera­torul şi sprijinitorul său; el iub­­e pe oamenii sovietici ca pe fra săi mai mari, de la care învaţă cum să construiască socialismul în pro­pria lui ţară, ca pe oamenii celei mai înalte culturi, ca pe cei mai vajnici luptători împotriva aţâţăto­­rilor la un nou războiu, pentru pa­cea şi progresul lumii, pentru care luptă şi poporul român. Considerăm sosirea delegaţiei so­vietice în mijlocul nostru — a spus d. N. Popescu-Doreanu — ca pe un ajutor preţios în acţiunea noastră de adâncire a prieteniei româno-so­­vietice, în lupta pentru desvoltarea culturii noastre noui, socialistă in fond şi naţională ca formă, în­ mun­ca şi lupta pe care o ducem pen­tru construirea socialismului în ţara noastră. După ce a mulţumit VOKS-ului, care a organizat venirea delegaţiei sovietice, şi membrilor delegaţiei pentru cinstea pe care o fac ţării noastre, vorbitorul a spus în în­cheiere : Daţi-mî voie să vă întâmpin in Capitala noastră cu acel salut pe care il veţi auzi pretutindeni unde veţi merge, îzvorît din dragostea nestăvilită a întregului nostru po­por : Trăiască prietenia româno-so­­vietică! Cuvântul de bun sosit al d-lui N. Popescu-Doreanu a fost subli­niat prin puternice aplauze. RĂSPUNSUL ACAD. N. N.­ ANICIKOV Răspunzând, academicianul N.­ N. Anicikov, preşedintele Academiei de Medicină din URSS şi şeful dele­gaţiei sovietice, a­rm­ulţumit penntru primirea călduroasă făcută de, oa­menii muticii din R.P.R.­, exprimând apoi satisfacţia­­delegaţiei sovietice de a, putea cunoaşte mai de aproa­pe marile izbânzi obţinute de po­porul român în domeniul economic, cultural şi ştiinţific. Tn acelaş timp, delegaţia sovietică va fi bucuroasă să­­împărtăşească oamenilor muncii din ţara noastră experienţa popoa­relor’ sovietice in construirea unei cult­uri nouii socialiste şi în făuri­­- -— ^ (Continuare in pag. 3-a) Membrii delegaţiei soriattot primiţi ca fissa ÎS sosirea la Capitală U­NIUNEA SOVIETICA, PRIETENA ŞI APĂRĂTOAREA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE de M. BELICOV Uniunea Sovietica acordă un permanent ajutor poporului ro­mân în sforţările lui îndreptat® spre construirea bazelor socia­lismului şi întărirea independen­ţei politice şi economice a ţării sale. În ultimii cinci ani, massela popular® din România" au cu­noscut bine ce prietenă măre șî sinceră au în persoana "Uniunii Sovietice iubitoare de pace, încă din timpul celui de-aî doilea război mondial, când vic­torioasele armate sovietice fu­găreau spre Apus hoardele hit- teriste, apropiindu-se de fron­tiera României şi după ce au trecut-o într’o serie de puncte, guvernul sovietic, în Aprilie 1944, a declarat că nu ur­măreşte scopuri de cucerire şî că intrarea trupelor so­vietice în România nu este dic­tată, decât de o necesitate a răz­boiului. In legătură cu eliberarea Ro­mâniei de sub jugul cotropitori­lor germano-fascişti de către eroica armată sovietică, guver­nul sovietic a socotit necesar să m­ai confirme odată, in August 19tt. fa f.'IliricM .* v: tii-i irVre de gândi să ştirbească indepen­denţa, României în nici uun fel. Dimpotrivă, Uniunea Sovietică urmărea scopul să ajute poporul român să restabilească indepen­denţa României. Amistiţiun semnat la 12 Sep­tembrie 1944 de către guvernul român şi cel sovietic a pus în­­ceputul unei colaborări strânse între Uniunea Sovietică şi Ro­­raâsîa. Imediat după asmistiţin, tininu­nea Sovietică, împlinind dorinţa arzătoare a poporului român, a satisfăcut cererea, guvernului ro­mân şi a acceptat instaurarea administraţiei române pe terito­riul Ardealului de Nord, rupt din România de către Hitler în 1940 şi trecut de către el Un­gariei fasciste de atunci. La 8 August 1945, guvernul sovietic, ţinând seamă de parti­ciparea activă a României de partea aliaţilor la lupta împo­triva Germaniei hitleriste şi de aportul poporului român la cauza adrobării Germaniei naziste, a hotărît să reia­ relaţiile diplo­matice cu România şi să facă s­­chimb de miniştri plenîpote,u­­i ţiavi. Astfel, Uniunea Sovietica a­ stabilit relaţiile diplomatice cu­­România cu mult înaintea al­tor mari puteri, întrucât Statele Unite şi Anglia i­a doreau des­­voltara» democratică a Româ­­niei, cautau diferite motive ca să mai întârzie recunoaşterea gu­vernului român. Uniunea Sovietică nu s-a măr­ginit să dea României noul nu­mai un sprijin diplomatic ci a acordat poporului român şi un mare ajutor economic. Se ştie că, in legătură cu o secetă puter­nică şi o recoltă proastă din 1945, România a trecut printr'o foarte grea situaţie alimentară, care intr’o serie de regiuni a luat proporţiile unui dezastru naţional. Guvernul sovietic a pus la dispoziţia populaţiei din România un împrumut de 158 000 tone grâu şi de 150.000 tone po­rumb. Guvernul sovietic a acceptat să restituie o parte din flota navală de război şî din cea co­mercială, dîi? vasele ce-î aparţi (Continuare în ru*!?, 2-a)

Next