Universul, februarie 1950 (Anul 67, nr. 24-47)

1950-02-01 / nr. 24

^GsssafUNIVERSUL Nr. 24 ’KtfSnRSBMM DESCHIDEREA ŞEDINŢEI PLENARE A COMITETULUI CM AL CONFEDERAŢIEI GENERAL A MUNCII (Urmare «Un­­»aglisa l­a) 1,3 la sută faţă de trimestrul I şi anului 1949. Desfăşurarea întrecerii pe tri­­mestru Iii, a cuprins 28 la suti din întreprinderi cu 24,4 la suti mun­citori şi funcţionari, căpătând ca*­racteri­l unui început »!« mişcare de marsă realizându-se in acest tri« mestru depăşirea Planului cu 8,9 te sută şi creşterea productivităţii munci! c­u 7,3 la sută faţă de tri­­mestru! I. I« ultimul trimestru al anului întrecerea socialistă s'a desfăşu* răt sub semnul unei mai largi mo­bilizări în întâmpinarea celei de a 30-a aniversări a Marei Revoluţii­ Socialiste din Octombrie, întrecerea socialistă a cuprins câ’87 la suta unuii întreprinderi cu 33,77 la suta muncitori. Avântul cu care oamenii muncii au pornit în întâmpinarea celei de a 70-a, aniversări a Marelui Sta­lin, a făcut ca întrecerea socialie să capete un caracter de mască cu­­prinzând 56,85 la sută întreprinderi tti 46,70 la sută sau 684,856 mun­citori şi funcţionari raportaţi în 1.420.000 existenţi in întreprinde­­rile productive din sectorul «treia» tist. Vorbitorul a arStat In continuări si in desfăşurarea întreceri! «peia» liste in cadrul acestui an, munci­­torlî din cele mal multe ramuri In­dustriale şi.au însuşit unele metode sovietice pe care le*au aplicat in producţie. Astfel in industria petroliferă, metoda sovietică ti dispozitivului ,,Krilov“ a fost introdusă 1* 28 es sonde. In sectorul carbonifer is exploa­tarea Anina a fost IntrodusS me­toda de abataj in trepte răsturnate, în urma căreia productivitate* tmtu oi! s'a mărit cu 70 la sută. L* C.F.R., s'a aplicat ntetoda mecanicilor Ib­incteutişti‘* la 8 depourî, mărind media kHwneWiOf parcurşi zilnic dela 392 kilometri­­* 527 kilom­etri, ceea ce a dus la o economisire de 17 locomotive. In sectorul construcţiei, metoda de zidărie iniţiată de Ibus Luigi Strenatti, care comtă în organiza­rea lucrului pe operaţiuni şi creş­terea număr­ului de calificaţi a fost extinsă la 330 echipe. Lucrul, la mai multe maşini este extins în principalele ramuri de producţie. O desvoltare deosebita au încât, în acest an, pe baza experienţei so­­vietice, diferite brigăzi iniţiate de muncitori în cadrul întrecerii so­cialiste. Astfel, avem 502 brigăzi com­plexe, circa 106 brigăzi de calitate şi peste 439 brigăzi atomiste.. Tot în cadrul Întrecerii socia­liste din cursul anului 1049, s'au realizat circa 2909 Inovaţii, care prin aplicarea lor au dus la o fo­­losire mai raţională a utilajului, la un randament mai mare în pro­ducţie, la realizarea de importante economii, n. Ch. Apostol a p m­vit, mai departe, că contractele colective, exprimând troun­e raporturi de co­laborare reciprocă între administra­­ţie şi colectivii­ de muncitori din sectorul­­Socialist, au fost primite cu entuziasm de muncitori. Noul sistem de sslartar®, fereai pe principiul socialist­ei plăţii muncii după cantitate şi calitate, a avut un rob­hod­fltor în îndepli­nire« şi depăşirea Planului de Stat, cât şi în îmbunătăţire« ««»KÎiţîîiv de viat« «te muncitorilor şi func­­ţionarfior. , , Noul sistem al aeifttririlor so­­ciaie Introdus la inceputul anului 184® •*» a «pus d-ta — a const!, tuit o rezolvare revoluftonarl în a­­cest domeniu, atât în ceea ce pri­veşte gratuitatea asistenţe! sociale şi sanitare, cât şi prin trecerea a­­ceste! importante Instituţii sub conducerea directă a sindicatelor, Suma de 1. 182.830.978 tel r.htî­­­uită pentru ajutoare de boală în locul de muncă şi MM­m 270.072.419 lei cheltuit­ pentru or­­ganizarte trimiterii la odihnă, e­­gândeşte în fapt politica tarii. «Salul şi a Guvernului nostru faţă de capitalul ce! mai preţios - **» ((?•* mul. »îi Indicatoarelor tarifar» trebuie el constitue obiectul de preocupare » sindicatelor. Munca în acord, «ss­­jwesla ce» mai justă a principiului de salarizare, după cantitatea şi ca­litatea muncii prestate, trebuie să fie pusă pe baze cât mai juste, de­venind astfel factor de mobilizare al tutur­ rezervelor interne ale în­treprinderilor. Ocupându-se apoi de măsurile ce vor fi luate în aplicarea sistemu­lui premial, raportorul a arătat că sindicatele trebuie să se ghideze după principiul că acest sistem pre­mial constituie factorul mobilizator «l personalului tehnic ,productiv, şi administrativ, ort lupta pentru depă­şire«« planului de producţie, redu­cerea preţului de cost şi îmbună­tăţirea calităţii produselor. Uniunii« sindicale au şarete ca, împreună cu ministerele, să elabo­reze Instrucţiuni pa ramuri pentru acordarea de premii, ţin­indu-se sea­ma de importanţa politico-economi­­că a diferitelor sectoare de produc­ţie in cadrul Planului de Stat. Ace­eaşi sarcini o au in ceea ce pri­veşte stabilirea cotelor de pre au­­ptimsiftate diferenţiate, p® între­prinderi. Puterea de cumpărare a salariului mediu Raportorul a subliniat, in conti­nuare, că datorită avântului mun­citorilor, tehnicienilor, inginerilor si function­arilor, in lupta pentru îndeplinirea Planului, precum si datorită noului sistem de salari­­zare, aplicării noului contract co­lectiv, a Legii Asigurării Sociale de Stat şi altele, veniturile oame­nilor muncii au crescut în mod simţitor. Astfel, salariul mediu tri industrie a crescut cu 30 la sută la cursul anului 1949, iar salariul social a adus un plu­e de circa 29 la sută la salariul mediu. Puterea de cumpărare a salariului mediu pe întreaga economie in luna Oc­tombrie 1949 a crescut cu 37,93 la sută faţă de luna Octombrie 1948. Ocupându-se apoi de greutăţile şi lipsurile din munca organelor sd,­ministrative şi sindicale, d. Ch. A­­postai a subliniat că o lipsi serioa­să a fost aceea a nerespectării dis­ciplinei de Plan," care în unele in­­treprinderi s'a manifestat accentuat prin nejusta folosire a materiilor prime, nerespectarea asortimentelor de produse planificate și folosirea fondurilor pentru alte scopuri de­cât cele prevăzute în Plan. Raportorul a arătat, în continuare, că s-au constatat lipsuri serioase în calcularea normelor de muncă și în aplicarea sistemului de premie­re. Deasemeni, nedefalimea Planu­lui pe locurile de muncă de către unele conduceri ale întreprinderilor, a constituit o piedică în desvWia.­rea i­ntrecarB pe hsai «* angaja­mente concrete luate de murg-tori. Multe or­ialte administrativ« tu subapreciat rolul pe care îl are întrecerea socialistă In îndeplini­rea Planului, considerând că d® problema Întrecerii trebue să se preocup® numai sindicatele, fără ca şi ele să simt­ partea lor de răs­pundere în sprijinirea sindicatelor pentru organizarea întrecerii so­­cialiste şi crearea condiţiilor teh­nice necesare bunei desfăşurări a ei. D. Oh. Apostol a arătat, în con­tinuare, că a lipsi important­­a Uniunilor este aceea că ele mi au reuşit să cuprindă toate sindica­tele lor pentru a le sprijini in or­­ganizarea Întrecerii socialiste. Ma­joritatea Uniunilor sindicale s'a concentrat asupra Întreprinderilor mari din ramuri importante, negli­jând Întreprinderile mici și mijlo­cii. Unele Uniuni nu au apreciat îndeajuns elanul muncitorilor In întrecere, ncsealzSnd la timp ele­­mentete noul ivite in munca între­prinderi!«* pentru a sprijini și or­ganiza bătălia pentru extinderea lor. Vorbitorul a arătat mai departe că subaprecierea rolului maiştrilor, tehnicienilor şi inginerilor în or­ganizarea şi conducerea procesului muncii, a constituit o altă lipsă a unor Uniuni care nu steu preoţii, pst suficient de sutrensrea aces­tora in întreceri. lupta pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat C. Dn­. Apostol a arătat, în con­­tinuare, că succesele şi realizările «eţinute de clasa muncitoare sub conducerea Partidului, in depăşirea Planului pe 1949, precum şi învă­ţămintele trase din experienţa Uniu­nii Sovietice, constituie punctul de plecare al Planului pe 1830 care pregăteşte condiţiile pentru trece­rea la Planul pe cinci ani. Raportorul a subliniat apoi că pentru realizarea sarcinilor pe care Planul de Stat le pune în faţa oame­nilor muncii, pentru toate ramurile de producţie in industrie şi agri­cultură, va trebui ca nivelul tehnic al industriei noastre să fie ridicat simţitor, asigurându-se o mai bună folosire a capacităţii reale de pro­ducţie, a utilajului industrial şi a imenselor resurse nefolosite încă şi care trebuesc mobilizate în slujba realizării Planului. Lupta pentru realizarea şi depăşi­rea Planului de Stat pe anul 1950, a spus vorbitorul, cere tuturor oa­menilor muncii un deosebit avânt în muncă, o disciplină conştientă, dublată de vigilenţă revoluţionară, pentru ca astfel cifrele Planului să devină realităţi. Fiecare om al mun­cii, din ţara noastră trebuie să fie conştient că lupta pentru realiza­rea Planului este în acelaş­i timp lupta pentru pace lupta contra im­perialismului aţâţător de războaie, că fiecare succes obţinut în lupta pentru realizarea Planului, va în­semna o contribuţie importanta la întărirea lagărului păcii condus de Uniunea Sovietică. Indeplnirea şî depăşirea Planului 8« Stat pe ana»­ 1950 — a arătat ra­portorul în continuare — este con­diţionată de realizarea atât a sar­cinilor cantitative cât şi a sarcinilor calitative ale Planului, acestea tre­buind să constituie în egală mă­sură preocuparea de bază a sindi­catelor noastre. Sindicatele trabue să arate oame­nilor muncii că pe lângă eforturile lor în munci, ei trebuie să-și fo­­busească disciplina de Plan prin respectarea strictă a procesului teh­nologic, prin întărirea prtoritaffi ofganelor tehnice — a maistrului, tehnicianului. 3n«?siwutuf ~ acre au mH de conducători şi or­ganizatori producţiei şi asupra cărora apasă (n primul rând răspunderea pentru buna desfăşurare a procesului teh­­aaiogic. In pcetes ttnh «talie** j fele au datoria să întărească autori- j ! tatea conducerii unice la întreprin- ;­­­deri, în persoana directorului, care­­ poartă răspunderea Integrală a în­deplinirii Planului întreprinderi! res­pective. Vorbitorul ,a arătat, mai departe, că sindicatele trebuie să se ocupe îndeaproape de asigurarea unei dis­­cipline serioase la muncă, subli­niind că fără introducerea ei nu este posibilă creşterea productivită­ţii muncii, nici îndeplinirea planu­lui de producţie al întreprinderii sau al orc­arei unităţi din întreprin­derea respectivă. Sindicatele trebuiesc să mobili­zeze muncitorii pentru utilizarea complectă a capacităţii reale de pro­ducţie a utilajului, pentru folosirea la mod raţional a maşinilor şi pen­tru asigurarea unei bune şi per­manente îngrijri a acestora. Sindicatele trebuie să se preocupe de întărirea răspunderii personale a fiecărui muncitor, tehnician, in­giner şi funcţionar, pentru munca şi calitatea muncii sate. Introducerea unui regim sever de economii prin utilizarea raţională de materiale, combustibil, energie electrică şi timp de lucru, folosi­rea complectă a deşeurilor, precum şi Înlăturarea risipei şi cheltuieli­lor inutile sunt tot atâtea căi de mobilizare a rezervelor interne ale întreprinderii­in lupta pentru înde­­plinirea Planului. Realizarea acestor obiective — a spus d. Gh. Apostol — trebuie să ducă la reducerea preţului de cost al produselor şi la accelerarea ritmului acumulărilor socialiste. Sindicatele au se­am­a de a lămuri muncitorii că elementele de bază ale gospodăririi chibzuite a între­prinderilor, ca şi buna folosire * fondatei­te rulment , constituie economia de materiale şi materii prime, cheltuirea chibzuită a fondu­rilor băneşti, mărirea productivită­ţii muncii, reducerea preţului de cost, ceea ce va duce la îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie şi a celui financier. O sită astronă importantă «re folosirea muncitoritor la proces«’ de producţie canumi pregătifii tor I prefestorale, cordorm categoriei de I calificare. Veghind îa stricta ros- I sectare a Indicatoarelor tarifare de 1 • «fif!care Or?*« greşeli sa» lipsuri 6. Oh. Apostol si* ocupat apoi de problema intensîficlrli pregătirii ca­drelor calificate pentru economia naţionali In continuare, d-sa a ară­tat că ministerele, împreună cu C.G.M., vor lua măsuri pentru a inîgura fruntaşitor in producţie po­sibilitatea aprovizionării cu priori­tate ets articole de Îmbrăcăminte şl încălţăminte. Sindicatelor i p rovina sarcina de a contribui In mod efec­tiv la aplicarea mSeriilor ev *» vor­mute de Ministerul Comerţului Inte­rior pentru a cât mai tari apro­vizionare a tuturor muncitorilor şi funcţionarilor. Raportorul a aratta la continuare ci sindicatele trebuie §« «omon­* deze şi *ă desvolte avântul patrio­tic al oamenii«* muncii în întrece­rea socialist! şi, pe baza experienţei dobândite prin­ acum, te utilizeze tot ce este mai bun si mal vatoros, ca punct de pîecare In extindere* şi adâncirea întrecerii socialiste, pentru realizarea şi depăşirea Pla­nului nostru de Stat pe anul 1059. Sindicatele trebuie să pășească cu mai multă vigoare pe drumul des* voltarii intre­cerii socialists «ture I n 1950 trebuie să cuprindă cea mai mare parte a tfltreprinderiior si «a mai mare parte «t muncitorilor, teh­nicienilor, inginerilor si fundtîâf%­­riior organizaţi In sindicate, dând o si mai mare importanţă decât până acum întrecerii individuale în ca­drul grupei «indicat«, bazată pe an­gajamente individuale, concrete, le­­gate de sarcinile ce revin din Plan. Vorbitorul a subliniat că trebuie dată o mare desvoltare a tragerii maiştrilor, tehnicienilor şi Ingineri­lor în întrecerea socialistă, ear« v** fî astfel Stimulaţi de a «ătttâ me* tode mal bune (n­ organizarea mun­cii şi a procesului tehstologic, foto» sind în acest scop tehnica avansată sovietică. O sarcina importantă, a spus d. arh. Apostol, este organizarea şi conducerea consfătuirilor de pro­ducţie pe locul de munci, grupe sin­dicale, secţii şi întreprinderi, cel puţin odată pe lună. Un r«î important in îndeplinirea indicii«­ calitativi prevăzuţi !« Planul de Stat pe 198­1 11 au brigă­zii® de calitate. Sindicatele trebuie detscrimi­tă dea un mai mare spri­jin tinerilor pentru a se organiza in brigăzi utemiere şi să vegheze la antren­area lor în întrecerea socia­­listă. O altă sarcină ce revine orga­nelor sindicale este organizarea, în «»laborare cu organele tehnice sie in şedinţa de după amiază a plenarei Comitetului Central al C.G.M. au urmat discuţii la ra­portul desvoltat de d. Gh. Apostol, preşedintele C.G.M. Primul a luat cuvântul d. Ro­man Gheorghe, preşedintele Uniti U­nii Constructori, care a subliniat rolul întrecerii socialiste în lupta pentru îndeplinirea Planului, ară­tând că în anul trecut, în afara succeselor obţinute de Uniunea Constructori, s’au constatat lipsuri în uma faptului că întrecerea so­cialistă nu a avut obiective bine precizate în toate ramurile de pro­ducţie. A vorbit apoi d. Gh. Bratu, pre­şedintele Sindicatului Canalul Du­nărea—Marea Neagră, care s­ui­et­­ o analiză a realizărilor din anul trecut, subliniind rolul deo­sebit pe care l-au jucat consfătui­rile de producţie în desfăşurarea muncii de pe şantier. Luând cuvântul, d. Alexandru Ion, preşedintele Uniunii Petrol şi Gaz Metan, a arătat sprijinul pri­mit din partea Sovrompetrolului, care, extinzând metodele sovietice de lucru, a ajutat ca muncitorii şi tehnicienii din acest sector de pro­ducţie s­-şi realizeze bagajamen­tele luate. Vorbitorul a subliniat apoi ajutorul car® l-a constituit consfătuirea pe ţara care a avut loc de curând la Ploeşti. A vorbit apoi d. Covaci Fran­­cesc, preşedintele Uniunii Metalo- Chimice care a subliniat că una din preocupările importante­­ ale Uniunii a fost ridicarea de cadre calificate. Vorbitorul a accentuat apoi necesitatea întăririi colabo­rării Intre fîntase, sindicate şi centrale. O­fehte? Rusei, preşedintele întreprinderii, a schimbului de expe­rienţă In Întreprinderi şl intre în­treprinderi, pentruca metodele nouî de muncă ale m­unei lorilor fruntaşi «8 fie răspândite şî «ii devină im brai ai tuturor celor ce imifterec. în îndeplinirea sarcinilor omilia» live șl In special în îndapiîniim sarcinilor calitative prevăzute In Planul de St« p* 1980 «*» a sub­liniat vorbitorul — săto necesară creșterea calificării profesionale a muncitorilor, Infrocerea sociedtatS poate *1 trebui® să contribuis !s re­­zoîvarea acestei problem«, dar pen­tru ace»««« întrecerea *ocî«lî«lS tre­bui« ridicat! !s ian s nivel superior prin adâncirea și «»tinderea ei, preeism și prin găsire» de «pui fer­me. Folosind experiența «Inaicata­­ior sovietice, .rotate ea, in cadnti întrecerii socialiste, ai m treacă la organizare», de întreceri pe p­ -fe­­siuni. Muncitorilor care vor obţine ceia mai bune rezultate in întrece­rea pe profesiuni pe timp de- o lună să ii se acorde titiul «te „cei «­ai tan muncitor“ ai profesiei respec­tive. Sindicatele trebuii să facă o largă popularizare a metodei „celui mai bun muncitor“, precum şi re­zultatele obţinute, în deosebi de muncitori­ tineri. O szarcină importantă a noastre sindicate, a spus raportorul, este de a crea o legătură atranta şi permanentă de colaborare intre muncitorii din întreprinderi şi oa­menii de ştiinţă ,având ca scop în­lesnirea introducerii de procedee tehnologice «cu!, perfecţi'»!sie, « mai buni utilizare a instalaţiilor şi îmbunătăţirea organizării immcff. Itt cursul acestui sn, a spus I. Ch. Apostol, trebuie eă ne preocu­­iîlffl de studierea «nor cit mai largi forme de stimulates a muncitoritor frantssL Sindicatete, in munca lor, trebuie să se preocupe temeinic de cunoaş­terea realizărilor obţinute de oame­ni! muncii In întrecerea aociatistă, care aă constituie un punct de ple­care pentru nouile realizări. Acest lucru itu poate H obţinut decât printr’o evidenţă atatiatică tot­ regulat­­i la timp, D. Gh. Apostol a arătat in comni­­nuare că Piansd pe 1960 constituie o nouă verigă in drumul noetm spre socialism şi reflectă aceeaşi politică a Partidului nostru de in­­dustrializare socialistă a ţării, de transformare socialiată & agricul. turla, de ridicare a nivelului mate­rial şi cultural al oamenilor muncii de consolidare a Independenţei ţării noastre. Uniunii Sindicatelor de Salariaţi Agricoli, luând cuvântul la dis­cuţii, a ridicat o serie de probleme privind sectorul agricol. A luat apoi cuvântul de Van­­ghele Panait,­ preşedintele Uniunii Lemn-Forestier, care a arătat roa­dele muncii planificate aplicată în sectorul lemn şi forestier. D. Stelian Moraru, preşedintele Uniunii C.F.R. a relevat realiză­rile şi lipsurile Uniunii în anul ce s’a scurs. Vorbitorul a arătat apoi că una din sarcinile ce stau în faţa Uniu­nii C.F.R. este urmărirea şi con­trolul gospodăririi chibzuite la unităţile de exploatare­,­ cum sunt mişcarea şî tracţiunea. O altă sarcină este urmărirea aplicării şi extinderea muncii în acord în sectorul exploatării şi anume la mişcarea cu personal de drum şi manevră, precum şi la tracţiune, atelier, depou şi încărcătorii de cărbune. A mai luat cuvântul d-na Elena Stoia, preşedinta Uniunii Textile, care a arătat măsurile ce au fost luate pentru lichidarea lipsurilor în întrecerile din sectorul confec­­ţiune şi tricotaje. Vorbitoarea a arătat că aplicarea metodelor so­vietice de lucru în sectorul textil a adus serioase de­păşiri a progra­­melor de producţie. Au mai luat cuvântul la discuţie reprezentanţi ai altor Uniuni Sin­dicale, Consilii Sindicale Judeţene şi Sindicate mari. Ia încheierea lucrărilor pr.mp; I zile * şedinţei plenar« s Cernii atu­tal Centrai' aî Confederates Gene- t rale a Muncii * luat cuvântul i Gh. Aposol, care a tras concluziile la discuţii. fAgerpres). Preis« intensificări pregătiri caprelor calificate pentru «onna naţionali Discuţii Ia raport al d-lui Gh. Apostol ÎNTĂRIREA UNITĂŢII CLASEI MUNCITOARE Noi nu trebuie să uităm, a spus d. Gh. Apostol, că lupta pentru în­deplinirea Planului d­e Stat pe 1950 se desfăşoară în condiţiunile ascuţirii din ce în ce mai mult a luptei de clasă. Nu trebue să ultim nicio clipă că duşmanul te clieă atât dinlăuntrul ţarii, cât şi din afara graniţelor, nu va sta indi­ferent în faţa succeselor ob­ţinute de oamenii muncii: el va deveni tot mai îndârjit, tot mai turbat şi va căuta să lovească sub toate formele regimul de democra­ţie populară, să lovească în oamenii muncii. Să nu uităm că ne aflăm în imediata vecinătate a celei mai o­­dioase dice fasciste — banda de spioni şi asasini a lui Tito — care este principalul detaşament de şoc al imperialismului, In uneltirile a­­gresive ale acesteia, împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară. Noi trebue să răspundem unelti­rilor duşmane prtati o şi mai mare întărire a unităţii clasei muncitoare ci. suntem conştienţi că lupta pentru construirea socialismului In ţara noastră nu se poate face fără întărirea unităţii clasei muncitoare, at­ât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional. Noi trebuie să sprijinim cu toată treturarea lupta pe care o duce E.S.M. pentru întărirea unităţii şi solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare Împotriva exploatării sângeroase a trusturilor monopo­liste şi a slugilor tot adizioniştii trădători ai clasei muncitoare. Lupta noastră —a «pute in în­cheiere d. Gh. Apostol *— fac® parte Integrală din lupta oamenilor muncii din lumea Întreagă pentru pace, pentru o viaţă mai bună, în fruntea căreia se află mare» Uniu­ne Sovietică condusă de marele învăţător al oamenilor muncii de pretutindeni, losiî Vissarionovicî Staiîn. Raportul d-lui Gh. Apostol a fost subliniat cu repetate aplauze. Discuţiile la raport au avut loc în şedinţa de după amiază. reprezentantele R. P. R Învingătoare In campionatele mondiale de tenis de masa Budapesta, so (Agerpres). — Prin telefon. Campionatele mondial® de tenis de masă care au început Duminică 29 Ianuarie în localitate, s'au bucu­rat de prezența umii numeros pu- * bile. Probele pe echipe, cu care a în* trăpiut marta co npetiţie, nu adu* reprezentativei noastre. fsmeiKine cel® mi frumoase victorii din ui- Um­ele întâlniri internaţionale. In pi­imul match susţinut contra Ita­liai, reprezentatele’ noastre au câş­tigat uşor cu 3—0. Ce! de-al doilea match, disputat în c ompan!a reprezsntctîvdi Ati. 'gliei, a confirmat ca echipa R.P.R. este una din cele me| puternice formaţii Sfin lupţi. Sucind cu o voimţi tiXtraierdtaa* rl do a învinge, compatrioatele noastre m realizat o splendidă per* formanţi învingând Anglia cu­ 3—2, după ffiatchuri extrem de dis­­putate. Condusă treui ori, echipa noastră mi s’a descurajat, a egalat şi a reuşit să câştige prin victoria obţinuită de Szász Kolosvary care a dispus surprinzător de Daca (Anglia) cu 2—1. REZULTATELE TEHNICE WCftlpi fra»«nto» *. K. P. K.—STAUa s-o: R. ro afta*ro—c. s. r. s-î,- :s. p. Vng&râ—Sued!» 3*1; S. P. Ungar»** Suedia s-î|#d. â. a.—Franța 3-0; Scoția—Tarc Clainor 3-0; s. p. în AltefilA 3-a f &, P. E.—SCOȚIA 3-1. Ed­il«« nswruune: c, S. n­.—AngUn 8-4; Prante­lteUft «-«; Brad­Ua—Br­­lands s-l; a. P. tragsrîâ—.India M; BIVStie.—ISniOl S-l; H. P. tmngară— Alvitla î-C(­iaraet—Italia Mi suedia- Au­itria S-ij ÎL Polo»ă—«Irlanda S-a!; suedia—R. Polmă s-o» Au«trte--s». Zeiandă S*«; Angils—»rezilia 5-0. îau­ rezultate:« pu osturi «ie echi­pei R. P. St.: R. p .R.—Italia 3-0. R. V. «.—Amant. 3-3. EcxMUn-IOaVe SteM­ .21-V ! Esregy-Sasz M-20, *»-*3. *1-17! B«ce-Reregy-*e*e*iu-6i8Vc«fiu »■-18, Jlta». Ro«8snu-»*r«gp ii-ll, *1*19, Bay „«awMiv ffî-0, «taT, St-ts. st. r RMReeti* 1-1, ftoZe..ftu*Pitişi® i)-H, «taâ. SUot*9ary sa» ll-ni. «s-s». Rorc«nu*aiave*cu-Kllot-Pichle stetas, »•U. itere«flu-Silot »’-3. n-i*. capa "MscU, z tersnlaat numi. eto* »«ai des. j»m, peeetism« succesul final te aesasta competiţii aA «Shipsi oratsihii Misfeursa CI IM. I Acmmth. iMvliosasa 1« la««s­auesssv ♦ship» ituvuritiiior cu I-i­­0»î, j-î, s-«l * ocupat .primul ioc îa elwam«»­­! tul ftaal, 10c «ie cinste și pe deplin meritat, »punea «S­­M* mefttat, ' deoarece tocfag&torii au prewHtat a , decursul celor câteva el* Cupa! oraselor, scuipe cea mai mnagmsa si cea mai po»stis»tft dintre fost« «d­e participant«. Egeia ca valoare tetei­­ca si ca tactica ca eotelaiţ© am& fe* rente ai «competitl«!, Bucuresti si T*. Mureș, — MfiswmMa d­îuc io­a ia» trecut printre atalogttate a femei, printro mal taare putere de hinti, y.­hitr’m aproape perfect ichilibru intre valorile inam­­euaie «ic echipie­rilor fi In pte, prte tineret*. , eoaducere» gnateAt jpst». «tei »■ «tării grup»*# uv twt teprttm* te tiv* Mi­­‘lu«) 9, dM « potlflte «*• «ato*si ds p s­o mov tt* » eatector tt* «ere, — lucra­t:*•« mt tot făcut »«­­flotent 1» mata si cu stei sari pu­­tto I» tretroiui — si fee««»!* poUttoâ s’a văzut răsplătită prin mork­etui i stUCcel Infesistrăt îâht Vup *. OrafelOr, i adiKUHoi dimtocato t» pmnulb­um ! match al Cupei Ciugctor» î*. !»*.««-• . a ii­vin* cu z,« (9-c. s.». i-?t ihm« I vu). prin puncte!«! re«.U*ât» de retote j și fuc*« TO, j î« unu» tuturori retultetetor Sare- i sletrate, d­Mumentul ftou al Cws». j orașetlor este următorul: 5. M. taccs * p.t *• iWwwrttMi « *.î i 3. **. mtmt * p.t *. Căul» I Ml Braşov: # p. C. SUM. Hockey pe ghiaţă CUPA ORAŞELOR A FOST CÂŞTIGATĂ DE MIERCUREA-CIUC CAMPIONATUL POPULAR DE CROS PE SID IN PLINĂ DESFĂȘURARE 'i-ir.pi'A favorabil pentru siti & pat­aik niiUtoi centra di» țară ui ptw* namne pflaiol­ concursoiti Am­ Ca» irm CampionaUtiui Popula® ae pe sui, sau et continui« concursu­ri ie începute cu câteva napUiftafi în iai, Ca st Iu »nainieil« trecute, la start Cint prézéjitet no»?.creţ! ttonrî. La Petroşani, de pildă, au fo«t pre­zenți m de concure«41 din s centre! Lttpeni, Vutca», Autopass, Petroşani, Petrii», Loncau Pui ti MAtev- La Sibiu. In cadrul ultimelor con­cursuri ric nrlanri etape au ta*t »tar­tat pest» to« de concurenţi* Au fost obţinute următoarele re» m! tat« te clinice! Dercrtoria l-a ut* sul! Spioniter 1«. W: Categori» I*-a to* tn.: Kunder Gertrude 4’M”; C»tt­­|«ria Sll-a 4W» iu.! Herbert «pruxd to’9»”; Categoria iv-a 2«t w m.! Scha­ler Jwarga 9’«su’; Categori» v-a te«« te.! Lado H. 38’to”; Categoria Vl-a sete n,i Mteewnayet Eric» Uns”. Ls BMtrişa Nă*duâ s’a desfăşurat faza judeţeană care a reunit cornea* maţii din Centrele: Năaiud, »orb­», Hălrlău şi Bistriţa. S’ait tere*i«srat umttotrri* wsuJ­ '^categoria vn-a bâett! PMcu Bonn irarn CUHWK­ V«a biMât Pa»«t Traiian st’sr’t categoria iv-a. fete: Budtotan neens, U’| Categoria Via fete: Pasevt Ileana BW| ia Cluj, eenctUiwrU* au fost or» jateMAts’ pe dealul Mânâstur. lilîi cei peste 4S® de concurenţi au. Ieşit În­vingători: Sl­oîdin­ Otilia la catego­­ria I, T.rnkco la catregoria Tîf şl o­A­­dicMistul Szab.» la categoria v. La Sfântul Ghvorghe, s’au de»fSeu­rat concursuri pentru categoria HI as a V. la categoria ISJ a. Ieşit SnviagS­­tor Coxaaioi ştefan, iar la categoria V. Törwe Zola. Au fost­­ d* cotiit;­­ranţi. au ra«t fost concumntrt lit ««wtrai Campionatului Popular­ii» «re« pe »ki la Braşov, Târftieveni şi Turnu Mă­gurele. peste tot s’a remarcat *»i.u±ia*mai cu carc tineretul incămpiu» riMMWtă competiţie «le ms­.stS. organizare* in general a fo*t bir,»* fi la reuşita «1 au contribuit in mult» locuri si tini­re“::' participav.. CRONICA SPORTURILOR SURSE NOU­ DE VENITURI BUGETARE »■■MWWHBMMBWÉBWBf i.i., iwinii—i.un<«!wmiw».i,»«w uamuum«*' — ymrew»*»«*1 *•>-*rt'.. (Urmând din paginis i«a)­ volta­rea comerţului de Stat fi a cooperaţiei, prin mijlo­cirea cărora se vor distribui populaţiei cu 31% mai multe mărfuri dacât în anul trecut. Şi desigur că această activi­tate economică sporită, care va aduce o circulaţie vie a produselor, va avea conse­cinţe favorabile asupra veni­turilor bugetare. Impozitul pe circulaţia produselor va aduce Statului peste 158 mi­liarde lei. Caracteristic pentru noul buget de venituri este faptul «­ el se sprijină în cea mai ma­re măsură pe sectorul de Stat, Naţionalizarea principate­lor întreprinderi Industriale, a minelor, băncilor, transpor­turilor, asigurărilor, etc., ca şi desvoltarea sectorului de Stat In comerţ fi in agricul­tură, nu făcut posibil ca be­neficiile rezultate din aceste activităţi, roade ale trudei celor ce muncesc, să nu mai intre în buzunarele fără fund ale exploatatorilor, ci să a­­parţină Statului celor ce muncesc şi să fie puse în slujba poporului muncitor. Patruzeci­­de miliarde lei vor vărsa in 1950 la buget, drept cote-părţi din benefi­ciile lor, întreprinderile de Stat. Suma aceasta reprezin­tă, ca singură, aproape 12% din totalil veniturilor buge­tare. Acumulările socialiste ale sectorului de Stat (cotele­­părţi de beneficiu vărsate Statului fi impozitul pe cir­culaţia mărfurilor) reprezin­tă 68,5% din veniturile to­­tale bugetare pe 1950. Ţinând seama şi de cele­lalte impozite fi sume pe care le varsă la buget între­prinderile economice­­de Stat, ajungem la concluzia că SECTORUL DE STAT CON­TRIBUE LA FORMAREA VENITURILOR BUGETARE IN PROPORŢIE DE PATRU CINCIMI, sectorul particular contribuind numai cu dife­renţa de o cincime. Proporţia covârşitoare cu care participă întreprinderile economice ale Statului la formarea veniturilor buge­tare denotă rolul preponde- | rent şi marea importanţă pe care a căpătat-o sectorul so­cialist în viaţă economică a Republicii Populare Române, precum şi creşterea rentabi­lităţii acestor întreprinderi. Şi într’adevăr, astăzi zeci şi sute de Întreprinderi care, tn mâinile capitaliştilor, nu plăteau­­decât impozite infi­me sub pretextul „lipsei de rentabilitate“, s-au dovedit, sub conducerea Statului ce­lor ce muncesc, întreprinderi rentabile, care aduc Statului sume însemnate. Bugetul de venituri pe 1950 a fost alcătuit în spiri­tul politicii de apărare a in­tereselor celor ce muncesc, politică urmată de Partidul Muncitoresc Român. Spre deosebire de trecut, când greul sarcinilor fiscale era lăsat pe spinarea celor ce muncesc, regimul de de­mocraţie populară a acordat acestora importante uşurări fiscale. Anul trecut, de pilda, s-au adus înlesniri salariaţi­lor şi micilor meseriaşi, iar prin legea impozitului agri­col din 14 iulie 1949, ţără­nimea săracă a fost scutită de impozit, iar ţărănimea mijlocaşă a obţinut reduceri importante. Totodată, prin aplicarea cotelor progresive şi suplimentare de impozite, să fi stabilit un regim, fiscal just, fiecare plătind în ra­port cu puterea sa de plată. In urma reformei impozitu­lui agricol, 1.979.900 gospo­dării, reprezentând 35, din totalul gospodăriilor ru­rale, au fost scutite de impo­zite, iar 58,7% ţărani cu gos­­podărie m­ică şi mijlocie plă­tesc 85,5% din totalul impo­zitului agricol. Pentru anul în curs, im­pozitele pe veniturile popu­laţiei în care sunt cuprin­se impozitul pe salarii, impo­zitul agricol, impozitul pe ve­niturile din meserii şi profe­siuni, comerţ, industrie şi clădiri­­ însumează 29,4 miliarde lei, reprezentând 9,7% din totalul bugetului de venituri. In bugetul de­ venituri pe 1950 mai figurează, in afara de cele 34 miliarde lei repre­­zentând excedentul anului 1949, și o sumă de 10 miliar­de Iei, reprezentând econo­mii la cheltuieli­­administra­tive ale Statului. Realizarea acestui post, prin folosirea posibilităţilor de economii care mai există, va permite degajarea de nouă sume im­portante, care vor putea fi îndrumate spre scopuri pro­ductive, mărindu-se astfel resursele înscrise în buget pentru investiţii productive şi pentru acţiuni menite să ducă la ridicarea nivelului­­ de trai al tuturor celor ce­­ muncesc. Bugetul de venituri al l­it.P.b­. pe anul 1950 oglin- I deşte transformările adânci , realizate în ţara noastră în ultimii ani. El oglindeşte eforturile pe care le depun oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea Par­tidului Muncitoresc Român, pentru sporirea producţiei şi a productivităţii muncii, pen­tru reducerea preţului de cost, pentru introducerea u­­nui regim sever de economii, pentru dezvol­tarea şi conso­lidarea întreprinderilor so­cialiste, bunuri comune ale tuturor celor ce muncesc. Adrian Teodor:««? CAMPIONATUL NATIONAL DE BOX IN CAPITALĂ Sl IN PROVINCIE Mnam­ică la «mi* c. r. R. ofuieţii peste am de spectators au ad­etat îa ce* de** eliwwa reuniune din castrul Caamionatulul Naţional de box. Zted­intrH« pregrantato o» prilejuit lupte dârse, presărate cu gm di»*­­e»tee. tetă ««uitatei* Înregistrate: Categoria Mtopă: Tom« cotxtantin (Dinamul dispune te puncte de şte­­râti CdtVítetttté, tom­­a,m.-,). Cătegoria cocoş: Crângaşî Nicotee (Cothpetrol) înving® la puncte pe fiore ion (Sportul Muncitoresc); schiopu Victor (C.N.C.A.) câştigă îa pumete în faţa lui Petre Dim­itrsecu (Olat­dîu). Categoria pană: Gheorghe Zamfire­­scu (C.N.C.A.) câştigă prin nspr»*st­­tarea adversarului Danciu Gheorghe (Contprtroli; Pardă Matei (Copotari) Istvinge la puncte pa Ionescu Dumi­tru (Cleudiu); Kiss luliu (D­ Vamo) dispune greu la pântee «le Şerban Sttcureşteak­a (C.F.R.). Categoria uşoară: Eugen Fodor (C. S. C. A.) câştigă net la puncte în faţa lui Costel Vdaiîe (Dinamo). Categoria semimijlocie: Line* Mco* i»e (Metalul) dispune greu la puncte de Aurel Georgescu (Su­ortul Manei­­tofeec), Turnun Dumitru (Sportul Muncitoresc) savinge te puncte p* Tom» Tudor (Dinamo). Categoria mijlocie: Andre) N(«nl«s­­eu (Dinamo) câștigă prin, «epresen- | tarea adversarul« Ene Cristachs (Dl- I iunno). Categoria semigrea: Rosier Gttoor­­i­ghe (C.F.R.) câștigă prin neprezenta­re* adversandul Brie viei Kon (Datară* căsninte). Din ţară au ««ttinuat întâlnirile în cadrul Campionatului Naţional de box. La Braşov, au fost declaraţi cam­pioni judeţeni următorii: Categoria muscă: Fina VUmo*; ca­tegoria cocoş: Măciucă; categoria pană: Catl Ion; categoria uşoară: Dă­du I. ;categoriu­ semimijlocii: Liviu X.; categoria mijlocie: Boamfg I.; ca­tegoria gros: Iteva Emil. La Cluj, în uma matchurilor de box disputat’,. Duminică 29 ianuarie au fost declaraţi campioni judeţeni următori­ pugllişti: Categoria minimă: Naghi (C.S.U.); categoria hârtie: Ripka (C.S.A.); ca­tegoria cocoș: Socaciu (Deraiata); ca­tegoria pană: Dorian (Deraiata); ca­tegoria ușoară: Ambrus (C.F.R.); ca­­tegorial semimijlocie: Tiţa (C.S.A.); categoria mijlocie: Vaaiîov (C.S.A.); categoria semigrea: Satâr (Deraiată); categoria grea: Ghyarmadi (C.S.A.). La Craiova peste tlte spectatori am­ urmărit au atenţie desfăşurarea în­tâlnirilor, aplaudând victoriile urmă­torilor boxeuri, care vor reprezenta Judeţul Dolj la Campionatul U. P. R. de box: categoria hârtie: Motes Zahsria; categoria muscă: Ottenea N.; catego­­ri cocoţ: Măcriş O.; categoria pană: Cristea Chirilă; categoria uşoară: Co­vaci Ni­colae; categoria semimijlocie: Duduleanu Gh.; categoria mijlocie: Zaharia Petre; categoria semigrea: Opriş N.; categoria grea: Dondol Die. SPRE O CÂT MAI BUNĂ VALORIFICARE A PRODUSELOR Strângerea seminţelor oleaginoase­­— îndemnul „Comisiei de organizare a Cooperaţiei’* „Comisia de organizare a Coo­peraţiei’* a trimis tuturor Uniuni­lor şi cooperativelor din întreaga ţară, un călduros îndemn, în ve­­derea valorificării oleaginoaselor (seminţe de floarea soarelui, do­vleac, rapiţă, seminţe de in şi cânepă, soia şi ricin). In acest scop, toate cooperativelee şi Uniunile trebuie să ţină seama «­e o cât mai bună înmagazinare a seminţelor în magazii, cu acoperi­şuri bune, prin care să nu se stre­coare apa. Magaziile trebuie să fie in aşa fel construite, încât să se poată face o bună aerisire, spre a nu se mucegăi şi strica seminţele valo­rificate. Fiecare magazie dn centrele de valorificare trebuie să aibă, pe lângă un gestionar, bun cunoscă­tor al problemei, cântare verifi­cate, vânturătoare, baniţe şi saci. Trebuie supraveghiată stabilirea exactă a calităţii produselor, în aşa fel ca preţul de cumpărare să fie cât mai just, ca ţăranii miffl- t­ettori să fie mulţumiţi. Se va controla cu foarte mare atenţie calitatea seminţelor aduse­­ spre vânzare. Sămânţa de floarea soarelui tre- I buie să fie sănătoasă, bine uscată,­­ fără miros, cu cel mult 5% cor- ! peri străine. Sămânţa de dovleac cu ce! mult I 8% corpuri străine. »nainte da deportare sămânţa Ş trebue vânturată. O msre atenţie trebuie dată se- j *nfate d de rapiţă, în special celet­e din varietatea „Naveta" şi „Cob­za" care trebuie să nu aibă alte corpuri străine. E­a neagră poate avea c­el % corpuri străine, iar ra­­piţa sălbatecă cel mult 10%; să­mânţa de ln 6%; sămânţa de câ­nepă 5%. Sămânţa de cânepă pentru însă­­mânţări, trebuie să aibă numai 2% corpuri străine Sămânţa de soia — care are o umiditate mai mare de 12% — trebuie depozitată aparte şi vântu­rată des. Sămânţa de ricin — cât se poa­te de uscată — trebuie să aibă 45 kgr. la hectolitru. -----------——. „Marţea inovatorilor“ AH.L.U.M., filiala Bucureşti şî Revista „Veac Nora” anunţâ P«®­­îru as! Marţi, 30 Ianuarie, ora 18, la Casa Prieteniei Rom&n«­Sovîetice din str. Batiştei Nr. 14 „MARŢEA INOVATORILOR” cu subiectul: „METODA MARS«­RUT”. Vor lua cuvântul: Assan Alexandru de la „Vase No u” $1 inovatorii în producţie: Şerbă­­nesc­n Dumitru, meşter Prim Ia ..Industria Bumbacului B” evi­denţiat în muncă; Mate; Para­­sehîvftî ţesătoare la „Industria Bowto&CDtai B". cttcwatii, 4« „OrdiBJC Mototr* «si UT țg. m aSîp MWnkiî“, Bojtefcta Am» ţesătoare U „Industria Bumb*? ! «u!u!‘‘, decorată, «a Msdaîls­­ Mindt LA FACULTĂŢILE ŞI INSTITUTELE B£ ÎNVIVIPNT SUPERIOR DIN TOATĂ ŢARA S’AU ŢINUT IR! NUMEROASE M£ETINSURI STUDENŢEŞTI (Vifflare din pagina l-a­ muncitor din Iugoslavia, împo­triva regimului fascist al lui Tito­­ Ranisovîci”. Şi moţiunea încheie astfel: „Noi, studenţii din Bucureşti, ne luăm angajamentul să muncim pentru punerea în practică a ho­­târârilor luate de Comitetul Executiv al U. I. S. pentru în­tărirea unnităţ îi mondiale a stu­denţilor democraţi, pentru ton­­splidarea Uniunii Internaţionale a Studenţilor’’. Deasemeni, studenţii din Centrul Universitar Iaşi, în cadrul a nu­meroase meetinguri, şi­ aţi manifes­tat solidaritatea cu studenţii iu­­goslavi, care luptă împotriva asa­sinilor titoişti, pentru libertatea şi Independenţa naţională a Iugo­slaviei, pentru pace şi un viitor mai bun. In moţiunea votată eu spun: „Nenumărate sunt exemr’ele care «rată cum aceşti ticăio­­ strecuraţi în conducerea st­u­ .­ţiilu­i Iugoslave, ajută activ Gestapoul lui Tito în arestarea, schingiuirea şi asasinarea stu­­denţilor democraţi din Iugo­slavia”. In continuare, studenţii din Centrul Universitar Iaşi cer Co­­mitetului Central al U.T.M. ca delegaţia care reprezintă tinere­tul din R.P.R. la şedinţa Comi­tetului Executiv al I­.IS. de la Londra „să ceară cu hotărîre excluderea studenţilor trroişli din U.I.S.” „Studenţii democraţi dîn lu­mea întreagă —l­acrim în moţi­unea lor studenţii Universităţi­lor şi Institutelor din Cluj —­ strâns uniţi în C.I.S.: «Vând îffi frunte eroicul tigeret sovietic, luptă hotărît împotriva aţâţăto­rilor It un nou­ războiu, pentrts pace şî libertate. Ei nu pot Sl. ve» nimic comun la această ban­, dă de agenţi plătiţi ai Imperia­liştilor americani şi englezi. Iar studenţii de la Facultăţile şi Institutele de învăţământ din Timişoara îşi încheie, petfell, mo­ţiunea . „Noi suntem siguri că scoaterea dîn rândurile UI.S. a provocatorilor fascişti de la creta­ducerea secţiei studenţeşti a „Tr­â nimii Tineretului Popular dlffi Iugoslavia”,, va aduce întărirea şî desvoltarea U.I.S., luptătoare activă pentrâi pace. Independenţa naţională a popoarelor şi as» falt văiţământ democratic”» 1 ★ Asemenea adunări au avut log in toate Facultăţile şi institu­tel­e­ de învăţământ superior de ţară. Pretutindeni, studentîmett no­a­tră şi-a manifestat kotirbeg fermă de a Iuţită pentru pace, cerând Sesiunii lî.I.S , ce ro ţine acum la Londra, să excludă din rândurile sale pe agenţii tltoîstS strecuraţi în conducerea stnd«ta ţîrcii .iugoslave. . . Studenţimea »»aştri şî-a m­»« nifistat d©asemenea solidarita­tea cu studenţimea cinstită iugos slavă, care luptă din toae jm« terîle pentru doborîrea regîmu« lui fascist dela Beîgrsd, petHni eliberarea Iugoslaviei din ghii«-' rele lui Tito și * bandei sa!» (Agerpres). Şedinţele de astăzi de la Institutul de Studii roâno-Sovietic Institutul de Studii Româno-So­­vietic (calea Victoriei nr. 141) a­­nunţă pentru azi. Marţi, următoa­rele şedinţe, la ora 18, în cadrul secţiei tehnice, grupa mecanică, va vorbi ing. Secereanu despre ,,Me­­tade noul sovietice te construcţiile de frigarifpre“*, tar fe 10, te­­ cadrul secţiei medicină, ţnjpa iar-­j macié, ver warb! eortv dr. E. Puş- ' caria despre „Orchw şî succesele­­ Ştiinţei «cvteflw în .demente! nh! ‘ mie! aicaloîzilor“ ş! ferm. L. HâL’ gyms despre „Pregătirea şi spe­cializarea cadrelor de Ingineri şi tehnicieni din industria medicali a U.R.S.S.“ In cadrul secţiei ştiin­­ţele naturii, grupa metodologie, îşi vor desvoîta referatele :prof. Cor»­ţi diu Raîanu: „Organizarea col­­a, iul botanic în şcoală“ şi prof. ţ*, da Popovici: „Organizarea mm* do ‘inatoruie la j­eas«"a „. i

Next