Universul, ianuarie 1950 (Anul 67, nr. 1-23)
1950-01-04 / nr. 1
Aima! 614ea# PAGINI LEI »fctt-sailtoMS în juraerateon toma aprobării Btr. ®»asfee r *. t. Mr, na.tm/m. i MlGfGavI 4 taniaaplG sui« conducbreji «inah ce Ml TIT DE aiRECTIE CELE DIN URMA STIRI DIM LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOBANUU No. 23-25 «EHTRA&.A TEL.EFOMISA A ZIARULUI 3.30.10. sndator: LUIGI CAZZAVSULAN TIPOGRAFIA „UMIYERSUL” ÍBSííís suto Mr. 1ß© Träb. tlta« ÎNCEPUT de an Nit iun început de an paj tutoreselor. Dealtfel, nu fecare. E anul cu care vom încheia o jumătate de secol. Și nu jumătatea unui secol oaiscare ci a celui de al douăzecilea secol. Omenirea va mai parcurge încă o jumătate de secol şi va începe anul două mii. Va începe, adică, cel de al treilea mileniu. Casa va arăta lumea atenei ? " Iată o întrebare pe oamenii şi-au mai pus-oi, Sur decursul vremurilor, nu numai în legătură cu noul mileniu ci ori de câte ori au vrut să alunge puţin negura timpului ca să întrevadă viitorul îndepărtat. Ei nu au putut, însă, niciodată, să întrevadă just acest viitor, pentru că întotdeauna încercau să-l cuprindă cu imaginaţia în loc să-l deducă ştiinţific din legile d® desvoltoare ale societăţii. De aceea fiecare vedea viitorul în feiul lui, asf*mr*'î ghicitorilor sau cărhazardau să facă previziuni mai îndepărtate decât escrocii credulităţii omeneşti, adică prezicătorii, cu sau fără faimă mondială. Azi putem întrevede viitorul, fără riscul de a ne înşela. De ce? E cumva scris în vreo carte a destinului găsită de cineva? Nu. Dacă azi putem întrevede, cu certitudine, viitorul, e tocmai pentru că drumul omenirii nu mai considerăm predestinat de vreo forţă supranaturală ci ştim că el e determinat- - comunii legilor de desvoltare a societăţii — de realităţile prezente. Noi ştim deci că acest viitor îl clădim cu propriile noastre mâini. Care sunt marile realităţi de azi? Factorul de covârşitoare importanţă e existenţa în lume a Uniunii Sovietice. Uriaşa şi invincibila forţă a Uniunii Sovietice pusă în slujba luptei pentru pacea şi libertatea popoarelor, acest fapt a răsturnat vechile realităţi şi determină în istorie o epocă nouă, aceea a socialismului. înfăptuirea socialismului în întreaga lume, acesta e deci viitorul spre care se îndreaptă toate popoarele învii şi e sigur că lupta ’■ • va fi peste tot încununată de succes atunci când omenirea va intra în cel de al treilea mileniu. De pe acum, viitorul acesta e evident pentru toţi cei ce nu mai vor să-şi lege ochii cu otreapa propagandei capitaliste ci văd realitatea aşa cum se prezintă ea. Socialismul este înfăptuit pe a şasea parte a globului şi în curs de înfăptuire nu toate ţările de democraţie populară, adică nu numai în răsăritul Europei ci şi în Asia. Al. C. Constantînescu (Continuare în pag. 2-a) TRATATIVE PENTRU ÎNCHEIEREA im mmm nms inni muşii. bkk Intervîewul acordat de Mao Tse Dun agenţiei Tass Moscova 2 (Agerpres). — TASS transmite interview'd! acordat corespondentului agenţiei TASS de către Mao Tse-Dun, preşedintele guvernului central popular al 28. Pe Chineze, întrebarea corespondentuii: Cum stau lucrurile în China în momentul de faţă? Răspuns: Operaţiunile militare în China merg bine. In prezent Partidul Comunist şi guvernul central popular al R. P. Chineze păşesc pe calea construcţiei economice paşnice. întrebarePentru câtă vreme aţi venit în URSS? Răspuns: Am venit pentru câteva săptămâni. Durata şederii mele în URSS depinde în parte de perioada în care va fi posibil sa saluţi«» năm chestiunile care interesează R. P. Chineză. întrebare: S’ar putea cunoaşte chestiunile la care vă referiţi? Răspuns: Din aceste chestiuni fac parte în primul rând tratatul de prietenie şi alianţă în vigoare între China şi URSS, chestiunea creditelor sovietice pentru R. P. Chineză, chestiunea comerţului şi a acordului comercial dintre ţările noastre precum şi alte chestiuni. în afară de aceasta am de gând să vizitez câteva regiuni şi oraşe ale Uniunii Sovietice pentru a cunoaşte mai deaproape construcţia economică şi culturală în Statul Sovietic. PROFANATORII DE MORMINTE Sunt încă vii în memoria oamenilor grozăviile războiului şi bestialităţile comise de către hitlerişti. Gropile comune în care zac oseminte de luptători antifascişti, oseminte a mii de deportaţi, victime ale barbariei hitleriste stau mărturie crimelor comise împotriva ur,unităţii de către criminalii nazişti. Urmele acestea sunt supărătoare pentru „domnii“ nazişti. Doar prietenii lor, domnii imperialişti americani, fac tot ce pot, pentru a acoperi atât crimele hitleriştilor cât şi pe cei ce le-au făptuit. Tribunalele de denazificare împart, cu marinimie, certificate de bună purtare criminalilor nazişti. Iar urmele acestea, gropile comune în care au fost aruncate unele peste altele, mii de cada- W8 ale victimelor acestora sunt acum „supărătoare“ atât pentru criminalii hitlerişti cât şi pentru protectorii lor. Sunt vreo două luni de zile de când Federaţia Internaţională a Foştilor Deţinuţi Politici a primit informaţii despre profanarea gropii comune de la Leitenberg Dachau, groapă conţinând osemintele mai multor mii de deportaţi, ucişi de către hitlerişti. F.I.A.P.-ul a exprimat indignarea şi revolta resimţite de toţi supravieţuitorii lagărelor hitleriste de exterminare, de antifasciştii germani şi de toţi oamenii iubitori de pace şi libertate din lumea întreagă, adresând o scrisoare de protest împotriva odiosului sacrilegiu al profanării mormintelor, către înaltul comisar al Statelor , Unite în Germania, Mac Clow. Scrisoarea F.I.A.P.-ului are , la voinţa de a nu permite pro-fanarea memoriei celor martirizaţi de hitlerişti. In această scrisoare se arăta că lumea întreagă pricepe sensul înlăturării mărturiilor crimelor naziste, înlăturare care ar permite justificarea „denazificării“ — aşa cum a fost făcută — a Germaniei de Vest şi a împărţirii de posturi importante în viaţa publică hitleriştilor, pentru ca aceştia să poată servi, unelte recunoscătoare, unei politici şovine, răzbunătoare şi războinice. Cererea Federaţiei Internaţionale a Foştilor Deţînuiţi Politici, de a se institui o comisiune de anchetă a F.I.A.P.- ului, care să stabilească res- I ponsabilităţile în vederea pedepsirii vinovaţilor acestui act de profanare şi să facă propuneri pentru luarea de măsuri astfel încât asemenea acte de sacrilegiu să nu se mai repeta a fost refuzată de către înaltul comisar al Statelor Unite în Germania. Ca şi când toate cceste manevre de ştergere a urmelor criminale nu s’ar facecu încuviinţarea şi cu concursul autorităţilor de ocupaţie, iar înaltul comisar n’ar şti absolut nimic. Numai că, din ancheta şi documentele fotografice adunate de către Federaţia Naţională a Deportaţilor, Internaţilor, Patrioţilor şi Rezistenţilor, reieşim în mod clar complicitatea autorităţilor americane la acţiunea de ştergere a urmelor crimelor naziste. Federaţia Franceză a deportaţilor şi Internaţilor, a trimis o delegaţie, formată din foşti deportaţi la Dachau, pentru a întreprinde o anchetă asupra celor ce se întâmplă la Dachau. Această delegaţie s’a deplasat le Dachau și München între zilele de 25—29 Noembrie 1949. Din constatările acestei dete- Anenhi Manasa prtpeiL som vrTMntu noul an PMN DE ÎNCREDERE i VICTOIA MARE! SIZE A COMKfSiinji Moscova 2 (Agerpres). TASS transmite: Deasupra Moscovei rästrau cele 12 bătăi aie orologiului Kremlinului. Sunatul lor răzbate până la litoralul Oceanului Pacific, până la colhozurile din stepele Kazsitstantl-'i, până în satele din munţi vestind sosirea unui nou an al glorioasei epoci staliniste. In aceste clipe, împreună cu cetăţenii Moscovei, aici ioane de oameni sovietici au ridicat primul toast în cinstea aceluia care a dat poporului sovietic o viaţă fericită, în cinstea aceluia care luminează calea oamenilor simpli, în cinstea prietenului şi conducătorului oamenilor muncii din întreaga lume, iubitul Stalin. In, această noapte de An Nou Moscova este deosebit de frumoasă. In nenumăratele lumini electrice, în lumina lunii, se reflectă albeaţa zăpezii care acoperă copăcii île pe străzi şi din parcurs. Cu câteva ore înainte străzile Moscovei erau cuprinse de o animaţie de sărbătoare. Cetăţenii Moscovei se îndreptau grăbiţi spre cluburi şi palate de cultură, sau spre restaurante. Academicieni, muncitori, studenţi şi artişti, medici şi ingineri, oameni de toate vârstele şi de diferite profesii s’au adunat astăzi în cercul prietenilor lor pentrs a întâmpina noul an. In această noaptede An Nou s’au ridieat toasturi pentru Patria, Sovietică, pentru oamenii ei minunaţi pentru creatorii culturii şi ştiinţei sovietice. Peste tot domneşte veselia,tic pretutindeni răsună muzica. Prin geamurile caselor se văd luminile multicolore de pe brazii împodobiţi In ultim îs sile, sute de mii de brazi au fost transportaţi din pădurile din jurul Moscovei în locuinţele cetăţenilor, în cluburi,in palatele de cultură, în pieţele oraşului. Oamenii muncii au consacrat fiecare zi, fiecare oră a anului care a trecut, muncii pentru binele Fatriei tor. Anul 1349 a fost un an de un nou avânt al Ţării Sovietelor şi de o nouă înflorire a forţelor creatoare ale poporului sovietic. Poporul sovietic întâmpină anul 1959 plin de încredere în victoria marei cauze a comunismului * Moscova, 2 (Agerpres). — TASS transmite: Colhozurile Uniunii Sovietice au sărbătorit încheierea anului 1949 prin tradiţionalele adunări ale colhoznicilor şi prin împărţirea beneficiilor. Magaziile colhoznicilor sunt pline de făină, seminţe oleaginoase, cartofi şi legume. Banii primiţi în contul beneficiilor sunt cheltuiţi pe îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilă, instrumente muzicale şi cărţi. Beneficiile sunt distribuite in raport cu munca prestată de fiecare. Prime speciale se adaugă acelora care depăşesc planul generat pentru colhozul respectiv in ceea ce priveşte recolta obţinută sau dezvoltarea, sectetului agricol. Această împărţire a câştigurilor stimulează atât personal pe colhoznici cât și întreaga obște. LA MOSCOVĂ S’A DESCHIS EXPOZIŢIA PICTURII, ARTEI ERAMISE, SCULPTURII Şl ARTEI POPULARE kREPUBLICII POPULARE RUMÂNE -■ .aurele sovietice anunţă că îs. 20 Decembrie s’a deschis la Moscova în săîîîe Academiei de Artă a URSS expoziţia picturii, artei grafice, sculpturii şi artei populare a Republicii Populare Române. Expoziţia a atras un mare număr de vizitatori. Numeroşi pictori, sculptori, savanţi, scriitori şi reprezentanţi ai opiniei publice din Moscova, au venit să vadă operele artei plastice a poporului român, care sunt expuse pentru prima oară în Moscova. Printre vizitatori au fost : ambasadorul Republicii Populare Române în URSS, Simioni Bugiia, ministrul artelor al Republii Populare Române, Eduard IVreznicescu, şefii şi membrii a numeroase reprezentanţe diplomatice din Moscova. Deschizând expoziţia, vice-preşedintele Comitetului pentru artă de pe lângă Consiliul de miniştri al URSS. N. Bespalov, a subliniat că expoziţia va contribui la o apropiere Ioanscaisitre reprezentanţii artelor din Republica Populară Română şi din Uniunea Sovietică. Cuvântul de răspuns a fost rostit de ministru paridor al Republicii Populare Române, Eduard Mezincescu. Io numele guvernului ţării este Şi al poporului muncitor dirt Republica Populară Română el a mulţumit în mod călduros guvernului sovietic pentru concursul frăţesc .'Kardnî itesvoltaTi atic» ■ româneşti. La deschiderea expoziţiei a luat deasemeni cuvântul preşedintele Academiei de Arte din U.R.S.S., pictorul poporului A. Gherasimov. Expoziţia are trei secţiuni. Prima cuprinde cinci săli şi este consa- j erată celor mai de seamă pictori români ai secolului XIX şi XX, până la eliberarea Tomâniei de armatele Sovietice. In alte trei săli sunt expuse lucrările pictorilor şi sculptorilor Republicii Populare Române, reprezentând realizările lor Pe calea creerii noii arte româneşti, care este în sujba poporului şi îl însufleţeşte pentru construirea socialismului. Numeroase tablouri oglindesc dragostea şi recunoştinţa poporului român faţă de Uniunea Sovietică şi marele Stalin. In alte cinci sau sunt expuse operele artei populare: costume, covoare lucrate de mână, obiecte de lemn lucrate de mână, instrumente muzicale populare, etc. În cursul conferinţei de presa care a avut loc în ajunul deschiderii expoziţiei, ambasadorul Republicii Populare Române, Simion Bughei, a subliniat că deschiderea expoziţiei artei române la Moscova este o, nouă expresie a prieteniei strâns® şî trainice între Republica Populară Română șî Uniunea Sovietică, care acordă un ajutor frățesc Republicii Populare Române pentru construirea socialismului. ÎNFĂPTUIRI IN REPUBLICA POPULAM ROMÂNĂ lA BÂRLAD A FOST INAUGURAT UN DISPENSAI ANTUBERCUlOfi Pentm îngrijirea sănătăţii muncitorilor şi ţăranilor din judeţul Turlova, s’a înagurat de curând un dispensar antituberculos, unde aceştia vor obţine bună asistenţă. Săli de consultaţi! şi cele mai dupuse la dispoziţia bolnavilor. Medici specialişti în boli de plămâni vor depune toate sforţările şi vor folosi cele mai perfecţionat® metode ştiinţifice pentru combaterea tuberculozei. l&i VAS Di 1.608 TONS, LANSAT IMÂINTS ©E TERMEN Datorită avântului întrecerii socialiste, muncitorii şi Eenmcsenii şantierului naval „Sovromtransport” de la Turnu Severin au obţinut o nouă victorie în rea. Zilele trecute, ei un lansat an vas de 1000 tone * '’-care fusese snrţia! prevu tiara la 30 Mai Ite.... La construirea acestui vas, prin sforţările depuse de muncitorii şi tehnicienii şantierului şi datorită unei mai betare organizări a lucratei, în afara termonari, vasalul înainte de termen, s’a realizat o economie de 1.200.000 tei, preţul de cost fiind redus cu 9%. în acelaş timp, rebuturile la această construcţie au scăzut cu 10 la sută. LA COMANEŞTI » BACAU, SE RIDICA DIN SPITAL mm TRU MUNCITORII FORESTIERI ŞI PETROLIŞTI. in apropierea fabricfttjlp.fc.ix. dte Comăneştî-Bacău, se ridică o impozantă clădire ce va adăposti un spital model cu 360 camere. Acî vor primi asistenţi medicală muncitorii «in" localitate, în marea lor majortate forestierii şî petrolişti. Este primul spital construit î n preajma fabricii jî exploatării forestiere, în care aceşti oameni aî muncii — altădată atât de urgisiţi — vor găsi alinare şi îşi vor recăpăta vigoarea şi puterea de lucru. O ŞCOALA PREGĂTITOARE Dl CADRE PENTRU SIRIA PRELUCRĂTOARE LA BOTOŞANI SMn iniţiativa Comîtetuluî. Provizoriu judeţean, s’a înfiinţat la Boii®ş2»i um aieîîer-şcoală ca următoarele sgcţiîs stPngarie, Surîiăto-fierărie, sudură electrica şi autogenă. Scopul acestui atelier-şcoală este pregătirea * noui! cadre atât de necesare agifcstrîel prelucrătoare din «o » u w v jraceeatir© iuytisus&iâ a ea prcuicr fCOBtflnMT'fc W. ‘fn&g* fr&j ‘ #. ajusta], 1 «rokonet iff oordi^ țării INDU- MESAJUL DE ANUL NOU AL ACAD. PROF. DR. C. L PARDON. PREŞEDINTELE PREZIDIULUI MARII ADUNĂRI NAPNAL iii os SI Si 4 it l A J E.IMO. 'jrr in numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale vă transmit cu prilejul anului nou artsalut călduros şi cele mai sincere felicitări. • Anul 1949 a fost anul primului Plan de Stat în Țara noastră, a fost anul in care în patria noastră liberă și independentă am muncii pentru a construi, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, o societate nouă — societatea socialistă. Realizările din anul 1949, bazate pe ajutorul multilateral permanent al U.R.S.S. şipe puterea de creaţie a poporului muncitor şi în primul rând a clasei muncitoare, de"., vedesc că regimul de democraţie populară asigură întărirea şi înflorirea economică,, socială şi culturală a patriei noastre, Republica Populară Română. Planul pe anul 1949 a fost îndeplinit şi depăşit atingând cifra de 108 la sută. Prin aceasta a crescut şi s’a întărit economia noastră, s’atabunătăţit starea materială şi culturală a oamenilor muncii.■ Sub conducerea Partidului Muncitoresc Roman, clasa muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare, a creat prin înfăptuirile din anul 1949 noi resurse, pentru ca în anul 1950, care începe, să putem înainta cu şi mai mult avânt pe drumul construirii unei vieţi prospere şi fericite în patria noastră. . IUBIŢI CETĂŢENI ŞI CETĂŢENEI TOVARĂŞIInul 1950 deschide luminoase perspective poporului nostru muncitor. Plartul de Stat pe anul 1950 prevede o creştere a producţiei cu 37 la sută faţă de realizările din anul 1949. 145 miliarde lei vor investiţi. Va fi întărită şi lărgită producţia noastră naţională. Faţă de anul 1949, nivelul de trai al oamenilor muncii va creste în anul 1950 cu 15%. ' Prin cuprinderea în şcoli a tuturor copiilor de vârstă şcolarii vom stârpi pentru totdeauna izvorul neştiinţă de carte. '• \V In fabrici, uzine, pe ogoare si in centrele de culturi, IdLi., iîn o ţara socialista in care nu va exista exploatarea omului de către om. După exemplul Uniunii Sovietice, poporul muncitor din ţara noastră a dovedit că ştie să construiască o orânduire nouă, în care rodul muncii să aparţină celor ce muncesc. Pentru a culege mai multe roade, să pornim în anul 2950 cu mai mult avânt in muncă. Să valorificăm imensa putere creatoare a poporului muncitor. Prin munca noastră, prin destoinicia noastră, să înălțăm tot mai mult Republica Populară Română. Cu privirile îndreptate mereu înainte, siguri de puterea de neînvins a clasei muncitoare, mândri că facem parte din frontul organizat al păcii, că reprezentăm un factor activ în lagărul democraţiei şi socialismului care are în fruntea sa invincibila Uniune Sovietică condusăde Marele Stalin, să dobândim în anul 1950 tipul victorii pe calea' construirii socialismului în Republica Populară Română. CETĂŢENI Şl CETĂŢENE, r b Ti-'t-â? ir. : sricep-■JU1Ü., €*’6 o:.At Li ■, LA MULTI. ANT! T JJ. SĂLAUTA întâi ai zice, auzindu-i numele, că-i o fetiţă sglobie ce stă gatsgata să se joace. Parcă ai şi vedea-o cu obrajii îmbujoraţi şi cu gura-zmeură. Dar nu-i fetiţă, aşa cum ai crede, ci e o apă de prin Maramureşul de Miază-noape. De o cauţi pe hartă n’o afli, dar altceva ai să vezi pe harta noilor înfăptuiri a tinerii noastre Republici Populare, o nouă cale ferată, ce leagă Salva de Vişeu. Sus în munţii Rodnei, de abia îşi face loc Săgăuţa-biata să curgă printre stânci. Uneori fuge repede în vreo vale, alteori o necăjeşte o stâncă rea şi-i stă ce-a curmezişul, făcând-o să plece spumoasă mai departe. Dar s’a obişnuit că ea demult curge aşa: altceva a mirat-o însă pe Săgăuţa. Au venit puzderie de oameni şi s’au prins să schimbe aşezarea locurilor de acolo. Au dărâmat stânci, au umplut văi, au mutat ape şi au sfredelit munţii. Au pusapoi şerpi lungi de fier pe drumul nou săpat în munte, pe care a alunecat maşină cu aburi, omenească, legând Salva de Vişeu. Aşa a fost povestea drumului de calea ferată din sasiul Maramureşului. Pe drumul uriaşelor transformări din ţara noastră, linia ferată Salva-Vişeu vine să înscrie încă ara Biscces atopieî oamenilor muncii, ruptă pentru o viaţă mai bună, pentru socialism. «Jutienele burgheze din trecut s’au gândit îa succesul material al existenţe! unei linii ferate care să Salva de Vişeu. S’au gândit, şi-au făcut socoteli şi planuri, dar nimic nu au realizat. Au trebuit să treacă ani, să vină regimul nostru de democraţie populară ca această operă să fie înfăptuită. Numai prin efortul neprecupeţit al oamenilor muncii şi al partidului care a iniţiat şi a condus munca pentru realizarea cniei, s-a putut ajunge ca primul tren să treacă pe linia Saîva-Vișeu. Lupta a fost crânceni sî s’a dat pentru fiecare kilometru. Munca rtu s’a întrerupt, nici ae vreme ies. aici »oftptea. Linia Salva Vişeu a crescut eroi ai muncii care au iuersi cu dârzenie sub bolta neagră a stâncilor. Asemenea «minerilor, aceș tia au scormonit întunericulşatrelor spre a face foc liniei prin munte. Valea Sâlăaiei au răsunat mult timp sgomotele exploziilor, care mişcau smalţii din loc. Percutoarele apăsate de braţe vânjoase făceau foc dinamitei să între printre vinete pietroase şiu munţilor, pentru ca apoi să sfarme stânca, netezind drumul liniei tarate. Acolo tinde valea era ireu adâncă şi nu putea fi astupată, se construia pod suspendat, viaduct, unind înălţimi ce-ţi ameţesc privirea, de te alţi în vale. Cu tonetei, munca era mai aspră. Au luptat oamenii muncii cu stânca umeda in bezna friguroasă a mijlocului muntelui. A fost atacat: muntele din două părţi Şi cele două grupuri z’e.a iatrecut In a-i străbate ’illui repede. Când ultima explozie a Lunii cele doua drumuri, echipele s’au îmbrăţişat, sărbătorind victoria. Sunetele ,,internaţionale!” au străbătut inima misnlejjji.. vestind victoria. A fost atunci şi de sărbătoare de şantierul Salva-Viseu. Au lucrat şi mulţi tineri Isliens Sa’va-Viseu. gjr. (-a fost dat SaiSuiei să audă..cântece tinereşti şî să vadă tinerii noi ai R. R. R., muncind cu elan pentru calea ferată, care reprezintă o realizare în plus în domeniul dezvoltării comunicaţiilor în ţara noastră. Şi a fost şi ea, Sălăuţa, rea uneori dând de lucru oamenilor, inundând terasamentul. Au muncit însă atunci echipe sosite din teat, părţile spre a salva locul şi oamenii au învins, după săptămâni depuşcă, prin apă şi noroi. Şi învingându-se toate piedicile, linie ferată Salva-Vişeu, care, leagă Maramureşul de restul ţării, a fost terminată. Şi a fost z’î da mare bucurie ziua de 28 Decembrie,12 zile înainte de sărbătoarea,, Repelinieii noastre Populare, când «r. ministru Vasile Luca, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi al Guvernului, a felicitat cu ocazia inaugurării liniei, pe toţi muncitorii, ţăranii muncitori, tehnicienii şi inginerii care au muncit acolo, înscriind un nou succes în lupta poporului nostru pentru un trai mai. htm. E.g®n lahnica ŞCOALA TINERILOR MUZICANŢI din VLADIMIR TRECUBOV Una dintre cele mai importante cuceriri ale Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie este dreptul la învăţătură, acordat întregului popor sovietic. Statul socialist are grijă ca tânăra generaţie să poată căpăta instrucţie generală, medie şi superioară. In Uniunea Sovietică s-au mai deschis o serie de şcoli speciale, în care copiii şi adolescenţii îşi pot desvolta înclinaţiile naturale în domeniul muzicii, picturii, sculpturii şi artei teatrale. Astfel, în ţară există 460 şcoli muzicale de copii, 109 şcoli muzicale şi 21 conservatoare. Toate aceste instituţii de învăţământ, ca şi întreaga reţea şcolară din ţară sunt întreţinute de stat Şcoala muzicală, despre estra vrem să vorbim aici, se află într’o străduţă liniştită din Moscova. Clădirea ei, în patru etaje, va stă fi plină de llumină, este una din cel® 400 clădiri şcolare noui, cu care s’a îmbogăţit Moscova în anî?peiskâr wistîce. Pe frontonul clădirii, deasupra intrării principale, citim Inscripţia: „Şcoala muzicală centrală de copii d® pe lângă Conservatorul de stat „Ceaicovski” din Moscova”. Această şcoală există de 16 ani. Ea a luat naştere în cadrul Conservatorului din Moscova şi dintr’o mică grupă de cel mult 130 de elevi, s’a transformat într’o mare instituţie de învăţământ cu 480 elevi şi peste 160 profesori. Şcoala dă elevilor săi nu numai instrucţiune muzicală dar şi instrucţiune medie complectă. Absolvenţii ei obţin în acelaş timp certifi- cat de bacalaureat şi dreptul de ei da examen la conservator. Primele două etaj® ale clădirii I nu se deosebesc prin nimic, ca in-nfăţişare, de o şcoală medie sovietică obişnuită. In clase se ţin lecţii de limba rusă, de mateimtică, de Istorie. Tăbliţele aşezate pe uşile de la sfârşitul coridorului înştiinţează că aici sunt situat® laboratoarele de fizică şi chimie. La etajul al doilea se află sala de sport. Când te urci însă la etajul al treilea ŞÎ al patrulea, constaţi că direriesepaffi oMşgtrîfa j» zhmsi într’un loc, care are cu totul altă înfăţişare. In fiecare din sălile de vaste, în joc de bănci s® af® piane, iar pe pereţi sunt atârnate portretele celor mai mari creatori muzicali. Şcoala are 7 secţii muzicale:; es pian, vioară, harpă, violoncel, contrabas, instrumente de suflat. Aurul acesta a fost creată a şaptea serie: corală. Intre materiile de studii, pe care le învaţă copii, sunt: teoria muzicii, armonia, solfegierea. In ultimele clase adolescenţi învaţă istoria muzicii, analiza operelor muzicale şi, literatura, muzicală. In şcoală există o orchestră sîns'toca. Cântând în această prefaestS, tinerii muzicanţi dobândesc experienţa de executare în ansarasia. îmbinarea bine chibzuită' '■ al nsaeriilor de cultură generală cu cetele cultură muzicală dă rezuîtste iozitîve: şcoala formează oameni uiţi şi bine pregătiţi. Odată cu aceasta, profesori cu experienţă, ari sunt totodată şi muzicanţi şi în pag. 2 a)