Universul, februarie 1950 (Anul 67, nr. 24-47)
1950-02-01 / nr. 24
Anul a 167-bea Fondator: LUIGI CAZZAVilLAN' TIPOGRAFIA „UNIVERSUL” ' înscris .sul» Kr. Iß® Trib. Iif©v poștală pl»«« 1b4 PAGINI 4 LEI ecoform apwtffcsi Str. d-raia P. % * *r.»#»4/939 CELS DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : BUCUREŞTI, STR. SREZOSANU No. 23-25 C£NTRAt.A TELEFONICA ASIABU).luli 3.30.10. SURSE NOU DE VENITURI BUGETARE Bugetul de venituri al R.P.R. pe anul 1850 este cu 23% mai mare decât cel precedent. De unde acest spor? Cum vor fi procurate veniturile suplimentare faţă de anul trecut? Până nu de mult, sub regimul burghezo - moşieresc, creşterea bugetului de la un an la altul era acoperită fie prin sporirea impozitelor, fie prin contractarea de împrumuturi înrobitoare la cămătarii de peste graniţă, fie prin inflaţie , fie prin toate aceste mijloace laolaltă. Aceasta însemna, până la urmă, o sarcină din ce în ce mai apăsătoare pe umerii poporului muncitor. Căci cine suporta greul impozitelor? Cine suporta povara inflaţiei? Cine suporta consecinţele împrumuturilor şi dobânzilor cămătăreşti, jugul tot mai greu pe care îl puneau ţarii creditorii da peste hotare? Bineînţeles, toate acestea erau suportate, în regimul trecut,de milioanele de oameni ai muncii, de massele largi ale poporului muncitor. Cu totul alta este situaţia astăzi. Creşterea cu 23% a veniturilor bugetare nu este acoperită prin noui impozite. Fiscalitatea rămâne neschimbată, cu uşurările aduse în anul trecut salariaţilor, ţărănimii muncitoare, micilor meseriaşi şi tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Nici prin împrumuturi înrobitoare la băncile de peste hotare nu se va recurge pentru acoperirea veniturilor bugetare. Regimul de democraţie populară a rupt definitiv cu practicile din trecut, cu punerea la mezat a independenţei şi a suveranităţii naţionale. Cu atât mai puţin poate fi vorba de a se recurge la inflaţie. Avem o monetă puternică, stabilă, care nu e la cheremul speculanţilor şi afaceriştilor din ţară sau de peste hotare, avem o monetă a cărei putere de cumpărare creşte neîncetat. Sporul de venituri prevăzut în bugetul pe anul 1950 urmează a fi acoperit prin mijloace la care nu puteau recurge guvernele burgheziei şi moşierimii, la care nu poate recurge nici o ţară capitalistă. El urmează a fi acoperit prin mijloace rezultate dintr’o activitate economică sporită a sectorului de Stat, prin mijloace rezultate din înfăptuirea sarcinilor prevăzute în Planul de Stat pe anul 1950. Şi într’adevăr, Planul de Stat pe anul în curs prevede sporirea producţiei industriale cu 37% faţă de anul trecut, el prevede creşterea producţiei agricole, intensificarea transporturilor şi des- Adrian Teodoras«! (Continuare in pag. 2-a) DESCHIDEREA ŞEDINŢEI PLENARE A COMITETULUI CENTRAL AL CONFEDERAŢEI GENERALE A MUNCII D. Gheorghe Apostol, preşedintele C. G.M., a desvoltat raportul: „Sarcinile Sindicatelor pentru realizarea Planului de Stat pe anul 1950” Luni dimineaţa s-a deschis şedinţa plenară a Comitetului Gentral al Confederaţiei Generale a Muncii având la ordinea de zi următoarele: sarcinile sindicatelor pentru realizarea Planului pe anul 1956, bugetul, asigurărilor sociale, noile contracte colective, lupta pentru pace şi sarcinile noastre organizatorice. Au luat parte: d. Gh. Apostol, preşedintele G.G.M., d-na Liuba Chişinevschi, vicepreşedinte al C.G.M., d. Gh. Stoica, secretar al C.G.M., d-na Wanda Nicolschi, d-nii Mihai Mujic şi Nichifor Stere, membrii Biroului Executiv al C.G.M, precum şi membrii Comitetului Central al C.G.M. Au fost de faţă d-nii Dumitru Petrescu, membru al G.G. al P.M. R., Gh. Gascon Marin, ministrul Energiei Electrice, Al. Sencovici,, ministrul Industriei Uşoare, Miron Dumitru, ministru adjunct la Ministerul Industriei Uşoare şi G. Lepădatu, ministru adjunct la Ministerul Sănătăţii. DESCHIDEREA ŞEDINŢEI La deschiderea şedinţei d. Gh. Apostol a arătat că prima plenară din acest an a Consitetului Central al C.G.M., coincide cu împlinirea a cinci ani de la primul Congres Apoi, d. Gh. Apostol a desvocat raportul intitulat „Sarcinile simiteateilor pentru realizarea Planului de Stat pe anul 1950“. După ce a arătat succesele obţinute de clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc , Român in îndeplinirea şi depăşirea primului nostru Plan de Stat, raportorul a subliniat că una din pârghiile importante care a pus în mişcare masse de muncitori din ce în ce mai largi, mobilizându-le în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului, a fost întrecerea socialistă. Rezoluţia C.C. al P.M.R. din Decembrie 1948 a însemnat o cotitură în munca sindicatelor, în organizarea întrecerii socialiste. Entuziasmul cu care oamenii muncii au îmbrăţişat linia Partidului — a spus vorbitorul — a dat un avânt deosebit întrecerii 50 al mişcării sindicale după eliberarea ţării noastre de către Armata Sovietică.cialiste pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului. Astfel, desfăşurarea întrecerii pe primul trimestru a cuprins 8 la sută întreprinderi cu 10 la sută muncitori şi funcţionari, având caracterul de întreceri individuale în cadrul echipelor şi secţiilor în interiorul întreprinderilor, contribuind ca Planul pe trimestrul■ I să fie depăşit cu 7,3 la sută, iar productivitatea muncii să crească simţitor faţă de trimestrul IV al armlui 1948. Organizarea întrecerii socialiste în întâmpinarea zilei de 1 Mai s-a extins pe ramuri de producţie cuprinzând 17 la sută întreprinderi cu 16 la sută muncitori şi funcţionari asigurând depăşirea Planului pe trimestrul II cu 7,4 la sută, iar creşterea productivităţii muncii cu (Continuare in pag. 2-a) RAPORTUL D-LUI GH. APOSTOL a—na—warssa ■■ a—aaani LA FACULTĂŢILE ŞI INSTITUTELE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR DIN TOATĂ ŢARA S’AU ŢINUT ERI NUMEROASE MEETINGURI STUDENŢEŞTI S’a înfierat activitatea trădătoare a conducătorilor secţiei studenţeşti a „Uniunii Tineretului Popular din Iugoslavia" şi s’a cerut excluderea lor din U-1 S. Luni aiţ avut, loc la Facultăţile şi Institutele de învăţământ Superior, din întreaga ţară, numeroase meetinguri, in cadrul cărora studenţii din ţara noastră au înfierat activitatea trădătoare a conducătorilor secţiei studenţeşti, a ,sitalurii Tineretului Popular din Iugoslavia", pusă în slujba bandei lui Tito Rankovici şi a imperialismului american şi englez. In moţiunile adresate Comitetului Central al U.T.M., studenţii au cerut să se transmită Comitetului Executiv al Uniunii Internaţionale a Studenţilor dorinţa lor fermă ca aceşti agenţi ai reacţiunii să fie excluşi, din rândurile Uniunii Internaţionale~ a Studenţilor. „Conducătorii secţiei studenţeşti a Uniunii Tineretului Popu. Iar din Iugoslavia — spune suţinuea studenţilor Institutelor de învăţământ Superior din Bucureşti — nu reprezintă studenţimea din Iugoslavia. Studenţii - democraţi din Iugoslavia, credincioşi tradiţiei de luptă antifascistă, pentru pace şi libertate, luptă alături de clasa muncitoare şi întreg poporul (Continuare in pag. 2-a) Meetingul studenţesc de la Universitatea,C. I. Padion”. AMBASADORUL R.P.R. IN R.P. CHINGĂ A PLECAT LA POSTUL SĂU In ziua de 29 Ianuarie, d. Teodor Rudenco, ambasadorul Republicii Populare Române in Republica Populară Chineză, a părăsit Capitala, însoţit de personalul misiunii, pentru a-şi lua postul in primire. D-sa a fost salutat la gară de: Grigore Preoteasa, ministru adjunct alAfacerilor Externe, Ana Toma, consilier ministerial, Ecaterina Chivu, George Macovescu, Cristina Luca, directori in Ministerul Afacerilor Externe, precum şi de alţi funcţionari. — (Agerpres). UN BULEVARD „I. V. STALIN" IN ORASUL VITO SUR SEINE IN FRANTA PARIS, 30AgerpersI—TASS transmite: La 21 Ianuarie, în oraşul Vitry sur Seine, a avut loc într’un cadru solemn, schimbarea numelui bulevardului Vitry, în bulevardul I. V Stalin La meetingul care a avut loc cu acest prilej, au luat «avântul France, primarul oraşului Vitry sur Seine, Leon Mauvais, membru în Comitetul Central al Partidului Comunist frantez şi Jean Chantron membru în Consiliul Republicii. La aceasta ceremonie a luat de asemenea parte şi ambasadorul Uniunii Sovetice în Franţa, A. E. POPORUL BRITANIC SE POATE BUCURA DE INDEPENDENŢĂ, PACE ŞI RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI, NUMAI PRIN PRIETENIA ŞI DESVOLTAREA RELAŢIILOR CD U. R. S. S. lucrările Conferinţei Generale a Asociaţiei Anglia - U.R.S.S. Londra 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 28 ianuarie s’a deschis la Londra conferinţa generală a Asociaţiei Anglia-URSS. Delegaţii care participă la conferinţă reprezintă filialele Asociaţiei Anglia- URSS şi organizaţiile sindicale şi cooperatiste din Anglia. Mai participă la conferinţă reprezentanţii Asociaţiilor pentru strângerea legăturilor de prietenie cu Uniunea Sovietică din următoarele ţări: Franţa, Belgia, Elveţia, Australia, şi Noua Zeelandă. Conferinţa a fost deschisă de preşedintele Asociaţiei Anglia- URSS Stanley Evans, care a subliniat că prietenia şi colaborarea dintre popoarele englez şi sovietic reprezintă singura chezăşie a unei păci trainice în lume. Decanul de Canterbury, Hewlett Johnson, a propus o rezoluţie in care se arată că poporul britanic se poate bucura de independenţă, pace şi ridicarea nivelului de trai numai prin prietenia şi desvoltarea relaţiilor comerciale cu Uniunea Sovietică. Rezoluţia mai ia atitudine in favoarea propunerilor Uniunii Sovietice în ce priveşte reducerea cu o treime a armamentului şi forţelor militare ale celor cinci mari puteri, şi de punere in afara legii a bombei atomice şi a tuturor celorlalte arme de distrugere In masă. Vorbind apoi despre pactele militare semnate de ţările din Europa Occidentală, Johnson a declarat că imperialiştii încheie aceste acorduri militare cu guvernele respective, nu şi cu popoarele. Popoarele Franţei şi Italiei nu vor putea fi atrase intr’un război împotriva Uniunii Sovietice. Sarcina Asociaţiei Anglia-URSS este de a trezi în poporul englez sentimente de prietenie mai adâncă pentru Uniunea Sovietică. Deputatul laburist independent Platts Mills a subliniat că relaţiile comerciale cu Uniunea Sovietică constitue o condiţie vitală pentru supravieţuirea economiei britanice Statele Unite, a declarat el, caută să stranguleze Anglia din punct de vedere economic, iar Anglia poate supravieţui numai părăsind actuala politică dezastruoasă de aservire faţă de capitalul american. Duminică 29 ianuarie a avut loc la Budapesta, deschiderea solemnă a celui de al 17-lea Campionat Mondial de Tenis de Masă. A luat cuvântul Gyula Hegy, secretarul de Stat al sportului maghiar şi Ivor Montague, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Tenis de Masă. Echipa R. P. R. a obţinut primul loc în seria ei, recoltând trei victorii splendide, dintre care cea asupra Angliei, favorita seriei, este cea mai semnificativă. Condiţiile speciale de antrenament pe care Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport le-a pus la dispoziţia echipei noastre, au permis acesteia să devină omogenă, cu un joc a cărui calitate a produs uimire şi admiraţie. Căci să nu ,uităm că dacă victoria Angelicăi Rozeanui asupra primei jucătoare engleze Vera Dace, era oarecum aşteptată, nici cei mai aprigi susţinători ai echipei noastre nu scontau o victorie a Mariei Sasz asupra fostei campioane mondiale, Dace. Victoriile echipei R. P. R. sunt victoriile condiţiilor deosebite pe care oamenii muncii din ţara noastră ,le pun la dispoziţia sportivilor ei. Rezultatele tehnice le publicăm în corpul ziarului. LA BUDAPESTA ECHIPA R. P. R. ÎNVINGÂND PE CEILALȚI ADVERSARI DIN SERIA E1, S-A CALIFICAT IN FINALA PROBEI PE ECHIPE FEMENINE A CAMPIONATULUI MONDIAL DE TENIS DE MASĂ S’au împlinit la 29 Ianuarie nouăzeci de ani dela naşterea scriitorului rus Anton Pavlovici Cehov. Cehov — chiar după spusele lui — n’a avut copilărie. Fiind încă în liceu, el a început să-şî câştige singur existenţa, dând lecţii. A dus apoi o chinuită viaţă de student în medicină, nevoit să-şi întreţină familia din modestul onorar dat de revistele umoristice. Apoi urmează viaţa de medie, o vreme, la ţară. Creaţia sa literară şi este întreruptă de timpuriu, căci la 44 de ani, moare. Cehov a fost un om de-o rară sensibilitate. Avea o inimă ce vibra de duioşie înaintea durerii prietenilor, ca şi a lumii întregi — care suferea ofense şi lovituri. In schiţele, nuvelele şi piesele de teatru ale lui Cehov se reflectă societatea vechii Rusii, viaţa ei apăsătoare, redatăînsă nu cu un sentiment de iremediabilă desnădejde — ci cu speranţa Intr’un viitor drept şi frumos. Din an în an spiritul protestatar şi-novator al lui Cehov se accentuiază. Schiţa „Vagmistrul Prisibee’v“ este portretul ţarismului poliţist. Iar piesa „Livada de vişini” cuprinde prohodul lumii vechi şi zorii noii lumi. La preajma anului 1900, opera lui Cehov, dovedeşte că autorul simte şi doreşte din ce In ce mai mult înnoitoare prefaceri. Amintirile prietenilor lul Cehov din acea epocă arătă încrederea scriitorului în viitor. Unul spune: „Cehov credea acum că in Rusia se va trăi în chip fericit, nu peste două sute de ani, ci că această viaţă fericită este aproape de tot pentru Rusia, că nu va mai trece mult şi Rusia întreagă se va reconstrui, nouă, luminoasă, plină de bucurie...“ Veresaev care l-a văzut pe Cehov în 1903, deci cu un an înainte de moartea acestuia, scrie: „Parcă era acum alt om. Pesemne electricitatea revoluţionară de care era îmbibat văzduhul, se descărcase în sufletul lui Cehov. Ochii îi ardeau de-o aspră indignare când vorbea de samavolniciile lui Pleve, ca şi de cruzimea şi de grosolănia lui Nicolai II“. Prin opera sa realistă în care biciuia crudele realităţi ale vremii sale, prin dragostea sa pentru popor, pentru viitor, Cehov este o luminoasă figură din istoria literaturii. El este unul dintre înaintaşii progresişti care, prin critica lui, a contribuit la discreditarea vechiului regim din Rusia şi care, din ce în ce cu mai multă încredere, a prevestit că se apropie drumul luminos spre viitor. M. Sevtistos O COMEMORARE ANTON CEHOV 9 Rt. Ü Wtwuuri Fenn*tta*f© 1950 SUB COMBUSAREA UNUI COMITET DE DIRECŢIE MAREA OPERĂ DE CONSOLIDARE A PACH Faptele arată cercurilor imperialiste că situaţia este alta decât aceea dinaintea primului şi celui de al doilea războiu mondial, că voinţa de pace a popoarelor capătă forme concrete, că vocile pentru pace nu sunt izolate, nici sporadice, ci unanime. Zilnic vin dovezi că solidaritatea oamenilor muncii se întăreşte şi că lupta pentru pace se intensifică. Muncitorii şi funcţionarii francezi nu mai sunt dispuşi să lucreze pentru continuarea războiului de zugrumare a independenţei şi de asuprire a poporului din Vietnam. Vase franceze încărcate cu material de războiu şi destinate masacrării poporului din Vietnam, n’au putut părăsi porturile. Nici echipagiile, nici docherii nu vor ca acest războiu, care costă vieţi omeneşti să mai contirmuie. Iată că şi muncitorii dela uzinele metalurgice dela Choisy Le Roi nu vor să mai fabrice bombe pentru uciderea în masse a populaţiei din Vietnam. Dovada că aceste acţiuni nu sunt izolate şi că ele sunt tot mai intense, este însăşi hotărârea guvernului marshallizat al lui Bidault de a restrânge dreptul la grevă, consfinţit prin constituţie. D. Benost Franchon, secretarul general al Confederaţiei Muncii I din Franţa a declarat că toci mai aceste ameninţări dovedesc creşterea mişcării populare pentru pace şi împotriva războiului. In Italia, docherii au refuzat să descarce vapoare încărcate cu armament american, cu care guvernul De Gasperi în- I cearcă să târască Italia într’un , nou războiu. In Norvegia, in Danemarca, în Belgia, în Olanda, în Anglia, pretutindeni unde planul Marshall a fost atelieri, cu scopul înrobirii economice a popoarelor respective și transformării Ior în carne de tun, acţiunea pentru pace ia o amploare tot mai mare şi câştigă zilnic mii şi mii de ader cenţi. ţările coloniale, mişicarea de eliberare naţională se împleteşte cu lupta pentru pace. Conferinţa sindicatelor din Asia şi Oceania dovedeşte că nu există nici un colţ de lume care să nu ia parte efectiv la marea operă de consolidare a păcii. Chiar şi în Statele Unite, unde imperialiştii şi uneltele lor au deslăţuit o prigoană deosebită împotriva elementelor democratice, începând cu legile anti-muncitoreşti şi sfârşind cu procesele înscenate fruntaşilor progresişti, lupta pentru pace sporeşte. Astfel imperialiştii culeg roadele politicii lor de pauperizare a masselor, de zugurmare a libertăţilor şi de asuprire a popoarelor. Ei şovăie, ei dau înapoi în faţa voinţei masselor şi aşteaptă, cu perfidie, un moment de slăbire a solidarităţii internaţionale muncitoreşti pentru a-şi pune in aplicare planurile lor criminale. De aceia vigilenţa popoarelor trebuie să fie mereu puternică şi activă. Soluţia crizei economice prin răsboiu, imperialiştii n’o pot găsi peste voinţa popoarelor. Lupta pentru pace se intensifies. Comitetul Congresului Mondial al Partizanilor Păcii a lansat un apel către Adunările alese din întreaga lume. Acest apel cuprinde patm puncte e-SCnţiSi-CSSîEpTS, CaiTOTS îndreptate eforturile tuturor oamenilor păcii: 1) încetarea cursei înarmărilor, 2) interzicerea bombei atomice, 3) încetarea represiunilor împotriva partizanilor păcii și 4) un pact între marile puteri. Toate acestea au fost propuse de Uniunea Sovietică la O. N. U. Ast- A! Bsmlîrlu-Păuşești (Continuare in pag. 3-a) DUPĂ CINCI ANI Mişcarea sindicală unitari s’a născut în ţara noastră in focul luptei pe care massele muncitoreşti au pornit-o, imediat după primul război mondial, pentru ca, prin unire, să smulgă claselor dominante, condiţii mai omeneşti de muncă şi de viaţă. Unitatea mişcării sindicale vu putea fi pe placul burgheziei şi moşierimii. Nu este deci de mirare că aceste clase urmăreau scindarea mişcării sindicale prin orice mijloace. De la formarea aşa ziselor sindicate „galbene” şi până la atacurile directe armate, împotriva mişcării sindicale unitare — iată armele mârşave prin care urmăreau stăpânii de ieri ai ţării noastre să spargă unitatea mişcării sindicale. In lupta pentru apărarea unităţii mişcării sindicale, clasa muncitoare din ţara noastră a dat nenimărate jertfe mobilizate de Partidul Comunist Român şi sub directa sa conducere, sindicatele unitare au antrenat masse tot mai largi de muncitori în luptele dela Timişoara şi Lupeni, Griviţa, Valea Prahovei. Zeci şi sute de muncitori au căzut sub rafalele mitralierelor. In focul luptei mişcarea sindicală s’a întărit, căci se demascau uneltele criminale ale burgheziei, unele strecurate in săruri mişcării sindicale. Datorită unităţii puternice a mişcării sindicale în ţara noastră, muncitorimea a putut înfrunta cu succes teroarea regimurilor trecute, toate acţiunile scizioniste şi reformiste ale lacheilor burgheziei, acţiunea de înfometare a masselor muncitoare, acţiunea de fascizare a ţării şi de pregătire a războiului anti-sovietic. După eliberarea ţării noastre de către Armata Sovietică, s’a putut trece la reorganizarea mişcării sindicale pe baze noui. • Astfel, la 1 Septembrie 1944, se constituie Comisia de organizare a mişcării sindicale, pentru ca, după cinci luni, să ia naştere, în urma primului congres tiber al sindicatelor unite din România, Confederaţi Generală a Muncii. Confederaţia Generală a Muncii, îndrumată de Partidul clasei muncitoare, a mobilizat massele largi ale muncitorilor, în lupta pentru alungarea de la cârma ţării a guvernelor reacţionare care căutau să pună din nou ţara la cheremul imperialiştilor. Ea continuă cu succes tradiţiile de luptă ale mişcării sindicale din ţara noastră. Sindicatele au mobilizat clasa muncitoare, la chemarea Partidului, pentru împiedicarea sabotajului patronal, pentru împiedicarea spe-' culei ilicite şi a sabotării producţiei de către capitalişti şi imertele lor. Confederaţia Generală a Muncii din ţara noastră s’a încadrat din chiar primele zile ale existenţei sale la lupta pe care o ducea pe plan internaţional mişcarea sindicală din lumea întreagă, în cadrul F.S.M., împotriva aţâţătorilor la un nou război, pentru un trai mai bun al oamenilor muncii din toate colţurile globului. Oamenii muncii din ţara noastră, mobilizaţi de sindicate şi conduşi de Partid, au luptat cu hotărîre pentru instaurarea în ţara noastră a unui regim de democraţie populară, ştiind că astfel contribuie la lupta pe care o duc massele populare din lumea întreagă pentru pace şi un trai mai bun. Odată cu cucerirea de către clasa muncitoare a puterii politice precum şi odată cu preluarea principalelor mijloace de producţie din mâinile capitaliştilor, s’au înmulţit sarcinile mişcării sindicale din ţara noastră. În sectorul particular a! economiei noastre naţionale sindicatelor le revine sarcina de a apăra cu hotărîre interesele salariaţilor faţă de exploatatori. In sectorul socialist al economiei Aursi Rafsa (Continuare în pag. 3-a) GOSPODĂRIILE AGRICOLE DE STAT DIN JUDEŢUL CONSTANŢA AU MAI PRIMIT 18 TRACTOARE I. A. R. Direcţiunea judeţeană a Gospodăriilor Agricole de Stat din Constanţa, a primit acum câtva timp un număr de 18 tractoare I.A.R.-23, I cuprinsul judeţului. ORGANIZAREA A 95 CENTRE DE REPARAT UNELTE AGRICOLE IN PUTNA Intensificând pregătirile în vederea campaniei agricole de primăvară, Comitetul Provizoriu judeţean Putna a organizat 93 centre de reparat uneltete agricole ale ţăranilor muncitori, iar la Focşani au fost înfiinţate două ateliere de reparaţii pentru ţăranii din împrejurimile oraşului. Muncitorii dîn întreprinderile In vederea muncilor agricole de primăvară, în comuna Barcea-Tecuci s’au înfiinţat trei centre de reparat unelte şi s’au cărat pe ogoare peste 12 tone de îngrăşăMuncitorii forestieri dela exploatarea Borca-Neamţ s-au organizat în brigăzi, după metoda sovietică. Brigada I-a ,,Vasile Roaită” condusă de U.T.M.-istul Petre laFiliala „Crucii Roşii” din comuna Săbleani, jud. Roman, duce o activitate rodnică pe tărâm sanitar. Cu sprijinul organizaţiei de Partid a reuşit să-şi amenajeze un sediu propriu. Recent a fost orga- nizat un curs de prim-ajutor, frec- I ventat în mod regulat de elevii . Toate tractoarele recepţionate au fost repartizate de îndată Gospodăriilor Agricole de Stat din urbane au organizat, în acest scop echipe de reparat, aşa cum au făcut muncitorii de la fabrica de zahăr din Sascut. Reparaţiile la centrala din judeţ se fac după planul întocmit de Comitetele Provizorii comunale, după liste întocmite de autorităţi. Fiecare centru a primit cărbunii de care are nevoie, minte. Pentru pregătirea seminţelor, a fost organizat un centru de germinaţie, unde se încearcă puterea de încolţire a seminţelor. Viţa, a depăşit norma cu 58,85 la sută. La parchetul Chiriac, din acelaş sector, au fost organizate două asemenea brigăzi, şcolii elementare, ciclul II. Ţăranii muncitori din comună primesc în mod gratuit medicamentele necesare, in caz de boală. Pentru asistenţa medicală a femeilor gravide a fost înfiinţată în comună o casă de naşteri prevăzută cu tot utilajul necesar. ABATOARE D£ TAIAT PASASIU DIFERITE REGIUNI ALE TARII Pentru ca aprovizionarea cu care de pasăre a centrelor muncitoreşti, să se facă mai uşor, Comisia de organizare a cooperaţiei a hotărît să înfiinţeze,in unele regiuni ale ţării abatoare unde ţăranii muncitori să-şi aducă păsările spre tăiere. Un asemenea abator a şi luat fiinţă de curând, pe lângă „Uniunea cooperativelor de consum din jud. Gorj“. Dela acest abator s’a şi început expedierea către cooperativele din regiunea industrială Valea Jiului şi din alte regiuni mai îndepărtate, a câte unui, vagon săptămânal, cu păsări tăiate. Pe lângă abatoarele de tăiat păsări dela Iaşi, Burdujeni, Roman, Sighişoara, Oradea, Arad, Timişoara şi Tg. Mureş, vor mai lua fiinţă şi alte abatoare în jud. Bihor, Satu- Mare, Sălaj, Ialomiţa, Romanaţi, Teleorman şi Vâlcea. Preţul de vânzare la cooperative al păsărilor tăiate, este cu mult mai mic decât preţul cu care vând păsările tăiate, negustorii particulari. RUTENII DIN CIREŞUL NOUCARAŞ au o şcoala noua Satul Cireşul nou din judeţul Caraş, a cărui populaţie este de naţionalitate ruteană, a fost lipsită de şcoală timp de 35 ani. De curând, a fost inaugurat noul local în care va funcţiona şcoaia din acest sat. Localul a fost înălţat prin munca voluntară a locţiitorilor şi a Corpului didactic din localitate. Şcoala are şase clase, cursurile fiind predate de şase învăţători. 12 TONE ÎNGRĂŞĂMINTE CARATE PE OGOARE DE ţăranii muncitori din comuna barcea-tecuci LA SORCA-NEAMT SE LUCREAZĂ DUPĂ METODELE SOVIETICE ACTIVITATEA SANITARA LA SATE