Universul, decembrie 1949 (Anul 66, nr. 280-304)

1949-12-01 / nr. 280

gU Hulli mmm (Urmare din pagina I-a) noui­ei măreţe realizări în lupta pentru construirea socialismului. Ţăranii muncitori din comuna Broşteni, judeţul Neamţ, ca şi oel din judeţul Iaşi trimit in dar Ge­­neran­sshmilui Stalin a ngnoase cos­­tum­s naţionale din regiunile lor. Judeţele Argeş şi Buzău au exe­­cutat do­u­ă gobelicarii reprezentând portrete!« lui Jen in st .Stalin. Filiala ARLUS-Cluj triluil« în dar o miniatură In lemn reprezen­­târut o vedere a ţinutului. Printe« munţii şi stâncile încărcate cu brazi un car cu boi trece pe şo­seaua din defileul munţilor. Un alt rar al filialei e o masă de şah cu piesele respective lucrate cu multă măestrie. Judeţul Câmpulung Moldovenesc a executat din pă­traforat turnul Cremlinului. A­na­­lela Bălan — Banya, jud. Cluj, trimite în dar o miniatură din lemn reprezentând modul cum­­«se minereul din mină şi un canton care se află la gura minei. Atelierele I.T.C. (fost S.T.B.) au executat o machetă a halelor In care se costruesc vagoanele de tramvai. De la atelierul de tâmplă*­rie până la cel de montură a va­goanelor se vede efortul depus de acești muncitori pentru realizarea si depășirea programului lor d® producţie, ’ ’»riniştii din Sa­tu Mare au exe­Pretutindeni. In ţara, avântul în­trecerilor pentru sărbăt­ordlfii a 70-a aniversări a Generalissimului Stalin căpătă o m­are­ anticipare. Lo­zinca sub care zeci şi side de mii de muncitori, tehnicieni şi func­ţionari din fabrici, uzine, mine, întreprinderi şi instituţii este: „Sa îndeplinim şi să depăşim până la 21 Decembrie sarcinile Planului de Stat". . Şi zi de zi vin mereu veşti îm­bucurătoare despre victoriile obţi­nute în această întrecere. FABRICA DE POSTAV „PARTIZANUL ROŞU" LUCREAZĂ IN CONTUL ANULUI 1950 Muncitorii şi tehnicienii fabricii „Partizanul Roşu" din Braşov, muncind cu nestăvilit avânt în cinstea zilei de naştere a Marelui Siejin, au reuşit ca până la 26 Noembrie să îndeplinească progra­mul de producţie pe anul 1949, în­cepând sa lucreze în contul anului 1­95­8. Şi asu evidentiat In întrecere sec­ţiile : filatura, ţesătorie, daracit,­­pretură umeda, precum si brigada U. T M. nr. 1. IA- FILATURA DE LANA „MUSCELIANCA" DIN CETATENI - MUSCEL In ziua de 22 Noembrie a. c. muncitorii si tehnicienii filaturii de lâna „Musceliattca“ din com. O­­laţeni-Muscel şi-au terminat pro­gramul de producţie pe anul 1949. Printre echipele fruntaşe în acea­sta­ întrecere socialistă cităm pe cele ale muncitoarelor Marcii Ma­ria, Jintea Constanţa, Ririţă Sofia, Ologoiu Viorica, Popescu Eleopora şi altele. M­ NERM DE LA MINA ASAU EXPLOATAREA COMANESTI DEPĂŞESC NORMELE­ ­ mina Asău din Exploatarea Comăneşti, începând de la 10 Noem­brie toate echipele sunt antrenate in întrecere în vederea zilei de 21 Decembrie. Astfel, echipa­­ de sub c indu­cerea minerului Magdan Gh. a reuşit să depăşească norma pe cea de-a doua decadă a Lunii Noembrie cu 58m­. Pe aceeaşi perioadă, gru­pele minerilor August Simion şi lîuluţă Gh. au depăşit norma pe a­­ceeaşi perioadă cu 43%. Un număr mare de alte grupe de mineri au realizat depăşiri care variază de la 1,­48%. S. M, T - FAGARAŞ AU "■«PĂŞIT PLANUL ABAT­URILOR DE TOAMNA CU 100"" S. M. I.-urile din jud. Făgăraş au depăşit planul de toamna cu 100 hei, realizând 2080 hantri pentru întovărăşirile de ţărani « muncitori din corn. Veneţia de Sus, Vad, Ve­neţia de Jos, Hălmeana, Toderiţa şi Şinca va­­ le. Au mai fost desţele­nite 124 ha. la Gospodăria de Stat „7 Noembrie“ din Şercaia. BRIGĂZI DE CALITATE LA MANUFACTURA DE TUTUN C. A. M. IAŞI In cadrul întrecerilor, socialiste organizata in cinatea zilei de­ naş­tere a Generalissimului Stalin, muncitorii de la manufactura de tu­tun C.A.M.­Iaşi, printre alte obiec­tive, şl-au propu­* şi pe «cela de a îmbunătăţi calitatea produselor. In ac.off scop pe lângă «ttjjţlH« , umtzilî ales şi taiat tutun «a cot­­­stituit câte o brigadă compusă din S muncitori care urmăresc continua î m bonităţi re * calităţii produselor Experienţa lor va fi apoi populari­zată tuturor muncitorilor din între­prindere. FEROVIAR!! TIMIŞORENI APLICA METODELE FP2QUIARILOR SOVIETICI Feroviarii timişoreni In zelul lor de a munci cât mai bine şi mai cu folos, au hotărât, după ce au­­stu­­diat, să aplice metodele feroviari­lor sovietici. Astfel mecanicii Die Ciupuiagă şi Marin Cristescu, Nicolae Iova şi Nicolae Baba aplicând metoda so­vietică a lumusulu­i inelar, au reu­şit să sporească parcursul mediu, zilnic de la 320 km, la 833 km, pe distanţa Timişoara-T. Severin. Me­canicii Ungureanu Gh. şi Manole Lăcătuş pe aceeaşi rută au sporit parcursul mediu la 881 km. Ei au scutit de efort 4 '«comotive, reali­zând o economie de combuatibi­ d» 30%. REDUCER! DE REBUTURI LA FABRICA ..WUCA" DIN TURDA htm­wsfrUe început* tri cîsetes zii» de aniversare a Genemlissi­cinai un sir ung in mimau«'* li­tru a.l trimite in dsr Marelui In- Inimător fi pri»f«t »! tineretului. I. V. Stalin. Muncitorii ?i («hllkienii del* (*• bric* „21 Decembrie" din Bucu­­reşti trimit în dar Gin«r*lf.ssimidui Stalin , o maşină pentru servit »i aprins ţigări. Această maşină este formala dijitr'im glob nichelat care are un dispozitiv special pentru scanul ţigărilor şi aprinsul lor. Atelierele C.P.R.- Bucureşti, Griviţa Locomotive, au construit un tocan pneumatic pe care îl trimit un dar Marelui Stalin. Alte nenumărate obiecte îmbo­găţesc numărul «Urmilor executate de către oamenii muncii din țara noastră ca semn al dragostei lor pentru marele Stalin, iubitul con­­ducilor *1 oamenilor muncii din lumea întreagă. (Agerpm). DARUL MUNCITORILOR DELA ATELIERUL DE GRAVURA DIN ARAD Muncitorii del* Atelierul de gra­vuri, din Arad, *1 Comitetului pen­tru Culturi Fizica. fi Sport, an e­­xepuUt o eup* pe care o vor tri­mit» ea d»r marelui 8t*H», eu pri­­bsjtal calai da a 1#-* »niversiri. Pe eupi aunt griwB-tf moment* dt» Mar«* Revolt’*'" Soeratisti din Octombrie. inului Stalin la fabrica „Silica" din Turda, au început «ă­ dea roade. Astfel, la secția coneator pe pri­mele bă zile ale lunii Noembrie programul a fost depăşit cu 40,31 la sută, la secţia tipare cu 28,5%, la secţia măcinare cu 254. Pe a­­ceeaşi perioada s a obţinut şi o re­ducere a rebuturilor cu 9% faţă de media lunii Octombrie. OSTAŞII­­ŞI IAU DCASEMfNi ANGAJAMENTE Nici ostaşii n au rămas in afara rândurilor muncitorimii de pretu­tindeni din ţara noastră. c*r*, *« in­­trec in cinstea zilei de aniversare * Marelui Stalin. Maiştrii şi ostăşii unui atelier de auto dintr’o unitate de transmisiuni şi-au luat angajamentul ca până la 21 Decembrie sa termine reparaţia generală la trei turisme şi repara­ţia parţială a unui turism. La­ o alta unitate militară, orga­nizată de Partid şi de U­.T.M. a organizat Încă de la jumătatea ace­stei luni studierea pe subunităţi a­ biografiei Marelui Stalin, în cins­tea zilei de 21 Decembrie. Această iniţiativa a fost luată şi dusă la îndeplinire de toate unităţile mili- I tare care atmilaza opera „I. V. Stalin, scurtă biografie“, au depăşit planul cu 12,17%, In I perioadă 18—28 Noembrie. De***m­enea 72 echipe de turnă­tori au îmbunătăţit necontenit ca-­­ litatea produselor, iar altele 44 şi-au îndeplinit şi depăşit angaja-­­ mentele luate. S. R. T. GALAŢI A LANSAT PRIMUL VAS PESCĂRESC DE MARE, IN CONTUL Muncitorii de la S.R.T. Galaţi au­­ reuşit, încă de la începutul acestei l luni, sa termine planul de produc­ţie pe 1949, pentru ca, antrenaţi apoi în întreceri socialiste, să dea tot mai­ multă vigoare angajamentelor hiat* in cinstea zilei, de 21 Decem­brie. Astfel, la 24 Noembrie, secţia­­ marangozerie a terminat şi­ lansat­­ primu­l vas pescăresc, de mare , (Sevier), ce fusese programat pen-­­ tru luna Mai * anului viitor. S’au­­ evidenţiat, cu această ocazie, co-­­ lectivele conduse de I. Georgescu l­ui N. Blinaru. Cel de-al doilea vas­­ Seiner, care urma­ să fie lansat tot ! In Mai 1980, va fi’ gata până la 21 Decembrie. , LA GOSPODĂRIA AGRICOLA COLECTIVA DIN PRIBEŞTI - VASLUI Gospodăria de mai sus •a fost în­fiinţată anu­l acesta şi merge cu naşi repezi spre progres. Sub în­drumarea organizaţiei de Partid, zilnic se aduc Îmbunătăţiri. Cu prilejul zilei de aniversare a Marelui Stalin, brigada­­ de cons­­trucţii a Gospodăriei a luat iniţia­tiva de a înfiinţa 2 ateliere meş­teşugăreşti , unul de fierărie şi al­tul de tâmplărie. Atelierele vor fi gata pană la 15 Decembrie. MUNCITORII DE LA FABRICA „MATASEA POPULARA* BUCURESTI VOR DEPĂŞI PLANUL PE 1949 In cinstea zilei de naştere a Ge­­­­ne­ralissimului Stalin, colectivul de muncă al fabricii „Mătasea Popu­lară din Bucureşti şi-au­ luat noi­­ angajamente în muncă. Astfel muncitorii au hotărât să­­ îndeplinească planul până la 21 De- 1­cemibrie, să sporească productiv ba­teri muncii cu 5%, să reducă de­­jeurile cu 5% şi să ţină o evidenţă zilnică a preţului de cost. O LUNA A INOVATORILOR ŞI RAŢIONALIZATORILOR LA UZINELE CHIMICE ROMANE La Uzinele Chimice Române, muncitorii şi tehnicienii au iniţiat, in cinstea zilei de 21 Decembrie, o luni a inovatorilor şi raţionalizato­­rilor, „lună“ care a început la 21 Noembrie. Această luni are drept scop principal popularizarea inova- j­­iilor şi raţionalizărilor şi stimula-­­ rea iniţiativei creatoare a muncit­o- [ rilor dela U.C.R, pentru obţinerea a noi succese în munci. Intr'o şedinţă­ rare s'a ţinut în a­­cest scop, s’a scos în evidenţă sec­toarele fabricii în care­ se impune remedierea metodelor tehnice de producţie. D. Iosif Ion, membru în Comite-­­ tul organizaţiei de Partid, a arătat că găsind noi metode de muncă şi aplicând raţionalizări, muncitorii şi­­ tehnicienii de la U. C. R. vor putea întâmpina aşa cum ,se cuvine ziua de 28 Decembrie. Au vorbit apoi numeroşi maiştri, tehnicieni şi muncitori fruntaşi. Angajamente şi-au luat: Popa lor care va introduce raţionaliza­rea list. de producţie la secţia pre­se, ceea ce va permite ridicarea pro­ductivităţii muncii cu 1004, ing Opriş şi meşterul Velicia să reali­zeze o mască împotriva prafului din vid, carboniferă şi cea chimica. Angajamente ,şi-au mai luat mun­citorii Duca Dumitru şi Munteanu, iar tânărul Badea N. a prezentat o inovaţie care va asigura perfecta funcţionare­­a valţurilor In care se face amestecul de materie prima. Creşte avântul întrecerilor socialiste Tot mai multe succese i muncă ANULUI 1950 JURNALIŞTI DELA UZINELE „VICTORIA" CALAN AU ÎMPLINIT PIANUL DE PRODUCŢIE In evnst«» celei de-a 70-a ani­versari a Generalissm­ului Stalin, j­­urnaliştii dela uzinele „Victoria“ . Calan s'au avântat in numeroase Intreieri socialiste, reuşind ca in , ziua de 18 Noembrie să-şi indepli- ■ n­easca partea de munca indicată da­­ Planul de Stat pe 1949. Lucrând pe baza indicilor teh­­nico-economici, muncitorii, tehni­cienii şi inginerii işi îndeplinesc şi depăşesc angajamentele luate. De exemplu, la 23 Noembrie, au realizat o depăşire a nonwiei medii zilnice pe trimestrul IV de 22,6 la sută, iar a indicilor tehnico-e­cono­­m­ici de 19,45 la sută, pentru ca la 25 Noembrie sa realizeze cea mai mare producție zilnică pe care­ au cunoscut-o până la acea dată, cu 32,2% peste norma trimestrului IV, Muncind In contul anului 1950. ei m* UNIVERSUL Nr. 280 UN DOCUMENT ISTORIC AL LUPTEI PENTRU PACE (Urmare din pagina I-a) • ivnmn---p Dww'ftvi, « j dela Budapesta! A devenit e­­­­vid­ent,' odată cu aceste pro- I cese, rolul nedemn al clicii­­ fasciste a lui Tito, agentură stipendiată de imperialism, o­­ficină de spionaj­ și de propa­gandă războinică, imperialistă. Politica războinică a imperia­lismului anglo-american este însoţită de cele mai nenoro­­­­bite urmări pentru masse­le­­ populare din ţările capitaliste, a căror cufundare nu , mizerie şi foamete are loc în acelaşi ritm cu creşterea supraprofi­­lurilor trusturilor şi fabrican­­­­ţilor de arme. In acelaș timp, se înăspreşte teroarea poliţie­­­­nească internă din aceste ţări;­­ guvernanţii imperialişti calcă pe urmele lui Hitler. Este, însă, o realitate­­de ne- a contestat faptul, observat de­­ Rezoluţie, că pregătirile de­­ războiu ale imperialiştilor se fac pe un teren, foarte nefavo­rabil clicilor războinice. Aceste clici nu vor să vadă că, — aşa cum arată Rezoluţia Bi­roului Informativ — ,, împre­jurările istorice de astăzi se deosebesc radical de împreju­rările in care s’a pregătit al doilea războiu mondial iar in condiţiunile internaţionale act­­i­ale aţâţătorilor la război le este incomparabil mai greu să-şi realizeze planurile lor sângeroase”. Care este elemen­tul nou şi esenţial care deter­mină condamnarea la eşec a planurilor războinice? „Pentru prima oară în istoria omenirii , a apărut un front organizat al păcii, condus de Uniunea So- I­vietică — bastionul şi stegarul­­ păcii în întreaga lume” — a- t­rată Rezoluţia Biroului Infor­mativ al Partidelor Comuniste I şi Muncitoreşti. Concluzia trebue să fie, pern­­­­tru popoarele care apără pa­­­­cea, încredere în forţele lor, covârşitor superioare acelora ale imperialiştilor. De aici insă — arată Rezoluţia — nu tre­bue să rezulte autoliniştirea partizanilor păcii, ci, dimpo­trivă, sporirea la maximum a­ combativităţii masselor iubi­­­toare de pace, o ascuţir­e a vi­­r­gilenţei lor, unitatea crescândă a rândurilor lor,, întărirea ne­încetată a luptei pentru pace — luptă de o mare răspundere istorică — va duce ,,la crahul planurilor criminale ale aţa- • tătorilor la un nou război’’.­­ Partidei« Comuniste şi Mun­­t­citoreşti au condus lupta po­poarelor lor împotriva fascis­mului cotropitor. Pe linia ace*- i tei tradiţii nobile, ele luptă I «'««»eu p* im mi jfnu: 111 pentru interesele de viaţă ale popoarelor. Partidele Comu­niste şi Muncitoreşti exprimă cu curaj şi fermitate hotărîrea sutelor de milioane de oameni simpli de p. refuza să lupte împotriva Un­unii Sovietice, prima ţară socialistă, apărătoa­rea neînfricată şi invincibilă a păcii şi libertăţii tuturor po­poarelor. Rezoluţia Biroului Informativ pune în faţa Parti­delor Comuniste şi Muncito­reşti sarcina consolidării ş­i lăr­girii forţelor organizate luptă­toare pentru pace ; sarcină de­mascării şi a supunerii opro­biului popoarelor, a socialişti­lor de dreapta, înverşunaţi duşmani ai păcii; sarcina de a desfăşura larg nobila propa­gandă pentru pace, împotriva duşmanilor omului şi ai civili­zaţiei, pentru înfrăţirea şi co­laborarea între popoare ; sar­cina de a organiza şi folosi forme noui şi rodnice ale lup­tei de maussă pentru pace ; pentru Partidele Comuniste şi Muncitoreşti din ţările capita­liste, sarcina de a contopi lup­ta pentru pace cu lupta pen­tru libertate şi suverenitatea naţională a ţărilor lor, cu lup­ta pentru lichidarea nedemnei politici de­­lugărnicie dusă din guvernanţii capitalişti faţă de imperialismul american ; pen­tru Partidele Comuniste din ţările ieşite din sistemul im­perialist, sarcina de a continua opera de consolidare a lagăru­lui socialismului, aport excep­ţional la apărarea păcii; sar­cina de a demasca până la ca­păt clica titoistă de lachei, spi­oni şi provocatori plătiţi­­de imperialişti. Rezoluţia Biroului Informa­tiv al Partidelor Comuniste Şi Muncitoreşti, despre „Apăra­rea păcii şi lupta împotriva aţâţătorilor la război’’ consti­tui un luminos îndreptar al luptei pentru pace a tuturor popoarelor lumii, a fiecărui partizan al păcii in parte. Ea înarmează sutele de milioane de apărători ai păcii, conduşi de Uniunea Sovietică, cu o vedere clară a situaţiei inter­­laaţionale de azi şi a perspec­tivelor luptei pentru pace, cu încrederea în puterea de neîn­vins a forţelor păcii , şi demo­craţiei, cu hotărîrea şi mai vie de a folosi toate forţele şi mijloacele lor „pentru apăra­rea activă a cauzei­ păcii, în numele intereselor vitale ale popoarelor, în numele vieţii şi libertăţii lor”. TEODOR GHEORGHIU DIN VIATA DEMOCRATIILOR POPULARE O FAPTA EROICA A MUNCITORILOR FERO­VIARI DN CHINA DE NORD Bandele­­Kuomintangului au lăsat în urma jar numeroase linii ferate distruse, care au îngreuiat mult refacerea Chinei de Nord. Inspi­raţi da un­­mare elin patriotic, mănătorii cailor ferate au luat hotirtr«« de a Înlocui liniile dis­truse. 1.400 de­ muncitori feroviari din Ysu­sihar a­u luat iniţiativa, de a demonta 300 de km. de­ cale fe­rata părăsită de japonezi , la sud de râul Amur. Muncitorii au dus o luptă eroică, din luna Mai până acum, dezgropând linia care tre­cea printr'o regiune sălbatecă și pe alocuri intrând ln noroi până ,1« genuncM. Adeseori, pe parcursul acesta, d­iminii erau silit­ să construiască poduri sau să . netezească porţiunul de şosea. O echipă specială a tre­­buit să snargă în primăvara tre­cută ghint* râului Amur pentru a scoate din fundul apei şinele arun­cate­ acolo. Pentru a pune în miş­care locomotivele părăsite, munci­torii au extras, dintre mină de mult părăsită, 1.000 tone de căr­buni­ La sfârşitul Urnei­­Septembrie au fost trimise spre Sud şi redate bo­găţiei naţionale 4­0.000 buc. şine, 26 locomotive şi 430 vagoane. După această realizare eroică, muncitorii feroviari chinezi şi-au luat angajamemtuil­­ca «mii Mior să rod«* circulaţiei 22.000 de km. de cale ferată. ACTIVITATEA UNIUNII DE AJUTOR MUTUAL A JAR­ANILOR DIN POLONIA" Recent, a avut loc la Varşovia un congres ali „Uniunii de Ajutor Mutual a Țăranilor“', consacrat dis­cutării planului de muncă al Uniu­nii pe anul 195®. In afară de activitatea socială și «eftnomic!«, planul prevede, o des: 'Oltare cât itihi l­ irg» a ifiuririt cu­l­­turar* Minim« ui *s!Hw 4« •«­*. tură d*i* rata va ii mărit până ia 7 800 iar numărul bl­lotaei­ar până la 4000 vor fi create condiţiile ne­cesare pentru lărgirea reţelei cercurilor de artişti-amatori de la sate. Irn urma iniţiativei „Uniunii­ de­­Ajutor Mutual a Ţăranilor“, se vor organiza la sate 3.000 de cursuri pentru lichidarea anal­fabetismu­lui şi 7.500 de cercuri­ pentru studierea ştiinţei agricole şi metodelor­ mo­derne ale agrotehnicii. • ÎMPLINIREA PLANULUI IN AGRICULTURA SI TRANS­PORTURI, IN R. CEHO­SLOVACA Miiiatrii transporturilor A. Petr a anunţat că planul de stat, în in­dustria agricolă şi în transporturi a­­fost împlinit cu peste 100"/«. In transporturi există 22.858 de frum­­­aşi in producţie. Indicele productivităţii la trans­porturile de mărfuri este cu 46.3®/« UT mai­ mare decât în 1946. IN REPUBLICA POPULARA CHINEZA AU ÎNCEPUT SA FUNCŢIONEZE TOATE MINISTERELE ŞI INSTITUŢIILE DE STAT Agenţia „Sin Haa“, anunţi că de 1 1 Noembrie au început să funcţioneze­­oficial toate ministe­rele, comisiile, Academia de ştiinţă, administraţiile şi băncile care cad în competinţa Consiliului Adm­in­is­­trativ de Stat de pe lângă Gu­vernul popular central din China. DOTAREA CU FOND DE RULMENT A INC* 400 K INIMMDERI INSflHIE DE STAT Măsurile ministerului de finanțe in afară de primele 20 întreprin­deri Industriale Înzestrate, cu fon­duri de rulment in luna Octombrie, linia aceasta nu mai fost dotate cu fonduri de rulment încă un nu­măr de circa 40­1 Întreprinderi, care vor avea astfel la dispoziţie mij­loacele financiare necesare proprii. Aceste întreprinderi fac parte din sectorul industrial de Stat. Odată cu lucrările pentru dota­­rea cu fonduri de rulment a sec­torului­­industrial, s-a păşit la a­­ceeaşi operaţiune şi pentru secto­rul comerţului de Stat. In urma dotării cu fond de rul­ment propriu a întreprinderilor in­dustriale, multe din organizaţiunile economice şi întreprinderile econo­mice de Stat au păşit hotărâte pe drumul gospodăririi chibzuite, pen.­rm asigurarea unei rentabilităţi a acestor întreprinderi şi organizaţii şi pentru introducerea unei disci­pline financiare. Sfârşitul anului financiar care se apropie dă posibilitate tuturor conducătorilor de Întreprinderi să urmărească îndeaproape realizarea planului financiar, atât in ceea ce priveşte veniturile cât şi în ceea ce priveşte cheltuelile. Iar prin aceasta se urmăreşte Însăşi realizarea Pla­nului de Stat. Do­tarea cu fond de rulment pro­priu, a marcat pentru întreprinde­rile noastre trecerea la acele me­tode şi principii de gospodărire care să permită o cât mai bună ad­ministrare şi realizare de acumulări socialiste pentru noul şi noui inves­tiţii, pentru desvoltarea economiei naţionale intrăm ritm necunoscut până acum de întreprinderile şi or­ganizaţiile noastre economice. Urmând aceste principii călăuzi­toare, Ministerul Finanţelor a în­ţeles să vină în ultimul timp cu o seamă de nouă măsuri care să a­­jute organizaţiunile şi Întreprinde­rile economice ale Statului în acti­vitatea lor. Sub acest raport, Ministerul Fi­nanţelor, ţinând seama de necesita­tea imperioasa a punerii în circu­laţie a mărfurilor şi a materiale­lor fără de Întrebuinţare din aceste întreprinderi şi organizaţiuni eco­nomice de Stat, a luat măsura ca toate aceste materiale şi mărfuri să fie imediat valorificate. Totodată, s’a mai luat măsura încasării tuturor debitorilor litigioşi de către Întreprinderile şi organizaţi­unile economice de Stat. In acest sens, Consiliul de Miniştri a dat o hotărâre care a fost publicată in Buletinul Oficial nr. 71/949. In ce priveşte sarcinile întreprin­derilor înzestrate cu fonduri de rulment, Ministerul Finanţelor ur­măreşte îndeaproape, prin minis­terele tutelare şi centralele res­pective, ca întreprinderile econo­mice să accelereze rotaţia mijloa­celor de rulment, prin mărirea pro­­ductivitaţii muncii, eliminarea tim­pilor morţi, îmbunătăţirea şi gene­ralizarea metodelor tehnice înain­tate. Deasemeni, aceste întreprin­deri sunt obligate sa lupte pentru eliminarea deşeurilor, a rebuturilor şi pentru valorificarea tuturor re­surselor pe care le au la dispoziţie. Ţinerea unei evidenţe cât mai a­­mănunţite care să ajute la reduce­rea preţului de cost este, de ase­meni, o sarcină principală.­ Odată cu dotarea cu fonduri de rulment a întreprinderilor econo­mice de Stat sau luat măsurile ne-­­­cesare ca aceste întreprinderi să devină model de organizare şi gos­podărire socialistă. In această pri­vinţă, rezultatele nu vor întârzia să apară. (Agerpres). MINISTERUL ARTELOR A INSTITUIT UN CONCURS PUBLIC PE ŢARĂ PENTRU EXECUTAREA A PATRU BUSTURI REPREZENTÂND PE MARX, ENGELS, LENIN SI STAIN Ministerul Artelor a instituit un­­concurs public pe ţara pentru exe­cutarea a 4 busturi reprezentând pe ■ Marx, Engels, Lenin şi Stalin. Concursul se va ţine la Bucureşti. La acest concurs pot lua parte ar­tiştii sculptori, individual sau în colectiv. Participanţii se vor înscrie la Direcţia Artelor Plastice din acest minister până la data de 15 De­cembrie 1949. înscrierile se pot face şi prin poştă pentru cei din provincie. La concurs se pot pre­zenta una sau mai multe bus­­turi. Busturile vor fi executate în gips nepatinat , şi vor­ avea înălţimea de de 0,70 m­., capul în mărime de 0,29 m, iar umerii vor fi i­repfi. Fiecare lucrare va purta un motto. Lucrările vor fi depuse în sala Dalles în zilele (îe 7—15 Fe­bruarie 1950 inclusiv. Concurenţii vor depune odată cu lucrările un plic sigilat­ conţinând numele şi, adresa artistului pre­cum şi o copie după contractul de asociaţie in cazul când prezentarea la concurs este un colectiv. Cele mai bune lucrări vor fi pre­miate după criteriul următor: pre­miul I — 4 premii a câte lei 60.000; premiul II — 4 premii a câte 40.000 lei; şi premiul 111 — 4 pre­mii a câte 25.000 lei. Artiştii care vor executa lucrări corespunzătoare vor primi comenzi pentru a efectua busturi în diferite marim­i şi din diferite materiale de­finitive. (Agerpres), r­­ul Marx, Engels, Lenin și Stalin. CUM SE ACORDĂ SCUTIREA DE FRECVENŢĂ Ministerul învăţământului Public face c­noscut studenţilor ca la baza activităţii Instituţiilor de Învăţă­mânt Superior *11 obligativ­itate.­ frecventării cursurilor, seminariilor, lucrărilor de laborator şi a tuturor formelor de Învăţământ cuprinse in plan. Scutirea de frecvenţă se acordă pe bază­­ de cereri individuale in mod cu totul excepţional şi numai acelor studenţi care sunt indispen­sabili in producţie. Cererile vor fi însoţite de dovezi semnate de şefii instituţiilor unde lucrează solici­tantul. Ele vor fi ina­int­a­te direct Minis­­terului (Direcţia învăţământului Superior) cu menţiunea „scutire de frecvenţă“, până cel mai târziu la data de 15 Decembrie. După acest termen, nici o cerere, nu va mai fi luată in considerare. In cereri se va arăta, pentru răspuns, Facultatea, anul In care este înscris şi domiciliul petiţiona­rului. (Agerpres). MUZICA RUSĂ ŞI SOVIETICĂ PE VERSURI DE PUŞKIN Au apărut următoarele note muzicale pentru voce şi pian : 1. CEZAR CUI : „Departe’n ţara ei, sub cerul azuriu...” „Viaţa când e amăgire,­,”'', „statuia din T*rseoie-Selo”. „Ştiu lupta...” „Nu, nu m­«i trebue.­.” 2. IURI­­SAPO­MN : „Odată Încă, 41*»M? “ .Amintire*'». Editura ABUTS — CARTEA KTZÎA • S­ĂRBĂTORIREA A CINCI ANI DELA ELIBERAREA ALBANIEI (Urmase din pagina l-a) de S ani contra cotropitorilor fas­cişti, Mişcarea de rezistenţa naţionala care în timpul ocupaţiei fasciste, s'a manifestat prin greve, acţiuni de guerilă in oraşe şi sate, a luat proporţii mari odata cu format­a Partidului Comunist Albanez, la 8 Noembrie 1941, când acesta a de­venit conducătorul mişcării de eli­berare. Însufleţită de victoriile glorioa­sei Armate Sovietice şi ajutată lu­­­tărîtor (de condiţiile create prin Înaintarea vijelioasă a trupelor so­vietice comandate de Mareşalul Tolbuhin, armata de eliberare na­ţională albaneză a eliberat la 17 Noembrie 1944 Tirana, capitala ţă­rii, iar la 29 Noembrie, Albania a fost eliberată în întregime. D. Dumitru Petrescu a evidenţiat mai departe succesele­­ realizate în toate domeniile de poporul albanez, după eliberare: victoria Frontului Democratic în primele alegeri li­bere din Decembrie 1945, procla­marea Republicii Populare, Consti­tuţia din Martie 1946, care asigură un caracter profund democratic şi popular R. P* Albania, reforma a­­grară, naţionalizarea industriilor, sporirea continuă a producţiei, pla­nificarea economiei naţionale, ridi­carea neîncetată a condiţiilor de trai ale­­ oamenilor muncii, realizări obţinute sub conducerea Partidului Muncii, în frunte cu secretarul său general, Enver Ho­dja. Vorbitorul a subliniat apoi marile piedici puse in calea eforturilor po­­porului albanez de către banda de spioni și trădători a lui Tito de la Belgrad, care au căutat să înfeudeze economia albane­ză. In lupta de eliberare din cap­cana întinsă de banda lui Tito, po­porul albanez a primit un ajutor hotărîtor din partea P.C. (b) al U.R.S.S., care a descoperit la timp manevrele titoiste și le-a demascat în consfătuirea din iunie 1948 a Biroului Informativ al Partidelor Comuniste, astfel că Partidul Co­munist Albanez și-a putut da sea­ma de­ adevărata politică a bandei de la Belgrad, descoperind pe tră­dătorii titoişti din sânul său, care şi-au primit apoi pedeapsa meri­tată. In continuare d. D. Petrescu a evidenţiat marele ajutor economic primit de R. P. Albania din partea Uniunii Sovietice, precum şi din partea ţarilor de democraţie popu­lară. Toate marile realizări ale R. P. Albania — a spus mai departe vorbitorul — au fost posibile gra­ţie faptului că poporul muncitor albanez a cucerit puterea In Stal şi se conduce singur, că el se că­lăuzeşte de învăţătura înaintată * că «­ urmează calea arauia de pri­mul stat socialist, Uniunea Sovie­tică. Ropom! român priveşte cu sim­patie şi ajută în măsura posibilită­ţilor sale, eforturile creatoare ale poporului albanez. Prietenia celor două popoare se consolidează pe zi ce trece. Poporul albanez, pentru a-şi pu­tea clădi viitorul fericit la care as­piră, are nevoe de pace. De­ aceea R. P. Albania, condusă de Par­tidul Muncii, constitue un factor activ în marele front al păcii şi al socialismulu­i, în fruntea căruia stă invincibila Uniune Sovietică. Po­porul albanez ştie că el şi-a căpătat libertatea datorită marii Ţări a So­cialismului, el ştie că apărătorul sau cel mai înflăcărat şi mai sigur este Uniunea Sovietică, condusă de genialul conducător al celor ce muncesc din lumea întreagă, Iosif Vissarionovici Stalin. De aceea po­porul albanez poartă popoarelor so­vietice şi tovarăşului Stalin o dra­goste neţărmurită. Drumul consecvent pe această cale — a încheiat d. Dumitru Mo­­rescu — este singura garanţie a Păstrării integrităţii teritoriale şi a independenţei naţionale a R. P. Al­bania, a desvoltârii sale economice­­ politice, a construirii socialismu-­­ aducător de bună stare şi fe­­rcire­ Unde trebue adresată corespondenta privind Comitetul Provizoriu al Capitalei Comitetul Provizoriu al Capita­lei, fiind sesizat cu multa cores­pondenţă care priveşte Capitala, este îndreptată de autorităţile din ţara Comitetului Provizoriu al­­Ju­deţului Ilfov, care are o competen­ţă­­teritorială limitată, precizează următoarele :­­— Prin noua organizare a pute­rii locale de Stat, stabilită prin le­gea Nr. 17 asupra Consiliilor Populare, Comitetul Provizoriu al Capitalei are competență teritoria­lă separată, fiind unitate distinctă de aceea a jud. Ilfov. În acest scop, orice­, corespon­denţă privind Capitala R.P.R., se va adresa Com­itetului Provizoriu al Capitalei, cu menţiunea Secţiu­nii respective. Cuvântarea rostită de Kr­istaq Hobdari, însărcinat cu afaceu adinterim al Legaţiei 8. P. Albania A­stăzi — a spus vorbitorul — poporul albanez sărbătoreşte cela de a cin­cea aniversare a e­libe­rării sale de sub jugul fascist. In această zi însemnată el îşi ex­­­primă recunoştinţa profundă faţă de glorioasa Armată Sovietică, fără de care n’ar fi fost posibilă eliberarea Albaniei. El îşi expri­mă în acelaş timp recunoştinţa şi dragostea nemărginită faţă de Ţara Socialismului victorios şi faţă de genialul conducător al popoarelor, Iosif Vissarionovici Stalin. V­orbitorul a subliniat lupta hotărâtă a poporului albanez, în frunte cu comuniştii, împotriva cotropitorilor fascişti şi nazişti şi uriaşa muncă de reconstrucţie dusă după eliberare, sub condu­cerea Partidului Muncii şi a se­cretarului general al acestuia ge­neralul de armată Enver Hodja. Clasa muncitoare, ţărănimea muncitoare şi intelectualii pro­gresişti din R. P. Albania, strâns uniţi cum n’au fost niciodată, muncesc cu un entuziasm de ne­­descris pentru înflorirea şi feri­cirea patrie­­lor , pentru realiza­rea planului bienal, pentru întă­rirea regimului de democraţie po­pulară. Progresele şi realizări­le importante obţinute de poporul albanez se datoresc ajutorului preţios al marii Uniuni Sovietice. Deasemenea, poporul albanez s-a bucurat de ajutorul frăţesc al ţărilor de democraţie populară. Imperialiştii anglo-americani şi sateliţii lor, in special clica fas­cistă de spioni şi asasini a lui Tito, duc o propagandă deşăn­ţată şi se dedau la provocări con­tinue împotriva R. P. Albania. Dar armata populară albaneză stă de strajă pentru asigurarea independenţei şi integrităţii Re­publicii. Cu toate că geografice­­şte este înconjurată de ţări care servesc Imperialismului anglo­­american, poporul albanez nu se simte niciodată izolat. P­oporul albanez se simte pu­ternic prin ajutorul şi sprijinul ce i se acordă de către URSS şi ţările democraţiilor populare, de care se simte mereu mai aproa­pe. El doreşte pacea şi luptă pen­tru ea, împreună cu toate cele­lalte popoare ale lumii care al­­cătuesc puternicul front al păcii, condus de Uniunea Sovietică. In construirea vieţii sale noi, în consolidarea, regimului demo­cratic popular, în apărarea păcii, poporul­­albanez merge înainte sub conducerea Partidului Mun­cii. In Partidul Muncii oamenii muncii din R. P. Albania au o încredere nemărginită, pentru că­­ acest Partid i-a condus în anii luptei de eliberare naţională, şi care în prezent duce ţara pe dru­mul socialismului, al păcii, al prosperităţii şi al fericirii. Călău- I zit de spiritul internaţionalismu- I lui proletar, Partidul Muncii a. ! creat prietenia indestructibilă cu­­ URSS şi cu ţările de democraţie populară, a demascat şi a nimi- I cit pe agenţii lui Tito. D­upă ce a mulţumit călduros poporului român, Guvernului R. P. R. şi Partidului Muncitoresc Român pentru participarea la a­­ceastă festivitate care este o con­tribuţie preţioasă la întărirea prieteniei şi colaborării dintre cele două popoare, Kristaq Hob­­dări a spus în încheere : P­opoarele ţărilor noastre, con­duse de către Partidele lor Mun­citoreşti, merg spre acelaş scop: construirea socialismului şi apă­rarea păcii. Popoarele noastre sunt strâns legate între ele şi a­­ceste legături sporesc mereu gra­ţie sprijinului preţios al marii Uniuni Sovietice şi al genialului şi mult iubitului conducător al popoarelor, Iosif Vissarionovici Stalin. * A urm­at un program artistic, compus din cântece și dansuri, executat de Corul Imprimeriilor de Stat și de echipa de jocuri a Ansamblului Armatei R. P. ,Tt. ‘—-—❖·‹!♦'---------­ INSTRUCŢIUNILE MINISTERULUI­­HANŢELOR III LEGĂTURĂ CU FUNCŢIONAREA CAZANILOR DE ŢUICĂ Ş1 ELIBERAREA BREVETELOR PENTRU VÂNZAREA BĂUTURILOR SPIRTOASE • Ministerul Finanţelor a trimis Marţi un ordin circular secţiu­nilor financiare ale Comitetelor Provizorii din întreaga ţară, cu­prinzând instrucţiuni în legă­tură cu funcţionarea castanelor de ţuică şi eliberarea brevetelor pentru vânzarea băuturilor spir­toase. Potrivit acestor instrucţiuni, declaraţiile de recoltă de vin, de fabricat ,ţuică şi rachiuri na­turale, vor fi întocmite pe nu­mele capului gospodăriei. In a­­ceasă situaţie, dreptul de tain din producţii­ anului 1949, pen­tru corcuberul propriu, se acordă pe gospodărie, indiferent de nu­mărul proprietarilor care for­­mează acea gospodărie. Totodată, se precizează că‘ toţi posesorii de brevete de băuturi spirtoase­ cu amănuntul, ca ac­cesoriu la restaurant, pot vinde băuturile spirtoase în aceleaşi condiţiuni ca şi posesorii cârciu­­mari de brevete cu amănuntul. Pentru a se evita formalită­ţile prevăzute de legea M. A. T. cu ocazia eliberării de brevete pentru vânzarea băuturilor spir­toase în sticle închise cu consu­maţia in afară de local, magazi­nelor de coloniale particulare, coopera­ti­vel­or de orice fel şi în­treprinderilor de Stat, secţiunile financiare vor putea e­nberg au­torizaţii scrise în locul brevete­ ,­lor, cu­ obligaţiunea plăţii taxe-­­ trice, furnizeasa energie lor de timbru de brevet. trică satelor Armeniei, in CURSURI D£ INITSEI IN PLANIFICAREA FINANŢARĂ Ca o complectam a curaţilor gene­ale de planificare , înapoi a­­r fi ţinute anul acesta la Mis­terul de Finanţe, Ministerul Construcţiilor, în cadrul Direc­ţiunii Studii şi Planificare’, a organizat un curs de Iniţiere în planificarea financiară. Cursul are durata de 2 săptă­mâni. Participa responsabilii de­legaţi în acest scop din partea întreprinderilor de construcţii şi instalaţii St. U. C. şi I. P. C­Lecţiile de planificare finan­ciară in sectorul construcţiilor conţin numeroase aplicaţiuni practice şi se Împletesc cu lec­­țiuni de ideologie marxist leni­nistă și de politică economică a Statului. m.. 29 DE AN! DELA INSTAURAREA PUTERII SOVIETICE IN ARMENIA (Urmare din pagina l-a) a fost jefuită şi sărăcită, iar poporul ţinut în cea mai mare mizerie. Industria era aproape inexstentă, agricultura extrem de Înapoiată, iar analfabetismul era în proporţie de massă. O­­dată cu instaurarea Puterii So­vietice, Republica Armeană s’a desvoltat într’un ritm viu. Muncitorii armeni, în focul muncii pentru industrializarea ţâr­i­lor şi-au însuşit cu multă profunzime cele mai înaintate cuceriri ale tehnicei. Ţăranii armeni pornind p pe drumul colectivizării agricul­turii, s’au eliberat de mizeria in care au fost ţinuţi secole dearundul. In domeniul cultural, cetă­ţenii Armeniei Sovietice au fă­cut progres«­uri**«, dezvoltând o cultură naţională ca formă şi sori*! istă un conţinut, £soi de centrale hidro - sîsc­elec. tre­cut ţinute în întuneric de ve­chile regimuri de exploatare. Colhozurile Republicii Armene cunosc astăzi Radio-ul, apara­tele medicale cele mai perfec­ţionate, etc. Aceste măreţe succese obţi­nute de poporul armean, dato­rită Puterii Sovietice, au confir­mat cuvintele Generalissim«lui Stalin: „Numai Puterea Sovie­tică a adus pacea Armeniei dându-i posibilitate de rena­ştere”. Alături de celelalte popoare ale Uniunii Sovietice, popor­ armean participă activ la lupta forţelor democratei din în­treaga lume, pentru pace şi în­ dependenţa naţională a popoa­relor. Exemplul poporului ar­mean constitui pentru popoarele i­tca asuprite de­­ imperialism­, un imbold lupta lor pentru libertate. AUREI HALEA

Next