Universul, noiembrie 1949 (Anul 66, nr. 256-279)
1949-11-02 / nr. 256
mspfssi UNIVERSUL SUS1EA DELEGAU SOVIETICE (Urmare din gi&gâsas» î-a) Tpa nmiiî cnriptatî farn rliîSP C.llPOVâtlî îndcIlinCftĂÎe ?»U iiC'-P^rît Ă rea nouii societăţi fără clase. Chezăşia succesului muncii voastre constructive şi a clădirii unei vieţi fericite în patria voastră — a încheiat academicianul N. N. Anicikov — este prietenia puternică, frăţească, cu popoarele sovietice, este ajutorul continuu pe care sunt gata să vi-l dea popoarele sovietice şi genialul lor conducător, Iosif Vissarionovici Stalin. Ovaţii îndelungate au acoperit ultimele cuvinte ale academicianului Amcîkov. Simţimantul de adânca prietenie faţă de poporul roman, care însufleţea cuvintele distinsului om de ştiinţă sovietic, au impresionat puternic pe toţi cei prezenţi. La plecare, delegiţia sovietică a fost din nou obiectul unei înflăcărate manifestaţii de simpatie. (Agerpres) Săptămâna Prieteniei Româno-Sovietice ASTĂZI SE DESCHIDE INTR’UN CADRU FESTIV, EXPOZIŢIA „U.R. S. S. IN FRUNTEA LUPTEI PENTRU PASE" Săptămâna Prieteniei Româno- Sovietice se deschide azi în Capitală prin inaugurarea, intr’uri cadru festiv, 3.,Expoziţiei „IJP.SS în fruntea luptei, pentru pace“. Expoziţia reprezintă o minunată realizare documentară, de proporţii grandioase, care va înfăţişa oamenilor muncii din ţara noastră, prin fotografii, picturi, desene, diarame,fiftţel ţării, etc., lupta eroica a popoarelor sovietice pentru pace şi progres, începând de ■ la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, şi până astăzi. Expoziţia este concepută şi realizată în condiţii de înalt nivel artistic. Pictorii, sculptorii, decoratorii noştri de seamă, tehnicienii şi muncitorii care au lucrat la amenajarea acestei Expoziţii, s’au întrecut pentru ca Expoziţia^ să glindească în modul cel mai sugestiv măreţele evenimente şi T în® făptuiri din ara Socialismului victorios. Hala vastă a Expoziţiei este dominată de statuia înalta de 8 metri, a Generalisaimul Stalin, executata de sculptorul Maximilian Schulman. Statuia, în gips alb, se profilează în toată măreţia ei pe un fond roşu. In fund, deasupra, se află portretul lui Lenin. Alături , este scris: „Marele Stalin a dus şi duce poporul nostru pe calea glorioasă a comunismului. Numele lui Stalin este înconjurat de stima şi dragostea neţărmurită a' popoarelor. El exprimă măreţia Uniunii Sovietice victorioase şi cheamă la luptă pentru viitorul fericit al omenirii. — V. M. Molotov“. CELE DOUA PARTI ALE EXPOZIŢIEI Expoziţia se compune din două părţi. Sala de sus, în dreapta intrării este amenajată în forma unui lung culoar. Vizitatorului care parcurge acest culoar i se înfăţişează treptat în mod cronologic şi în imagini vii, de o execuţie artistică desăvârşită, toată istoria Uniunii Sovietice, toată munca şi lupta ei glorioasă în cei 320 de ani de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. Urmează o impresionată dioramă — o pictură în relief, în care oamenii, obiectele, clădirile, sunt decupate şi plasate în adâncime, ca pe o scenă — înfăţişând asaltul palatului de iarnă, în Octombrie 1917. De jiur împrejur fotografii, picturi, desene, citate, evocă împrejurările istorice ale Mării Revoluţii Socialiste. Deasupra, sunt cuvintele genialilor conducători ai Revoluţiei. „Revoluţia noastră din Octombrie a inaugurat o nouă epocă în istoria universală, „ Lenin“. „Revoluţia din Octombrie nu este o revoluţie numai „în cadrul naţional“. Ea este înainte de toate o revoluţie cu caracter internaţional, mondial, căci ea înseamnă o cotitură radicală în istoria universală a omenirii, cotitura de la lumea veche capitalistă, la lumea nouă socialistă. — Stalin". Vedem apoi imagini din zilele grele ale războiului civil, intervenţia străină, gărzile albe. Armata Roşie "ia fiinţă şi sdrobeşte pe inamici,consolidând definitiv cuceririle portopilui. FAZELE CONSTRUIRII SOCIALISMULUI Iată apoi fazele reconstrucţiei şi ale construirii socialismului. Cu fiecare pas, ai în faţă noui realizări, noui victorii: măreţele planuri cincinale staliniste, creşterea vertiginoasă a producţiei industriale, colectivizarea şi mecanizarea agriculturii. Fabrici, uzine noui, baraje, linii electrice, iau fiinţă peste tot. Dar dacă vizitatorul, privind in stânga sa, parcurge această nemaîpomenită înflorire în toate domeniile, ilustrată in imagini din cele mai grăitoare, în dreapta el vede, In antiteză, în lagărul capitalist desvoltarea crizei economice, haosul politic. In 1933, când URSS înfăptuiește cu elan al doilea plan cincinal, in Germania este instaurat regimul criminal al lui Hitler. Vedem pregătirile de război ale Germaniei naziste. Anul 1941, bestiile hitleriste se reped asupra Uniunii Sovietice. începe Marele Război pentru Apărarea Patriei. Distrugerile provocate de fascişti, lupta eroică a popoarelor sovietice sub comanda genială a marelui Stalin, sunt redate impresionant. Fascismul este răpus. O fotografie în relief înfăţişează, cu un frumos joc de lumini, grandioasa sărbătorire a Zilei Victoriei, în Piaţa Roşie. FORŢELE PĂCII ŞI ALE SOCIALISATULUI CRESC IN INTREAGA LUATE Aci, odată cu cotitura de 180 grade pe care o face culoarul, intrăm intr’o nouă perioadă de istorie, aceea care urmează victoriei. Forţele păcii şi ale socialismului cresc în întreaga lume. Către URSS se îndreaptă acum privirile tuturor popoarelor paşnice. Ţările demonocraţiilor populare, eliberate de Uniunea .-Sovietică ,smulg puterea din mâinile exploatatorilor şi pornesc rsla^construirea socialismului. O secţiune^specială esteîconsacrată 4“ construcţiei socialismului In ţara noastră. Şî adit aruncându-ne privirile de de cealaltă parte a culoarului, avem în faţă imaginea de astăzi a lumii capitaliste. Meria masselor, crize, şomaj, greve, poliţia reacţiund reprimând sângeros manifestaţiile muncitoreşti. Culoarul se transformă apoi, pe câţiva metri, în sală de cinematograf, în care la un ecran redus, diapozitive înfăţişează aspecte din opera de reconstrucţie în URSS. Un panou cuprinde o reuşită alegorie. • Globul pământesc este înfăţişat sub forma unui mare cadran de ceasornic. Deasupra, făptura viguroasă a unui muncitor, simbolizând socialismul, trage minutarul care nu mai are decât puţine minute pentru a arăta ora 12, ora victoriei definitive. De minutar se cramponează zadarnic, prăbuşindu-se unul câte unul, nişte pigmei înspăimântate, în care nu e greu să recunoşti pe Truman, Churchill, Bevin, i de Gaulle, toată banda aţâţătorilor la un nou război. Alte caricaturi, foarte reuşite, biciuiesc cosmopolitismul, şantajul atomic, planul Marshall, Pactul Atlanticului. PRIMAVARA OMENIRII, COMUNISMUL Ultima porţiune a culoarului, pe unde ne întoarcem din nou în hala mare, înfăţişează, în minunate imagini, viaţa de astăzi a URSS: „Primăvara omenirii, comunismul“. Şirurile de fotografii, înrămate în frumoase fiori de câmp, oglindesc avântul extraordinar al tehnicei sovietice, al ridicării culturale şi ştiinţifice, grija stamnistă pentru sănătatea poporului, arenele sportive, grandoasele demonstraţii din Piaţa Roşie. In această parte, o a doua diorama, o machetă impresionantă ca proporţii şi ca realizare, înfăţişează marele baraj de pe Nipru (DsVeproghes), gigantica operă a constructorilor sovetici, refăcută total după ultimul război. De data aceasta, dorama trăieşte, este ca şi cum te-ai afla aevea în faţa stăvilarului. Nu numai că pilonii şi întreaga construcţie sunt perfect reproduse în adâncime, dar ingeniozitatea ehrboienilor noştri a făcut ca apa să curgă într’adevăr peste preaplinul barajului, rostocol indu-se la vale, dând o puternică impresie a realităţii. Alături, machete mari înfăţişează podurile rulante, elevatoarele, liniile electrice de înaltă tensiune, prin care energia colosală înmagazinatăde baraj, este distribuită pe o vastă regiune. Tot aci, montaje fotografice sugestive oglindesc lupta pentru pace a oamenilor muncii din întreaga lume, în frunte cu Marea Uniune Sovietică, Congresele de la Moscova, Wroclaw, Budapesta, București Milano, Sofia, Peking, New-York, etc. ALTE ASPECTE INTERESANTE In hala mare a Expoziţiei, o scară monumentală coboară la parter. Aci se găsesc standurile de cărţi şi o sală de cinematograf. Tot aci, Expoziţia prezintă unul din aspectele sale cele mai interesante: pe pardoseala de marmoră a sălii de jos, apare în mijloc, ca un mare medalion, harta desfăşurată a întregului glob pământesc. Intr o scobitură a pardoselii, în formă de elipsă, având axul mare de 9 metri şi axul mic de 4,5 metri, mapamondul pluteşte pe fondul azuriu de dedesubt, susţinut de legaturi invizibile, ca în spaţiu. Privind de pe margine, vizitatorul are în faţă în mod elocvent poziţia geografică a celor două lagăre: de o parte, lagărul păcii şi al socialismului, în frunte cu marea Uniune Sovietică, colorată în roşu, apoi, ţările democraţiilor populare şi întinsa Republică Populară Chineză, în roşu haşurat cu alb. Macheta iluminată a turnurilor Kremlinului se înalţă în dreptul Moscovei. De cealaltă parte, colorat în cenuşiu, lagărul imperialismului, ţările coloniale şi marshallizate. In numeroase puncte ale acestui lagăr, pâlpâie necontenit becuieţe roşii, arătând că forţele păcii, conduse de partidele comuniste şi muncitoreşti, luptă pentru o pace trainică. De jur împrejur, în opt limbi diferite, o lozincă este luminată puternic : „Lumea păcii impune pacea lumii“. Un minunat joc de lumini reliefează întinderea şi forţa crescândă a lagărului păcii. Prin caracterul ei sugestiv şi mobilizator, Expoziţia „URSS în fruntea luptei pentru pace“, constitue pentru poporul nostru muncitor o armă în lupta dusă alături de popoarele din întreaga lume, în frunte cu glorioasa Uniune Sovietică, pentru apărarea şi consolidarea păcii. (Agerpres). DATE BIOGRAFICE Acad. N. N. ANICSCOV Președintele Academiei de Medicină din U.R.S.S., Laureat al Premiului Stalin. S-a născut în 1885. Este unul din cei mai de seamă anatomopatologi din Uniunea Sovietică, autor a numeroase lucrări (115), dintre care cele mai importante se referă la artero-scleroză, colorarea intravitală şi sistemul reticulo-endotelial. In momentul de faţă, este preocupat de citopatologie şi de patologia comparată a bolilor infecţioase. La 25 octombrie 1947, a fost numit membru de onoare al Academiei de Medicină. Prof. T. S. GORBUNOV Vicepreşedinte al Asociaţiei Unionale pentru răspândirea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice. S-a născut în Gubernia Vitebsk, în 1904, din părinţi argaţi; el însuşi a fost argat de la verpeda de 11 ani, până la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. După Revoluţie, deschizându-i-se largi perspective, la fel ca milioanelor de foşti asupriţi, el învaţă şi studiază la Facultatea de Istorie din Minsk. A fost redactor la Gazetă Muncitorilor Agricoli şi corespondent al ziarului „Pravda” timp de 7 ani. In perioada Marelui Război pentru Apărarea Patriei, organizează lupta partizanilor din Belorusia, el însuşi luând parte la aceste lupte. Pentru activitatea sa ştiinţifică, pentru faptele sale de vitejie, în luptele împotriva ocupanţilor nemţi, a fost decorat cu Ordinul „Lenin”, „Drapelul Roşu” şi alte 7 Ordine şi Medalii. Ca istoric, a participat la Congresul Slavilor din America, reprezentând Uniunea Sovietică. Este autorul a numeroase cărţi de istorie, colaborator al Academiei de Ştiinţe Sociale, profesor de istorie la Facultatea de Medicină din Moscova şi Deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. Acad. A. I. OPARIN Director al Institutului Biochimic al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. S-a născut la 2 Martie 1894 în Uglici, regiunea Iaroslav. In 1939 a fost ales membru al Academiei de Ştiinţe, specialitatea biochimie. Lucrează în domeniul fermenţilor vegetali. Este membru al Asociaţiei pentru studierea naturii, din Moscova şi al Asociaţiei Unionale a chimiştilor „D. I. Mendeleev V. V. IVANOV Scriitor Membru în Secretariatul Uniunii Scriitorilor Sovietici. S’a născut în 1895. Fiu de învăţător. După Congresul Unional al Scriitorilor Sovietici, a fost ales membru în Secretariatul Asociaţiei Scriitorilor Sovietici. Primele opere i se tipăresc in 1915: Trenul Blindat (1922);; Nisipuri albastre (1923) ; Povestiri despre Partizani (1923) — în care arată lupta eroică a partizanilor. O călătorie în ţara cere încă nu există (1930); Povestirile Brigadierului M. N. Sinătin (1931); Aventurile fachirului (1935). Siafianovistul N. A. ROSSUSKI de la Uzina „Calibr” Moscova, a organizat munca stahanovistâ colectivă în sectorul său. A început să lucreze ca ajutor de zidar. A urmat cursurile şcolii de pe lângă Uzină, devenind strungar, şef, de echipă şi apoi , în 1938, maestru într’un sector , de producţie. In 1946, a fost numit maestru şef, în care calitate s’a remarcat prin aceea că a întărit disciplina muncitorilor, a planificat munca pe secţii şi a instruit muncitorii codaşi. Popularizându-se experienţa lui în Uzina „Calibr”, numărul sectoarelor stahanoviste a crescut până ce întreprinderea a devenit stahanovistă. Pentru meritul de organizator al muncii, stahanoviste colective, Guvernul Sovietic i-a acordat Premiul Stalin. ANSAMBLUL SOVIETIC DE DANSURI POPULARE „BEREOZCA“ Ansamblul coreografic „Berestrie de amator“ din colhozurile din Moscova condus de R.S.F.S.R. unde s a evidenţiat orea N. S. Nadejdina a fost creat acum un an. Acest ansamblu a luat fiinţă după concursul cercurilor arti-colectivul unificat al regiunii „Kalinin“, care a executat dansul rus „Bereazca“ (Mesteacănul). Fetele, participante ale cercurilor artistice de amatori de pe lângă cluburile colhoznice , îmbrăcate în lungi sarafane înflorate, se mişcau lin pe scena imensă a Teatrului Mare din Moscova, despărţindu-se şi din nou apropiindu-se în cercul viu al horei de fete. Apoi pătrundeau în cerc flăcăii şi hora liniştită se învolbura în vârtejul voinicesc de nestăvilit al dansului rus. Părea ca pe scena Teatrului Mare a venit însuşi tineretul colhoznic. Cele mai talentate elemente din cercurile artistice de amatori din colhozuri au format baza ansamblului la către s’au alăturat cei mai buni dansatori din cercurile de dansuri de pe lângă întreprinderile din Moscova şi elevi ai şcolilor Teatrului Mare. De la început ansamblul a cucerit dragostea spectatorilor sovietici. El s-a produs pe scena Teatrului de Estradă „Ermitaj“, a luat parte la mai multe spectacole din Moscova, a dat numeroase concerte în fabrici, uzine şi în cluburile colhoznice. Repertoriul tinerilor membri ai ansamblului a fost completat şi îmbogăţit, totuşi numărul cel mai apreciat, cel mai popular a rămas hora fetelor „Bereazca“ al cărui nume îl poartă şi ansamblul. Printre numeroasele dansuri populare ruseşti horele fetelor ocupă un loc deosebit. In niciun alt dans n’a fost exprimat atât de plin, atât de limpede şi atât de larg, sufletul omului rus. Acest dans se apropie de frumuseţea calmă a naturii ruse, de cursul măreţ al râurilor sale, de întinderea nemărginită a câmpiilor şi pădurilor sale. In el se oglindeşte în acelaş timp viaţa fericită a satului colhoznic. La cel de al doilea festival mondial al tineretului democrat de la Budapesta ansamblul coreografic „Bereazca“ a obţinut premiul I la concursul de dan- Iuri populare, dovedind superioritatea artei sovietice care-şi trage toată bogăţia şi vigoarea din legăturile sale cu massele populare. Numeroasele numere, de un înalt nivel artistic, executate de acest ansamblu popular, hora rusă a fetelor „Bereazca“, „Dansul fetelor“, „Lebeduşca“ (Lebăda), „Neteliţa“, (Viscolul). ..Hora din Nord“ şi altele au stârnit admiraţia şi entuziasmul spectatorilor. Ansamblul sovietic de dansuri populare „Bereazca“ care soseşte in ţara noastră pentru alua parte la festivităţile din cadrul Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice constitue un model viu, vrednic de urmat pentru arta noastră, un nou ajutor pe care dă Ţara Socialismului pentru înfăptuirea revoluţiei culturale în țara noastră. Echipa de dansatoare ŞTIINŢA ŞI TEHNICA SOVIETICĂ După Marea Revoluţie din Octombrie ,ştiinţa şi tehnica, eliberate de cătuşe, au fost puse în slujba poporului muncitor. Ştiinţa nouă sovietică, se deosebea profund de ştiinţa veche prin caracterul ei. "Ştiinţa devenea a poporului, deplin accesibilă oricui avea dorinţă şi aptitudini pentru cercetările ştiinţei şi a tehnicei. • In Uniunea Sovietică, pentru prima oară în istoria omenirii, teoria ştiinţîRSă creată de Marx şi Eilgels, dezvoltată de Lenin şi Stalin, a denit o teorie conducătoare a activităţii societăţii. Savanţii sovietici au căpătat posibilităţi excepţionale pentru desvoltarea activităţii lor creatoare. Sfaturile şi îndrumările lui Lenin şi Stalin, care au susţinut călduros pe savanţii, inginerii şi inovatorii sovietici, au determinat, in chip hotărîtor marile succese ale ştiinţei sovietice. In marea Ţară a Socialismului sunt create cele mai favorabile condiţiuni pentru desvoltarea tehnicii. Sunt create condiţii favorabile pentru creaţia poporului ai cărui talentaţi fii îmbogăţesc în ritm impetuos toate ramurile tehnicii. Ne vom adresa cifrelor care ne vorbesc elocvent de progresele enorme ale ştiinţei sovietice. Academia de Ştiinţe din Rusia număra înainte de Revoluţie 47 de academicieni, 212 lucrători ştiinţifici, 5 laboratoare şi 5 muzee. Până în anul 1945 numărul academicienilor a crescut la : 137 academicieni, 200 membri corespondenţi şi 4000 lucrători ştiinţifici, 16 laboratoare şi 25 muzee. Savanţii sovietici dau rezolvări îndrăzneţe şi originale celor mai complicate probleme. Tehnica sovietică nu este o chestiune particulară a diferitelor persoane, aşa cum se petrec lucrurile în ţările capitaliste. Succesele realizate de tehnica sovietică se explică în primul rând prin faptul că în ţara Sovietelor nu există exploatarea omului de către om. Iar stăpânul fabricilor şi uzinelor este înSTÎ şi poporul muncitor. Statul Sovietic cu orânduirea sa socialistă a sfârâmat toate lanţurile ce încătuşau gândirea creatoare a inventatorilor, constructorilor şi inginerilor, dându-le libertatea şi posibilitatea de a-şi realiza în practică ideile. Dacă vom examina desvoltarea industriei sovietice, atenţia noastră va fi atrasă de construcţiile inginereşti, care au putut fi realizate numai după instaurarea Puterii Sovietice. Dovezi în acest sens sunt canalul „Stalin“ dintre Mările Albă şi Baltică, canalul Moscova-Volga, centrala hidro-electrică de pe Nipru, metropolitanii din Moscova, numeroasele noui linii de cale ferată, uzinele electrice, centralele termo-electrice şi numeroase alte măreţe construcţii. Numai orânduirea socialistă a fost în stare săfere inginerilor condiţiile, ştiinţa şi tehnica, necesare pentru realizarea acestor proecte. Omul de ştiinţă, inginerul, inovatorul sau inventatorul sovietic sunt pătrunşi de un înalt pa- triotism, punând toată creaţia lor în slujba patriei şi a poporuri. In Marele Război de Apărare a Patriei, savanţii sovietici au depus toată experienţa şi creaţia lor preţioasă ■ pentru înfrângerea, cât mai’ grabnică a duşmanului, contribuind la crearea , puternicelor arme de care s’a folosit invincibila Armată Sovietică. Activitatea intelectualităţii sovietice în timpul războiului, şi-a câştigat o laudă meritată dirin partea Generalisimului Stalin. In Uniunea Sovietică orice inventator este încurajat şi ajutat pentru reuşita lucrărilor sale. Ast- fel, în anul 1917, fu mobilizat în Armata Roşie un tânăr de la ţară — Ivanov Kudanev, care avea mari aptitudini pentru aviaţie. Aesta insistă să fie trimis într’o unitate militară de aviaţie pentru a-şi valorifica planurile. După progrese rapide, este trimis la Academia de aviaţie militară, pe care o termină cu diploma de inginer. Astăzi el este general locotenent, Erou al Muncii Socialiste, celebru constructor al bombardierelor I 1-4 şi al faimosului avion de asalt 1 1-2 poreclit de hitlerişti „moartea neagră“. Tot în domeniul aviaţiei, sunt cunoscute în tehnica mondială, aparatele de vânătoare iac-I şi iac* 3, construite de Alexandru Iacovlev — general locotenent în Armata Sovietică. In literatura tehnici mondială sunt descrise şi apreciate cu mult Interes puternicele locomotive „FD“ şi „IS“ construite de tehnicienii sovietici. Lucrările academicienilor L. I. Mandelstamm, V. D. Populski, XS. A. Andronov şi N. M. Crâlov, au adus concluzii dintre cele mai importante, din punct de vedere teoretic şi practic, în domeniul radioului şi a mecanicei. Cercetarea fenomenelor interferenţiale a permis academicianului V. P. Linenic să construiască aparate care deschid noui perspective în cercetarea calităţii şi a preciziei diverselor piese folosite la construirea aparatelor astronomice, etc. O remarcabilă descoperire este a academicianului L. I. Mandel - Landsberg în domeniul difuzării stamm şi a academicianului G. S. combinate a luminii. In domeniul matematicii, savanţii sovietici au adus contribuţii din cele mai însemnate. Rezultatele obţinute de matematicienii: I. M. Vinogradov în domeniul teoriei numerelor; I. G. Petrovschi, S. C. Spialev şi V. I. Smirnov în domeniul teoriei ecuaţiilor diferenţiale", sunt dintre cele mai preţioase. Cercetările savantului sovietici A. N. Nesmetanov au pus într’o lumină nouă importantul domeniu al compuşilor organometalici. In. statele capitaliste,,,. Ştiinţa este la discreţia ..bancherilor, şi folosită de ei ,numaiatunci, când ea le-ar putea aduce beneficii. In Uniunea Sovietică, ştiinţa şi tehnica sunt dezvoltate în toate domeniile _ pentru ja îmbunătăţi viaţa omului. întreaga orânduire socială a Uniunii, Sovietice este'bazată pe știin-Î5-ItTcanJurațiii'de gti.ja.şi de sprijinul~PAdului^Gomnast' (b) și a ^u\jrnt®risbyietîc, savanţii din Lk.iS ."Si 'S^JiKrează că sârguinţă, pe*lfff|||iEr * sus stea" RrifJ^âțîoBalizările șt Inovaţiile introduse iîn munca lor,:Ftehnicenii ştlsavdnţiî , sovietici aduc o preţioasă dfentrl|iu ie statului,.realizând însemnare1! economii. Astfel,în uzina de utomobile „Stalin“ din Mosdova, * în“bursul anului 1948, 4220, invenţii .■ fiind ^aplicate, au permis o^ecpbwtă^ne 11.600.000 ruble. Statul ‘ Sovietic răsplăteşte aşa cuml se cuvine pe savanţii şl Inventatorii săi, aceasta în vreme ce în ţările capitaliste, ei sunt nevoiţi să-şi'1 .varfdă invenţiile, sau să rămână?mdfîtprl de foame, ori chiar sir rile forestaji ' pentru ca au îndrăznit să aducă o contribuţie ştiinţifică neplăcută trusturilor. Ştiinţa oamenilor ^sovietici este un factor principal pentru progresul şi pacea omenirii. Ştiinţa,,sovietică va duce tot mai sus'fvnctoriosul stindard al raţiunii sil,al^rdgipsului,stindard care călăuzeşte 5 phintoţi adevj^rtiifoameni ."de 'silinţă.'din ' luneEnfflQr . l AR itcpf £ASJw! A N ——■■ /t? s • Lucrările traduse de Institut de Studii Româio- Sovietic cu prilejul comemorării lui ,§E. Cemâşevski Rosenthal M.: Concepţiile filosofice ale lui N. G. "Cemâşevski.', 77. pag. .Biejţcă'Cov • N.: N. G. Cemâşevski; Jţa'pag. laafianjpv G. V: Teoria estet|(S aţirii N. G. Gerniâşevski. 6®1,pag. Plosenithal M.: Vederile filosofice ale lui N. G. Cemâşevski, 81 pag.-Victoria ideilor materialiste ale lui N. G. Cemâşevski, 92 pag. Evgrafov E. V.: Concepţiile filosofice ale lui N. G. Cemâşevski, 151 pag. Poznanski N. F.: Opiniile didactice ale lui N. G. Cemâşevski, 35 pag. Hoffenscherer V.: Cemâşevski şi apusul reacţionar, 40 pag. Cronica filmului de ALEXANDRU DRUCAN Judecata onoarei Dobrotvorski, un savant talentat şi cinstit, nu caută să adâncească inţelesul real al vieţii. El încearcă să transforme ştiinţa într’un turn de fildeş în care se închide. Din această cauză, este naiv în relaţiile sociale, iar în politică un dezorientat. Datorită miopiei politice, în ciuda bunelor sale intenții, face jocul colaboratorului sau Losev, orgolios, îngâmfat, egoist, dorite de publicitate, tipul re-,prezentativ al cosmopolitului. Losev plecat la un congres în America, putețică acolo descoperirile asupra unui preparat medical făcute în laboratorul Institutului de sub conducerea lui Dobrotvorski. întors în patrie şi criticat într’o şedinţă a Academiei, Losev debitează stereotipele argumente ale cosmopoliţilor: „ştiinţa nu are hotare”, „ştiinţa e universală“, „ştiinţa nu are patrie”, etc., în dosul cărora,se d ascund tendinţele expansioniste ale imperialismului american. In loc să arunce sămânţa activităţii lor ştiinţifice în ogorul ţării căreia ii aparţin, şi care-i sprijină prin munca paşnică a întregii colectivităţi, Losev şi Dobrotvorski sporesc potenţialul ştiinţific şi economical imperialiştilor cari ameninţă cu războiul. Scoaterea preparatului la mezatul bursei internaţionale va sili colectivitatea în sânul căreia trăiesc să cumpere cu bani grei patentul înstrăinat sau să , cumpere la preţuri enorme prepa- ’ ratul gata fabricat. Iată unde duce astăzi „ştiinţa universală“. Câtă vreme lumea e împărţită în două tabere, una din ele fiind tabăra războiului, este o gravă eroare să ne imaginăm că ştiinţa ar putea fi cruţată de primejdia de a fi întrebuinţată în scopuri agresive de către imperialişti. Cazul Losev-Dobrotvorski este supus, la cererea academicienilor, unei judecăţi publice, „judecăţii onoarei”, o nouă formă de influenţă socială asupra atitudinii omului, care face apel la conştiinţa lui, judecată din care omul „ori renaşte, ori este înlălcmat din sânul colectivităţii“. In urma asprului rechizitoriu făcut de academicianul Vereischi, un vechi şi sincer prieten al lui, Dobrotvorski găseşte puterea de redresare datorită temeliilor morale oneste. Losev, însă, ambiţios, vanitos, plin de el, se menţine pe poziţia greşită a cosmopolitismului care duce la desconsiderarea totală, la oprobiul public, la înlăturarea din sânul colectivităţii. „Judecata onoarei“ tratează o importantă problemă ideologică: influenţa nefastă a cosmopolitismului în ştiinţă. Alexandru Stal, autorul scenarului, a reuşit să rezolve această problemă într’un mod just. El a arătat cu claritate adevărata faţă a cosmopolitismului, ca armă a expansionismului american. Scenaristul a ştiut să dea acţiunii un dramatism de o intensitate deo- sebită să prindă savanţii sovietici, atât în viaţa ştiinţifică, cât şi în relaţiile lor sociale, redând minunat patriotismul sănătos care stă la baza activităţii lor. Regisorul A. Rom a reuşit să dea viaţă, cu ajutorul peliculei, textului de o înaltă principialitate şi o desăvârşită ţinută ideologică şi morală. Interpreţii filtrului au reuşit, cu un viguros realism, să umanizeze personagiile scenariului. Boris Cirkov a creat din academicianul Vereiski, personagiul cel mai emoţionant al filmului, făcând din acuzarea adusă de la tribuna judecăţii onoarei, o puternică şi pătrunzătoare critică acelora cari nu au înţeles că adevăratul savant, trebue să fie un om nou, un om pătruns de înaltele principii ale moralei proletare, luptător neobosit pentru cauza păci străbătut de un înflăcărat patriotism şi o dragoste profundă faţă de om. Ultimele cuvinte ale rechizitoriului: „Cui aţi vrut să încredinţaţi comorile ştiinţei noastre?". Celor’ cari tind să asvârle omenirea într’un nou război! Nu vom îngădui! In numele fericirii omenirii, nu vom îngădui. întreaga omenire priveşte spre noi. Noi suntem speranţa ei. Cel care a cucerit gloria aci, în Uniunea Sovietică, a cucerit-o în lumea întreagă", sunt transformate prin accentul impresionant şi prin chipul său hotărât şi impunător, într’o convingătoare chemare la realitate a celora cari încă mai şovăie asupra atitudinii pe care trebuie s-o aibă un savant. Problema greu de rezolvat, dar pe care Annenkov a dus-o magistral la bun sfârşit, constă în aceea că trebuia să redea un personaj naiv, dezorientat, lipsit de puterea de discernământ asupra celor ce se petrec în jurul său, dar totuşi cinstit şi bine intenţionat. Un personagiu care în urma asprului rechizitoriu rostit de la tribuna judecăţii onoarei, să găsească resursele necesare de energie morală pentru a-şi recunoaşte greşala, revizuindu-şi atitudinea antipatriotică, devenind un om nou, fericit că a ales drumul luminos al ştiinţei constructive, dobândind fericirea pe care o află un om numai atunci când descoperă .. ..evăul. Annenkov are o mare creaţie în rolul profesorului Dobrotvorski. El reuşeşte să facă spectatorul să se îngrijoreze de soarta savantului care nu înţelege că ştiinţa nu poate fi despărţită de politică, iar la sfârşit reuşeşte să trezească în spectator bucuria când, în urma rechizitorului, savantul renaşte moraliceşte. Rolul profesorului Losev, interpretat de Svobodin, nu este mai simplu decât celelalte roluri. Svobodin dă viaţă unui personaj, negativ prin caracterului poziţia sa antipatriotică, reuşind, cu mult tact, printr’o gamă întreagă de stări sufleteşti, să prezinte egoismul, încrederea de sine nemărginită, goana după publicitate ieftină a profesorului Losev. Prin interpretarea sa magistrală Svobodin stârneşte în spectatori antipatia pe care Losev o merită din. ..pJob Jizneva redă în mod fericit chipul unei savante sovietice, colaboratoare şi prieteni devotată a soţului ei, care caută să-i arate drumul greşit pe care a pornit. Un alt persifgiu reuşit este Kurciatov, tipul caracteristic al birocratului, fără punct de vedere propriu, lucru care-l pune în situaţii caraghioase. O femee, superficială tiranizată de soţul ei, este Soţia profesorului Losev. Filmul reuşeşte să exprime înaltul patriotism al savanţilor sovietici în lupta lor neobosită împotriva cosmopolitismului. „Judecata onoarei“, atât prin tema sa cât şi prin desăvârşita interpretare, este o mare realizare a cinematografiei sovietice. Pentru deosebitele calităţi artistice, pentru marea lui valoare morală şi ideologică, filmul a fost distins cupremiul „Stalin”. Scenă din filmul „Judecata onoarei” COMITETUL NAŢIONAL PENTRU ORGANIZAREA SĂPTĂMÂNII PRIETENIEI ROMÂNO-SOVIETICE anunţa AUDIŢIA MUZICALA cu exemplificări "de "discuri PREZENTAREA COMPOZITORILOR GLINKA ŞI CEAICOVSKI de OVIDIU VARGA Audiţiava avea loc Marţi, 1 Noembrie a. c., ora 18 la Biblioteca Muzicală ARLUS din Calea Victoriei 115 „EU CA ŞI TOT! OAMENII MUNCI SUBSCRIU CU DRAGĂ INIMĂ PENTRU „CASĂ SCÂNTEII“ CASA LUMINII ŞI A ADEVĂRULUI“ In toata tara continuă cu entuziasm subscrierile Subscrierile pentru „Casa Scânteii“ continuă în toate întreprinderile şi instituţiile din ţară. Oamenii muncii participă în număr mare la meetingurîte în cadrul cărora muncitori, fruntaşi în producţie, lămuresc importanţa construirii „Casei Scânteii", î■ această cetate a culturii adevărate, a progresului şi a păcii. La Arad, în numeroase întreprinderi şi instituţii s’au făcut subscrieri masive. La tipografia Gutembers, din Arad, mulţi dintre cei ce au subscris şi-au exprimat muţumirea de a contribui la construirea „Casei Scânteii“. „Când subscriu, a spus muncitorul Ioan Honig, mă gândesc nu numai la mine, la uşurarea ce-mi va fi adusă în urma editării mai multor cărţi şi broşuri la preţuri reduse, ci şî la viitorul celor trei copii ai mei. Ei vor putea învăţa şî cunoaşte atâtea şi atâtea lucruri de care noi n’am avut parte“. Alături de toţi oamenii muncii din Brăila, sportivii au răspuns şi ei acţiunii pentru construirea „Casei Scânteii".In afară de subscriere, sportivii din Brăila organizează două mari manifestaţii, ale căror rezultate materiale sunt destinate fondului necesar pentru construirea „Casei Scânteii“. „Ştiu bine că nu lupta pentru construirea socialismului, „Casa Scânteii“ ne este de un preţios ajutor în munca noastră“ — scrie U.T.M.-istul Miron Iacob, zidar fruntaş, decorat cu Ordinul Muncii clasa Hîa, într-o scrisoare adresată ziarului „Viaţa Nouă“ din Galaţi. „De aceea — spune el — eu ca şi toţi oamenii muncii subscriu cu dragă inimă pentru „Casa Scânteii”, Casa luminii şi a adevărului“. La şantierul S.R.T. din Galaţi a avut loc un mare meeting, cu prilejul căruia muncitorii au subscris pentru „Casa Scânteii”oli Printre primii care au luas cua fost Ioan Severin. Amim sunt mulţumit — a spus el. Pot să spun că şi eu am pus o cărămidă la ridicarea „Casei Scânteii”. Aici se vor tipări doar cărţi pentru, copiii mei. De aici se va revărsa şi mai îmbelşugat lumina.Cu aceeaş însufleţire au înţeles să-şi aducă aportul lor pentru construirea „Casei Scânteii“ şi muncitorii de la celelalte întreprinderi din Galaţi. La Timişoara, în toate fabricile, instituţiile şi întreprinderile, prin meetinguri fall. oamenii muncii Şi-au manifestat ataşamentul lor faţă de iniţiativa Partidului, pentru construirea „Casei Scânteii“. La S. M. T., la fabrica Prima- Banat, la „Alimentara“, la Institutul de Minereuri, pretutindeni s-au făcut subscrieri masive pentru „Casa Scânteii“. La Aninoasa, subscripţiile pentru „Casa Scânteii” se desfăşoară cu avânt. A Vassele de mineri îşi manifestă bucuria şi entuziasmul de a contribui la construirea acestui adevărat focar de cultură. PROGRAMUL „SĂPTĂMÂNII MUZICII SOVIETICE“ . Marţi, 1 Noembrie şi Radio România Posturile Bucureşti I, Bucureşti II transmit la orele 20:50—22,00: „CANTATA DESPRE PATRIE” de Alexandru Arutiunian Text de poeţii Saraneni şi Graşi. Execută corul şi orchestra comitetului de Radio Pan Unional dirijat de Stasevici Sn UşU: Artist emerit al RSFSR. V. Zaharov şi laureata concursului internaţional de la Budapesta, Zara Doluhanov:: Partea l-a „Cântec de Pahar”; partea îI-a „Piaţa Roşie partea vi-a „Triumful Muncii”; partea IV-a „Cântec de Leagăn”; partea V-a „Glorie Patriei”. „CONCERT PENTRU VIOARA ŞI ORCHESTRA” de Dmitri Kabalevski Execută emeritul om de artă prof. D. Oistrah şi orchestre de Stat din URSS dirijată de autor, Partea l-a „Allegro Molto Con Brio”; partea H-a , An dantino cantabile”; partea HI-a „Vivace Giocoso”, „SUITA DIN BALETUL CALEVIPOEG” de Eugen Krim Execută orchestra simfonică a Comitetului Panunional de Radio dirijată de Serghei Gorciaitov. Partea l-a „Fetele torcând la fus”; partea I-a ..Darisi. Lunei”; partea III-a „Dansul Ciobănesc”; parisa IV-a „Dansul Vântului”; partea a V-a „Răsare Soarele”; partea VI-a „Forjarea Spadelor”.