Universul, ianuarie 1950 (Anul 67, nr. 1-23)

1950-01-04 / nr. 1

Aim­­a! 614ea# PAGINI LEI »fctt-sailtoMS în juraerat­­eon tom­a aprobării Bt­r. ®»asfee r *. t. Mr, na.tm/m. i MlGfGavI 4 taniaaplG sui« conducbreji «inah ce Ml TIT DE aiRECTIE CELE DIN URMA STIRI DIM LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOBANUU No. 23-25 «EHTRA&.A TEL.EFOMISA A ZIARULUI­­ 3.30.10. sndator: LUIGI CAZZAVSULAN TIPOGRAFIA „UMIYERSUL” ÍBSííís suto Mr. 1ß© Träb. tlta« ÎNCEPUT de an Nit­ iun început de an pa­j tutoreselor. Dealtfel, nu fecare. E anul cu care vom încheia o jumătate de secol. Și nu jumătatea unui secol oaiscare ci a celui de al douăzecilea secol. Omenirea va­ mai parcurge încă o ju­mătate de secol şi va începe anul două mii. Va începe, a­­dică, cel de al treilea mile­niu. Casa va arăta lumea a­­tenei ? " Iată o întrebare pe oamenii şi-au mai pus-oi, Sur decursul vremurilor, nu numai în legătură cu noul mileniu ci ori de câte ori au vrut să alunge puţin negura timpului ca să întrevadă vii­toru­l îndepărtat. Ei nu au putut, însă, niciodată, să în­trevadă just acest viitor, pen­­tru că întotdeauna încercau să-l cuprindă cu imaginaţia în loc să-l deducă ştiinţific din legile d® desvoltoare ale societăţii. De aceea fiecare vedea viitorul în feiul lui, asf*mr*'î ghicitorilor sau căr­hazardau să facă previziuni mai îndepărtate decât escro­cii credulităţii omeneşti, adi­că prezicătorii, cu sau fără faimă mondială. Azi putem întrevede viito­rul, fără riscul de a ne înşe­la. De ce? E cumva scris în vreo carte a destinului găsi­tă de cineva? Nu. Dacă azi putem întrevede, cu certitu­dine, viitorul, e tocmai pen­­tru că drumul omenirii nu­­ mai considerăm predestinat de vreo forţă supranaturală ci ştim că el e determinat- - comunii legilor de desvol­­tare a societăţii — de rea­lităţile prezente. Noi ştim deci că acest viitor îl clădim cu propriile noastre mâini. Care sunt marile realităţi de azi? Factorul de covârşi­toare importanţă e existenţa în lume a Uniunii Sovietice. Uriaşa şi invincibila forţă a Uniunii Sovietice pusă în slujba luptei pentru pacea şi libertatea popoarelor, a­­cest fapt a răsturnat vechile realităţi şi determină în ist­­orie o epocă nouă, aceea a socialismului. înfăptuirea socialismului în întreaga lume, acesta e deci viitorul spre care se în­dreaptă toate popoarele în­vii şi e sigur că lupta ’■ • va fi peste tot încununată de succes atunci când omenirea va intra în cel de al treilea mileniu. De pe acum, viitorul acesta e evident pentru toţi cei ce nu mai vor să-şi lege ochii cu otreapa propagandei capi­taliste ci văd realitatea aşa cum se prezintă ea. Socialis­mul este înfăptuit pe a şa­sea parte a globului şi în curs de înfăptuire nu toate ţările de democraţie popu­lară, adică nu numai în ră­săritul Europei ci şi în Asia. Al. C. Constantînescu­ (Continuare în pag. 2-a) TRATATIVE PENTRU ÎNCHEIEREA im mmm nms inni muşii. bkk Intervîewul acordat de Mao Tse Du­n­ agenţiei Tass Moscova 2 (Agerpres). — TASS transmite interview­'d! acordat corespondentului agenţiei TASS de către Mao­ Tse-Dun, preşedintele gu­vernului central popular al 28. Pe Chineze, întrebarea corespondentu­­ii: Cum stau lucrurile în China în momentul de faţă? Răspuns: Operaţiunile mi­litare în China merg bine. In prezent Partidul Comu­nist şi guvernul central po­pular al R. P. Chineze pă­şesc pe calea construcţiei e­­conomice paşnice. întrebarePentru câtă vreme aţi venit în URSS? Răspuns: Am venit pentru câteva săptămâni. Durata şederii mele în URSS depin­de în parte de perioada în care va fi posibil sa saluţi«» năm chestiunile care intere­sează R. P. Chineză. întrebare: S’ar putea cu­noaşte chestiunile la care vă referiţi? Răspuns: Din aceste ches­­tiuni fac parte în primul rând tratatul de prietenie şi alianţă în vigoare între China şi URSS, chestiunea creditelor sovietice pentru R. P. Chineză, chestiunea comerţului şi a acordului comercial dintre ţările noas­tre precum­­ şi alte chestiuni. în afară de aceasta am de gând să vizitez câteva re­giuni şi oraşe ale Uniunii Sovietice pentru a cunoaşte mai de­­aproape construcţia economică şi culturală în Statul Sovietic. PROFANATORII DE MORMINTE Sunt încă vii în memoria oa­menilor grozăviile războiului şi bestialităţile comise de că­tre­ hitlerişti. Gropile comune în care zac oseminte de luptă­tori antifascişti, oseminte a mii de deportaţi, victime ale bar­bariei hitleriste stau mărturie crimelor comise împotriva u­­­­r,unităţii de către criminalii nazişti. Urmele acestea sunt supără­toare pentru „domnii“ nazişti. Doar prietenii lor, domnii im­perialişti americani, fac tot ce pot, pentru a acoperi atât cri­mele hitleriştilor cât şi pe cei ce le-au făptuit. Tribunalele de denazificare împart, cu mari­­nimie, certificate de bună pur­tare criminalilor nazişti. Iar urmele acestea, gropile comu­ne în care au fost aruncate unele peste altele, mii de cada- W8 ale victimelor acestora sunt acum „supărătoare“ atât pentru criminalii hitlerişti cât şi pentru protectorii lor. Sunt vre­o două luni de zile de când Federaţia Internaţio­nală a Foştilor Deţinuţi Poli­tici a primit informaţii despre profanarea gropii comune de la Leitenberg Dachau, groapă conţinând osemintele mai mul­tor mii de deportaţi, ucişi de către hitlerişti. F.I.A.P.-ul a exprimat in­dignarea şi revolta resimţite de toţi supravieţuitorii lagărelor­­ hitleriste de exterminare, de antifasciştii germani şi de toţ­i oamenii iubitori de pace şi li­bertate din lumea întreagă, a­­­­dresând o scrisoare de protest­­ împotriva odiosului sacrilegiu­­ al profanării mormintelor, că­tre înaltul comisar al Statelor , Unite în Germania, Mac Clow. Scrisoarea F.I.A.P.-ului are­ , la voinţa de a nu permite pro-­­­fanarea memoriei celor marti­rizaţi de hitlerişti. In această­­ scrisoare se arăta că lumea în­treagă pricepe sensul înlătu­rării mărturiilor crimelor na­ziste, înlăturare care ar per­mite justificarea „denazifică­­rii“ — aşa cum a fost făcută — a Germaniei de Vest şi a îm­părţirii de posturi importante în viaţa publică hitleriştilor, pentru ca aceştia să poată ser­vi, unelte recunoscătoare, unei politici şovine, răzbunătoare şi­­ războinice. Cererea Federaţiei Interna­ţionale a Foştilor Deţînuiţi Po­litici, de a se institui o comi­­siune de anchetă a F.I.A.P.­­- ului, care să stabilească res- I ponsabilităţile în vederea pe­­­­depsirii vinovaţilor acestui act­­ de profanare şi să facă propu­neri pentru luarea de măsuri astfel încât asemenea acte de sacrilegiu să nu se mai repeta a fost refuzată de către înaltul comisar al Statelor Unite în Germania. Ca şi când toate c­­­­ceste manevre de ştergere a urmelor criminale nu s’ar face­­cu încuviinţarea şi cu concur­sul autorităţilor de ocupaţie, iar înaltul comisar n’ar şti ab­solut nimic. Numai că, din ancheta şi do­cumentele fotografice adunate de către Federaţia Naţională a Deportaţilor, Internaţilor, Pa­trioţilor şi Rezistenţilor, reieşim în mod clar complicitatea auto­rităţilor americane la acţiunea de ştergere a urmelor crime­lor naziste. Federaţia Franceză a­ depor­taţilor şi Internaţilor, a trimis o delegaţie, formată din foşti deportaţi la Dac­hau, pentru a întreprinde o anchetă asupra celor ce se întâmplă la Da­chau. Această delegaţie s’a de­plasat le Dachau și München între zilele de 25—29 Noembrie 1949. Din constatările acestei dete- Anenhi Man­­asa prtpeiL som vrTMntu noul an PMN DE ÎNCREDERE i VICTOIA MARE! SIZE A COMK­fSiinji Moscova 2 (Agerpres).­­ TASS­­ transmite: Deasupra Moscovei rästrau cele 12 bătăi aie orologiului Kremlinu­lui. Sunatul lor răzbate până la litoralul Oceanului Pacific, până la colhozurile din stepele Kazsit­­stant­l-'i, până în satele din munţi vestind sosirea unui nou an al glorioasei epoci staliniste. In aceste clipe, împreună cu ce­tăţenii Moscovei, aici io­ane de oa­meni sovietici au ridicat primul toast în cinstea aceluia care a dat poporului sovietic o viaţă fericită, în cinstea aceluia care luminează calea oamenilor simpli, în cinstea prietenului şi conducătorului oa­menilor muncii din întreaga lume, iubitul Stalin. In, această noapte de An Nou Moscova este deosebit de frumoa­­­să. In nenumăratele lumini elec­trice, în lumina lunii, se reflectă albeaţa zăpezii care acoperă co­­păcii îl­e pe străzi şi din parcurs. Cu câteva ore înainte străzile Moscovei erau cuprinse de o ani­maţie de sărbătoare. Cetăţenii Moscovei se îndreptau grăbiţi spre cluburi şi palate de cultură, sau spre restaurante. Academicieni, muncitori, stu­denţi şi artişti, medici şi ingineri, oameni de toate vârstele şi de di­ferite profesii s’au adunat astăzi în cercul prietenilor lor pentr­s a întâmpina noul an. In acea­stă noapte­­de An Nou s’au ridi­­­eat toasturi pentru Patria, Sovieti­că, pentru oamenii ei minunaţi pentru creatorii culturii şi ştiinţei sovietice. Peste tot domneşte veselia,­tic pretutindeni răsună muzica. Prin geamurile caselor se văd luminile multicolore de pe brazii împodo­biţi In ultim îs sile, sute de mii de brazi au fost transportaţi din pădurile din jurul Moscovei în lo­­cuinţele cetăţenilor, în cluburi,­in palatele de cultură, în pieţele ora­şului. Oamenii muncii au consacrat fie­care zi, fiecare oră a anului care a trecut, muncii pentru binele Fa­triei tor. Anul 1349 a fost un an de un nou avânt al Ţării Soviete­lor şi de o nouă înflorire a for­ţelor creatoare ale poporului so­vietic. Poporul sovietic întâmpină anul 1959 plin de încredere în vic­toria marei cauze a comunismului * Moscova, 2 (Agerpres). — TASS transmite: Colhozurile Uniunii Sovietice au sărbătorit încheierea anului 1949 prin tradiţionalele adunări ale colhoznicilor şi prin împărţirea beneficiilor. Magaziile colhoznici­lor sunt pline de făină, seminţe oleaginoase, cartofi şi legume. Ba­nii primiţi în contul beneficiilor sunt cheltuiţi pe îmbrăcăminte, în­călţăminte, mobilă, instrumente muzicale şi cărţi. Beneficiile sunt distribuite in raport cu munca prestată de fiecare. Prime spe­ciale se adaugă acelora care de­păşesc planul generat pentru col­hozul respectiv in­ ceea ce priveşte recolta obţinută sau dezvoltarea, sectetului agricol. Această împăr­ţire a câştigurilor stimulează atât personal pe colhoznici cât și în­treaga obște. LA MOSCOVĂ S’A D­ESCHIS EXPOZIŢIA PICTURII, ARTEI ERAMISE, SCULPTURII Şl ARTEI POPULARE kREPUBLICII POPULARE RUMÂNE -■ .au­rele sovietice anunţă că îs. 20 De­cembrie s’a deschis la Moscova în săîîîe Academiei de Artă a URSS expoziţia picturii, artei grafice, sculpturii şi artei populare a Repu­blicii Populare Române. Expoziţia a atras un mare nu­măr de vizitatori. Numeroşi pictori, sculptori, savanţi, scriitori şi re­prezentanţi ai opiniei publice din Moscova, au venit să vadă operele artei plastice a poporului român,­­ care sunt expuse pentru prima oară în Moscova. Printre vizitatori au fost : ambasadorul Republicii Popu­lare Române în URSS, Simioni Bu­giia, ministrul artelor al Repu­­bli­i Populare Române, Eduard IVreznicescu, şefii şi membrii a nu­meroase reprezentanţe diplomatice din Moscova. Deschizând expoziţia, vice-preşe­­dintele Comitetului pentru artă de pe lângă Consiliul de miniştri al URSS. N. Bespalov, a subliniat că expoziţia va contribui la o apro­piere Ioansca­isitre reprezentanţii­­ artelor din Republica Populară Ro­mână şi din Uniunea Sovietică. Cuvântul de răspuns a fost rostit de ministru p­aridor al Republicii Populare Române, Eduard Mezin­­cescu. Io numele guvernului ţării este Şi al poporului muncitor dirt Republica Populară Română el a mulţumit în mod călduros guver­nului sovietic pentru concursul fră­ţesc .'K­ardnî itesvoltaTi atic» ■ ro­mâneşti. La deschiderea­ expoziţiei a luat deasemeni cuvântul preşedintele A­­cademiei de Arte din U.R.S.S., pic­torul poporului A. Gherasimov. Expoziţia are trei secţiuni. Prima­­ cuprinde cinci săli şi este consa- j erată celor mai de seamă pictori­­ români ai secolului XIX şi XX, până la eliberarea T­omâniei de ar­matele Sovietice. In alte trei săli sunt expuse lu­crările pictorilor şi sculptorilor Republicii Populare Române, re­prezentând realizările lor Pe calea creerii noii arte româneşti, care este în s­ujba poporului şi îl în­sufleţeşte pentru construirea socia­lismului. Numeroase tablouri oglin­desc dragostea şi recunoştinţa po­porului român faţă d­e Uniunea So­vietică şi marele­ Stalin. In alte cinci sau sunt expuse operele artei populare: costume, covoare lucrate de mână, obiecte de lemn lucrate de mână, instrumente muzicale populare, etc. În cursul conferinţei de presa care a avut loc în ajunul deschide­rii expoziţiei, ambasadorul Repu­blicii Populare Române, Simion Bu­­gh­ei, a subliniat că deschiderea expoziţiei artei române la Moscova este o, nouă expresie a prieteniei strâns® şî trainice între Republica Populară Română șî Uniunea So­vietică, care acordă un ajutor fră­țesc Republicii Populare Române pentru construirea socialismului. ÎNFĂPTUIRI IN REPUBLICA POPULAM ROMÂNĂ lA BÂRLAD A FOST INAUGURAT UN DISPENSAI ANTUBERCUlOfi Pentm îngrijirea sănătăţii mun­citorilor şi ţăranilor din judeţul Turlova, s’a înagurat de curând un dispensar antituberculos, unde aceştia vor obţine bună asis­tenţă. Săli de consultaţi! şi cele mai du­puse la dispoziţia bolnavilor. Medici specialişti în boli de plă­mâni vor depune toate sforţările şi vor folosi cele mai perfecţio­nat® metode ştiinţifice pentru com­baterea tuberculozei. l&i VAS Di 1.608 TONS, LANSAT IMÂINTS ©E TERMEN Datorită avântului întrecerii so­cialiste, muncitorii şi Eenmcsenii şantierului naval „Sovromtransport” de la Turnu Severin au obţinut o nouă victorie în r­­ea. Zilele trecute, ei un lansat an vas de 1000 tone * '’-care fusese snrţia! prev­u tiara la 30 Mai Ite.... La construirea a­cestui vas, prin sforţările depuse de muncitorii şi tehnicienii şantierului şi datorită unei mai betare organizări a lucra­tei,­­ în afara termonari, vasalul înainte de termen, s’a realizat o e­­conomie de 1.200.000 tei, preţul de cost fiind redus cu 9%. în ace­­laş timp, rebuturile la această cons­trucţie au scăzut cu 10 la sută. LA COMANEŞTI » BACAU, SE RIDICA DIN SPITAL mm TRU MUNCITORII FORESTIERI ŞI PETROLIŞTI. in apropierea fabricfttjlp.fc.ix. dte Comăneştî-Bacău, se ridică o impozantă clădire ce va adăposti un spital model cu­ 360 camere. Acî vor primi asistenţi medicală muncitorii «in" localitate, în marea lor majortate forestierii şî petro­lişti. Este primul spital construit î n preajma fabricii jî exploatării fo­restiere, în care aceşti oameni aî muncii — altădată atât de urgisiţi —­ vor găsi alinare şi îşi vor recă­păta vigoarea şi puterea de lucru. O ŞCOALA PREGĂTITOARE Dl CADRE PENTRU SIRIA PRELUCRĂTOARE LA BOTOŞANI SMn iniţiativa Comîtetuluî. Provi­zoriu judeţean, s’a înfiinţat la Bo­­ii®ş2»i um aieîîer-şcoală ca urmă­toarele sgcţiîs stPn­­garie, Surîiăto-fierărie, sudură electrica şi auto­genă. Scopul acestui atelier-şcoală este pregătirea * noui! cadre atât de necesare agifcstrîel prelucrătoare din «o » u w v jraceeatir© iuytisus&iâ a ea prcuicr fCOBtflnMT'fc W. ‘fn&g* fr&j ‘ #. ajusta], 1 «rokonet iff oordi^ țării INDU- MESAJUL DE ANUL NOU AL ACAD. PROF. DR. C. L PARDON. PREŞEDINTELE PREZIDIULUI MARII ADUNĂRI NAPNAL iii os SI Si 4 it l A J E.IMO. 'jrr in numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale vă transmit­ cu prilejul anului nou art­­salut călduros şi cele mai sincere felicitări. • Anul 1949 a fost anul primului Plan de Stat în Țara noastră, a fost anul in care în patria noastră liberă și independentă am muncii pentru a construi, sub conducerea Partidului Muncitoresc Rom­ân, o societate nouă — socie­tate­a socialistă. Realizările din anul 1949, bazate pe ajutorul multilateral permanent al U.R.S.S. şi­­pe puterea de creaţie a poporului muncitor şi în prim­ul rând a clasei muncitoare, de"­., vedesc că regimul de democraţie populară asigură întărirea şi înflorirea economică­,, socială şi culturală a patriei noastre, Republica Populară Română. Planul pe anul 1949 a fost îndeplinit şi depăşit atingând cifra de 108 la sută. Prin aceasta a crescut şi s’a întărit economia noastră, s’a­­tabu­nătăţit starea materială şi cul­turală a oamenilor muncii.­­■ Sub conducerea P­art­idul­u­­i Muncitoresc Roman, clasa muncitoare, aliată cu ţără­nimea muncitoare, a creat prin înfăptuirile din anul 1949 no­­i resurse, pentru ca în anul 1950, care începe, să putem înainta cu şi mai mult avânt pe drumul construirii unei vieţi prospere şi fericite în patria noastră. . IUBIŢI CETĂŢENI ŞI CETĂŢENEI TOVARĂŞII­­nul 1950 deschide luminoase perspective poporului nostru muncitor. Plartul de­ Stat pe anul 1950 prevede o creştere a producţiei cu 37 la sută faţă de realizările din anul 1949. 145 miliarde lei vor­­ in­vestiţi. Va fi întărită şi lărgită producţia noastră naţională. Faţă de anul 1949, nivelul de trai al oamenilor muncii va creste în anul 1950 cu 15%. ' Prin cuprinderea în şcoli a tuturor copiilor de vârstă şcolarii vom stârpi pentru tot­deauna izvorul neştiinţă de carte. '• \V In fabrici, uzine, pe ogoa­re si in centrele de cultur­­i, Id­Li., iîn o ţara socialista in care nu va exista exploatarea omului de către om. După exemplul Uniunii Sovietice, poporul muncitor din ţara noastră a dovedit că ştie să construiască o orândui­re nouă, în care rodul muncii să aparţină celor ce muncesc. Pentru a culege mai multe roade, să pornim în anul 2950 cu mai mult avânt in muncă. Să valorificăm imen­sa putere creatoare a poporu­lui muncitor. Prin munca noastră, prin destoinicia noastră, să înălță­m tot­ mai mult Republica­ Populară Română. Cu privirile îndreptate m­er­eu înainte, siguri de puterea de neînvins a clasei munci­toare, mândri că facem parte din frontul organizat al păcii, că reprezentăm un­ factor activ în lagărul democraţiei şi socialismului care are în fruntea sa invincibila Uniune Sovietică condusă­­de Marele Stalin, să dobândim în anul 1950 tipul victorii pe calea­' construirii socialismului în Republica Populară Română. CETĂŢENI Şl CETĂŢENE, r b Ti-'t-â? ir. : sricep­-■JU1Ü., €*’6 o:.At Li ■, LA MULTI. ANT! T­ JJ. S­Ă­L­A­U­T­A întâi ai zice, auzindu-i numele, că-i o fetiţă sglobie ce stă gats­­gata să se joace. Parcă ai şi ve­dea-o cu obrajii îmbujoraţi şi cu gu­ra-zmeură. Dar nu-i fetiţă, aşa cum ai crede, ci e o apă de prin Maramureşul de Miază-noape. De o cauţi pe hartă n’o afli, dar alt­ceva ai să vezi pe harta noilor­ în­făptuiri a tinerii­­ noastre Republici Populare, o nouă cale ferată, ce leagă Salva de Vişeu. Sus în munţii Rodnei, de abia îşi face loc Săgăuţa-biata să curgă printre stânci. Uneori fuge repede în vreo vale, alteori o necăjeşte o stâncă rea şi-i stă ce-a curme­­zişul, făcând-o să plece spumoasă mai departe. Dar s’a obişnuit că ea demult curge aşa: altceva a mi­­rat-o însă pe Săgăuţa. Au venit puzderie de oameni şi s’au prins să schimbe aşezarea locurilor de acolo. Au dărâmat stânci, au um­plut văi, au mutat ape şi au sfre­delit munţii. Au pus­­apoi şerpi lungi de fier pe drumul nou săpat în munte, pe care a alunecat ma­şină cu aburi, omenească, legând Salva de Vişeu. Aşa a fost povestea drumului de calea ferată din sasiul Maramure­şului. Pe drumul uriaşelor transfor­mări din ţara noastră, linia ferată Salva-Vişeu vine să înscrie încă ara Biscces a­­topieî oamenilor mun­cii, ruptă pentru o viaţă mai bună, pentru socialism. «Jutienele bur­gheze din trecut s’au gândit îa suc­cesul material al existenţe! unei linii ferate care să Salva de Vişeu. S’au gândit, şi-au făcut so­coteli şi planuri, dar nimic nu au realizat. Au trebuit­ să treacă ani, să vină regimul nostru de democraţie popu­lară ca această operă să fie înfăp­tuită. Numai prin efortul neprecupeţit al oamenilor muncii şi al partidului care a iniţiat şi a condus munca pentru realizarea cniei, s-a putut ajunge ca primul tren să treacă pe linia Saîva-Vișeu. Lupta a fost crânceni sî s’a dat pentru fiecare kilometru. Munca rtu s’a întrerupt, nici ae vreme ies. aici »oftptea. Linia Salva Vişeu a cres­cut eroi ai muncii care au iuersi cu dârzenie sub bolta neagră a­ stâncilor. Asemenea «minerilor, a­­ceș tia au scormonit întunericul­­şa­trelor spre a face foc liniei prin munte. Valea Sâlăaiei au ră­sunat mult timp sgomotele explo­ziilor, care mişcau smalţii din loc. Percutoarele apăsate de braţe vânjoase făceau foc dinamitei să între printre vinete pietroase şiu munţilor, pentru ca apoi să sfarme stânca, netezind drumul liniei ta­rate. Acolo tinde valea era i­reu adân­că şi nu putea fi astupată, se cons­truia pod suspendat, viaduct, unind înălţimi ce-ţi ameţesc privirea, de te alţi în vale. Cu tonetei, munca era mai­ aspră. Au luptat oamenii muncii cu stân­ca umeda in bezna friguroasă a mijlocului muntelui. A­ fost atacat: muntele din două părţi Şi cele două grupuri z’e.a iatrecut In a-i stră­bate ’illui repede. Când ultima ex­plozie a Lunii cele doua drumuri, echipele s’au îmbrăţişat, sărbătorind victoria. Sunetele ,,internaţionale!” au străbătut inima misnlejjji.. ves­tind victoria. A fost atunci şi de sărbătoare de şantierul Salva-Viseu. Au lucrat şi mulţi tineri Is­liens Sa’va-Viseu. gj­r. (-a fost dat SaiSuiei să audă..cân­tece tinereşti şî să vadă tinerii noi ai R. R. R., muncind cu elan pen­tru calea ferată, care reprezintă o realizare în plus în domeniul dez­­voltării comunicaţiilor în ţara noas­tră. Şi a fost şi ea, Sălăuţa, rea uneori dând de lucru oamenilor, inundând terasamentul. Au muncit însă atunci echipe sosite din teat, părţile spre a salva locul şi oamenii au învins, după săptămâni de­­puş­că, prin apă şi noroi. Şi învingându-se toate piedicile, linie ferată Salva-Vişeu, care, leagă Maramureşul de restul ţării, a fost terminată. Şi a fost z’î da mare bucurie ziua de 28 Decembrie,1­2 zile înainte de sărbătoarea,, Repe­­linieii noastre Populare, când «r. ministru Vasile Luca, în numele Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi al Guver­nului, a felicitat cu ocazia inaugu­rării liniei, pe toţi muncitorii, ţă­ranii muncitori, tehnicienii şi ingi­nerii care au muncit acolo, înscriind un n­ou succes în lupta poporului nostru pentru un trai mai. htm. E.g®n lahnica ŞCOALA TINERILOR MUZICANŢI din VLADIMIR TRECUBOV Una dintre cele mai im­portante cuceriri ale Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie este dreptul la în­­văţătură, acordat întregului popor sovietic. Statul socialist are grijă ca tânăra generaţie să poată căpăta instrucţie generală, medie şi superioară. In U­­niunea Sovietică s-au mai deschis o serie de şcoli spe­ciale, în care copiii şi adoles­cenţii îşi pot desvolta încli­naţiile naturale în domeniul muzicii, picturii, sculpturii şi artei teatrale. Astfel, în ţară există 460 şcoli muzi­cale de copii, 109 şcoli mu­zicale şi 21 conservatoare. Toate aceste instituţii de învăţământ, ca şi întreaga reţea şcolară din ţară sunt întreţinute de stat Şcoala muzicală, despre estra vrem să vorbim aici, se află într’o străduţă liniştită din Moscova. Clă­direa ei, în patru etaje, va stă fi plină de llumină, este una din cel® 400 clădiri şcolare noui, cu care s’a îmbogăţit Moscova în anî?­peisk­â­r wistîce. Pe frontonul clădirii, deasupra intrării principale, citim Inscripţia: „Şcoala muzicală centrală de copii d® pe lângă Conservatorul de stat „Ceaicovski” din Moscova”. Această şcoală există de 16 ani. Ea a luat naştere în cadrul Con­servatorului din Moscova şi din­­tr’o mică grupă de cel mult 1­30 de elevi, s’a transformat într’o mare instituţie de învăţământ cu 480 elevi şi peste 160 profesori. Şcoala dă elevilor săi nu numai instruc­ţiune muzicală dar şi instruc­ţiune medie complectă. Absolven­ţii ei obţin în acelaş timp certifi-­­ cat de bacalaureat şi dreptul de ei da examen la conservator. Primele două etaj® ale clădirii I nu se deosebesc prin nimic, ca in-n­făţişare, de o şcoală medie sovie­tică obişnuită. In clase se ţin lecţii de limba rusă, de mateimtică, de­­ Istorie. Tăbliţele aşezate pe uşile de la sfârşitul coridorului înştiin­ţează că aici sunt situat® labora­toarele de fizică şi chimie. La eta­jul al doilea se află sala de sport. Când te urci însă la etajul a­­l treilea ŞÎ al patrulea, constaţi că direrie­­sepaffi oMşgtrîfa j» zhms­i într’un loc, care are cu totul altă înfăţişare. In fiecare din sălile de vaste, în joc de bănci s® af® piane, iar pe pereţi sunt atârnate portretele celor mai mari creatori muzicali. Şcoala are 7 secţii muzicale:; es pian, vioară, harpă, violoncel, con­trabas, instrumente de suflat. Aurul acesta a fost creată a şaptea ser­­ie: corală. Intre materiile de stu­dii, pe care le învaţă copii­, sunt: teoria muzicii, armonia, solfegie­­rea. In ultimele clase adolescenţi­ învaţă istoria muzicii, analiza ope­relor muzicale şi, literatura, mu­zicală. In şcoală există o orchestră sîns­­'toca. Cântând în această prefaes­­tS, tinerii muzicanţi dobândesc experienţa de executare în ansara­­sia. îmbinarea bine chibzuită' '■ al nsa­­eriilor de cultură generală cu cete­le cultură muzicală dă rezuîtste iozitîve: şcoala formează oameni uiţi şi bine pregătiţi. Odată­­ cu a­­ceasta, profesori cu experienţă, ari sunt totodată şi muzicanţi şi în pag. 2­ a)

Next