Universul, noiembrie 1949 (Anul 66, nr. 256-279)
1949-11-02 / nr. 256
PRIETENIA ROMÂNO-SOVIETICA Vreme de aproape trei decenii poporul nostru, fiii lui cei mai curagioşi şî mai luminaţi, au plătit cu indescriptibile suferinţe şi deseori cu viaţa faptul că au dat glas simţământului lor de prietenie faţă de Uniunea Sovietică. Muncitorii din uzine şî truditorii ogoarelor, intelectualii doritori de progres, toţi patrioţii, râvneau a cunoaşte şi iubeau Marea Ţară vecină, în care poporul preluase puterea in urma Istoricei Revoluţii din Octombrie. Vreme de aproape trei decenii, acestui simţământ şi acestei dorinţe, împărtăşite de milioane şi milioane de oameni cinstiţi din ţara noastră, li s’a răspuns cu o propagandă otrăvită, regisată de marea finanţa şi industrie, care au aruncat, în cele din urmă, ţara în ghiarele rapacilor imperialist războinici, agresori ai Uniunii Sovietice. Dar prietenia nutrită de oamenii conştienţi din ţara noastră faţă de Uniunea Sovietică n’a slăbit. Flacăra dragostei înălţătoare faţă de Marea Patrie’ a muncitorilor şi ţăranilor, nu s’a stins mă.car o singură clipă în conştiinţa părţii avansate a poporului muncitor. Ea a luminat acţiunile eroice ale luptătorilor împotriva îngenuncherii ţării noastre înaintea imperialiştilor. Ea a încălzit şi a făcut de neînvins patriotismul oamenilor muncii, i-a încurajat în lupta pentru libertate, pentru adevărata independenţă naţională. La lumina şi căldura acestei flăcări poporul român zideşte viitorul său de fericire, de bunăstare. Experienţa a învăţat poporul nostru cât de mult trebue să preţuiască şi să desvolte sentimentul de prietenie faţă de eliberatoarea sa care aram ne este permanentă sprijinitoare. Experienţa ne spune că vom face imposibilă continuarea mersului nostru ascendent, dacă nu vom merge mai departe pe drumul întăririi continui a frăţiei cu ţarra care apără dreptul la viaţă, la libertate şi la progres al tuturor popoarelor, mari şi mici, de pe întinsul globului. Priviţi tabloul lumii. Incordaţi-vă, o clipă mai mult, atenţia către ceea ce se petrece acum în lume. De-a lungul şi de-a latul pământului popoarele luptă pentru pace, pentru fericire. In focul luptei, popoarele îşi îndreaptă privirile spre Uniunea Sovietică. De acolo le vine îmbărbătare. De acolo capătă ele hotărâre de luptă, curaj, perseverenţă, certitudinea victoriei lor. Dela un punct cardinal al globului la altul, sute de milioane de oameni se mândresc a se socoti prieteni credincioşi ai Uniunii Sovietice, în ciuda tuturor persecuţiilor guvernelor anti-sovietice. „Nu poate fi liber un popor care nu este prieten cu Uniunea Sovietică“. Uniunea Sovietică este ţara celui mai rapid progres industrial, ţara celei mai înaintate agriculturi, ţara celei mai înalte culturi, arte şi ştiinţe. Uniunea Sovietică este centrul spiritual al ome- Teodor Gheorghii (Continuare in pag. 2-a) SUCCESELE PLANULUI DE STAT PE TRIMESTRUL III Prin mijlocirea planului economic -se " coordonează munca diferitelor ramuri ale producţiei, a industriei extractiv® şî producătoare, a agriculturii, transportului şi comerţului. Prin eî se organizează şi se asigură creşterea producţiei şi consumaţei, finanţarea întreprinderilor şi aprovizionarea lor cu materii prime, precum şi justa lor repartiţie teritorială, la jurul surselor de materii prime şi a pieţelor importante de consum. Graţieplanificării econismiei sale naţionale, potrivit unei ordine de preferinţă în raport cffl necesităţile bine chibzuite ale poporului, Uniunea Sovietică a Putut lichida într’un trup record toate lipsurile şi înapoerile moştenite dela regimul ţarist şî înrăutăţite în umna distrugerilor primului război mondial, aşa cum a refăcut ţara, distrusă de cel de-al doilea război mondial, spre a se aşeza azi în fruntea Statelor cu cea mai puternică industrie şi cu cea mai înaintată agricultură. Bogata experienţă sovietică şi sprijinul statornic pe care Uniunea Sovietică l-a acordat sub multiple forme, ţării noastre, de la eliberare şi până azi, aţi fost hotărîtoare pentru refaereaa economiei noastre naţionale, ca şi pentru reuşita primelor trei trimestre ale Planului nostru de Stat, care trebue să marcheze un salt important in dezvoltarea noastră economică. La rezultatele favorabile de Pănă acum obţinute pe primele două trimestre ale anului în curs, comunicatul Consiliului de miniştri apărut Duminică în Presă cu privire la realizarea Planului de Stat în trimestrul al 3-lea, adaugă noul câştiguri substanţiale, care înseamnă de fapt noul creşteri al® puterii noastre economice şi deci noui poziţii înaintate în lupta noastră pentru ridicarea nivelului de trai al masselor populare. Prevederile Planului pe trimestrul al treilea au fost îndeplinite şi depăşite în toate sectoarele de bază, ale economiei naţionale. Astfel, în industria, planul de producţie, a fost realizat în trimestrul al 3-lea în proporţie de 108,9%. Depăşirea prevederilor este mai mare decât aceea realizată pe cele 3 trimestre anterioare şi ea apare şi mai importantă dacă ţinem seama că sarcinile fixate pe seama sa au fost simţitor sporite, faţă de acelea din primele două trimestre. Caracteristic realizărilor din acest trimestru este mai întâi faptul că pe lângă câştigurile cantitative realizate in producţie se sub,firmat şi trisemasie, câştiguri calitative în ce priveşte îmbunătăţirea condiţiunilor technologice de prestare a mimcii, apoi în ce priveşte economisirea de timp şi materii prime, reducerea consumurilor specifice şi a rebuturilor, ceea ce s-a soldat cu o creştere însemnată a productivităţii muncii cum şi cu începuturi de scădere a preţului de cost. Altă caracteristică a executării Planului de pe trimestrul al 3-lea este că, în cursul lui, s’a mărit lista produselor noui, care înainte nu se fabricau în ţară şi a început să se desvolte industria de unelte şi maşini, pe care nu Ie puteam dobândi decât pe calea importului. Aceasta înseamnă 1% pas important realizat în procesul de industrializare a ţării şi, odată cu aceasta, un pas tot atât de important în consolidarea independenţeinoastre economice. La aceste rezultate îmbucurătoare trebue să adăugăm şi grija pusă în obţinerea unei producţii de calitate superioară, odată cu introducerea, controlului calitativ al produselor. Altă notă caracteristică ce se Haralamb Ienescu (Continuare m pag. 3-«} * PAGINI 4 LN Tamas poștală plătit în «urnei» «bwMWSO». GJW» R ®, T. Str.JM64/9S* Anul al 66*lea Fondator: LUIG! CAZZAVILLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL” InscrSs sitt» tir» 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE «CDACŢIa ŞR ADMINISTRAŢIA, BUCUREŞTI* STR. BREZOIANU N©. 23*25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI, 3.30.10» APARE SUS CONDUCEREA UNUI «©MÎJiT » DPRICTII O ŞEDINŢĂ FESTIVĂ A ACADEMIEI R.P.R. PENTRU CINSTIREA ANIVERSĂRII MARII REVOLUŢII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE Pentru a cinsti cea de a 32-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, Academia R.P.R. prin Secţia de Ştiinţa limbii, literatură şi artă şi Uniunea Scriitorilor din Republica Populară Română, organizează o şedinţă festivă la care sunt invitaţi a lua parte toţi membrii celor, două instituţii de cultură. Şedinţa va avea loc Mercuri 2 Noembrie a. c., în sala Teatrului Naţional (Comedia) la ora. 5 ş. a. Vor lua cuvântul d-nii acad. A. Toma şi Zaharia Stanca, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R.P.R. ACTIVUL SINDICAL DIN CAPITALA STADÂRZ IN LUPTA PENTRU APĂRAREA PĂCII SI ÎNTĂRIREA SOLIDARITĂŢII INTERNATIONALE Cu prilejul adunării activului sindical din Capitală, în prezenţa d-lui Gebert, secretar adjunct al Federaţiei Sindicale Mondiale, s-a trimis următoarea telegramă Biroului executiv al F. S. M.: Către Biroul Executiv al F. S. M. Activul sindical din Bucureşti, întrunit astăzi 29 octombrie 1949, ascultând expunerea tov. Gebert, secretar adjunct al F. S. M. asupra luptei pentru apărarea păcii, pentru întărirea solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, îşi manifestă hotărîrea dârză de a lupta alături de oamenii muncii de pretutindeni, în cadrul F.SM„ pentru zdrobirea tuturor încercărilor imperialiştilor şi ale slugilor lor, de a diviza, de a slăbi clasa muncitoare internaţională în scopul deslănţuirii unui nou război mondia! Salutăm Conferinţa sindicală Pan-Asiatică care se va ţine pe pământul eliberat al Chinei, la Peking, în 15 Noembrie, şi fi urăm succes în munca de organizare şi susţinere a luptei celor ce muncesc împotriva exploatării sângeroase a coloniştilor englezi, americani şi islandezi. Trăiască lupta sindicatelor din ţările coloniale şi dependente împotriva exploatării şi a subjugării imperialiste, pentru independenţă naţională, pentru libertate şi democraţie. Trăiască măreaţa luptă a Federaţiei Muncitorilor din întreaga Chină pentru prosperitatea tinerei Republici Populare Chineze. Trăiască eroicele sindicate sovietice, fruntaşe ale luptei pentru pace, democraţie şi progres. Trăiască lupta Federaţiei Sindicale Mondiale pentru întărirea şi consolidarea unităţii internaţionale a clasei muncitoare, chezăşie a victoriei popoarelor dornice de libertate şi pace, împotriva cercurilor imperialiste anglo-americane, aţâţătoare la un nou război. (Agerpres), Paris1 BREVĂ GENERALĂ DE 12 ORE ÎN ÎNTREAGA ITALIE Roma 31-----(Agerpres).— FRANCE PRESSE transmite că în urma incidentelor sîngeroase care au avut loc Duminică în Calabrîo, unde poliţia a ucis 2 muncitori agricoli şi a răstit grav alţi 15, toţi muncitorii italieni organizaţi în Confederaţia Generală a, Muncii au declarat o grevă generală de 12 ore , în cursul zilei de Luni. Eliberându-ne ţara — la 23 August 1944 — de sub jugul imperialismului german fascist, — generoasa Uniune Sovietică a continuat şi continuă, să ne acorde desinteresatul său ajutor economic şi cultural. Acest fapt chezăzueşte rapida desvoltare economică şi spirituală a Republcii noastre Populare, — ridicartea nivelului de viaţă materială şi culturală al tuturor celor ce muncesc. Ziarul nostru a găsit nimerit ca — in cadrul ,,SAPTAMANII PRIETENIEI ROMÂNO-SOVIETICE“ şi „SĂPTĂMÂNII CĂRŢII SOVIETICE“ — să deschidă o largă anchetă printre cititorii săi, anchetă cu tema: „CUM AM FOLOSIT CARTEA SOVIETICA“ Din toate răspunsurile primite din partea diferitelor categorii de oameni ai muncii, — reiese unul şi acelaş adevăr, paralel cu celelalte ajutoare pe care le-am primit şi le primim din partea Uniunii Sovietice, — cartea sovietică ajută poporul nostru să-şi construiască un viitor demn, un viitor îmbelşugat şi luminos. n*. 81g) Publicării astăzi răspunsurile d-lor: prof. Dr. M. I. NEAGU — decanul Facultăţii de Horticultura ; MARIN BUGA — zidar inovator de la Centrala de construcţii „Muntenia”; şi FORT ETTERLE — artist al Teatrului Municipal. „STUDIUL APROFUNDAT AL LUCRĂRILOR LUI MICIURIN ŞI LISENKO, ŞI ALE DISCIPOLILOR LOR, NE-A DESCHIS COLECTIVULUI DELA CATEDRA DE GENETICĂ ŞI AMELIORAREA PLANTELOR, PERSPECTIVE DE FECUNDA APLICARE A ŞTIINŢEI BIOLOGICE IN AGRICULTURA" — declară d. prof. dr. M. I. Neagu, decanul Facultăţii de Horticultură. „Primul an de aplicare a marii reforme a învăţământului de toate gradele din Republica Populară Română a pus corpul didactic de la Facultatea de Horticultura, ca şi de la toate instituţiile de învăţământ superior de altfel, în faţa unor sarcini noi, de o însemnătate deosebită pentru construirea unei * * * * * * * * 9 societăţi mai bune şi stai drepte in ţara noastră. Noua reformă a învăţământului superior cere corpului didactic de la Institutul Agronomic, din care face parte şi Facultatea de Horticultura, să formeze cadre tehnice cu o calificare superioară, bine pregătite, în stare, să utilizeze o tehnică în situaţ;i. — condiţie absolut necesară pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră. Nevoia de cadre tehnice calificate este in deosebi resimţită in agricutura noastră şi cu atât mai vârtos în cele mai intensive ramuri ale sale, cum sunt cele horticole: Pomicultura, Viticultura şi Oenologia, Legumicultura, Floricultura şi Arhitectura Peisageră. O deosebită grija trebue deasemnenea acordată de întreg corpul didactic al Facilităţii de Horticultura, ridicării nivelului culturalideologic al acestor cadre, care vor fi chemate pe teren să răspundă nu numai de tehnicitatea lucrărilor d• că vor trebui să ajute organele P.M.R., sindicale și de Stat la îndrumarea ţărănimii muncitoare pe calea unui mod superior de producţie agricolă, care să garanteze lumii satelor un trai material şi moral tot mai bun. Potrivit noilor cai de desvoltare a agriculturii noastre, sarcinile nu ar fi fost duse la îndeplinire, in conditiini mulţumitoare, daca corpul didactic nu ar fi folosit ştiinţa cea tttai avansată din lume — ştiinţa sovietică — şi In primul rând marxism-leninîsmul —» şi nu s’ar fi adăpat la izvorul puternic al noii ştiinţe agrobioîogice a lui Miciurin, Williams şi Lisenko* ştiinţă împărtăşită prin cea mai bună, cea mai documentată şi realistă, cea mai practică şî în acelaş timp cei mai eftină carte, — cartea sovietică. Multe discipline propuse a fi predate la Facultatea de Horticultura, printre care şi Genetica şi Ameliorarea Plantelor,trebuiau să prezinte un conţinut cu totul nou. Colectivul catedrei de Genetică şî Ameliorarea Plantelor, pe care îl conduc, nu ar fi putut să răspundă In măsura în care a răspuns sarcinilor, dacă ar fi fost lipsit de cartea sovietică de specialitate. Dela broşura de popularizare a lui Morodcikov şî conferinţele popularizate prin broşuri extrem de eftine ale lui Dolsnyin, Stoletov, Isaev, Uşacova şi alţii, şi până la operele impresionante ale lui Miciurin, Timiriazev şi Lisenko, — toate au fost aşteptate, cu nerăbdare să apară în vitrina librăriilor pentru a fi imediat apoi devorate pur şi simplu, cu avidă curiozitate, cu nepotolită sete de cunoaştere de către colectivul catedrei. Studiul aprofundat al lucrărilor lui Miciurin şi Lisenko, şî ale discipolilor lor, ne-aueschis colectivului dela catedra de Genetica şî Ameliorarea plantelor perspective de fecundă aplicare a ştiinţei biologice in agricultură. Cu cât ştiinţa biologică pătrunde mai adânc in legile vieţii şi ale desvoltării fiinţelor vii, cu atât ((noni mutre in pag. 2 a) ANCHETA NOASTRĂ „CUM AI FOLOSIT CARTEA SOVIETICĂ“ Ce ne declară d-nii: prof. dr. M. I. Neap-decanul Facultăţii de forticultură,Marin Rup -zidar inovator de la centrala de construcţii „Muntenia“ şi Fory Etterle, artist al Teatrului Municipal PRELUNGIREA TERMENULUI DE ŞEDERE IN ŢARĂ A STRĂINILOR Ordinea de prezentare pentru vizarea adeverinţelor provizorii In vederea prelungirii termenu- rere de vizi timbrată şi cu reripise lui de şedere în ţară a străinilor, se aduce la cunoştinţa acestora că urmează a se prezenta cu începere de la 1 Noembrie, personal sau printr’un membru de familie, la Miliţia Judeţeană unde îşi au domiciliul, pentru vizarea adeverinţelor provizorii ce posedă. Ordinea de prezentare va fi anunţată de fiecare Miliţie Judeţeană, prin mijloacele de publicitate locală. Străinii se vor prezenta cu o cea de plată a taxelor legale de prelungire, eliberată de secţiunile financiare ale Comitetelor Provizorii, iar salariaţii vor aduce şi o dovadă în acest sens de la Întreprinderea sau instituţia unde activează. Cererea de viă va avea următorul conţinut tip: Subsemnat... fiul lui... şi al... de profesie... actualmente exercitând profesia de... în întreprinderea... domiciliat în comuna... str... nr... cetăţean al Statului... solicit vizarea adeverinţei Nr.... «liberata de... în vederea prelungirea termenului de şedere în ţară. Anexez recipisa. Nr... din... esti tarată de... din care s® constată depunerea taxei de prelungire în sumă de lei... cum şi dovada că- i sunt în câmpul muncii (pentru salariaţi). Taxele de prelungire prevăzute de legea Nr. 2/949 sunt de lei 3000 pentru cei care exercită o profesie pe cont propriu şi de lei 1000 pentru salariaţi şi pntru toţi ceilalţi străini, aceasta fără deosebire de sex sau vârstă Copiii mai mici de 18 ani nu vor plăti nici o taxă. Odată cu cererea de viză şiactele însoţitoare, străinii vor depune şi copii netimbrate după cererea de viză şi actele însoţitoare, copi pe care vor scrie „conform cu original"desemnându-le pentru conformitate. Se atrage atenţiunea tuturor străinilor să se prezinte la datele stabilite de Miliţia Judeţeană întrucât nu se vor acorda nici un fel de noi termene. Pentru Bucureşti şi jud. Ilfov, străinii se vor prezenta la Serviciul Central de Control al Străinilor din Bucureşti, Calea Victoriei Nr. 45, în următoarea ordine: Cei al căror nume de familie începe cu litera A, Miercuri 2 şi Joi 3 Noembre; cu litera B Sâmbătă 5 Noembrie; litera C, Miercuri 9 Noembrie; litera D, Joi 10 Noembrie; litera E, Sâmbătă 12 şi Duminică 13 Noembrie; litera F, Luni 14 Noembrie; litera G, Miercuri 18 Noembrie; litera H, Joi 17 Noembrie; litera]* I. J. K, Sâmbătă 19 şî Duminică 29 Noembrie; litera L, Ltuî 21 Noembrie; litera M, Miercuri 23 şî Joi 24 Noembrie; litera N, Sâmbătă 23 şî Duminică 27 Noembrie; literele O, P, Q, Luni 28 şi Miercuri 30 Noembrie; literele R. S, Joi 1, Sâmbătă 3 şi Duminică 4 Decembrie; literele T, U, Luni 5 Decembrie V“ siterile V. W. X. Y 1. Miercuri 7 Decembrie. (Agerpres). P Mp* 2£6 Mlepetipie Moembrie 1949 SOSIREA DELEGAŢIEI SOVIETICE CARE VA LUA PARTE LA FESMĂJIttn CADRUL SĂPTĂMÂNII PRIETENIEI ROMĂNO-SOVIETICE Duminică seara a sosit în Capitală delegaţia sovietica ce va lua parte la festivităţile din cadrul Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice. Delegaţia este compusă doi: N. N. Anicikov, preşedintele Academiei de Medicină din URSS, laureat al Premiului Stalin, profesor T. S. Gorbunov, vice-preşedintele Asociaţiei unionale pentru răspândirea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice, academicianul A. I. Oparin, director al Institutului Biochimic al Academiei de Ştiinţe a URSS, scriitorul V. V. Ivanov, membru în Secretariatul Uniunii Scriitorilor Sovietici, stahanovistul N. A. Rossiiski, maestru şef la uzina „Calibr” din Moscova, distins cu Premiul Stalin şi A. M. Butioghin. Solii marii Ţări a Socialismului, reprezentanţi de frunte ai celei mai înaintate ştiinţe şi culturi din lume, ai oamenilor muncii care făuresc astăzi cea mai înaintată formă a civilizaţiei omeneşti, societatea comunistă, au fost întâmpinaţi la sosirea în Capitală cu un entuziasm de nedescris. ENTUZIASTA PRIMIRE DIN GARA BANEASA Intrarea trenului special în gara Băneasa a fost salutată cu urale şi aclamaţii prelungite, care traduceau dragostea şi recunoştinţa nemărginită a poporului român faţă de marea sa prietenă, eliberatoare şi sprijinitoare, Uniunea Sovietică. Strigătele de „Trăiască Uniunea Sovietica eliberatoare", ,, Katasca marele Stalin”,, „Trăiască în veci prietenia româno-sovietică’’,, răsunau din toate piepturile, amestecându-se cu ropotul nesfârşit al aplauzelor. Reprezentanţii oamenilor muncii au înconjurat din toate părţile, cu dragoste şi admiraţie, pe membrii delegaţiei sovietice, oferindu-le buchete de flori, urându-i* bun venit, schimbând călduroase strângeri de mână. Primirea oficială s’a transformat spontan într’o manifestaţîe de caldă prietenie şi c°r dialitate, care dovedea odată mai mult cât de adâncă şî de indestructibilă este apropierea dintre cele două, popoare. IN ÎNTÂMPINAREA DISTINŞI- IOR OASPEŢI Pe perontiî govS Băneass, se aflau in întâmpinar«* distinşilor oaspeţi sovietici, d-nS. Miron Corstantinescu, membru în Birou! Politica CC, al P.M.R, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării, Gh. Vasilichi, membru în Biroul Politic alC.C. al P.M.R., ministrul Minelor şi Petrolului, Chivu Stoica, membru supleant al Biroului Potic al C. C. al P.M.R., ministrul Industriei, Liuba Chişinevschî, vîce-preşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii, L. Răutu şî AL Draghici, membri aî CC. al P.M.R. D. Petrescu, membru supleant al C.C al P.M.R. N. Popescu-Doreanu, ministrul învăţământului Public, vîce-preşedinte aî ARLUS-ului , se mai aflau un mare număr de academicieni, în frunte cu prof. ing. Gh. Nicolau, secretar general al Academiei R. P. R., Barbu Lăzăreanu, S. Stoilov, dr. Macovschî, dr. St. Nîcolau, Mihail Roller, dr. N. Gh. Lupu, dr. D. Danielopolu, Gh. Călinescu, M. Ralea şi alta; general maior Mihail Florescu, şeful Direcţiei Superioare Politice a Armatei, Zaharia Stancu, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., dr. Iosif Bogdan, vice-preşedinte al ARLUS-ului, dr. C. Dimitriu, secretar general al ARLUS-ului, precum şi numeroşi alţi oameni ai ştiinţei şi culturii, reprezentanţi ai organizaţiilor s de massă, aî’ Armatei, muncitori şi muncitoare fruntaşi în producţie, ziarişti români şi străini, etc. Din partea Ambasadei Sovieticeerau de faţa : S. A. Pivevaro y* prim secretar de Ambasadă». I. P. Niki-tin, secretar de Ambasadă şi ’S. M. Elribekov, şeful secţiei consulare, SALUTUL GUVERNULUI, Al COMITETULUI NAȚIONAL PEN-, TRU ORGANIZAREA SAPTAMANII PRIETENIEI ROMANOSOVIETICE,ŞI AL A.R.L.U.S. Salutând delegaţia sovietică în numele Guvernului, al Comitetului Naţional pentru organizarea Săptămânii Prieteniei Romino-Sovietîce şi al ARLUS-ului, d. N. PopescuHoreanu, ministrul învăţământului Public, a subliniat că poporul român iubeşte poporul sovietic ca pe mapete său prieten, ca pe eliberatorul şi sprijinitorul său; el iube pe oamenii sovietici ca pe fra săi mai mari, de la care învaţă cum să construiască socialismul în propria lui ţară, ca pe oamenii celei mai înalte culturi, ca pe cei mai vajnici luptători împotriva aţâţătorilor la un nou războiu, pentru pacea şi progresul lumii, pentru care luptă şi poporul român. Considerăm sosirea delegaţiei sovietice în mijlocul nostru — a spus d. N. Popescu-Doreanu — ca pe un ajutor preţios în acţiunea noastră de adâncire a prieteniei româno-sovietice, în lupta pentru desvoltarea culturii noastre noui, socialistă in fond şi naţională ca formă, în munca şi lupta pe care o ducem pentru construirea socialismului în ţara noastră. După ce a mulţumit VOKS-ului, care a organizat venirea delegaţiei sovietice, şi membrilor delegaţiei pentru cinstea pe care o fac ţării noastre, vorbitorul a spus în încheiere : Daţi-mî voie să vă întâmpin in Capitala noastră cu acel salut pe care il veţi auzi pretutindeni unde veţi merge, îzvorît din dragostea nestăvilită a întregului nostru popor : Trăiască prietenia româno-sovietică! Cuvântul de bun sosit al d-lui N. Popescu-Doreanu a fost subliniat prin puternice aplauze. RĂSPUNSUL ACAD. N. N. ANICIKOV Răspunzând, academicianul N. N. Anicikov, preşedintele Academiei de Medicină din URSS şi şeful delegaţiei sovietice, armulţumit penntru primirea călduroasă făcută de, oamenii muticii din R.P.R., exprimând apoi satisfacţiadelegaţiei sovietice de a, putea cunoaşte mai de aproape marile izbânzi obţinute de poporul român în domeniul economic, cultural şi ştiinţific. Tn acelaş timp, delegaţia sovietică va fi bucuroasă săîmpărtăşească oamenilor muncii din ţara noastră experienţa popoarelor’ sovietice in construirea unei culturi nouii socialiste şi în făuri- -— ^ (Continuare in pag. 3-a) Membrii delegaţiei soriattot primiţi ca fissa ÎS sosirea la Capitală UNIUNEA SOVIETICA, PRIETENA ŞI APĂRĂTOAREA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE de M. BELICOV Uniunea Sovietica acordă un permanent ajutor poporului român în sforţările lui îndreptat® spre construirea bazelor socialismului şi întărirea independenţei politice şi economice a ţării sale. În ultimii cinci ani, massela popular® din România" au cunoscut bine ce prietenă măre șî sinceră au în persoana "Uniunii Sovietice iubitoare de pace, încă din timpul celui de-aî doilea război mondial, când victorioasele armate sovietice fugăreau spre Apus hoardele hit- teriste, apropiindu-se de frontiera României şi după ce au trecut-o într’o serie de puncte, guvernul sovietic, în Aprilie 1944, a declarat că nu urmăreşte scopuri de cucerire şî că intrarea trupelor sovietice în România nu este dictată, decât de o necesitate a războiului. In legătură cu eliberarea României de sub jugul cotropitorilor germano-fascişti de către eroica armată sovietică, guvernul sovietic a socotit necesar să mai confirme odată, in August 19tt. fa f.'IliricM .* v: tii-i irVre de gândi să ştirbească independenţa, României în nici uun fel. Dimpotrivă, Uniunea Sovietică urmărea scopul să ajute poporul român să restabilească independenţa României. Amistiţiun semnat la 12 Septembrie 1944 de către guvernul român şi cel sovietic a pus începutul unei colaborări strânse între Uniunea Sovietică şi Roraâsîa. Imediat după asmistiţin, tininunea Sovietică, împlinind dorinţa arzătoare a poporului român, a satisfăcut cererea, guvernului român şi a acceptat instaurarea administraţiei române pe teritoriul Ardealului de Nord, rupt din România de către Hitler în 1940 şi trecut de către el Ungariei fasciste de atunci. La 8 August 1945, guvernul sovietic, ţinând seamă de participarea activă a României de partea aliaţilor la lupta împotriva Germaniei hitleriste şi de aportul poporului român la cauza adrobării Germaniei naziste, a hotărît să reia relaţiile diplomatice cu România şi să facă schimb de miniştri plenîpote,ui ţiavi. Astfel, Uniunea Sovietica a stabilit relaţiile diplomatice cuRomânia cu mult înaintea altor mari puteri, întrucât Statele Unite şi Anglia ia doreau desvoltara» democratică a României, cautau diferite motive ca să mai întârzie recunoaşterea guvernului român. Uniunea Sovietică nu s-a mărginit să dea României noul numai un sprijin diplomatic ci a acordat poporului român şi un mare ajutor economic. Se ştie că, in legătură cu o secetă puternică şi o recoltă proastă din 1945, România a trecut printr'o foarte grea situaţie alimentară, care intr’o serie de regiuni a luat proporţiile unui dezastru naţional. Guvernul sovietic a pus la dispoziţia populaţiei din România un împrumut de 158 000 tone grâu şi de 150.000 tone porumb. Guvernul sovietic a acceptat să restituie o parte din flota navală de război şî din cea comercială, dîi? vasele ce-î aparţi (Continuare în ru*!?, 2-a)