Universul, decembrie 1949 (Anul 66, nr. 280-304)
1949-12-01 / nr. 280
gU Hulli mmm (Urmare din pagina I-a) nouiei măreţe realizări în lupta pentru construirea socialismului. Ţăranii muncitori din comuna Broşteni, judeţul Neamţ, ca şi oel din judeţul Iaşi trimit in dar Generansshmilui Stalin a ngnoase costums naţionale din regiunile lor. Judeţele Argeş şi Buzău au executat două gobelicarii reprezentând portrete!« lui Jen in st .Stalin. Filiala ARLUS-Cluj triluil« în dar o miniatură In lemn reprezentârut o vedere a ţinutului. Printe« munţii şi stâncile încărcate cu brazi un car cu boi trece pe şoseaua din defileul munţilor. Un alt rar al filialei e o masă de şah cu piesele respective lucrate cu multă măestrie. Judeţul Câmpulung Moldovenesc a executat din pătraforat turnul Cremlinului. Analela Bălan — Banya, jud. Cluj, trimite în dar o miniatură din lemn reprezentând modul cum«se minereul din mină şi un canton care se află la gura minei. Atelierele I.T.C. (fost S.T.B.) au executat o machetă a halelor In care se costruesc vagoanele de tramvai. De la atelierul de tâmplă*rie până la cel de montură a vagoanelor se vede efortul depus de acești muncitori pentru realizarea si depășirea programului lor d® producţie, ’ ’»riniştii din Satu Mare au exePretutindeni. In ţara, avântul întrecerilor pentru sărbătordlfii a 70-a aniversări a Generalissimului Stalin căpătă o mare anticipare. Lozinca sub care zeci şi side de mii de muncitori, tehnicieni şi funcţionari din fabrici, uzine, mine, întreprinderi şi instituţii este: „Sa îndeplinim şi să depăşim până la 21 Decembrie sarcinile Planului de Stat". . Şi zi de zi vin mereu veşti îmbucurătoare despre victoriile obţinute în această întrecere. FABRICA DE POSTAV „PARTIZANUL ROŞU" LUCREAZĂ IN CONTUL ANULUI 1950 Muncitorii şi tehnicienii fabricii „Partizanul Roşu" din Braşov, muncind cu nestăvilit avânt în cinstea zilei de naştere a Marelui Siejin, au reuşit ca până la 26 Noembrie să îndeplinească programul de producţie pe anul 1949, începând sa lucreze în contul anului 1958. Şi asu evidentiat In întrecere secţiile : filatura, ţesătorie, daracit,pretură umeda, precum si brigada U. T M. nr. 1. IA- FILATURA DE LANA „MUSCELIANCA" DIN CETATENI - MUSCEL In ziua de 22 Noembrie a. c. muncitorii si tehnicienii filaturii de lâna „Musceliattca“ din com. Olaţeni-Muscel şi-au terminat programul de producţie pe anul 1949. Printre echipele fruntaşe în aceasta întrecere socialistă cităm pe cele ale muncitoarelor Marcii Maria, Jintea Constanţa, Ririţă Sofia, Ologoiu Viorica, Popescu Eleopora şi altele. M NERM DE LA MINA ASAU EXPLOATAREA COMANESTI DEPĂŞESC NORMELE mina Asău din Exploatarea Comăneşti, începând de la 10 Noembrie toate echipele sunt antrenate in întrecere în vederea zilei de 21 Decembrie. Astfel, echipa de sub c inducerea minerului Magdan Gh. a reuşit să depăşească norma pe cea de-a doua decadă a Lunii Noembrie cu 58m. Pe aceeaşi perioadă, grupele minerilor August Simion şi lîuluţă Gh. au depăşit norma pe aceeaşi perioadă cu 43%. Un număr mare de alte grupe de mineri au realizat depăşiri care variază de la 1,48%. S. M, T - FAGARAŞ AU "■«PĂŞIT PLANUL ABATURILOR DE TOAMNA CU 100"" S. M. I.-urile din jud. Făgăraş au depăşit planul de toamna cu 100 hei, realizând 2080 hantri pentru întovărăşirile de ţărani « muncitori din corn. Veneţia de Sus, Vad, Veneţia de Jos, Hălmeana, Toderiţa şi Şinca va le. Au mai fost desţelenite 124 ha. la Gospodăria de Stat „7 Noembrie“ din Şercaia. BRIGĂZI DE CALITATE LA MANUFACTURA DE TUTUN C. A. M. IAŞI In cadrul întrecerilor, socialiste organizata in cinatea zilei de naştere a Generalissimului Stalin, muncitorii de la manufactura de tutun C.A.M.Iaşi, printre alte obiective, şl-au propu* şi pe «cela de a îmbunătăţi calitatea produselor. In ac.off scop pe lângă «ttjjţlH« , umtzilî ales şi taiat tutun «a cotstituit câte o brigadă compusă din S muncitori care urmăresc continua î m bonităţi re * calităţii produselor Experienţa lor va fi apoi popularizată tuturor muncitorilor din întreprindere. FEROVIAR!! TIMIŞORENI APLICA METODELE FP2QUIARILOR SOVIETICI Feroviarii timişoreni In zelul lor de a munci cât mai bine şi mai cu folos, au hotărât, după ce austudiat, să aplice metodele feroviarilor sovietici. Astfel mecanicii Die Ciupuiagă şi Marin Cristescu, Nicolae Iova şi Nicolae Baba aplicând metoda sovietică a lumusului inelar, au reuşit să sporească parcursul mediu, zilnic de la 320 km, la 833 km, pe distanţa Timişoara-T. Severin. Mecanicii Ungureanu Gh. şi Manole Lăcătuş pe aceeaşi rută au sporit parcursul mediu la 881 km. Ei au scutit de efort 4 '«comotive, realizând o economie de combuatibi d» 30%. REDUCER! DE REBUTURI LA FABRICA ..WUCA" DIN TURDA htmwsfrUe început* tri cîsetes zii» de aniversare a Genemlissicinai un sir ung in mimau«'* litru a.l trimite in dsr Marelui In- Inimător fi pri»f«t »! tineretului. I. V. Stalin. Muncitorii ?i («hllkienii del* (*• bric* „21 Decembrie" din Bucureşti trimit în dar Gin«r*lf.ssimidui Stalin , o maşină pentru servit »i aprins ţigări. Această maşină este formala dijitr'im glob nichelat care are un dispozitiv special pentru scanul ţigărilor şi aprinsul lor. Atelierele C.P.R.- Bucureşti, Griviţa Locomotive, au construit un tocan pneumatic pe care îl trimit un dar Marelui Stalin. Alte nenumărate obiecte îmbogăţesc numărul «Urmilor executate de către oamenii muncii din țara noastră ca semn al dragostei lor pentru marele Stalin, iubitul conducilor *1 oamenilor muncii din lumea întreagă. (Agerpm). DARUL MUNCITORILOR DELA ATELIERUL DE GRAVURA DIN ARAD Muncitorii del* Atelierul de gravuri, din Arad, *1 Comitetului pentru Culturi Fizica. fi Sport, an exepuUt o eup* pe care o vor trimit» ea d»r marelui 8t*H», eu pribsjtal calai da a 1#-* »niversiri. Pe eupi aunt griwB-tf moment* dt» Mar«* Revolt’*'" Soeratisti din Octombrie. inului Stalin la fabrica „Silica" din Turda, au început «ă dea roade. Astfel, la secția coneator pe primele bă zile ale lunii Noembrie programul a fost depăşit cu 40,31 la sută, la secţia tipare cu 28,5%, la secţia măcinare cu 254. Pe aceeaşi perioada s a obţinut şi o reducere a rebuturilor cu 9% faţă de media lunii Octombrie. OSTAŞIIŞI IAU DCASEMfNi ANGAJAMENTE Nici ostaşii n au rămas in afara rândurilor muncitorimii de pretutindeni din ţara noastră. c*r*, *« intrec in cinstea zilei de aniversare * Marelui Stalin. Maiştrii şi ostăşii unui atelier de auto dintr’o unitate de transmisiuni şi-au luat angajamentul ca până la 21 Decembrie sa termine reparaţia generală la trei turisme şi reparaţia parţială a unui turism. La o alta unitate militară, organizată de Partid şi de U.T.M. a organizat Încă de la jumătatea acestei luni studierea pe subunităţi a biografiei Marelui Stalin, în cinstea zilei de 21 Decembrie. Această iniţiativa a fost luată şi dusă la îndeplinire de toate unităţile mili- I tare care atmilaza opera „I. V. Stalin, scurtă biografie“, au depăşit planul cu 12,17%, In I perioadă 18—28 Noembrie. De***menea 72 echipe de turnători au îmbunătăţit necontenit ca- litatea produselor, iar altele 44 şi-au îndeplinit şi depăşit angaja- mentele luate. S. R. T. GALAŢI A LANSAT PRIMUL VAS PESCĂRESC DE MARE, IN CONTUL Muncitorii de la S.R.T. Galaţi au reuşit, încă de la începutul acestei l luni, sa termine planul de producţie pe 1949, pentru ca, antrenaţi apoi în întreceri socialiste, să dea tot mai multă vigoare angajamentelor hiat* in cinstea zilei, de 21 Decembrie. Astfel, la 24 Noembrie, secţia marangozerie a terminat şi lansat primul vas pescăresc, de mare , (Sevier), ce fusese programat pen- tru luna Mai * anului viitor. S’au evidenţiat, cu această ocazie, co- lectivele conduse de I. Georgescu lui N. Blinaru. Cel de-al doilea vas Seiner, care urma să fie lansat tot ! In Mai 1980, va fi’ gata până la 21 Decembrie. , LA GOSPODĂRIA AGRICOLA COLECTIVA DIN PRIBEŞTI - VASLUI Gospodăria de mai sus •a fost înfiinţată anul acesta şi merge cu naşi repezi spre progres. Sub îndrumarea organizaţiei de Partid, zilnic se aduc Îmbunătăţiri. Cu prilejul zilei de aniversare a Marelui Stalin, brigada de construcţii a Gospodăriei a luat iniţiativa de a înfiinţa 2 ateliere meşteşugăreşti , unul de fierărie şi altul de tâmplărie. Atelierele vor fi gata pană la 15 Decembrie. MUNCITORII DE LA FABRICA „MATASEA POPULARA* BUCURESTI VOR DEPĂŞI PLANUL PE 1949 In cinstea zilei de naştere a Generalissimului Stalin, colectivul de muncă al fabricii „Mătasea Populară din Bucureşti şi-au luat noi angajamente în muncă. Astfel muncitorii au hotărât să îndeplinească planul până la 21 De- 1cemibrie, să sporească productiv bateri muncii cu 5%, să reducă dejeurile cu 5% şi să ţină o evidenţă zilnică a preţului de cost. O LUNA A INOVATORILOR ŞI RAŢIONALIZATORILOR LA UZINELE CHIMICE ROMANE La Uzinele Chimice Române, muncitorii şi tehnicienii au iniţiat, in cinstea zilei de 21 Decembrie, o luni a inovatorilor şi raţionalizatorilor, „lună“ care a început la 21 Noembrie. Această luni are drept scop principal popularizarea inova- jiilor şi raţionalizărilor şi stimula- rea iniţiativei creatoare a muncito- [ rilor dela U.C.R, pentru obţinerea a noi succese în munci. Intr'o şedinţă rare s'a ţinut în acest scop, s’a scos în evidenţă sectoarele fabricii în care se impune remedierea metodelor tehnice de producţie. D. Iosif Ion, membru în Comite- tul organizaţiei de Partid, a arătat că găsind noi metode de muncă şi aplicând raţionalizări, muncitorii şi tehnicienii de la U. C. R. vor putea întâmpina aşa cum ,se cuvine ziua de 28 Decembrie. Au vorbit apoi numeroşi maiştri, tehnicieni şi muncitori fruntaşi. Angajamente şi-au luat: Popa lor care va introduce raţionalizarea list. de producţie la secţia prese, ceea ce va permite ridicarea productivităţii muncii cu 1004, ing Opriş şi meşterul Velicia să realizeze o mască împotriva prafului din vid, carboniferă şi cea chimica. Angajamente ,şi-au mai luat muncitorii Duca Dumitru şi Munteanu, iar tânărul Badea N. a prezentat o inovaţie care va asigura perfecta funcţionarea valţurilor In care se face amestecul de materie prima. Creşte avântul întrecerilor socialiste Tot mai multe succese i muncă ANULUI 1950 JURNALIŞTI DELA UZINELE „VICTORIA" CALAN AU ÎMPLINIT PIANUL DE PRODUCŢIE In evnst«» celei de-a 70-a aniversari a Generalissmului Stalin, jurnaliştii dela uzinele „Victoria“ . Calan s'au avântat in numeroase Intreieri socialiste, reuşind ca in , ziua de 18 Noembrie să-şi indepli- ■ neasca partea de munca indicată da Planul de Stat pe 1949. Lucrând pe baza indicilor tehnico-economici, muncitorii, tehnicienii şi inginerii işi îndeplinesc şi depăşesc angajamentele luate. De exemplu, la 23 Noembrie, au realizat o depăşire a nonwiei medii zilnice pe trimestrul IV de 22,6 la sută, iar a indicilor tehnico-economici de 19,45 la sută, pentru ca la 25 Noembrie sa realizeze cea mai mare producție zilnică pe care au cunoscut-o până la acea dată, cu 32,2% peste norma trimestrului IV, Muncind In contul anului 1950. ei m* UNIVERSUL Nr. 280 UN DOCUMENT ISTORIC AL LUPTEI PENTRU PACE (Urmare din pagina I-a) • ivnmn---p Dww'ftvi, « j dela Budapesta! A devenit evident,' odată cu aceste pro- I cese, rolul nedemn al clicii fasciste a lui Tito, agentură stipendiată de imperialism, oficină de spionaj și de propagandă războinică, imperialistă. Politica războinică a imperialismului anglo-american este însoţită de cele mai nenorobite urmări pentru massele populare din ţările capitaliste, a căror cufundare nu , mizerie şi foamete are loc în acelaşi ritm cu creşterea supraprofilurilor trusturilor şi fabricanţilor de arme. In acelaș timp, se înăspreşte teroarea poliţienească internă din aceste ţări; guvernanţii imperialişti calcă pe urmele lui Hitler. Este, însă, o realitatede ne- a contestat faptul, observat de Rezoluţie, că pregătirile de războiu ale imperialiştilor se fac pe un teren, foarte nefavorabil clicilor războinice. Aceste clici nu vor să vadă că, — aşa cum arată Rezoluţia Biroului Informativ — ,, împrejurările istorice de astăzi se deosebesc radical de împrejurările in care s’a pregătit al doilea războiu mondial iar in condiţiunile internaţionale actiale aţâţătorilor la război le este incomparabil mai greu să-şi realizeze planurile lor sângeroase”. Care este elementul nou şi esenţial care determină condamnarea la eşec a planurilor războinice? „Pentru prima oară în istoria omenirii , a apărut un front organizat al păcii, condus de Uniunea So- Ivietică — bastionul şi stegarul păcii în întreaga lume” — a- trată Rezoluţia Biroului Informativ al Partidelor Comuniste I şi Muncitoreşti. Concluzia trebue să fie, perntru popoarele care apără pacea, încredere în forţele lor, covârşitor superioare acelora ale imperialiştilor. De aici insă — arată Rezoluţia — nu trebue să rezulte autoliniştirea partizanilor păcii, ci, dimpotrivă, sporirea la maximum a combativităţii masselor iubitoare de pace, o ascuţire a virgilenţei lor, unitatea crescândă a rândurilor lor,, întărirea neîncetată a luptei pentru pace — luptă de o mare răspundere istorică — va duce ,,la crahul planurilor criminale ale aţa- • tătorilor la un nou război’’. Partidei« Comuniste şi Muntcitoreşti au condus lupta popoarelor lor împotriva fascismului cotropitor. Pe linia ace*- i tei tradiţii nobile, ele luptă I «'««»eu p* im mi jfnu: 111 pentru interesele de viaţă ale popoarelor. Partidele Comuniste şi Muncitoreşti exprimă cu curaj şi fermitate hotărîrea sutelor de milioane de oameni simpli de p. refuza să lupte împotriva Ununii Sovietice, prima ţară socialistă, apărătoarea neînfricată şi invincibilă a păcii şi libertăţii tuturor popoarelor. Rezoluţia Biroului Informativ pune în faţa Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti sarcina consolidării şi lărgirii forţelor organizate luptătoare pentru pace ; sarcină demascării şi a supunerii oprobiului popoarelor, a socialiştilor de dreapta, înverşunaţi duşmani ai păcii; sarcina de a desfăşura larg nobila propagandă pentru pace, împotriva duşmanilor omului şi ai civilizaţiei, pentru înfrăţirea şi colaborarea între popoare ; sarcina de a organiza şi folosi forme noui şi rodnice ale luptei de maussă pentru pace ; pentru Partidele Comuniste şi Muncitoreşti din ţările capitaliste, sarcina de a contopi lupta pentru pace cu lupta pentru libertate şi suverenitatea naţională a ţărilor lor, cu lupta pentru lichidarea nedemnei politici delugărnicie dusă din guvernanţii capitalişti faţă de imperialismul american ; pentru Partidele Comuniste din ţările ieşite din sistemul imperialist, sarcina de a continua opera de consolidare a lagărului socialismului, aport excepţional la apărarea păcii; sarcina de a demasca până la capăt clica titoistă de lachei, spioni şi provocatori plătiţide imperialişti. Rezoluţia Biroului Informativ al Partidelor Comuniste Şi Muncitoreşti, despre „Apărarea păcii şi lupta împotriva aţâţătorilor la război’’ constitui un luminos îndreptar al luptei pentru pace a tuturor popoarelor lumii, a fiecărui partizan al păcii in parte. Ea înarmează sutele de milioane de apărători ai păcii, conduşi de Uniunea Sovietică, cu o vedere clară a situaţiei interlaaţionale de azi şi a perspectivelor luptei pentru pace, cu încrederea în puterea de neînvins a forţelor păcii , şi democraţiei, cu hotărîrea şi mai vie de a folosi toate forţele şi mijloacele lor „pentru apărarea activă a cauzei păcii, în numele intereselor vitale ale popoarelor, în numele vieţii şi libertăţii lor”. TEODOR GHEORGHIU DIN VIATA DEMOCRATIILOR POPULARE O FAPTA EROICA A MUNCITORILOR FEROVIARI DN CHINA DE NORD BandeleKuomintangului au lăsat în urma jar numeroase linii ferate distruse, care au îngreuiat mult refacerea Chinei de Nord. Inspiraţi da unmare elin patriotic, mănătorii cailor ferate au luat hotirtr«« de a Înlocui liniile distruse. 1.400 de muncitori feroviari din Ysusihar au luat iniţiativa, de a demonta 300 de km. de cale ferata părăsită de japonezi , la sud de râul Amur. Muncitorii au dus o luptă eroică, din luna Mai până acum, dezgropând linia care trecea printr'o regiune sălbatecă și pe alocuri intrând ln noroi până ,1« genuncM. Adeseori, pe parcursul acesta, diminii erau silit să construiască poduri sau să . netezească porţiunul de şosea. O echipă specială a trebuit să snargă în primăvara trecută ghint* râului Amur pentru a scoate din fundul apei şinele aruncate acolo. Pentru a pune în mişcare locomotivele părăsite, muncitorii au extras, dintre mină de mult părăsită, 1.000 tone de cărbuni La sfârşitul UrneiSeptembrie au fost trimise spre Sud şi redate bogăţiei naţionale 40.000 buc. şine, 26 locomotive şi 430 vagoane. După această realizare eroică, muncitorii feroviari chinezi şi-au luat angajamemtuilca «mii Mior să rod«* circulaţiei 22.000 de km. de cale ferată. ACTIVITATEA UNIUNII DE AJUTOR MUTUAL A JARANILOR DIN POLONIA" Recent, a avut loc la Varşovia un congres ali „Uniunii de Ajutor Mutual a Țăranilor“', consacrat discutării planului de muncă al Uniunii pe anul 195®. In afară de activitatea socială și «eftnomic!«, planul prevede, o des: 'Oltare cât itihi l irg» a ifiuririt culturar* Minim« ui *s!Hw 4« •«*. tură d*i* rata va ii mărit până ia 7 800 iar numărul bllotaeiar până la 4000 vor fi create condiţiile necesare pentru lărgirea reţelei cercurilor de artişti-amatori de la sate. Irn urma iniţiativei „Uniunii deAjutor Mutual a Ţăranilor“, se vor organiza la sate 3.000 de cursuri pentru lichidarea analfabetismului şi 7.500 de cercuri pentru studierea ştiinţei agricole şi metodelor moderne ale agrotehnicii. • ÎMPLINIREA PLANULUI IN AGRICULTURA SI TRANSPORTURI, IN R. CEHOSLOVACA Miiiatrii transporturilor A. Petr a anunţat că planul de stat, în industria agricolă şi în transporturi afost împlinit cu peste 100"/«. In transporturi există 22.858 de frumaşi in producţie. Indicele productivităţii la transporturile de mărfuri este cu 46.3®/« UT mai mare decât în 1946. IN REPUBLICA POPULARA CHINEZA AU ÎNCEPUT SA FUNCŢIONEZE TOATE MINISTERELE ŞI INSTITUŢIILE DE STAT Agenţia „Sin Haa“, anunţi că de 1 1 Noembrie au început să funcţionezeoficial toate ministerele, comisiile, Academia de ştiinţă, administraţiile şi băncile care cad în competinţa Consiliului Administrativ de Stat de pe lângă Guvernul popular central din China. DOTAREA CU FOND DE RULMENT A INC* 400 K INIMMDERI INSflHIE DE STAT Măsurile ministerului de finanțe in afară de primele 20 întreprinderi Industriale Înzestrate, cu fonduri de rulment in luna Octombrie, linia aceasta nu mai fost dotate cu fonduri de rulment încă un număr de circa 401 Întreprinderi, care vor avea astfel la dispoziţie mijloacele financiare necesare proprii. Aceste întreprinderi fac parte din sectorul industrial de Stat. Odată cu lucrările pentru dotarea cu fonduri de rulment a sectoruluiindustrial, s-a păşit la aceeaşi operaţiune şi pentru sectorul comerţului de Stat. In urma dotării cu fond de rulment propriu a întreprinderilor industriale, multe din organizaţiunile economice şi întreprinderile economice de Stat au păşit hotărâte pe drumul gospodăririi chibzuite, pen.rm asigurarea unei rentabilităţi a acestor întreprinderi şi organizaţii şi pentru introducerea unei discipline financiare. Sfârşitul anului financiar care se apropie dă posibilitate tuturor conducătorilor de Întreprinderi să urmărească îndeaproape realizarea planului financiar, atât in ceea ce priveşte veniturile cât şi în ceea ce priveşte cheltuelile. Iar prin aceasta se urmăreşte Însăşi realizarea Planului de Stat. Dotarea cu fond de rulment propriu, a marcat pentru întreprinderile noastre trecerea la acele metode şi principii de gospodărire care să permită o cât mai bună administrare şi realizare de acumulări socialiste pentru noul şi noui investiţii, pentru desvoltarea economiei naţionale intrăm ritm necunoscut până acum de întreprinderile şi organizaţiile noastre economice. Urmând aceste principii călăuzitoare, Ministerul Finanţelor a înţeles să vină în ultimul timp cu o seamă de nouă măsuri care să ajute organizaţiunile şi Întreprinderile economice ale Statului în activitatea lor. Sub acest raport, Ministerul Finanţelor, ţinând seama de necesitatea imperioasa a punerii în circulaţie a mărfurilor şi a materialelor fără de Întrebuinţare din aceste întreprinderi şi organizaţiuni economice de Stat, a luat măsura ca toate aceste materiale şi mărfuri să fie imediat valorificate. Totodată, s’a mai luat măsura încasării tuturor debitorilor litigioşi de către Întreprinderile şi organizaţiunile economice de Stat. In acest sens, Consiliul de Miniştri a dat o hotărâre care a fost publicată in Buletinul Oficial nr. 71/949. In ce priveşte sarcinile întreprinderilor înzestrate cu fonduri de rulment, Ministerul Finanţelor urmăreşte îndeaproape, prin ministerele tutelare şi centralele respective, ca întreprinderile economice să accelereze rotaţia mijloacelor de rulment, prin mărirea productivitaţii muncii, eliminarea timpilor morţi, îmbunătăţirea şi generalizarea metodelor tehnice înaintate. Deasemeni, aceste întreprinderi sunt obligate sa lupte pentru eliminarea deşeurilor, a rebuturilor şi pentru valorificarea tuturor resurselor pe care le au la dispoziţie. Ţinerea unei evidenţe cât mai amănunţite care să ajute la reducerea preţului de cost este, de asemeni, o sarcină principală. Odată cu dotarea cu fonduri de rulment a întreprinderilor economice de Stat sau luat măsurile ne-cesare ca aceste întreprinderi să devină model de organizare şi gospodărire socialistă. In această privinţă, rezultatele nu vor întârzia să apară. (Agerpres). MINISTERUL ARTELOR A INSTITUIT UN CONCURS PUBLIC PE ŢARĂ PENTRU EXECUTAREA A PATRU BUSTURI REPREZENTÂND PE MARX, ENGELS, LENIN SI STAIN Ministerul Artelor a instituit unconcurs public pe ţara pentru executarea a 4 busturi reprezentând pe ■ Marx, Engels, Lenin şi Stalin. Concursul se va ţine la Bucureşti. La acest concurs pot lua parte artiştii sculptori, individual sau în colectiv. Participanţii se vor înscrie la Direcţia Artelor Plastice din acest minister până la data de 15 Decembrie 1949. înscrierile se pot face şi prin poştă pentru cei din provincie. La concurs se pot prezenta una sau mai multe busturi. Busturile vor fi executate în gips nepatinat , şi vor avea înălţimea de de 0,70 m., capul în mărime de 0,29 m, iar umerii vor fi irepfi. Fiecare lucrare va purta un motto. Lucrările vor fi depuse în sala Dalles în zilele (îe 7—15 Februarie 1950 inclusiv. Concurenţii vor depune odată cu lucrările un plic sigilat conţinând numele şi, adresa artistului precum şi o copie după contractul de asociaţie in cazul când prezentarea la concurs este un colectiv. Cele mai bune lucrări vor fi premiate după criteriul următor: premiul I — 4 premii a câte lei 60.000; premiul II — 4 premii a câte 40.000 lei; şi premiul 111 — 4 premii a câte 25.000 lei. Artiştii care vor executa lucrări corespunzătoare vor primi comenzi pentru a efectua busturi în diferite marimi şi din diferite materiale definitive. (Agerpres), rul Marx, Engels, Lenin și Stalin. CUM SE ACORDĂ SCUTIREA DE FRECVENŢĂ Ministerul învăţământului Public face cnoscut studenţilor ca la baza activităţii Instituţiilor de Învăţământ Superior *11 obligativitate. frecventării cursurilor, seminariilor, lucrărilor de laborator şi a tuturor formelor de Învăţământ cuprinse in plan. Scutirea de frecvenţă se acordă pe bază de cereri individuale in mod cu totul excepţional şi numai acelor studenţi care sunt indispensabili in producţie. Cererile vor fi însoţite de dovezi semnate de şefii instituţiilor unde lucrează solicitantul. Ele vor fi inaintate direct Ministerului (Direcţia învăţământului Superior) cu menţiunea „scutire de frecvenţă“, până cel mai târziu la data de 15 Decembrie. După acest termen, nici o cerere, nu va mai fi luată in considerare. In cereri se va arăta, pentru răspuns, Facultatea, anul In care este înscris şi domiciliul petiţionarului. (Agerpres). MUZICA RUSĂ ŞI SOVIETICĂ PE VERSURI DE PUŞKIN Au apărut următoarele note muzicale pentru voce şi pian : 1. CEZAR CUI : „Departe’n ţara ei, sub cerul azuriu...” „Viaţa când e amăgire,,”'', „statuia din T*rseoie-Selo”. „Ştiu lupta...” „Nu, nu m«i trebue..” 2. IURISAPOMN : „Odată Încă, 41*»M? “ .Amintire*'». Editura ABUTS — CARTEA KTZÎA • SĂRBĂTORIREA A CINCI ANI DELA ELIBERAREA ALBANIEI (Urmase din pagina l-a) de S ani contra cotropitorilor fascişti, Mişcarea de rezistenţa naţionala care în timpul ocupaţiei fasciste, s'a manifestat prin greve, acţiuni de guerilă in oraşe şi sate, a luat proporţii mari odata cu formata Partidului Comunist Albanez, la 8 Noembrie 1941, când acesta a devenit conducătorul mişcării de eliberare. Însufleţită de victoriile glorioasei Armate Sovietice şi ajutată lutărîtor (de condiţiile create prin Înaintarea vijelioasă a trupelor sovietice comandate de Mareşalul Tolbuhin, armata de eliberare naţională albaneză a eliberat la 17 Noembrie 1944 Tirana, capitala ţării, iar la 29 Noembrie, Albania a fost eliberată în întregime. D. Dumitru Petrescu a evidenţiat mai departe succesele realizate în toate domeniile de poporul albanez, după eliberare: victoria Frontului Democratic în primele alegeri libere din Decembrie 1945, proclamarea Republicii Populare, Constituţia din Martie 1946, care asigură un caracter profund democratic şi popular R. P* Albania, reforma agrară, naţionalizarea industriilor, sporirea continuă a producţiei, planificarea economiei naţionale, ridicarea neîncetată a condiţiilor de trai ale oamenilor muncii, realizări obţinute sub conducerea Partidului Muncii, în frunte cu secretarul său general, Enver Hodja. Vorbitorul a subliniat apoi marile piedici puse in calea eforturilor poporului albanez de către banda de spioni și trădători a lui Tito de la Belgrad, care au căutat să înfeudeze economia albaneză. In lupta de eliberare din capcana întinsă de banda lui Tito, poporul albanez a primit un ajutor hotărîtor din partea P.C. (b) al U.R.S.S., care a descoperit la timp manevrele titoiste și le-a demascat în consfătuirea din iunie 1948 a Biroului Informativ al Partidelor Comuniste, astfel că Partidul Comunist Albanez și-a putut da seama de adevărata politică a bandei de la Belgrad, descoperind pe trădătorii titoişti din sânul său, care şi-au primit apoi pedeapsa meritată. In continuare d. D. Petrescu a evidenţiat marele ajutor economic primit de R. P. Albania din partea Uniunii Sovietice, precum şi din partea ţarilor de democraţie populară. Toate marile realizări ale R. P. Albania — a spus mai departe vorbitorul — au fost posibile graţie faptului că poporul muncitor albanez a cucerit puterea In Stal şi se conduce singur, că el se călăuzeşte de învăţătura înaintată * că « urmează calea arauia de primul stat socialist, Uniunea Sovietică. Ropom! român priveşte cu simpatie şi ajută în măsura posibilităţilor sale, eforturile creatoare ale poporului albanez. Prietenia celor două popoare se consolidează pe zi ce trece. Poporul albanez, pentru a-şi putea clădi viitorul fericit la care aspiră, are nevoe de pace. De aceea R. P. Albania, condusă de Partidul Muncii, constitue un factor activ în marele front al păcii şi al socialismului, în fruntea căruia stă invincibila Uniune Sovietică. Poporul albanez ştie că el şi-a căpătat libertatea datorită marii Ţări a Socialismului, el ştie că apărătorul sau cel mai înflăcărat şi mai sigur este Uniunea Sovietică, condusă de genialul conducător al celor ce muncesc din lumea întreagă, Iosif Vissarionovici Stalin. De aceea poporul albanez poartă popoarelor sovietice şi tovarăşului Stalin o dragoste neţărmurită. Drumul consecvent pe această cale — a încheiat d. Dumitru Morescu — este singura garanţie a Păstrării integrităţii teritoriale şi a independenţei naţionale a R. P. Albania, a desvoltârii sale economice politice, a construirii socialismu- aducător de bună stare şi fercire Unde trebue adresată corespondenta privind Comitetul Provizoriu al Capitalei Comitetul Provizoriu al Capitalei, fiind sesizat cu multa corespondenţă care priveşte Capitala, este îndreptată de autorităţile din ţara Comitetului Provizoriu alJudeţului Ilfov, care are o competenţăteritorială limitată, precizează următoarele :— Prin noua organizare a puterii locale de Stat, stabilită prin legea Nr. 17 asupra Consiliilor Populare, Comitetul Provizoriu al Capitalei are competență teritorială separată, fiind unitate distinctă de aceea a jud. Ilfov. În acest scop, orice, corespondenţă privind Capitala R.P.R., se va adresa Comitetului Provizoriu al Capitalei, cu menţiunea Secţiunii respective. Cuvântarea rostită de Kristaq Hobdari, însărcinat cu afaceu adinterim al Legaţiei 8. P. Albania Astăzi — a spus vorbitorul — poporul albanez sărbătoreşte cela de a cincea aniversare a eliberării sale de sub jugul fascist. In această zi însemnată el îşi exprimă recunoştinţa profundă faţă de glorioasa Armată Sovietică, fără de care n’ar fi fost posibilă eliberarea Albaniei. El îşi exprimă în acelaş timp recunoştinţa şi dragostea nemărginită faţă de Ţara Socialismului victorios şi faţă de genialul conducător al popoarelor, Iosif Vissarionovici Stalin. Vorbitorul a subliniat lupta hotărâtă a poporului albanez, în frunte cu comuniştii, împotriva cotropitorilor fascişti şi nazişti şi uriaşa muncă de reconstrucţie dusă după eliberare, sub conducerea Partidului Muncii şi a secretarului general al acestuia generalul de armată Enver Hodja. Clasa muncitoare, ţărănimea muncitoare şi intelectualii progresişti din R. P. Albania, strâns uniţi cum n’au fost niciodată, muncesc cu un entuziasm de nedescris pentru înflorirea şi fericirea patrielor , pentru realizarea planului bienal, pentru întărirea regimului de democraţie populară. Progresele şi realizările importante obţinute de poporul albanez se datoresc ajutorului preţios al marii Uniuni Sovietice. Deasemenea, poporul albanez s-a bucurat de ajutorul frăţesc al ţărilor de democraţie populară. Imperialiştii anglo-americani şi sateliţii lor, in special clica fascistă de spioni şi asasini a lui Tito, duc o propagandă deşănţată şi se dedau la provocări continue împotriva R. P. Albania. Dar armata populară albaneză stă de strajă pentru asigurarea independenţei şi integrităţii Republicii. Cu toate că geograficeşte este înconjurată de ţări care servesc Imperialismului angloamerican, poporul albanez nu se simte niciodată izolat. Poporul albanez se simte puternic prin ajutorul şi sprijinul ce i se acordă de către URSS şi ţările democraţiilor populare, de care se simte mereu mai aproape. El doreşte pacea şi luptă pentru ea, împreună cu toate celelalte popoare ale lumii care alcătuesc puternicul front al păcii, condus de Uniunea Sovietică. In construirea vieţii sale noi, în consolidarea, regimului democratic popular, în apărarea păcii, poporulalbanez merge înainte sub conducerea Partidului Muncii. In Partidul Muncii oamenii muncii din R. P. Albania au o încredere nemărginită, pentru că acest Partid i-a condus în anii luptei de eliberare naţională, şi care în prezent duce ţara pe drumul socialismului, al păcii, al prosperităţii şi al fericirii. Călău- I zit de spiritul internaţionalismu- I lui proletar, Partidul Muncii a. ! creat prietenia indestructibilă cu URSS şi cu ţările de democraţie populară, a demascat şi a nimi- I cit pe agenţii lui Tito. După ce a mulţumit călduros poporului român, Guvernului R. P. R. şi Partidului Muncitoresc Român pentru participarea la această festivitate care este o contribuţie preţioasă la întărirea prieteniei şi colaborării dintre cele două popoare, Kristaq Hobdări a spus în încheere : Popoarele ţărilor noastre, conduse de către Partidele lor Muncitoreşti, merg spre acelaş scop: construirea socialismului şi apărarea păcii. Popoarele noastre sunt strâns legate între ele şi aceste legături sporesc mereu graţie sprijinului preţios al marii Uniuni Sovietice şi al genialului şi mult iubitului conducător al popoarelor, Iosif Vissarionovici Stalin. * A urmat un program artistic, compus din cântece și dansuri, executat de Corul Imprimeriilor de Stat și de echipa de jocuri a Ansamblului Armatei R. P. ,Tt. ‘—-—❖·‹!♦'--------- INSTRUCŢIUNILE MINISTERULUIHANŢELOR III LEGĂTURĂ CU FUNCŢIONAREA CAZANILOR DE ŢUICĂ Ş1 ELIBERAREA BREVETELOR PENTRU VÂNZAREA BĂUTURILOR SPIRTOASE • Ministerul Finanţelor a trimis Marţi un ordin circular secţiunilor financiare ale Comitetelor Provizorii din întreaga ţară, cuprinzând instrucţiuni în legătură cu funcţionarea castanelor de ţuică şi eliberarea brevetelor pentru vânzarea băuturilor spirtoase. Potrivit acestor instrucţiuni, declaraţiile de recoltă de vin, de fabricat ,ţuică şi rachiuri naturale, vor fi întocmite pe numele capului gospodăriei. In aceasă situaţie, dreptul de tain din producţii anului 1949, pentru corcuberul propriu, se acordă pe gospodărie, indiferent de numărul proprietarilor care formează acea gospodărie. Totodată, se precizează că‘ toţi posesorii de brevete de băuturi spirtoase cu amănuntul, ca accesoriu la restaurant, pot vinde băuturile spirtoase în aceleaşi condiţiuni ca şi posesorii cârciumari de brevete cu amănuntul. Pentru a se evita formalităţile prevăzute de legea M. A. T. cu ocazia eliberării de brevete pentru vânzarea băuturilor spirtoase în sticle închise cu consumaţia in afară de local, magazinelor de coloniale particulare, cooperativelor de orice fel şi întreprinderilor de Stat, secţiunile financiare vor putea enberg autorizaţii scrise în locul brevete ,lor, cu obligaţiunea plăţii taxe- trice, furnizeasa energie lor de timbru de brevet. trică satelor Armeniei, in CURSURI D£ INITSEI IN PLANIFICAREA FINANŢARĂ Ca o complectam a curaţilor geneale de planificare , înapoi ar fi ţinute anul acesta la Misterul de Finanţe, Ministerul Construcţiilor, în cadrul Direcţiunii Studii şi Planificare’, a organizat un curs de Iniţiere în planificarea financiară. Cursul are durata de 2 săptămâni. Participa responsabilii delegaţi în acest scop din partea întreprinderilor de construcţii şi instalaţii St. U. C. şi I. P. CLecţiile de planificare financiară in sectorul construcţiilor conţin numeroase aplicaţiuni practice şi se Împletesc cu lecțiuni de ideologie marxist leninistă și de politică economică a Statului. m.. 29 DE AN! DELA INSTAURAREA PUTERII SOVIETICE IN ARMENIA (Urmare din pagina l-a) a fost jefuită şi sărăcită, iar poporul ţinut în cea mai mare mizerie. Industria era aproape inexstentă, agricultura extrem de Înapoiată, iar analfabetismul era în proporţie de massă. Odată cu instaurarea Puterii Sovietice, Republica Armeană s’a desvoltat într’un ritm viu. Muncitorii armeni, în focul muncii pentru industrializarea ţârilor şi-au însuşit cu multă profunzime cele mai înaintate cuceriri ale tehnicei. Ţăranii armeni pornind p pe drumul colectivizării agriculturii, s’au eliberat de mizeria in care au fost ţinuţi secole dearundul. In domeniul cultural, cetăţenii Armeniei Sovietice au făcut progres«uri**«, dezvoltând o cultură naţională ca formă şi sori*! istă un conţinut, £soi de centrale hidro - sîscelec. trecut ţinute în întuneric de vechile regimuri de exploatare. Colhozurile Republicii Armene cunosc astăzi Radio-ul, aparatele medicale cele mai perfecţionate, etc. Aceste măreţe succese obţinute de poporul armean, datorită Puterii Sovietice, au confirmat cuvintele Generalissim«lui Stalin: „Numai Puterea Sovietică a adus pacea Armeniei dându-i posibilitate de renaştere”. Alături de celelalte popoare ale Uniunii Sovietice, popor armean participă activ la lupta forţelor democratei din întreaga lume, pentru pace şi în dependenţa naţională a popoarelor. Exemplul poporului armean constitui pentru popoarele itca asuprite de imperialism, un imbold lupta lor pentru libertate. AUREI HALEA