Universul, februarie 1950 (Anul 67, nr. 24-47)

1950-02-01 / nr. 24

Anul a 1­67-bea Fondator: LUIGI CAZZAVilLAN' TIPOGRAFIA „UNIVERSUL” ' înscris .sul» Kr. Iß® Trib. Iif©v poștală pl»«« 1b4 PAGINI 4 LEI ecoform apwtffcsi Str. d-raia P. % *­ *r.»#»4/939 CELS DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : BUCUREŞTI, STR. SREZOSANU No. 23-25 C£NTRAt.A TELEFONICA A­SIABU).luli 3.30.10. SURSE NOU­ DE VENITURI BUGETARE Bugetul de venituri al R.P.R. pe anul 1850 este cu 23% mai mare decât cel pre­cedent. De unde acest spor? Cum vor fi procurate veniturile suplimentare faţă de anul trecut? Până nu de mult, sub re­gimul burghezo - moşieresc, creşterea bugetului de la un an la altul era acoperită fie prin sporirea impozitelor, fie prin contractarea de îm­prumuturi înrobitoare la că­mătarii de peste graniţă, fie prin inflaţie , fie prin toate aceste mijloace laolaltă. Aceasta însemna, până la urmă, o sar­cină din ce în ce mai apăsătoare pe umerii poporului muncitor. Căci cine suporta greul impozite­lor? Cine suporta povara in­flaţiei? Cine suporta conse­cinţele împrumuturilor şi dobânzilor cămătăreşti, jugul tot mai greu pe care îl pu­neau ţarii creditorii da peste hotare? Bineînţeles, toate a­cestea erau suportate, în re­gimul trecut,­­de milioanele de oameni ai muncii, de massele largi ale poporului muncitor. Cu totul alta este situaţia astăzi. Creşterea cu 23% a veni­turilor bugetare nu este aco­perită prin noui impozite. Fiscalitatea rămâne neschim­bată, cu uşurările aduse în anul trecut salariaţilor, ţără­nimii muncitoare, micilor meseriaşi şi tuturor catego­riilor de oameni ai muncii. Nici prin împrumuturi în­robitoare la băncile de peste hotare nu se va recurge pen­tru acoperirea veniturilor bugetare. Regimul de demo­craţie populară a rupt defi­nitiv cu practicile din trecut, cu punerea la mezat a inde­pendenţei şi a suveranităţii naţionale. Cu atât mai puţin poate fi vorba de a se recurge la inflaţie. Avem o monetă pu­ternică, stabilă, care nu e la cheremul speculanţilor şi a­­faceriştilor din ţară sau de peste hotare, avem o monetă a cărei putere de cumpărare creşte neîncetat. Sporul de venituri prevă­zut în bugetul pe anul 1950 urmează a fi acoperit prin mijloace la care nu puteau recurge guvernele burghe­ziei şi moşierimii, la care nu poate recurge nici o ţară ca­pitalistă. El urmează a fi a­­coperit prin mijloace rezul­tate dintr’o activitate econo­mică sporită a sectorului de Stat, prin mijloace rezultate din înfăptuirea sarcinilor prevăzute în Planul de Stat pe anul 1950. Şi într’adevăr, Planul de Stat pe anul în curs prevede sporirea producţiei industri­ale cu 37% faţă de anul tre­cut, el prevede creşterea producţiei agricole, intensifi­carea transporturilor şi des- Adrian Teodoras«! (Continuare in pag. 2-a) DESCHIDEREA ŞEDINŢEI PLENARE A COMITETULUI CENTRAL AL CONFEDERAŢEI GENERALE A MUNCII D. Gheorghe Apostol, preşedintele C. G.M., a desvoltat raportul: „Sarcinile Sindicatelor pentru realizarea Planului de Stat pe anul 1950” Luni dimineaţa s-a deschis şe­dinţa plenară a Comitetului Gen­­tral al Confederaţiei Generale a Muncii având la ordinea de zi ur­­mătoarele: sarcinile sindicatelor pentru realizarea Planului pe anul­ 1956, bugetul, asigurărilor sociale, noile contracte colective, lupta pentru pace şi sarcinile noastre or­ganizatorice. Au luat parte: d. Gh. Apostol, preşedintele G.G.M., d-na Liuba Chişinevschi, vicepreşedinte al C.G.M., d. Gh. Stoica, secretar al C.G.M., d-na Wanda Nicolschi, d-nii Mih­ai Mujic şi Nichifor Stere, membrii Biroului Executiv al C.G.M­, precum şi­ membrii Comi­tetului Central al C.G.M. Au fost de faţă d-nii Dumitru Petrescu, membru al G.G. al P.M. R., Gh. Gascon Marin, ministrul E­­nergiei Electrice, Al. Sencovici,, ministrul Industriei Uşoare, Miron Dumitru, ministru adjunct la Mi­nisterul Industriei Uşoare şi G. Le­­pădatu, ministru adjunct la Mi­nisterul Sănătăţii. DESCHIDEREA ŞEDINŢEI La deschiderea şedinţei d. Gh. Apostol a arătat că prima plenară din acest an a Cons­­itetului Cen­tral al C.G.M., coincide cu împlini­rea a cinci ani de la primul Congres Apoi, d. Gh. Apostol a desvocat raportul intitulat „Sarcinile sim­itea­­teilor pentru realizarea Planului de Stat pe anul 1950“. După ce a arătat succesele ob­ţinute de clasa muncitoare în a­­lianţă cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea Partidului Munci­­toresc , Român in îndeplinirea şi depăşirea primului nostru Plan­ de Stat, raportorul a subliniat că una din pârghiile importante care a pus în mişcare masse de muncitori din ce în ce mai largi, mobilizân­­du-le în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului, a fost între­cerea socialistă. Rezoluţia C.C. al P.M.R. din Decembrie 1948 a însemnat o coti­­tură în munca sindicatelor, în or­ganizarea întrecerii socialiste. Entuziasmul cu care oamenii muncii au îmbrăţişat linia Parti­dului — a spus vorbitorul — a dat un avânt deosebit întrecerii 50­ al mişcării sindicale după elibera­­rea ţării noastre de către Armata Sovietică.­cialiste pentru îndeplinirea şi de­­păşirea Planului. Astfel, desfăşurarea întrecerii pe primul trimestru a cuprins 8 la sută întreprinderi cu 10 la sută muncitori şi funcţionari, având caracterul de întreceri individuale în cadrul echipelor şi secţiilor în interiorul întreprinderilor,­­ contri­buind ca Planul pe trimestrul■ I să fie depăşit cu 7,3 la sută, iar pro­ductivitatea muncii să crească sim­ţitor faţă de trimestrul IV al arm­­lui 1948. Organizarea întrecerii socialiste în întâmpinarea zilei de 1 Mai s-a extins pe ramuri de producţie cu­prinzând 17 la sută întreprinderi cu 16 la sută muncitori şi funcţio­nari asigurând depăşirea Planului pe trimestrul II cu 7,4 la sută, iar creşterea productivităţii muncii cu (Continuare in pag. 2-a) RAPORTUL D-LUI GH. APOSTOL a—na—wa­­­rssa ■■ a—aaani LA FACULTĂŢILE ŞI INSTITUTELE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR DIN TOATĂ ŢARA S’AU ŢINUT ERI NUMEROASE MEETINGURI STUDENŢEŞTI S’a înfierat activitatea trădătoare a conducătorilor secţiei studenţeşti a „Uniunii Tineretului Popular din Iugoslavia" şi s’a cerut excluderea lor din U-1­ S. Luni­ aiţ­ avut, loc la Facultăţile şi Institutele de învăţământ Su­perior, din întreaga ţară, nume­roase meetinguri, in ca­drul cărora studenţii­ din ţara noastră au în­fierat­­ activitatea trădătoare a conducătorilor secţiei studenţeşti, a ,sitalurii Tineretului Popular din Iugoslavia", pusă în slujba bandei lui Tito­ Rankovici şi a imperialis­mului american şi englez. In moţiunile adresate Comitetu­lui Central al U.T.M., studenţii au cerut să se transmită­ Comitetului Executiv al Uniunii Internaţionale a Studenţilor dorinţa lor fermă ca aceşti agenţi ai reacţiunii să fie excluşi, din­­ rândurile Uniunii In­ternaţionale~ a Studenţilor. „Conducătorii secţiei studen­ţeşti a Uniunii Tineretului Popu. Iar din Iugoslavia — spune su­­­ţinu­ea studenţilor Institutelor de­­ învăţământ Superior din Bucureşti — nu reprezintă stu­denţimea din Iugoslavia. Stu­denţii - democraţi din Iugoslavia, credincioşi tradiţiei de­­ luptă antifascistă, pentru pace şi li­bertate, luptă alături de clasa muncitoare şi întreg poporul (Continuare in pag. 2-a) Meet­ingul studenţesc de la Universitatea­­,C. I. Padion”. AMBASADORUL R.P.R. IN R.P. CHINGĂ A PLECAT LA POSTUL SĂU In ziua de 29 Ianuarie, d. Teo­dor Rudenco, ambasadorul Repu­blicii Populare Române in Repu­blica Populară Chineză, a părăsit Capitala, însoţit de personalul mi­siunii, pentru a-şi lua postul in primire. D-sa a fost salutat la gară de: Grigore Preoteasa, ministru ad­junct al­­Afacerilor Externe, Ana Toma, consilier ministerial, Ecate­­rina Chivu, George Macovescu, Cristina Luca, directori in Minis­terul Afacerilor Externe, precum şi de alţi funcţionari. — (Agerpres). UN BULEVARD „I. V. STALIN" IN ORASUL VITO SUR SEINE IN FRANTA PARIS, 30­­AgerpersI—TASS transmite: La 21 Ianuarie, în oraşul Vitry sur Seine, a avut loc într’un cadru solemn, schimbarea numelui bule­vardului Vitry, în bulevardul I. V Stalin La meetingul care a avut loc cu acest prilej, au luat «avântul France, primarul oraşului Vitry sur Seine, Leon Mauvais, membru în Comitetul Central al Partidului Comunist frant­ez şi Jean Chantron membru în Consiliul Republicii. La aceasta ceremonie a­ luat de asemenea parte şi ambasadorul Uniunii Sovetice în Franţa, A. E. POPORUL BRITANIC SE POATE BUCURA DE INDEPENDENŢĂ, PACE ŞI RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI, NUMAI PRIN PRIETENIA ŞI DESVOLTAREA RELAŢIILOR CD U­. R. S. S. lucrările Conferinţei Generale a Asociaţiei Anglia - U.R.S.S. Londra 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 28 ianuarie s’a deschis la Londra conferinţa generală a A­­sociaţiei Anglia-URSS. Delegaţii care participă la conferinţă repre­zintă filialele Asociaţiei Anglia- URSS şi organizaţiile sindicale şi cooperatiste din Anglia. Mai parti­cipă la conferinţă reprezentanţii Asociaţiilor pentru strângerea le­găturilor de prietenie cu Uniunea Sovietică din următoarele ţări: Franţa, Belgia, Elveţia, Australia, şi Noua Zeelandă. Conferinţa a fost deschisă de preşedintele Asociaţiei Anglia- URSS Stanley Evans, care a sub­liniat că prietenia şi colaborarea dintre popoarele englez şi sovie­tic reprezintă singura chezăşie a unei păci trainice în lume. Decanul de Canterbury, Hewlett Johnson, a propus o rezoluţie in care se arată că poporul britanic se poate bucura de independenţă, pace şi ridicarea nivelului de trai numai prin prietenia şi desvolta­­rea relaţiilor comerciale cu Uniu­nea Sovietică. Rezoluţia mai ia atitudine in favoarea propunerilor Uniunii So­vietice în ce priveşte reducerea cu o treime a armamentului şi forţe­lor militare ale celor cinci mari puteri, şi de punere in afara legii a bombei atomice şi a tuturor ce­lorlalte arme de distrugere In masă. Vorbind apoi despre pactele mi­litare semnate de ţările din Euro­pa Occidentală, Johnson a decla­rat că imperialiştii încheie aceste acorduri militare cu guvernele res­pective, nu şi cu popoarele. Popoa­rele Franţei şi Italiei nu vor putea fi atrase intr’un război împotriva Uniunii Sovietice. Sarcina Asocia­ţiei Anglia-URSS este de a trezi în poporul englez sentimente de prietenie mai adâncă pentru Uniu­nea Sovietică. Deputatul laburist independent Platts Mills a subliniat că relaţiile comerciale cu Uniunea Sovietică constitue o­ condiţie vitală pentru supravieţuirea economiei britanice Statele Unite, a declarat el, caută să stranguleze Anglia din punct de vedere economic, iar Anglia poate supravieţui numai părăsind actua­la politică dezastruoasă de aser­vire faţă de capitalul american. Duminică 29 ianuarie a avut loc la Budapesta, deschiderea solemnă a celui de al 17-lea Campionat Mondial de Tenis de Masă. A luat cuvântul Gyula Hegy, se­cretarul de Stat al sportului ma­ghiar şi Ivor Montague, preşedin­tele Federaţiei Internaţionale de Tenis de Masă. Echipa R. P. R. a obţinut primul loc în seria ei, recoltând trei vic­torii splendide, dintre care cea a­­supra Angliei, favorita seriei, este cea mai semnificativă. Condiţiile speciale de antrena­ment pe care Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport le-a pus la dispoziţia echipei noastre, au­­ permis acesteia să devină omoge­nă, cu un joc a cărui calitate a produs uimire şi admiraţie. Căci să nu ,uităm că dacă vic­toria Angelicăi Rozeanui asupra primei jucătoare engleze Vera Dace, era oarecum aşteptată, nici cei mai aprigi susţinători ai echi­pei noastre nu scontau o victorie a Mariei Sasz asupra fostei cam­pioane mondiale, Dace. Victoriile echipei R. P. R. sunt victoriile condiţiilor deosebite pe care oamenii muncii din ţara noa­stră ,le pun la dispoziţia sportivi­lor ei. Rezultatele tehnice le publicăm în corpul ziarului. LA BUDAPESTA ECHIPA R. P. R. ÎNVINGÂND PE CEILALȚI ADVERSARI DIN SERIA E1, S-A CALIFICAT IN FINALA PROBEI PE ECHIPE FEMENINE A CAMPIO­NATULUI MONDIAL DE TENIS DE MASĂ S’au împlinit la 29 Ianuarie nouăzeci de ani dela naşterea scri­itorului rus Anton Pavlovici Ce­­hov. Cehov — chiar după spusele lui — n’a avut copilărie. Fiind încă în liceu, el a început să-şî câştige singur existenţa, dând lecţii. A dus apoi o chinuită viaţă de stu­dent în medicină, nevoit să-şi în­treţină familia din modestul ono­rar dat de revistele umoristice. Apoi urmează viaţa de medie, o vreme, la ţară. Creaţia sa literară şi este întreruptă­­ de timpuriu, căci la 44 de ani, moare. Cehov a fost un om de-o rară sensibilitate. Avea o inimă ce vibra de duioşie înaintea durerii prietenilor, ca şi a lumii întregi — care suferea ofen­­se şi lovituri. In schiţele, nuvelele şi piesele de teatru ale lui Cehov se reflectă societatea vechii Rusii, viaţa ei apăsătoare, redată­­însă nu cu un sentiment de iremediabilă desnă­­dejde — ci cu speranţa Intr’un viitor drept şi frumos. Din an în an spiritul protestatar şi-­novator al lui Cehov se accen­­tu­iază. Schiţa „Vagmistrul Prisi­­bee’v“ este portretul ţarismului poliţist. Iar piesa „Livada de vi­şini” cuprinde prohodul lumii vechi şi zorii noii lumi. La preajma anului 1900, opera lui Cehov, dovedeşte că autorul simte şi doreşte din ce In ce mai mult înnoitoare prefaceri. Amintirile prietenilor lul Cehov din acea epocă arătă încrederea scriitorului în viitor. Unul spune: „Cehov credea acum că in Rusia se va trăi în chip fe­­ricit, nu peste două sute de ani, ci că această viaţă fericită este a­­proape de tot pentru Rusia, că nu va mai trece mult şi Rusia întrea­gă se va reconstrui, nouă, luminoa­­să, plină de bucurie...“ Veresaev care l-a văzut pe Ce­hov în 1903, deci cu un an înainte de moartea acestuia, scrie: „Parcă era acum alt om. Pesemne electri­citatea revoluţionară de care era îmbibat văzduhul, se descărcase în sufletul lui Cehov. Ochii îi ardeau de-o aspră indignare când vorbea de samavolniciile lui Pleve, ca şi de cruzimea şi de grosolănia lui Nicolai II“. Prin opera sa realistă în care biciuia crudele realităţi ale vre­mii sale, prin dragostea sa pentru popor, pentru viitor, Cehov este­­ o luminoasă figură din istoria litera­turii. El este unul dintre înaintaşii progresişti care, prin critica lui­, a contribuit la discreditarea vechiu­lui regim din Rusia şi care, din ce în ce cu mai multă încredere, a prevestit că se apropie drumul­ lu­minos spre viitor. M. Sevtistos O COMEMORARE ANTON CEHOV 9 Rt­. Ü Wtwuuri­­ Fenn*tta*f© 1950 SUB COMBUSAREA UNUI COMITET DE DIRECŢIE MAREA OPERĂ DE CONSOLIDARE A PACH Faptele arată cercurilor im­perialiste că situaţia este alta decât aceea dinaintea primu­lui şi celui de al doilea războiu mondial, că voinţa de pace a popoarelor capătă forme con­crete, că vocile pentru pace nu sunt izolate, nici sporadice, ci unanime. Zilnic vin dovezi că solida­ritatea oamenilor muncii se în­tăreşte şi că lupta pentru pace se intensifică. Muncitorii şi funcţionarii francezi nu mai sunt dispuşi să lucreze pentru continuarea războiului de zu­­grumare a independenţei şi de asuprire a poporului din Viet­nam. Vase franceze încărcate cu material de războiu şi desti­nate masacrării poporului din Vietnam, n’au putut părăsi porturile. Nici echipagiile, nici docherii nu vor ca acest răz­boiu, care costă vieţi omeneşti să mai contirmuie. Iată că şi muncitorii dela uzinele meta­lurgice dela Choisy Le Roi nu vor să mai fabrice bombe pen­tru uciderea în masse a popu­laţiei din Vietnam. Dovada că aceste acţiuni nu sunt izolate şi că ele sunt tot mai intense, este însăşi hotărârea guvernu­lui marshallizat al lui Bidault de a restrânge dreptul la gre­vă, consfinţit prin constituţie. D. Be­nost Franchon, secretarul­­ general al Confederaţiei Muncii I din Franţa a declarat că toc­­i mai aceste ameninţări dove­desc creşterea mişcării popu­lare pentru pace şi împotriva războiului. In Italia, docherii au refuzat să descarce vapoare încărcate cu armament american, cu­­ care guvernul De Gasperi în- I cearcă să târască Italia într’un , nou războiu. In Norvegia, in­­ Danemarca, în Belgia, în O­­­­landa, în Anglia, pretutindeni­­ unde planul Marshall a fost a­­t­elieri, cu scopul înrobirii eco­nomice a popoarelor respective și transformării Ior în carne de tun, acţiunea pentru pace ia­­ o amploare tot mai mare şi câş­tigă zilnic mii şi mii de ade­­r cenţi.­­ ţările coloniale, miş­­i­carea de eliberare naţională se­­ împleteşte cu lupta pentru pace. Conferinţa sindicatelor din Asia şi Oceania dovedeşte că nu există nici un colţ de lume care să nu ia parte efec­tiv la marea operă de consoli­dare a păcii. Chiar şi în Statele Unite, unde imperialiştii şi uneltele lor au deslă­ţuit o prigoană deosebită împotriva elemente­lor democratice, începând cu legile anti-muncitoreşti şi sfâr­şind cu procesele înscenate fruntaşilor progresişti, lupta pentru pace sporeşte. Astfel imperialiştii culeg roadele politicii lor de paupe­rizare a masselor, de zugur­­mare a libertăţilor şi d­e asu­prire a popoarelor. Ei şovăie, ei dau înapoi în faţa voinţei masselor şi aşteaptă, cu perfi­die, un moment de slăbi­r­e a solidarităţii internaţionale muncitoreşti pentru a-şi pune in aplicare planurile lor crimi­nale. De aceia vigilenţa popoa­relor trebuie să­ fie mereu pu­ternică şi activă. Soluţia crizei economice prin răsboiu, impe­rialiştii n’o pot găsi peste vo­inţa popoarelor. Lupta pentru pace se intensi­fies. Comitetul Congresului Mondial al Partizanilor Păcii a lansat un apel către Adunările alese din întreaga lume. Acest apel cuprinde patm puncte e-SCnţiSi-C­SSîEpTS, CaiTOTS îndreptate eforturile tuturor oamenilor păcii: 1) încetarea cursei înarmărilor, 2) interzi­cerea bombei atomice, 3) înce­tarea represiunilor împotriva partizanilor păcii și 4) un pact între marile puteri. Toate aces­tea au fost propuse de Uniu­nea Sovietică la O. N. U. Ast- A! Bsmlîrlu-Păuşești (Continuare in pag. 3-a) DUPĂ CINCI ANI Mişcarea sindicală unitari s’a născut în ţara noastră in focul lup­tei pe care massele muncitoreşti au pornit-o, imediat după primul război mondial, pentru ca, prin unire, să smulgă claselor do­minante, condiţii mai omeneşti de muncă şi de viaţă. Unitatea mişcării sindicale v­u putea fi pe placul burgheziei şi moşierimii. Nu este deci de mira­re că aceste clase urmăreau scin­darea mişcării sindicale prin orice mijloace. De la formarea aşa zise­lor sindicate „galbene” şi până la atacurile directe armate, împotriva mişcării sindicale unitare — iată armele mârşave prin care urmă­reau stăpânii de ieri ai ţării noas­tre să spargă unitatea mişcării sin­dicale. In lupta pentru apărarea unităţii mişcării sindicale, clasa muncitoa­re din ţara noastră a dat nenim­ă­­rate jertfe mobilizate de Partidul Comunist Român şi sub directa sa conducere, sindicatele unitare au antrenat ma­sse tot mai largi de muncitori în luptele dela Timişoara şi Lupeni, Griviţa, Valea Prahovei. Zeci şi sute de muncitori au că­zut sub rafalele mitralierelor. In focul luptei mişcarea sindicală s’a întărit, căci se demascau uneltele criminale ale burgheziei, unele stre­curate in săruri mişcării sindicale. Datorită unităţii puternice a miş­cării sindicale în ţara noastră, mun­citorimea a putut înfrunta cu succes teroarea regimurilor trecute, toate acţiunile scizioniste şi reformiste ale lacheilor burgheziei, acţiunea de înfometare a masselor muncitoare, acţiunea de fascizare a ţării şi de pregătire a războiului anti-sovietic. După eliberarea ţării noastre de către Armata Sovietică, s’a putut trece la reorganizarea mişcării sin­dicale pe baze noui. • Astfel, la 1 Septembrie 1944, se constituie Comisia de organizare a mişcării sindicale, pentru ca, după cinci luni, să ia naştere, în urma primului congres tiber al sindica­telor unite din România, Confede­raţi Generală a Muncii. Confederaţia Generală a Muncii, îndrumată de Partidul clasei mun­citoare, a mobilizat massele largi ale muncitorilor, în lupta pentru alungarea de la cârma ţării a gu­vernelor reacţionare care căutau să pună din nou ţara la cheremul im­perialiştilor. Ea continuă cu suc­ces tradiţiile de luptă ale mişcării sindicale din ţara noastră. Sindicatele au mobilizat clasa muncitoare, la chemarea Partidului, pentru împiedicarea sabotajului patronal, pentru împiedicarea spe-' culei ilicite şi a sabotării producţi­ei de către capitalişti şi imertele lor. Confederaţia Generală a Muncii din ţara noastră s’a încadrat din chiar primele zile ale existenţei sale la lupta pe care o ducea pe plan internaţional mişcarea sindi­cală din lumea întreagă, în cadrul F.S.M., împotriva aţâţătorilor la un nou război, pentru un trai mai bun al oamenilor muncii din toate colţurile globului. Oamenii muncii din ţara noastră, mobilizaţi de sindicate şi conduşi de Partid, au luptat cu hotărîre pentru instaurarea în ţara noastră a unui regim de democraţie popu­lară, ştiind că astfel contribuie la lupta pe care o duc massele popu­lare din lumea întreagă pentru pace şi un trai mai bun. Odată cu cucerirea de către cla­sa muncitoare a puterii politice pre­cum şi odată cu preluarea princi­palelor mijloace de producţie din mâinile capitaliştilor, s’au înmulţit sarcinile mişcării sindicale din ţara noastră. În sectorul particular a! econo­miei noastre naţionale sindicatelor le revine sarcina de a apăra cu ho­­tărîre interesele salariaţilor faţă de exploatatori. In sectorul socialist al economiei Au­rsi Rafsa (Continuare în pag. 3-a) GOSPODĂRIILE AGRICOLE DE STAT DIN JUDEŢUL CONSTANŢA AU MAI PRIMIT 18 TRACTOARE I. A. R. Direcţiunea judeţeană a Gospo­dăriilor Agricole de Stat din Con­stanţa, a primit acum câtva timp un număr de 18 tractoare I.A.R.-23, I cuprinsul judeţului. ORGANIZAREA A 95 CENTRE DE REPARAT UNELTE AGRICOLE IN PUTNA Intensificând pregătirile în ve­derea campaniei agricole de primă­vară, Comitetul Provizoriu jude­ţean Putna a organizat 93 centre de reparat uneltete agricole ale ţăranilor muncitori, iar la Focşani au fost înfiinţate două ateliere de reparaţii pentru ţăranii din împre­jurimile oraşului. Muncitorii dîn întreprinderile In vederea muncilor agricole de primăvară, în comuna Barcea-Te­­cuci s’au înfiinţat trei centre de reparat unelte­ şi s’au cărat pe o­­goare peste 12 tone de îngrăşă­Muncitorii forestieri dela ex­ploatarea Borca-Neamţ s-au orga­nizat în brigăzi, după metoda so­vietică. Brigada I-a ,,Vasile Roaită” condusă de U.T.M.-istul Petre la­Filiala „Crucii Roşii” din comu­na Săbleani, jud. Roman, duce o activitate rodnică pe tărâm sani­tar. Cu sprijinul organizaţiei de Partid a reuşit să-şi amenajeze un sediu propriu. Recent a fost orga-­­ nizat un curs de prim-ajutor, frec- I ventat în mod regulat de elevii . Toate tractoarele recepţionate au fost repartizate de îndată Gos­podăriilor Agricole de Stat din urbane au organizat, în acest scop echipe de reparat, aşa cum au fă­­cut muncitorii de la fabrica de za­hăr din Sascut. Reparaţiile la centrala din judeţ se fac după planul întocmit de Co­mitetele Provizorii comunale, după liste întocmite de autorităţi. Fie­care centru a primit cărbunii de care are nevoie, minte. Pentru pregătirea seminţelor, a fost­ organizat un centru de ger­minaţie, unde se încearcă puterea de încolţire a seminţelor. Viţa, a depăşit norma cu 58,85 la sută. La parchetul Chiriac, din acelaş sector, au fost organizate două a­­semenea brigăzi, şcolii elementare, ciclul II. Ţăranii muncitori din comună primesc în mod gratuit medicamentele nece­sare, in caz de boală. Pentru asis­tenţa medicală a femeilor gravide a fost înfiinţată în comună o casă­­ de naşteri prevăzută cu tot utilajul­­ necesar. ABATOARE D£ TAIAT PASAS­­IU DIFERITE REGIUNI ALE TARII Pentru ca aprovizionarea cu care de pasăre a centrelor muncitoreşti, să se facă mai uşor, Comisia de organizare a cooperaţiei a hotărît să înfiinţeze,­in unele regiuni ale ţării abatoare unde ţăranii munci­tori să-şi aducă păsările spre tăiere. Un asemenea abator a şi luat fiinţă de curând, pe lângă „Uniu­nea cooperativelor de consum din jud. Gorj“. Dela acest abator s’a şi început expedierea către cooperati­vele din regiunea industrială Valea Jiului şi din alte regiuni mai înde­părtate, a câte unui, vagon săptă­mânal, cu păsări tăiate. Pe lângă abatoarele de tăiat pă­sări dela Iaşi, Burdujeni, Roman, Sighişoara, Oradea, Arad, Timişoa­ra şi Tg. Mureş, vor mai lua fiinţă şi alte abatoare în jud. Bihor, Satu- Mare, Sălaj, Ialomiţa, Romanaţi, Teleorman şi Vâlcea. Preţul de vânzare la cooperative al­ păsărilor tăiate, este cu mult mai m­ic decât preţul cu care vând pă­sările tăiate, negustorii particulari. RUTENII DIN CIREŞUL NOU­CARAŞ au o şcoala noua­ Satul Cireşul nou din judeţul Ca­­raş, a cărui populaţie este de na­ţionalitate ruteană, a fost lipsită de şcoală timp de 35 ani. De curând, a fost inaugurat noul lo­cal în care va funcţiona şcoaia din acest sat. Localul a fost înăl­ţat prin munca voluntară a locţii­torilor şi a Corpului didactic din localitate. Şcoala a­re şase clase, cursurile fiind predate de şase învăţători. 12 TONE ÎNGRĂŞĂMINTE CARATE PE OGOARE DE ţăranii muncitori din comuna barcea-tecuci LA SORCA-NEAMT SE LUCREAZĂ DUPĂ METODELE SOVIETICE ACTIVITATEA SANITARA LA SATE

Next