Universul, februarie 1950 (Anul 67, nr. 24-47)
1950-02-01 / nr. 24
^GsssafUNIVERSUL Nr. 24 ’KtfSnRSBMM DESCHIDEREA ŞEDINŢEI PLENARE A COMITETULUI CM AL CONFEDERAŢIEI GENERAL A MUNCII (Urmare «Un»aglisa la) 1,3 la sută faţă de trimestrul I şi anului 1949. Desfăşurarea întrecerii pe trimestru Iii, a cuprins 28 la suti din întreprinderi cu 24,4 la suti muncitori şi funcţionari, căpătând ca*racteril unui început »!« mişcare de marsă realizându-se in acest tri« mestru depăşirea Planului cu 8,9 te sută şi creşterea productivităţii munci! cu 7,3 la sută faţă de trimestru! I. I« ultimul trimestru al anului întrecerea socialistă s'a desfăşu* răt sub semnul unei mai largi mobilizări în întâmpinarea celei de a 30-a aniversări a Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie, întrecerea socialistă a cuprins câ’87 la suta unuii întreprinderi cu 33,77 la suta muncitori. Avântul cu care oamenii muncii au pornit în întâmpinarea celei de a 70-a, aniversări a Marelui Stalin, a făcut ca întrecerea socialie să capete un caracter de mască cuprinzând 56,85 la sută întreprinderi tti 46,70 la sută sau 684,856 muncitori şi funcţionari raportaţi în 1.420.000 existenţi in întreprinderile productive din sectorul «treia» tist. Vorbitorul a arStat In continuări si in desfăşurarea întreceri! «peia» liste in cadrul acestui an, muncitorlî din cele mal multe ramuri Industriale şi.au însuşit unele metode sovietice pe care le*au aplicat in producţie. Astfel in industria petroliferă, metoda sovietică ti dispozitivului ,,Krilov“ a fost introdusă 1* 28 es sonde. In sectorul carbonifer is exploatarea Anina a fost IntrodusS metoda de abataj in trepte răsturnate, în urma căreia productivitate* tmtu oi! s'a mărit cu 70 la sută. L* C.F.R., s'a aplicat ntetoda mecanicilor Ibincteutişti‘* la 8 depourî, mărind media kHwneWiOf parcurşi zilnic dela 392 kilometri* 527 kilometri, ceea ce a dus la o economisire de 17 locomotive. In sectorul construcţiei, metoda de zidărie iniţiată de Ibus Luigi Strenatti, care comtă în organizarea lucrului pe operaţiuni şi creşterea numărului de calificaţi a fost extinsă la 330 echipe. Lucrul, la mai multe maşini este extins în principalele ramuri de producţie. O desvoltare deosebita au încât, în acest an, pe baza experienţei sovietice, diferite brigăzi iniţiate de muncitori în cadrul întrecerii socialiste. Astfel, avem 502 brigăzi complexe, circa 106 brigăzi de calitate şi peste 439 brigăzi atomiste.. Tot în cadrul Întrecerii socialiste din cursul anului 1049, s'au realizat circa 2909 Inovaţii, care prin aplicarea lor au dus la o folosire mai raţională a utilajului, la un randament mai mare în producţie, la realizarea de importante economii, n. Ch. Apostol a p mvit, mai departe, că contractele colective, exprimând troune raporturi de colaborare reciprocă între administraţie şi colectivii de muncitori din sectorulSocialist, au fost primite cu entuziasm de muncitori. Noul sistem de sslartar®, fereai pe principiul socialistei plăţii muncii după cantitate şi calitate, a avut un robhodfltor în îndeplinire« şi depăşirea Planului de Stat, cât şi în îmbunătăţire« ««»KÎiţîîiv de viat« «te muncitorilor şi funcţionarfior. , , Noul sistem al aeifttririlor sociaie Introdus la inceputul anului 184® •*» a «pus d-ta — a const!, tuit o rezolvare revoluftonarl în acest domeniu, atât în ceea ce priveşte gratuitatea asistenţe! sociale şi sanitare, cât şi prin trecerea aceste! importante Instituţii sub conducerea directă a sindicatelor, Suma de 1. 182.830.978 tel r.htîuită pentru ajutoare de boală în locul de muncă şi MMm 270.072.419 lei cheltuit pentru organizarte trimiterii la odihnă, egândeşte în fapt politica tarii. «Salul şi a Guvernului nostru faţă de capitalul ce! mai preţios - **» ((?•* mul. »îi Indicatoarelor tarifar» trebuie el constitue obiectul de preocupare » sindicatelor. Munca în acord, «ssjwesla ce» mai justă a principiului de salarizare, după cantitatea şi calitatea muncii prestate, trebuie să fie pusă pe baze cât mai juste, devenind astfel factor de mobilizare al tutur rezervelor interne ale întreprinderilor. Ocupându-se apoi de măsurile ce vor fi luate în aplicarea sistemului premial, raportorul a arătat că sindicatele trebuie să se ghideze după principiul că acest sistem premial constituie factorul mobilizator «l personalului tehnic ,productiv, şi administrativ, ort lupta pentru depăşire«« planului de producţie, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Uniunii« sindicale au şarete ca, împreună cu ministerele, să elaboreze Instrucţiuni pa ramuri pentru acordarea de premii, ţinindu-se seama de importanţa politico-economică a diferitelor sectoare de producţie in cadrul Planului de Stat. Aceeaşi sarcini o au in ceea ce priveşte stabilirea cotelor de pre auptimsiftate diferenţiate, p® întreprinderi. Puterea de cumpărare a salariului mediu Raportorul a subliniat, in continuare, că datorită avântului muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor si functionarilor, in lupta pentru îndeplinirea Planului, precum si datorită noului sistem de salarizare, aplicării noului contract colectiv, a Legii Asigurării Sociale de Stat şi altele, veniturile oamenilor muncii au crescut în mod simţitor. Astfel, salariul mediu tri industrie a crescut cu 30 la sută la cursul anului 1949, iar salariul social a adus un plue de circa 29 la sută la salariul mediu. Puterea de cumpărare a salariului mediu pe întreaga economie in luna Octombrie 1949 a crescut cu 37,93 la sută faţă de luna Octombrie 1948. Ocupându-se apoi de greutăţile şi lipsurile din munca organelor sd,ministrative şi sindicale, d. Ch. Apostai a subliniat că o lipsi serioasă a fost aceea a nerespectării disciplinei de Plan," care în unele intreprinderi s'a manifestat accentuat prin nejusta folosire a materiilor prime, nerespectarea asortimentelor de produse planificate și folosirea fondurilor pentru alte scopuri decât cele prevăzute în Plan. Raportorul a arătat, în continuare, că s-au constatat lipsuri serioase în calcularea normelor de muncă și în aplicarea sistemului de premiere. Deasemeni, nedefalimea Planului pe locurile de muncă de către unele conduceri ale întreprinderilor, a constituit o piedică în desvWia.rea intrecarB pe hsai «* angajamente concrete luate de murg-tori. Multe orialte administrativ« tu subapreciat rolul pe care îl are întrecerea socialistă In îndeplinirea Planului, considerând că d® problema Întrecerii trebue să se preocup® numai sindicatele, fără ca şi ele să simt partea lor de răspundere în sprijinirea sindicatelor pentru organizarea întrecerii socialiste şi crearea condiţiilor tehnice necesare bunei desfăşurări a ei. D. Oh. Apostol a arătat, în continuare, că a lipsi importanta Uniunilor este aceea că ele mi au reuşit să cuprindă toate sindicatele lor pentru a le sprijini in organizarea Întrecerii socialiste. Majoritatea Uniunilor sindicale s'a concentrat asupra Întreprinderilor mari din ramuri importante, neglijând Întreprinderile mici și mijlocii. Unele Uniuni nu au apreciat îndeajuns elanul muncitorilor In întrecere, ncsealzSnd la timp elementete noul ivite in munca întreprinderi!«* pentru a sprijini și organiza bătălia pentru extinderea lor. Vorbitorul a arătat mai departe că subaprecierea rolului maiştrilor, tehnicienilor şi inginerilor în organizarea şi conducerea procesului muncii, a constituit o altă lipsă a unor Uniuni care nu steu preoţii, pst suficient de sutrensrea acestora in întreceri. lupta pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat C. Dn. Apostol a arătat, în continuare, că succesele şi realizările «eţinute de clasa muncitoare sub conducerea Partidului, in depăşirea Planului pe 1949, precum şi învăţămintele trase din experienţa Uniunii Sovietice, constituie punctul de plecare al Planului pe 1830 care pregăteşte condiţiile pentru trecerea la Planul pe cinci ani. Raportorul a subliniat apoi că pentru realizarea sarcinilor pe care Planul de Stat le pune în faţa oamenilor muncii, pentru toate ramurile de producţie in industrie şi agricultură, va trebui ca nivelul tehnic al industriei noastre să fie ridicat simţitor, asigurându-se o mai bună folosire a capacităţii reale de producţie, a utilajului industrial şi a imenselor resurse nefolosite încă şi care trebuesc mobilizate în slujba realizării Planului. Lupta pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat pe anul 1950, a spus vorbitorul, cere tuturor oamenilor muncii un deosebit avânt în muncă, o disciplină conştientă, dublată de vigilenţă revoluţionară, pentru ca astfel cifrele Planului să devină realităţi. Fiecare om al muncii, din ţara noastră trebuie să fie conştient că lupta pentru realizarea Planului este în acelaşi timp lupta pentru pace lupta contra imperialismului aţâţător de războaie, că fiecare succes obţinut în lupta pentru realizarea Planului, va însemna o contribuţie importanta la întărirea lagărului păcii condus de Uniunea Sovietică. Indeplnirea şî depăşirea Planului 8« Stat pe ana» 1950 — a arătat raportorul în continuare — este condiţionată de realizarea atât a sarcinilor cantitative cât şi a sarcinilor calitative ale Planului, acestea trebuind să constituie în egală măsură preocuparea de bază a sindicatelor noastre. Sindicatele trabue să arate oamenilor muncii că pe lângă eforturile lor în munci, ei trebuie să-și fobusească disciplina de Plan prin respectarea strictă a procesului tehnologic, prin întărirea prtoritaffi ofganelor tehnice — a maistrului, tehnicianului. 3n«?siwutuf ~ acre au mH de conducători şi organizatori producţiei şi asupra cărora apasă (n primul rând răspunderea pentru buna desfăşurare a procesului tehaaiogic. In pcetes ttnh «talie** j fele au datoria să întărească autori- j ! tatea conducerii unice la întreprin- ;deri, în persoana directorului, care poartă răspunderea Integrală a îndeplinirii Planului întreprinderi! respective. Vorbitorul ,a arătat, mai departe, că sindicatele trebuie să se ocupe îndeaproape de asigurarea unei discipline serioase la muncă, subliniind că fără introducerea ei nu este posibilă creşterea productivităţii muncii, nici îndeplinirea planului de producţie al întreprinderii sau al orcarei unităţi din întreprinderea respectivă. Sindicatele trebuiesc să mobilizeze muncitorii pentru utilizarea complectă a capacităţii reale de producţie a utilajului, pentru folosirea la mod raţional a maşinilor şi pentru asigurarea unei bune şi permanente îngrijri a acestora. Sindicatele trebuie să se preocupe de întărirea răspunderii personale a fiecărui muncitor, tehnician, inginer şi funcţionar, pentru munca şi calitatea muncii sate. Introducerea unui regim sever de economii prin utilizarea raţională de materiale, combustibil, energie electrică şi timp de lucru, folosirea complectă a deşeurilor, precum şi Înlăturarea risipei şi cheltuielilor inutile sunt tot atâtea căi de mobilizare a rezervelor interne ale întreprinderiiin lupta pentru îndeplinirea Planului. Realizarea acestor obiective — a spus d. Gh. Apostol — trebuie să ducă la reducerea preţului de cost al produselor şi la accelerarea ritmului acumulărilor socialiste. Sindicatele au seama de a lămuri muncitorii că elementele de bază ale gospodăririi chibzuite a întreprinderilor, ca şi buna folosire * fondateite rulment , constituie economia de materiale şi materii prime, cheltuirea chibzuită a fondurilor băneşti, mărirea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, ceea ce va duce la îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie şi a celui financier. O sită astronă importantă «re folosirea muncitoritor la proces«’ de producţie canumi pregătifii tor I prefestorale, cordorm categoriei de I calificare. Veghind îa stricta ros- I sectare a Indicatoarelor tarifare de 1 • «fif!care Or?*« greşeli sa» lipsuri 6. Oh. Apostol si* ocupat apoi de problema intensîficlrli pregătirii cadrelor calificate pentru economia naţionali In continuare, d-sa a arătat că ministerele, împreună cu C.G.M., vor lua măsuri pentru a inîgura fruntaşitor in producţie posibilitatea aprovizionării cu prioritate ets articole de Îmbrăcăminte şl încălţăminte. Sindicatelor i p rovina sarcina de a contribui In mod efectiv la aplicarea mSeriilor ev *» vormute de Ministerul Comerţului Interior pentru a cât mai tari aprovizionare a tuturor muncitorilor şi funcţionarilor. Raportorul a aratta la continuare ci sindicatele trebuie §« «omon* deze şi *ă desvolte avântul patriotic al oamenii«* muncii în întrecerea socialist! şi, pe baza experienţei dobândite prin acum, te utilizeze tot ce este mai bun si mal vatoros, ca punct de pîecare In extindere* şi adâncirea întrecerii socialiste, pentru realizarea şi depăşirea Planului nostru de Stat pe anul 1059. Sindicatele trebuie să pășească cu mai multă vigoare pe drumul des* voltarii intrecerii socialists «ture I n 1950 trebuie să cuprindă cea mai mare parte a tfltreprinderiior si «a mai mare parte «t muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor si fundtîâf%riior organizaţi In sindicate, dând o si mai mare importanţă decât până acum întrecerii individuale în cadrul grupei «indicat«, bazată pe angajamente individuale, concrete, legate de sarcinile ce revin din Plan. Vorbitorul a subliniat că trebuie dată o mare desvoltare a tragerii maiştrilor, tehnicienilor şi Inginerilor în întrecerea socialistă, ear« v** fî astfel Stimulaţi de a «ătttâ me* tode mal bune (n organizarea muncii şi a procesului tehstologic, foto» sind în acest scop tehnica avansată sovietică. O sarcina importantă, a spus d. arh. Apostol, este organizarea şi conducerea consfătuirilor de producţie pe locul de munci, grupe sindicale, secţii şi întreprinderi, cel puţin odată pe lună. Un r«î important in îndeplinirea indicii« calitativi prevăzuţi !« Planul de Stat pe 1981 11 au brigăzii® de calitate. Sindicatele trebuie detscrimită dea un mai mare sprijin tinerilor pentru a se organiza in brigăzi utemiere şi să vegheze la antrenarea lor în întrecerea socialistă. O altă sarcină ce revine organelor sindicale este organizarea, în «»laborare cu organele tehnice sie in şedinţa de după amiază a plenarei Comitetului Central al C.G.M. au urmat discuţii la raportul desvoltat de d. Gh. Apostol, preşedintele C.G.M. Primul a luat cuvântul d. Roman Gheorghe, preşedintele Uniti Unii Constructori, care a subliniat rolul întrecerii socialiste în lupta pentru îndeplinirea Planului, arătând că în anul trecut, în afara succeselor obţinute de Uniunea Constructori, s’au constatat lipsuri în uma faptului că întrecerea socialistă nu a avut obiective bine precizate în toate ramurile de producţie. A vorbit apoi d. Gh. Bratu, preşedintele Sindicatului Canalul Dunărea—Marea Neagră, care suiet o analiză a realizărilor din anul trecut, subliniind rolul deosebit pe care l-au jucat consfătuirile de producţie în desfăşurarea muncii de pe şantier. Luând cuvântul, d. Alexandru Ion, preşedintele Uniunii Petrol şi Gaz Metan, a arătat sprijinul primit din partea Sovrompetrolului, care, extinzând metodele sovietice de lucru, a ajutat ca muncitorii şi tehnicienii din acest sector de producţie s-şi realizeze bagajamentele luate. Vorbitorul a subliniat apoi ajutorul car® l-a constituit consfătuirea pe ţara care a avut loc de curând la Ploeşti. A vorbit apoi d. Covaci Francesc, preşedintele Uniunii Metalo- Chimice care a subliniat că una din preocupările importante ale Uniunii a fost ridicarea de cadre calificate. Vorbitorul a accentuat apoi necesitatea întăririi colaborării Intre fîntase, sindicate şi centrale. Ofehte? Rusei, preşedintele întreprinderii, a schimbului de experienţă In Întreprinderi şl intre întreprinderi, pentruca metodele nouî de muncă ale munei lorilor fruntaşi «8 fie răspândite şî «ii devină im brai ai tuturor celor ce imifterec. în îndeplinirea sarcinilor omilia» live șl In special în îndapiîniim sarcinilor calitative prevăzute In Planul de St« p* 1980 «*» a subliniat vorbitorul — săto necesară creșterea calificării profesionale a muncitorilor, Infrocerea sociedtatS poate *1 trebui® să contribuis !s rezoîvarea acestei problem«, dar pentru ace»««« întrecerea *ocî«lî«lS trebui« ridicat! !s ian s nivel superior prin adâncirea și «»tinderea ei, preeism și prin găsire» de «pui ferme. Folosind experiența «Inaicataior sovietice, .rotate ea, in cadnti întrecerii socialiste, ai m treacă la organizare», de întreceri pe p -fesiuni. Muncitorilor care vor obţine ceia mai bune rezultate in întrecerea pe profesiuni pe timp de- o lună să ii se acorde titiul «te „cei «ai tan muncitor“ ai profesiei respective. Sindicatele trebuii să facă o largă popularizare a metodei „celui mai bun muncitor“, precum şi rezultatele obţinute, în deosebi de muncitori tineri. O szarcină importantă a noastre sindicate, a spus raportorul, este de a crea o legătură atranta şi permanentă de colaborare intre muncitorii din întreprinderi şi oamenii de ştiinţă ,având ca scop înlesnirea introducerii de procedee tehnologice «cu!, perfecţi'»!sie, « mai buni utilizare a instalaţiilor şi îmbunătăţirea organizării immcff. Itt cursul acestui sn, a spus I. Ch. Apostol, trebuie eă ne preocuiîlffl de studierea «nor cit mai largi forme de stimulates a muncitoritor frantssL Sindicatete, in munca lor, trebuie să se preocupe temeinic de cunoaşterea realizărilor obţinute de oameni! muncii In întrecerea aociatistă, care aă constituie un punct de plecare pentru nouile realizări. Acest lucru itu poate H obţinut decât printr’o evidenţă atatiatică tot regulati la timp, D. Gh. Apostol a arătat in comninuare că Piansd pe 1960 constituie o nouă verigă in drumul noetm spre socialism şi reflectă aceeaşi politică a Partidului nostru de industrializare socialistă a ţării, de transformare socialiată & agricul. turla, de ridicare a nivelului material şi cultural al oamenilor muncii de consolidare a Independenţei ţării noastre. Uniunii Sindicatelor de Salariaţi Agricoli, luând cuvântul la discuţii, a ridicat o serie de probleme privind sectorul agricol. A luat apoi cuvântul de Vanghele Panait, preşedintele Uniunii Lemn-Forestier, care a arătat roadele muncii planificate aplicată în sectorul lemn şi forestier. D. Stelian Moraru, preşedintele Uniunii C.F.R. a relevat realizările şi lipsurile Uniunii în anul ce s’a scurs. Vorbitorul a arătat apoi că una din sarcinile ce stau în faţa Uniunii C.F.R. este urmărirea şi controlul gospodăririi chibzuite la unităţile de exploatare, cum sunt mişcarea şî tracţiunea. O altă sarcină este urmărirea aplicării şi extinderea muncii în acord în sectorul exploatării şi anume la mişcarea cu personal de drum şi manevră, precum şi la tracţiune, atelier, depou şi încărcătorii de cărbune. A mai luat cuvântul d-na Elena Stoia, preşedinta Uniunii Textile, care a arătat măsurile ce au fost luate pentru lichidarea lipsurilor în întrecerile din sectorul confecţiune şi tricotaje. Vorbitoarea a arătat că aplicarea metodelor sovietice de lucru în sectorul textil a adus serioase depăşiri a programelor de producţie. Au mai luat cuvântul la discuţie reprezentanţi ai altor Uniuni Sindicale, Consilii Sindicale Judeţene şi Sindicate mari. Ia încheierea lucrărilor pr.mp; I zile * şedinţei plenar« s Cernii atutal Centrai' aî Confederates Gene- t rale a Muncii * luat cuvântul i Gh. Aposol, care a tras concluziile la discuţii. fAgerpres). Preis« intensificări pregătiri caprelor calificate pentru «onna naţionali Discuţii Ia raport al d-lui Gh. Apostol ÎNTĂRIREA UNITĂŢII CLASEI MUNCITOARE Noi nu trebuie să uităm, a spus d. Gh. Apostol, că lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat pe 1950 se desfăşoară în condiţiunile ascuţirii din ce în ce mai mult a luptei de clasă. Nu trebue să ultim nicio clipă că duşmanul te clieă atât dinlăuntrul ţarii, cât şi din afara graniţelor, nu va sta indiferent în faţa succeselor obţinute de oamenii muncii: el va deveni tot mai îndârjit, tot mai turbat şi va căuta să lovească sub toate formele regimul de democraţie populară, să lovească în oamenii muncii. Să nu uităm că ne aflăm în imediata vecinătate a celei mai odioase dice fasciste — banda de spioni şi asasini a lui Tito — care este principalul detaşament de şoc al imperialismului, In uneltirile agresive ale acesteia, împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară. Noi trebue să răspundem uneltirilor duşmane prtati o şi mai mare întărire a unităţii clasei muncitoare ci. suntem conştienţi că lupta pentru construirea socialismului In ţara noastră nu se poate face fără întărirea unităţii clasei muncitoare, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional. Noi trebuie să sprijinim cu toată treturarea lupta pe care o duce E.S.M. pentru întărirea unităţii şi solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare Împotriva exploatării sângeroase a trusturilor monopoliste şi a slugilor tot adizioniştii trădători ai clasei muncitoare. Lupta noastră —a «pute in încheiere d. Gh. Apostol *— fac® parte Integrală din lupta oamenilor muncii din lumea Întreagă pentru pace, pentru o viaţă mai bună, în fruntea căreia se află mare» Uniune Sovietică condusă de marele învăţător al oamenilor muncii de pretutindeni, losiî Vissarionovicî Staiîn. Raportul d-lui Gh. Apostol a fost subliniat cu repetate aplauze. Discuţiile la raport au avut loc în şedinţa de după amiază. reprezentantele R. P. R Învingătoare In campionatele mondiale de tenis de masa Budapesta, so (Agerpres). — Prin telefon. Campionatele mondial® de tenis de masă care au început Duminică 29 Ianuarie în localitate, s'au bucurat de prezența umii numeros pu- * bile. Probele pe echipe, cu care a în* trăpiut marta co npetiţie, nu adu* reprezentativei noastre. fsmeiKine cel® mi frumoase victorii din ui- Umele întâlniri internaţionale. In piimul match susţinut contra Italiai, reprezentatele’ noastre au câştigat uşor cu 3—0. Ce! de-al doilea match, disputat în c ompan!a reprezsntctîvdi Ati. 'gliei, a confirmat ca echipa R.P.R. este una din cele me| puternice formaţii Sfin lupţi. Sucind cu o voimţi tiXtraierdtaa* rl do a învinge, compatrioatele noastre m realizat o splendidă per* formanţi învingând Anglia cu 3—2, după ffiatchuri extrem de disputate. Condusă treui ori, echipa noastră mi s’a descurajat, a egalat şi a reuşit să câştige prin victoria obţinuită de Szász Kolosvary care a dispus surprinzător de Daca (Anglia) cu 2—1. REZULTATELE TEHNICE WCftlpi fra»«nto» *. K. P. K.—STAUa s-o: R. ro afta*ro—c. s. r. s-î,- :s. p. Vng&râ—Sued!» 3*1; S. P. Ungar»** Suedia s-î|#d. â. a.—Franța 3-0; Scoția—Tarc Clainor 3-0; s. p. în AltefilA 3-a f &, P. E.—SCOȚIA 3-1. Edil«« nswruune: c, S. n.—AngUn 8-4; PrantelteUft «-«; BradUa—Brlands s-l; a. P. tragsrîâ—.India M; BIVStie.—ISniOl S-l; H. P. tmngară— Alvitla î-C(iaraet—Italia Mi suedia- Auitria S-ij ÎL Polo»ă—«Irlanda S-a!; suedia—R. Polmă s-o» Au«trte--s». Zeiandă S*«; Angils—»rezilia 5-0. îau rezultate:« pu osturi «ie echipei R. P. St.: R. p .R.—Italia 3-0. R. V. «.—Amant. 3-3. EcxMUn-IOaVe SteM .21-V ! Esregy-Sasz M-20, *»-*3. *1-17! B«ce-Reregy-*e*e*iu-6i8Vc«fiu »■-18, Jlta». Ro«8snu-»*r«gp ii-ll, *1*19, Bay „«awMiv ffî-0, «taT, St-ts. st. r RMReeti* 1-1, ftoZe..ftu*Pitişi® i)-H, «taâ. SUot*9ary sa» ll-ni. «s-s». Rorc«nu*aiave*cu-Kllot-Pichle stetas, »•U. itere«flu-Silot »’-3. n-i*. capa "MscU, z tersnlaat numi. eto* »«ai des. j»m, peeetism« succesul final te aesasta competiţii aA «Shipsi oratsihii Misfeursa CI IM. I Acmmth. iMvliosasa 1« la««sauesssv ♦ship» ituvuritiiior cu I-i0»î, j-î, s-«l * ocupat .primul ioc îa elwam«»! tul ftaal, 10c «ie cinste și pe deplin meritat, »punea «SM* mefttat, ' deoarece tocfag&torii au prewHtat a , decursul celor câteva el* Cupa! oraselor, scuipe cea mai mnagmsa si cea mai po»stis»tft dintre fost« «de participant«. Egeia ca valoare teteica si ca tactica ca eotelaiţ© am& fe* rente ai «competitl«!, Bucuresti si T*. Mureș, — MfiswmMa dîuc ioa ia» trecut printre atalogttate a femei, printro mal taare putere de hinti, y.hitr’m aproape perfect ichilibru intre valorile inameuaie «ic echipierilor fi In pte, prte tineret*. , eoaducere» gnateAt jpst». «tei »■ «tării grup»*# uv twt teprttm* te tiv* Mi‘lu«) 9, dM « potlflte «*• «ato*si ds p so mov tt* » eatector tt* «ere, — lucrat:*•« mt tot făcut »«flotent 1» mata si cu stei sari putto I» tretroiui — si fee««»!* poUttoâ s’a văzut răsplătită prin morketui i stUCcel Infesistrăt îâht Vup *. OrafelOr, i adiKUHoi dimtocato t» pmnulbum ! match al Cupei Ciugctor» î*. !»*.««-• . a iivin* cu z,« (9-c. s.». i-?t ihm« I vu). prin puncte!«! re«.U*ât» de retote j și fuc*« TO, j î« unu» tuturori retultetetor Sare- i sletrate, dMumentul ftou al Cws». j orașetlor este următorul: 5. M. taccs * p.t *• iWwwrttMi « *.î i 3. **. mtmt * p.t *. Căul» I Ml Braşov: # p. C. SUM. Hockey pe ghiaţă CUPA ORAŞELOR A FOST CÂŞTIGATĂ DE MIERCUREA-CIUC CAMPIONATUL POPULAR DE CROS PE SID IN PLINĂ DESFĂȘURARE 'i-ir.pi'A favorabil pentru siti & pataik niiUtoi centra di» țară ui ptw* namne pflaiol concursoiti Am Ca» irm CampionaUtiui Popula® ae pe sui, sau et continui« concursuri ie începute cu câteva napUiftafi în iai, Ca st Iu »nainieil« trecute, la start Cint prézéjitet no»?.creţ! ttonrî. La Petroşani, de pildă, au fo«t prezenți m de concure«41 din s centre! Lttpeni, Vutca», Autopass, Petroşani, Petrii», Loncau Pui ti MAtev- La Sibiu. In cadrul ultimelor concursuri ric nrlanri etape au ta*t »tartat pest» to« de concurenţi* Au fost obţinute următoarele re» m! tat« te clinice! Dercrtoria l-a ut* sul! Spioniter 1«. W: Categori» I*-a to* tn.: Kunder Gertrude 4’M”; C»tt|«ria Sll-a 4W» iu.! Herbert «pruxd to’9»”; Categoria iv-a 2«t w m.! Schaler Jwarga 9’«su’; Categori» v-a te«« te.! Lado H. 38’to”; Categoria Vl-a sete n,i Mteewnayet Eric» Uns”. Ls BMtrişa Nă*duâ s’a desfăşurat faza judeţeană care a reunit cornea* maţii din Centrele: Năaiud, »orb», Hălrlău şi Bistriţa. S’ait tere*i«srat umttotrri* wsuJ '^categoria vn-a bâett! PMcu Bonn irarn CUHWK V«a biMât Pa»«t Traiian st’sr’t categoria iv-a. fete: Budtotan neens, U’| Categoria Via fete: Pasevt Ileana BW| ia Cluj, eenctUiwrU* au fost or» jateMAts’ pe dealul Mânâstur. lilîi cei peste 4S® de concurenţi au. Ieşit Învingători: Sloîdin Otilia la categoria I, T.rnkco la catregoria Tîf şl oAdicMistul Szab.» la categoria v. La Sfântul Ghvorghe, s’au de»fSeurat concursuri pentru categoria HI as a V. la categoria ISJ a. Ieşit SnviagStor Coxaaioi ştefan, iar la categoria V. Törwe Zola. Au fost d* cotiit;ranţi. au ra«t fost concumntrt lit ««wtrai Campionatului Popularii» «re« pe »ki la Braşov, Târftieveni şi Turnu Măgurele. peste tot s’a remarcat *»i.u±ia*mai cu carc tineretul incămpiu» riMMWtă competiţie «le ms.stS. organizare* in general a fo*t bir,»* fi la reuşita «1 au contribuit in mult» locuri si tinire“::' participav.. CRONICA SPORTURILOR SURSE NOU DE VENITURI BUGETARE »■■MWWHBMMBWÉBWBf i.i., iwinii—i.un<«!wmiw».i,»«w uamuum«*' — ymrew»*»«*1 *•>-*rt'.. (Urmând din paginis i«a) voltarea comerţului de Stat fi a cooperaţiei, prin mijlocirea cărora se vor distribui populaţiei cu 31% mai multe mărfuri dacât în anul trecut. Şi desigur că această activitate economică sporită, care va aduce o circulaţie vie a produselor, va avea consecinţe favorabile asupra veniturilor bugetare. Impozitul pe circulaţia produselor va aduce Statului peste 158 miliarde lei. Caracteristic pentru noul buget de venituri este faptul « el se sprijină în cea mai mare măsură pe sectorul de Stat, Naţionalizarea principatelor întreprinderi Industriale, a minelor, băncilor, transporturilor, asigurărilor, etc., ca şi desvoltarea sectorului de Stat In comerţ fi in agricultură, nu făcut posibil ca beneficiile rezultate din aceste activităţi, roade ale trudei celor ce muncesc, să nu mai intre în buzunarele fără fund ale exploatatorilor, ci să aparţină Statului celor ce muncesc şi să fie puse în slujba poporului muncitor. Patruzecide miliarde lei vor vărsa in 1950 la buget, drept cote-părţi din beneficiile lor, întreprinderile de Stat. Suma aceasta reprezintă, ca singură, aproape 12% din totalil veniturilor bugetare. Acumulările socialiste ale sectorului de Stat (cotelepărţi de beneficiu vărsate Statului fi impozitul pe circulaţia mărfurilor) reprezintă 68,5% din veniturile totale bugetare pe 1950. Ţinând seama şi de celelalte impozite fi sume pe care le varsă la buget întreprinderile economicede Stat, ajungem la concluzia că SECTORUL DE STAT CONTRIBUE LA FORMAREA VENITURILOR BUGETARE IN PROPORŢIE DE PATRU CINCIMI, sectorul particular contribuind numai cu diferenţa de o cincime. Proporţia covârşitoare cu care participă întreprinderile economice ale Statului la formarea veniturilor bugetare denotă rolul preponde- | rent şi marea importanţă pe care a căpătat-o sectorul socialist în viaţă economică a Republicii Populare Române, precum şi creşterea rentabilităţii acestor întreprinderi. Şi într’adevăr, astăzi zeci şi sute de Întreprinderi care, tn mâinile capitaliştilor, nu plăteaudecât impozite infime sub pretextul „lipsei de rentabilitate“, s-au dovedit, sub conducerea Statului celor ce muncesc, întreprinderi rentabile, care aduc Statului sume însemnate. Bugetul de venituri pe 1950 a fost alcătuit în spiritul politicii de apărare a intereselor celor ce muncesc, politică urmată de Partidul Muncitoresc Român. Spre deosebire de trecut, când greul sarcinilor fiscale era lăsat pe spinarea celor ce muncesc, regimul de democraţie populară a acordat acestora importante uşurări fiscale. Anul trecut, de pilda, s-au adus înlesniri salariaţilor şi micilor meseriaşi, iar prin legea impozitului agricol din 14 iulie 1949, ţărănimea săracă a fost scutită de impozit, iar ţărănimea mijlocaşă a obţinut reduceri importante. Totodată, prin aplicarea cotelor progresive şi suplimentare de impozite, să fi stabilit un regim, fiscal just, fiecare plătind în raport cu puterea sa de plată. In urma reformei impozitului agricol, 1.979.900 gospodării, reprezentând 35, din totalul gospodăriilor rurale, au fost scutite de impozite, iar 58,7% ţărani cu gospodărie mică şi mijlocie plătesc 85,5% din totalul impozitului agricol. Pentru anul în curs, impozitele pe veniturile populaţiei în care sunt cuprinse impozitul pe salarii, impozitul agricol, impozitul pe veniturile din meserii şi profesiuni, comerţ, industrie şi clădiri însumează 29,4 miliarde lei, reprezentând 9,7% din totalul bugetului de venituri. In bugetul de venituri pe 1950 mai figurează, in afara de cele 34 miliarde lei reprezentând excedentul anului 1949, și o sumă de 10 miliarde Iei, reprezentând economii la cheltuieliadministrative ale Statului. Realizarea acestui post, prin folosirea posibilităţilor de economii care mai există, va permite degajarea de nouă sume importante, care vor putea fi îndrumate spre scopuri productive, mărindu-se astfel resursele înscrise în buget pentru investiţii productive şi pentru acţiuni menite să ducă la ridicarea nivelului de trai al tuturor celor ce muncesc. Bugetul de venituri al lit.P.b. pe anul 1950 oglin- I deşte transformările adânci , realizate în ţara noastră în ultimii ani. El oglindeşte eforturile pe care le depun oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, pentru sporirea producţiei şi a productivităţii muncii, pentru reducerea preţului de cost, pentru introducerea unui regim sever de economii, pentru dezvoltarea şi consolidarea întreprinderilor socialiste, bunuri comune ale tuturor celor ce muncesc. Adrian Teodor:««? CAMPIONATUL NATIONAL DE BOX IN CAPITALĂ Sl IN PROVINCIE Mnamică la «mi* c. r. R. ofuieţii peste am de spectators au adetat îa ce* de** eliwwa reuniune din castrul Caamionatulul Naţional de box. ZtedintrH« pregrantato o» prilejuit lupte dârse, presărate cu gm di»*e»tee. tetă ««uitatei* Înregistrate: Categoria Mtopă: Tom« cotxtantin (Dinamul dispune te puncte de şterâti CdtVítetttté, toma,m.-,). Cătegoria cocoş: Crângaşî Nicotee (Cothpetrol) înving® la puncte pe fiore ion (Sportul Muncitoresc); schiopu Victor (C.N.C.A.) câştigă îa pumete în faţa lui Petre Dimitrsecu (Olatdîu). Categoria pană: Gheorghe Zamfirescu (C.N.C.A.) câştigă prin nspr»*sttarea adversarului Danciu Gheorghe (Contprtroli; Pardă Matei (Copotari) Istvinge la puncte pa Ionescu Dumitru (Cleudiu); Kiss luliu (D Vamo) dispune greu la pântee «le Şerban Sttcureşteaka (C.F.R.). Categoria uşoară: Eugen Fodor (C. S. C. A.) câştigă net la puncte în faţa lui Costel Vdaiîe (Dinamo). Categoria semimijlocie: Line* Mco* i»e (Metalul) dispune greu la puncte de Aurel Georgescu (Suortul Maneitofeec), Turnun Dumitru (Sportul Muncitoresc) savinge te puncte p* Tom» Tudor (Dinamo). Categoria mijlocie: Andre) N(«nl«seu (Dinamo) câștigă prin, «epresen- | tarea adversarul« Ene Cristachs (Dl- I iunno). Categoria semigrea: Rosier Gttoorighe (C.F.R.) câștigă prin neprezentare* adversandul Brie viei Kon (Datară* căsninte). Din ţară au ««ttinuat întâlnirile în cadrul Campionatului Naţional de box. La Braşov, au fost declaraţi campioni judeţeni următorii: Categoria muscă: Fina VUmo*; categoria cocoş: Măciucă; categoria pană: Catl Ion; categoria uşoară: Dădu I. ;categoriu semimijlocii: Liviu X.; categoria mijlocie: Boamfg I.; categoria gros: Iteva Emil. La Cluj, în uma matchurilor de box disputat’,. Duminică 29 ianuarie au fost declaraţi campioni judeţeni următori pugllişti: Categoria minimă: Naghi (C.S.U.); categoria hârtie: Ripka (C.S.A.); categoria cocoș: Socaciu (Deraiata); categoria pană: Dorian (Deraiata); categoria ușoară: Ambrus (C.F.R.); categorial semimijlocie: Tiţa (C.S.A.); categoria mijlocie: Vaaiîov (C.S.A.); categoria semigrea: Satâr (Deraiată); categoria grea: Ghyarmadi (C.S.A.). La Craiova peste tlte spectatori am urmărit au atenţie desfăşurarea întâlnirilor, aplaudând victoriile următorilor boxeuri, care vor reprezenta Judeţul Dolj la Campionatul U. P. R. de box: categoria hârtie: Motes Zahsria; categoria muscă: Ottenea N.; categori cocoţ: Măcriş O.; categoria pană: Cristea Chirilă; categoria uşoară: Covaci Nicolae; categoria semimijlocie: Duduleanu Gh.; categoria mijlocie: Zaharia Petre; categoria semigrea: Opriş N.; categoria grea: Dondol Die. SPRE O CÂT MAI BUNĂ VALORIFICARE A PRODUSELOR Strângerea seminţelor oleaginoase— îndemnul „Comisiei de organizare a Cooperaţiei’* „Comisia de organizare a Cooperaţiei’* a trimis tuturor Uniunilor şi cooperativelor din întreaga ţară, un călduros îndemn, în vederea valorificării oleaginoaselor (seminţe de floarea soarelui, dovleac, rapiţă, seminţe de in şi cânepă, soia şi ricin). In acest scop, toate cooperativelee şi Uniunile trebuie să ţină seama «e o cât mai bună înmagazinare a seminţelor în magazii, cu acoperişuri bune, prin care să nu se strecoare apa. Magaziile trebuie să fie in aşa fel construite, încât să se poată face o bună aerisire, spre a nu se mucegăi şi strica seminţele valorificate. Fiecare magazie dn centrele de valorificare trebuie să aibă, pe lângă un gestionar, bun cunoscător al problemei, cântare verificate, vânturătoare, baniţe şi saci. Trebuie supraveghiată stabilirea exactă a calităţii produselor, în aşa fel ca preţul de cumpărare să fie cât mai just, ca ţăranii miffl- tettori să fie mulţumiţi. Se va controla cu foarte mare atenţie calitatea seminţelor aduse spre vânzare. Sămânţa de floarea soarelui tre- I buie să fie sănătoasă, bine uscată, fără miros, cu cel mult 5% cor- ! peri străine. Sămânţa de dovleac cu ce! mult I 8% corpuri străine. »nainte da deportare sămânţa Ş trebue vânturată. O msre atenţie trebuie dată se- j *nfate d de rapiţă, în special celete din varietatea „Naveta" şi „Cobza" care trebuie să nu aibă alte corpuri străine. Ea neagră poate avea cel % corpuri străine, iar rapiţa sălbatecă cel mult 10%; sămânţa de ln 6%; sămânţa de cânepă 5%. Sămânţa de cânepă pentru însămânţări, trebuie să aibă numai 2% corpuri străine Sămânţa de soia — care are o umiditate mai mare de 12% — trebuie depozitată aparte şi vânturată des. Sămânţa de ricin — cât se poate de uscată — trebuie să aibă 45 kgr. la hectolitru. -----------——. „Marţea inovatorilor“ AH.L.U.M., filiala Bucureşti şî Revista „Veac Nora” anunţâ P«®îru as! Marţi, 30 Ianuarie, ora 18, la Casa Prieteniei Rom&n«Sovîetice din str. Batiştei Nr. 14 „MARŢEA INOVATORILOR” cu subiectul: „METODA MARS«RUT”. Vor lua cuvântul: Assan Alexandru de la „Vase No u” $1 inovatorii în producţie: Şerbănescn Dumitru, meşter Prim Ia ..Industria Bumbacului B” evidenţiat în muncă; Mate; Parasehîvftî ţesătoare la „Industria Bowto&CDtai B". cttcwatii, 4« „OrdiBJC Mototr* «si UT țg. m aSîp MWnkiî“, Bojtefcta Am» ţesătoare U „Industria Bumb*? ! «u!u!‘‘, decorată, «a Msdaîls Mindt LA FACULTĂŢILE ŞI INSTITUTELE B£ ÎNVIVIPNT SUPERIOR DIN TOATĂ ŢARA S’AU ŢINUT IR! NUMEROASE M£ETINSURI STUDENŢEŞTI (Vifflare din pagina l-a muncitor din Iugoslavia, împotriva regimului fascist al lui Tito Ranisovîci”. Şi moţiunea încheie astfel: „Noi, studenţii din Bucureşti, ne luăm angajamentul să muncim pentru punerea în practică a hotârârilor luate de Comitetul Executiv al U. I. S. pentru întărirea unnităţ îi mondiale a studenţilor democraţi, pentru tonsplidarea Uniunii Internaţionale a Studenţilor’’. Deasemeni, studenţii din Centrul Universitar Iaşi, în cadrul a numeroase meetinguri, şi aţi manifestat solidaritatea cu studenţii iugoslavi, care luptă împotriva asasinilor titoişti, pentru libertatea şi Independenţa naţională a Iugoslaviei, pentru pace şi un viitor mai bun. In moţiunea votată eu spun: „Nenumărate sunt exemr’ele care «rată cum aceşti ticăio strecuraţi în conducerea stu .ţiilui Iugoslave, ajută activ Gestapoul lui Tito în arestarea, schingiuirea şi asasinarea studenţilor democraţi din Iugoslavia”. In continuare, studenţii din Centrul Universitar Iaşi cer Comitetului Central al U.T.M. ca delegaţia care reprezintă tineretul din R.P.R. la şedinţa Comitetului Executiv al I.IS. de la Londra „să ceară cu hotărîre excluderea studenţilor trroişli din U.I.S.” „Studenţii democraţi dîn lumea întreagă —lacrim în moţiunea lor studenţii Universităţilor şi Institutelor din Cluj — strâns uniţi în C.I.S.: «Vând îffi frunte eroicul tigeret sovietic, luptă hotărît împotriva aţâţătorilor It un nou războiu, pentrts pace şî libertate. Ei nu pot Sl. ve» nimic comun la această ban, dă de agenţi plătiţi ai Imperialiştilor americani şi englezi. Iar studenţii de la Facultăţile şi Institutele de învăţământ din Timişoara îşi încheie, petfell, moţiunea . „Noi suntem siguri că scoaterea dîn rândurile UI.S. a provocatorilor fascişti de la cretaducerea secţiei studenţeşti a „Trâ nimii Tineretului Popular dlffi Iugoslavia”,, va aduce întărirea şî desvoltarea U.I.S., luptătoare activă pentrâi pace. Independenţa naţională a popoarelor şi as» falt văiţământ democratic”» 1 ★ Asemenea adunări au avut log in toate Facultăţile şi institutele de învăţământ superior de ţară. Pretutindeni, studentîmett noatră şi-a manifestat kotirbeg fermă de a Iuţită pentru pace, cerând Sesiunii lî.I.S , ce ro ţine acum la Londra, să excludă din rândurile sale pe agenţii tltoîstS strecuraţi în conducerea stnd«ta ţîrcii .iugoslave. . . Studenţimea »»aştri şî-a m»« nifistat d©asemenea solidaritatea cu studenţimea cinstită iugos slavă, care luptă din toae jm« terîle pentru doborîrea regîmu« lui fascist dela Beîgrsd, petHni eliberarea Iugoslaviei din ghii«-' rele lui Tito și * bandei sa!» (Agerpres). Şedinţele de astăzi de la Institutul de Studii roâno-Sovietic Institutul de Studii Româno-Sovietic (calea Victoriei nr. 141) anunţă pentru azi. Marţi, următoarele şedinţe, la ora 18, în cadrul secţiei tehnice, grupa mecanică, va vorbi ing. Secereanu despre ,,Metade noul sovietice te construcţiile de frigarifpre“*, tar fe 10, te cadrul secţiei medicină, ţnjpa iar-j macié, ver warb! eortv dr. E. Puş- ' caria despre „Orchw şî succesele Ştiinţei «cvteflw în .demente! nh! ‘ mie! aicaloîzilor“ ş! ferm. L. HâL’ gyms despre „Pregătirea şi specializarea cadrelor de Ingineri şi tehnicieni din industria medicali a U.R.S.S.“ In cadrul secţiei ştiinţele naturii, grupa metodologie, îşi vor desvoîta referatele :prof. Cor»ţi diu Raîanu: „Organizarea cola, iul botanic în şcoală“ şi prof. ţ*, da Popovici: „Organizarea mm* do ‘inatoruie la jeas«"a „. i