Universul, martie 1950 (Anul 67, nr. 48-74)
1950-03-01 / nr. 48
BLOCUL STALINIST AL COMUNIŞTILOR SI AL CELOR FĂRĂ DE PARTID (Urmare din pagina i-a) *rea noilor naţiuni socialiste şi ra*lizarea uniei prietenii îndestnictftste între popoarele U.R.S.S. In Constituţia Stalinistă şi-a găsit expresia democraţia socialista sovietică, democraţia pentru toţi, spre dosebire de cea burgheză, trunchiata, falsa care nu este democraţie decât pentru o minoritate exploatatoare. In urma victoriei socialismului In U.R.S.S., in relaţiile dintre Partidul Comunist şi massele fără de partid, au intervenit importante schimbări. I. V. Stalin a arătat că altădată comuniştii au avut faţă de cei fără de parod şi faţă de neincadrarea in partid, o atitudine de oarecare neîncredere. Cauza, a constat in făptui ca diferite grupări burgheze cărora nu le convenea să apară fără mască în faţa alegătorilor, se camuflau deseori după steagul, neîncadrarii în partid. „Noi trecem insă acum prin alte vremuri, — spunea I. V. Stalin in cuvântarea sa ţinută înaintea alegătorilor, la 9 Februarie 1946. Cei fără de partid sunt despărţiţi astăzi de burghezie, printr -o barieră numită orânduirea socialista sovietică. Aceeaşi barieră ii uneşte pe cei fără de partid cu comunişti, intr'un singur colectiv general al oamenilor sovietici. Trăind într’uil colectiv general, ei au luptat împreună pentru întărirea puterii ţării noastre, au luptat împreună şi şi-au vărsat sângele pe fronturi în numele libertăţii şi măreţiei Patriei noastre, au făurit împreună victoria asupra duşmanilor ţarii noastre. Deosebirea dintre cinţi constă decât in faptul că unii fac parte din partid, iar alţii nu fac parte. Aceasta este insă o deosebire formală. Important este că atât unii, cât şi ceilalţi slujesc o singură cauză comuna. De aceea, blocul comuniştilor şi al celor fără de partid este un lucru firesc şi vital“. Partidul bolşevic se află la cârma puterii de Stat de peste 110 de ani. In aceşti ani, poporul sovietic a avut putinţa să se convingă că partidul nu are alte interese afară de interesele celor ce muncesc. Prin lupta sa eroică pentru clasa muncitoare, prin apararea desinteresată şi bărbătească a intereselor esenţiale ale poporului muncitor, Partidul Bolşevic a cucceri o autoritate indiscutabilă şi dragostea întregului popor. Massele largi populare consideră Partidul Comunist (bolşevic) drept partidul lor scump şi apropiat, învăţătorul, conducătorul şi îndrumătorul lor. Sub conducerea lui, oamenii muncii din Uniunea Sovietică au repurtat viitorii de importanţă istorico-ntombata, atât pe frontul muncii paşnice constructive, cât şi in războiul crâncen cu agresorii fascişti. ..Poporul sovietic, — se spune in Chemarea adresată de Comitetul Central al P.C. (b) al U.S. către toţi alegătorii, — priveşte cu legitimă mândrie rezultatele luptei şi muncii sale. Oamenii sovietici sunt plini de nesdncinată încredere in succesele înaintării ţârii noastre pe drumul spre comunism : nu există iul stat mai trainic, decât Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. Orânduirea socialistă şi de stat sovietică este cea mai bună formă de organizare socială, cea mai viabilă orânduire din lume“. Forţa şi viabilitatea orânduirii sovietice, create sub conducerea gloriosului partid al lui lettin Stalin, se manifestă în mod concret în succesele cu adevărat nemaiîntâlnite pe care poporul sovietic le realizează în refacerea şi desvoltarea post-belică a economiei naţionale şi a culturii. Se ştie că duşmanii Uniunii Sovietice i-au prezis o îndelungată criză şi stagnare in întreaga viaţă economică de după război. Totuşi, n au trecut decât patru ani, şi producţia globala a întregii industrii a U.R.S.S. pe 1949 a depăşit nivelul producţiei dinainte de război, din 1940, "cu 41«.. Este important de remarcat că şi in regiunile care au avut de suferit de pe urma ocupaţiei duşmanului, a fost atins nivelul ante-beilic al producţiei industriale. In acelaş timp, în ţările capitaliste se vădesc din ce in ce mai clar semnele unei crize economice in creştere, se reduce volumul producţiei industriale, creşte şomajul. Uriaşe sunt realizările poporului sovietic in desvoltarea agriculturii socialiste în perioada de după război: producţia globala a agriculturii URSS pe 1949 a depăşit, în ansamblul ei, nivelul anului ante-bellic 1940. In agricultura Uniunii Sovietice, problema cerealelor a fost rezolvată, iar problema creşterii animalelor se rezolva cu succes. In anii Planului Stalinist de după război, bunăstarea materială a celor ce muncesc din U.R.S.S. s’a ridicat simţitor. Sistemul cartelelor a fost desfiinţat încă din 1947. Prin politica de reducere a preţurilor, politică ce se infaptueşte permanent, creşte puterea de cumpărare a rublei sovietice, sporesc neîncetat salariile muncitorilor şi ale firrteţionarilor. Se măresc veniturile colhozurilor Se extinde in mod sistematic circulaţia mărfiriilor, sporeşte producţia de articoele de mare consum. Consumul în ceea ce priveşte cele mai importante articole a depăşit nivelul dinainte de război, încă din 1949. Oamenii sovietici au realizat succese excepţionale in domeniu! ' construcţiei edilitare şi culturale. In domeniul dezvoltării ştiinţei şi tehnicei sovietice, Partidul Comunist va lupta şi de acum înainte pentru ridicarea nivelului de viaţă al poporului so- vietic, pentru noi succese în creşterea culturii. Dar ce pot opune acestor stări partidele guvernamentale burgheze ? Se ştie, de pildă, cu ce program s au prezentat laburiştii înaintea poporului englez in 1945 şi iată că acum, după noi alegeri, în Anglia mai există siste- I mul cartelelor, scumpetea creşte, I salariile reale ale muncitorilor , scad, impozitele indirecte cresc, I iar toată povara Im cade pe umerii celor ce muncesc. Nu este oare clar că pentru I reprezentanţii partidelor burgheze I şi socialist-tradatoare de tipul 1a!Miriştilor englezi, promisiunile ipojirîle referitoare la toate binefacerile pentru popor nu sunt decât j iui mijloc de demagogie electorală?’ Numai Partidul Comunist vede ■ întregul scop al activităţii sale în ridicarea celor ce nimicesc. Numai Partidul Comunist pune interesele poporuli mai presus de orice. De aceea, Comitetul Central al P.C. (b) al U.S. în chemarea sa, către alegători, deplin conştient de forţa şi dreptatea sa, face apel la alegători să voteze intlegerile pentru Sovietul Stimei” al U.R.S.S. pentru candidaţii blocului stalinist al comuniştilor şi al celor fără de partid. Partidul Comunist contează pe această încredere şi speră în ea,, contează pe sprijinul alegătorilor pentru că oamenii sovietici s’au convins, printr’o experienţă de ani îndelungaţi, de justeţea politicii partidului care corespunde intereselor vitale ale poporului. ÎMPREUNĂ PE DRUMUL VIETH NOI» (Urmsirs «a» pagina i-a) regimul noii ii democratic hi vederea asigurării unei egalităţi nu formala, ci de fapt a popoarelor conlocuitoare, după pilda strălucită a ţării din Răsărit, încă din anul 1948: „Rezoluţia Biroului Politic al C. C. al P. A.R. in chestiunea naţion»!«*'* » ,rit ca: „Egala îndreptăţire ironilor nevoiaşi de orice naţionalitate la reforma agrară, susţinem de către Stat a şcolilor în care se predă în limba maternă a naţionalităţilor conlocuitoare, începând de la invătamântul preşcolar până la institutele superioare , universiaţi, editarea ziarelor şi literaturii, ţimrea naţionalitâilor, crearea numeroaselor instituţii de cultură şi arta pentruacestea, folosirea limbii materne în administraţie şi justiţie., prezenţa reprezentanţilor naflunai.18 Hor în Marea Adunare Naţionala, participarea naţionalităţilor conboentituite in organele dle stat de toate gradele, participarea naţionalităţilor şi organizaţiilor lor democratice la viaţa politica sun realizările politicei juste, a partidului in problema naţionala. Politica egalităţii de drepturi este strâns legata de politica de înfrăţire între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, „convieţuirea frăţească pe baza egalitarii de drepturi fiind socotita un element principal de consolidare şi desvoltare a dentocraţiei româneşti“ (Gh. Gheorghiu-Dej). Iar azi, in exemple nenumarate, de la seek.apărut zilele trecute şi presa al unor ţărani muncitor de naţionalităţi diferite care au demascat un chiabur sabotor, pârtii la acel mic exemplu citat aici, asprele ale roadelor politicei juste pentru rezolvarea problemei naţionale, politica ce a putut fi pusa in aplicare in deochi dupa data de 6 Martie 1945. Din zi în zi, in munca, in lupta îndreptată impotriva duşmanii!« ca şi in clipele de răgaz şi voie bunii,se căleşte în ţara noastră prietenia, dragostea dirtre aceia care sunt azi împreuna, sunt tovarăşi pe drumul vieţii noi pe care şi-o clădesc. Şi in fiecare clipa se surpa mai mult pământul sub picioarele naţioialiştiior, şovinilor, antisemiţi- lor, ş.a.m.d. duşmani azi demascaţi şi craioscuţi, de poporulnostru muncitor, duşmani ai democraţiei, ai progresului, şi ai păcii. Satu Georgescu ► 4- ♦ * + *•' M'llll tilicit „NICOLAE BALCESCU“ STR.»FUNDAŢIEI 2 SAU BISERICA AMISEI 5 7 MUZEUL „Momente din lupta poporului pentru libertate“ est© deschis zilnic (afară de Luni) între erele 9 — 13 și 0— 20 BREV,NOTO*CA IH NUCA este deschisă zilnic (afară de Luni) Intre erele 9 — 13 și 16 — 20 Literatură,, lucrări de, specialitate, publiCAHuni la zi , in limba .rocafină și In limbi străine, dosare cu recendii şi evidența editurilor. UNIVERSUL' Nr. 48 waawiijaaiwi u—hjii. mwuiui '1.1« «tun-rm?.^ Noul Gospodării Agricole Colective , au constituit Duminică şi Luni in diferite regiuni din ţară (Urmare din pagina I-a) 55KÄÄSfäf St I CttSÄt Iveşti, jud. Tulova; Tungujei, jiul. Vaslui. / Noile Gospodării Agricole Colective au fost constituite la cererea țăranilor săraci şi mijlocaşi, care, ascultând îndemnul Partidului Muncitoresc Român şi urmândexemplul fraţilor Lor din cele 56 Gospodării Agricole Colective constituite in vara anului trecut, au hotărit să rupă pentru totdeauna cu exploatarea chiaburilor şi mizeria pământului fărâmiţat şisă păşească pe drumul luminos al transformării socialiste a agriculturii, folosindu-se de ajutorul ştiinţei agrotehnice, al tractoarelor şi maşinilor agricole, pentru a dobândi recolte cât mai îmbelşugate. Ţăranii muncitori care au participat la adunările însufleţite ce au avut loc cu acest prilej şi-au exprimat bucuria de a putea păşi pe această cale mulţumită Partidului TUICEA, 27. .— Duminică in comuna Cerna, jud. Tulcea, a fost sărbătoare mare. Infrăjite in lupta împotriva exploatării chiaburilor, 82, familii de ţărani muncitori s'au hotărit să-şi unească loturile lor fărâmiţate într-o gospodărie mare colectivă. Cele 82 familii de ţărani săraci şi mijlocaşi au văzut, că nu pot scapa de sărăcie muncindu-şi pământul fărâmiţat în fâşii mici, cu mijloace rudimentare. Ţăranii muncitori şi-au dat seama că milţiai muncind pământul cu mijloace mecanizate după metode noui, vor putea sa-şi asigure o viaţă mai bună, pentru ei şi copiii lor. La şcoala primară e fotofolă mare. S-au strâns membrii nouii Gospodării Agricole Colective, şi toți cei veniţi să sărbătorească înfiinţarea Gospodăriei. Văzduhul răsuna de cântece şi de chemări strigate cu însufleţire. St. Trofitilor, secretarul Organizaţiei Judeţene P.M.R. Tulcea, a arătat importanţa constituirii Gospodăriei Colective, — drum spre , fericire şi belşug al ţărănimii muncitoare uvând apt spor la muncă membrilor Gospodăriei. R.-SARAT, 27. Urmând exemplul ţăranilor din Gospodăria Agricolă Colectivă ,,7 Noembrie“ din judeţ, 39 familii de ţărani săraci şimijlocaşi din comuna Vişan s'au constituit Duminică într'o Gospodărie Agricolă Colectivă. • In sala cea mare a Gospodăriei, ţăranii muncitori uniţi au urmărit cu emoţie cuvintele secretarului adjunct al Comitetului Judeţean P.M.R., care ie-a atins la cunoştinţă că Partidul şi Guvernul au aprobat înfiinţarea Gospodăriei lor Colective. După Citirea Statutului, a urmat semnarea actuui ,de constituire , de către membrii Gospodăriei. Deliii celor ce semnau străluceau de ieriORADEA, 27. — Drumnică dimineaţa, a avut loc şedinţa de constituire a nouei Gorspodării Agricole Colective, din satul Moara de Râturi jud. Bihor. D. Lucaci, Petru, ■ secretar adjunct al Comitetului Judeţean P.M.R. arătând importanţa întemeierii nouei Gospodării Colective, a urat spor la muncă ţăranilor muncitori care au pornit pe acest drum luminos, asigurându-i de tot sprijinul. S'a citit apoi statutul Gospodimiei şi s'a semnat getul de consti- I tuîre, după care, la propunerea membrilor Gospodăriei, a ;'•« t alis, i BOTOSANI, 27 (Agerpres). Având sprijinul Partidului Muncitoresc Român și urmând exemplul țăranilor, iniuncitor din. satul vecin, Rotila, care cu 6 luni în urma au pus bazele primei .Gospodării Agricole Colective din, judeţ. H11 familii de ţărani mimţitori din Mitul Cotârpaci autrecut Duminica la constituirea unei Gospodării Agricole Colective. Formată iniţial din36 familii •tfiarţ posedă, laolaltă, 115 ha. pământ arabil. In cursul şedinţei de Sibiu Tg. Cont.ina Ilbzmului din jud. Sibiu a cunoscut Duminică im. freamăt neobişnuit de viaţă noua. 75 familii de ţărani săraci şi mijir)'.»?! au pus bazele unei Gospodării Agricole Colective, bazele unei vieţi noi, lipsite de exploatare. Sala Căminului cultural tinde a avut loc adunarea erafrumos pavoazată cu drapele, lozinci, şi portretele conducătorilor Partidului Muncitoresc Român. Vasile Dragomir, secretarei Comitetului Judeţean, P.M.I., a felicitat călduros pe ţăranii muncitori cari au înţeles că drumul spre o Viaţă fericită este drumul GospoMuncitoresc Român, şi şi au luat angajamentul de a munci fură preget pentru a realiza însămânţărie la timp şi in bune condiţiuni. Cele 47 noi Gospădării Agricole Colective constituite Duminică şi Luni reprezintă tot atâtea lovituri puternice date Uneltelor ticăloase ale aţâţătorilor la un nou război, mârşavii ,svonişii,, chiabur îi -exploatatori. Ele reprezintă totatea victorii ale oamenilor muncii din ţara noastră in lupta pentru apărarea păcii, pentru construirea socialismului in scumpa noastră Patrie, contribuind la întărirea frontului păcii, condus de marea Ţară a‘Socialismului' victorios, Uniunea Sovietică'. Să trăiască şi să înflorească noile Gospodării Agricole Colective ! (Agerpres). S'a citit, după aceea, Statutul mouii Gospodării Membrii Gospodăriei Agricole Colective şi-au exprimat dragostea şi recunoştinţa lor faţă de Partidul Muncitoresc Român, conducătorii claseimuncitoare şi al ţărănimii muncitoare in lupta pentru o viaţă mai bună. Prin uraje şi aplauze a fost ales Consiliul de conducere al Gospodăriei. Apoi, rând pe rând, membrii Gospodăriei ■ — plini de voioşie — au semnat actul de constituire. După ce au semnat toţi membrii nouii Gospodării, Vasile Tramulee, preşedintele Gospodăriei, a mulţumit Partidului, şi Guvernului pentru că au aprobat înfiinţarea Gospodăriei din comina Cerna. Ţăranii muncitori din Cerna şi din comunele învecinate au urmărit, Duminica după amiază, cu interes, programele prezentate de echipele artistice muncitoreşti. Seara, ţăranii muncitori, membri ai Gospodăriei Agricole Colective, s-au îndreptat spre casele lor, bucuroşi, fericiţi. Ştiau că a început pentru ei o viaţă nouă. O viaţă ,care duce la fericire şi belşugocire şi încredere în viitor. A fost apoi propus şi ales de către „membrii Gospodăriei Consiliul de conducere al Gospodăriei, în care au intrat cei mai buni ţărani muncitori din Gospodărie. Expoziţia „Viaţa în colhoz”, organizată cu această ocazie de filiala ARLUS a fost vizitată de sutele de ţărani muncitori care au luat parte la acest eveniment A urmat un program artistic prezentat de muncitorii de la Manufactura de Tutun din R.Sărat. In sunetul, irmzicil, muncitorii veniţi din oraş şi ţăranii muncitori din Vişan şi comunele învecinate, au''încins hore »căre 'iii' dfritit proiă scafa. cn .unanimitate de voturi. Consiliul de conducere ii Gospodăriei. După amiază si avut Ine o mare adunare la care au luat parte şi delegaţi a* S.M.T.-ului Sncurii, al Gospodăriei Agricole «b? Stat Marghita, ai Gospodăriei Agricole Colective din Buduslău. Muncitor!* fabricilor din Oradea s-au luat angajmentul să sprijine din toate puterile noua Gospodărie. T ,i sfârşit,. echipa artistică a Comnetului Provizoriu Judeţean a i'f-'-rintat un frumos program al• :-ii.'. compus din cântece și redi-e-.nstituire. alte .'doua familii .de 'bani muncitori au cerut adunări! ■cnerAle fă li se admită și familiilor lor înscrierea în Gospodărie. Prin corista Gospodăria a crescut ctt Încă •’» lui. După coistituire.'j Consiliului de conducere, s-a rostit cuvântări alătuindu-se însemnătatea evenimentului. Numeroşi • ţărani muncitori • din■stele vecine şi-au exprimat dorinţa să urmeze exemplul ţăranilor muncitori din comuna Cotoodăriilor Agricole Colective, şi a comunicat aprobarea Partidului şi a Guvernului pentru înfiinţarea Gospodăriei Agricole Colective. După citirea Statutului, s-a tre- cut la semnarea actului de constituire. A fost un moment emoţionant pentru cei 75 ţărani muncitori, conştienţi că , prin acest act ei îşi pecetluesc o viaţă nouă. In consiliul de conducere al Gospodăriei au fost aleşi în unanimitate cei mai harnici şi miau destoinici oameni. Aceştia şi-au luat o serie de angajamente atât înnu- mele lor personal cât şi în numele celorlalţi membri ai Gospodăriei. Mediaş, 27. — Şi ţăranii muncitori din corn. Şeica Mare, jud. Târnava-Mare, au sărbătorit Duminică 26 Februarie constituirea unei noi Gospodării Agricole Colective „80 Decembrie’’ in care au intrat dintru început — 126 familii hotărîte să păşească pe calea nouă a socializării agriculturii. Muncitori din fabricile şi uzinele judeţului, ţarani muncitori dincelemai îndepărtate comune au venit să aducă salutul, să-şi exprime bucuria faţă de făuritorii noii Gospodării Agricole Colective. Luând cuvântul, Bâdiţoiu Gheorghe secretarul comitetului judeţean P.M.R.,Târnava-Mare, a a ratat importanţa constiturii Gospodării-lor Agricole Colective în opera de construire a socialismului. Ţăranul muncitor Tatu Dumitru a spus: „Aşa cum muncitorii din fabrici . Dând urmareîndemnului iacit, de Partidul Muncitoresc Român şi folosim exemplul ţăranilor săraci şi mijlocaşi comuna înveci- I nată Balaţi.! „ ' ' auriii de ţărani muncitori din IMm'.-eşti, judeţul Iaşi, au constituit, Duminică, oGospodărie Agricolă Colectivă în localitate. I Delegaţiile de ţărani muncitori. !■ venind din satele din jur, au iu- 1 cieput sa sosească la Româneşti înecă din zorii zilei, printre cî găsin- du-se Gh. Manole, Dumitu Filip, Gh. Staronschi — toţi din satul Avântul cari, alături, de mult şi alţi ţărani muncitori, încheiase m Şi contracte cu S.M.T. - Podul Iloaiei, spre a-şî lucra pământul cu unei iei, şi mijloacele mecanizate ale Staţiunii. Au fost, de asemenea, şi ţăranii săraci Vasile Ursu şi Spiridon Căpăţână din satul Potângeni, ca şi delegaţia de tractorişti de la Staţia Podul Ilcaiii, alcătuită din V. Răşcani, Agaa Honceru, Zinca Lungu ş. a. Cu toţii vor ajuta noua Gospodărie Colectivă din Româneşti, ale cărei ogoare vor fi lucrate cu tractoarele. De faţă au fost şi numeroşi muncitori de la fabrica „Ţesătura” din Iaşi, şi uzine, cu fiecare metri de stofă în plus, cu fiecare unealtă şi maşină fabricată peste plan, dau mereu’ noui lovituri imperialiştilor aţâţători la, un nou măcel, tot aşa şi noi, prin constituirea in Gospodării Agricole Colective, dăm o nouă lovitură acestora, întărind frontul păcii condus de Marea Uniunea Sovietică”. Ţăranca muncitoare Boiu Ana a arătat ca, ţărăncile muncitoare din Gospodăriile Agricole Colective contribuese şi ele, prin munca lor, la înflorirea Patriei, la fericirea poporului muncitor. După semnarea actului de constituire şi alegerea Consiliului de conducere, echipa culturală şi fanfara fabricii „Vasil Vasilescu” din Mediaş, au încheiat sărbătorirea cu un bogat şi mult aplaudat program de cântece şi dansuri populare. Solemnitatea inaugurării s-a desfăşurat sub cerul liber, în ograda primitoare a proaspetei Gospodării Colective. Cu ocazia însufleţitei şedinţe de constituire, a vorbit Const. Capaş, secretar adjunct al Comitetului judeţean P.M.R. Iaşi, după care au fost propuşi şi aleşi membrii con- I siliului de conducere al Gos-podă- riei agricole colective dintre cei I mai hotărîţi, mai bruni şi mai dârzi ! ţărani săraci şi mijlocaşi făcând parte din această Gospodărie. R.:ra pe rând, au adus salutul lor şi urarea de spor lamuncă adresata nouei Gospodării agricole din Româneşti : S. Bercovicii, din partea Comitetului Provizoriu judeţean. Iaşi, Petre Dorohoi, din partea S.M.T. - Podul Iloaiei, Gh. Popa reprezentând Gospodăria agricolă colectivă din comuna Bălţaţi - Iaşi, Vasile Vavric, din partea muncitorilor din Iaşi. Mulţumind tuturor pentru bunele urări, a vorbit la sfârşit Iorgu Stegaru, preşedintele Consiliului de conducere al nouei Gospodării agricole colective, după care echipa artistică a fabricii „Ţesătura” din Iaşi a prezentat un reuşit program alcătuit din cântece şi dansuri. Agerpres EHMKBlflP.:ni IÍM.UMLI mK'MX ‘ --U * V" ,1 'ÄiUCM*: In comuna Cerna judeţul Tuta In comuna Visan-R.-Sărat in comuna Moara de Râu-Bihor in comuna Cotârgaci-Botoşani In comuna Hozmaim, judeţul Sibiu L I LUll. iot CUX-tvy-c* icouvoi , un i | ^ , 7 ‘t t 1 ^ chiipa cuiturală a fabricei ,,So-| după care in sala _culturala. a lidaritatea” din Oradea care a rulat un film sovietic. In corn. Şeica-Mare, jud. Târnava Mare In comuna Româneşti, judeţul laşi Ei sunt duşmanii Păcii (Urmare din pagina I-a) lunii, Vaticanul încearcă să recâştige favorurile cercurilor financiare ducând o intensă propaganda antidemocratică şi favorabilă unui nou „războin sfânt“. „Din nenorocire“, s’au ivit concurenţi în persoana tutor pastori americani care, la adăpostul unei nevinovate firme de orfelinat, încercau să canalizeze în profitul lor, propaganda războinica. Noroc de Sceiba, ministrul de interne. Luminat de Vatican asupra adevăratelor intenţii ale conducătorilor de orfelinat, i-a invitat pe numiţii pastori să, părăsească Italia. Argumentul lui Sceiba era că pastorii americani erau nici mai mult nici luai puţin nişte periculoşi comunişti Vaticanul şi Sceiba crezuseră că au găsit argumentul suprem poibru convingerea cercurilor financiare americane. Nici pastorii alungaţi nu s'au lasat mai prejos. Astfel a fost rechemat Taylor, reprezentantul personal al lui Trifman pe lângă Vatican. S’ar părea că acţiunile Vaticanului au scăzut brusc la bursa aţâţătorilor la război. Noi ştim insă că „minunile“ diplomaţiei Vaticanului sunt multiple şi căre vor rezerva pe viitor şi alte surprize concurenţilor protestanţi. Ia această bursă il propagartitei răzoinîce va câştiga tîisit până la inimă tocmai acel care nu joacă şi, anume, poporul italian. In comuna Borş, judeţul Bihor Oradea, 27. Constituirea Gospodăriei Agricole Colective din com. Borş din judeţul Bihor, a prilejuit o frumoasă manifestare a ţăranilor muncitori care au luatparte în număr foarte mare la şedinţa de constituire, încă din primele ore ale dimineţii, zeci de căruţe şi camioane încărcate cu oaspeţi din Episcopia Bihorului, Sântion, Paleu, Sântandrei şi Oradea, au sosit în comuna Borş, fiind primiţi de ţăranii muncitori din această comună într-o atmosferă de mare însufleţire. După ce d. Meghieşi Ludovicpreşedintele Comitetului Provizoriu al comunei Borş, a deschis şedinţa de constituire a Gospodăriei Agricole Colective, a luat cuvântul d. Ciupor Ludovic, secretarul Comitetului Judeţean P.M.R. Bihor, aducând ţăranilor muncitori hotărîţi să păşească pe calea tranformarii socialiste a agriculturii, un călduros salut. A urmat, citirea actului de constituire, în care se arată că 103 ţărani muncitori din comuna Borş au luathotărîrea să se lipească în cadrul acestei gospodării pentru a munci pământul dupiă metodele înaintate ale agriculturii sovietice, pentru a-şi ridica nivelul de trai, pentru a-şi realiza o viaţă fericită. Noua Gospodărie Agricolă Colectivă are un patrimoniu de 192 ha. pământ ,arabilde cea mai bună calitate, 40 boi, 5 cai, 20.. vaci, 2 bivoli, 41 căruţe. 41 Muguri, 29 grape. 5 semănători de păioase, 11 tăvăluguri, 18 tpluguri de prăşit şi 2 trioare. După amiază, s-a ţinut la sediul Gospodăriei un meeting în cadrul căruia d. Varga Ştefan, secretarul Comitetului Judeţean Bihor şi Laiceac Iuinu, din partea centrului mecanic S.M.T. au încredinţat pe membrii Gospodăriei, că vor primi tot ajutorul necesar pentru buna desfășurare a muncilor agricole. Sărbătoarea constituirii Gospodăriei Agricole Colective din CRONICA SPORTORLOR LUPTE: REÜ-CEHOSLOVACIA 5-3 t n. public numeros » :v; su P'uuînicS rtlmD.c.aţii ţii. Su.I.i tiiuU'sli l;t malchul internaţional de lupt• dintre reprezentativele Republicii Populare yt Republice! cehostovace. Echipa noaxtrS. bine prerauiri tehniceste si in 'ini restul! Ei o voinţa motmrâta de a învinge, si-n întrecut adversara prin S victorii contra 3. lati acum si rezultatoir te,!”’ee care au coneflilit rea de-a. treia victorie consecutivă pe care ciclu i de lupte a Republice! Populare Române r cucerit-o asupra echipei Republice! cehoslovace: CATEGORIA MUNSCA: Târziu T. (R.P.R.) inv:nte la puncte pe F. Krenovetc r l CevUov.lla); CATEGORIA COCOȘ: Toszer (R. t •». ni.) dispune la puncte pe Pisa iCehoslovacia); CATEGORIA PANA: Kurz (Cehoslovacia) învinse la puncte pe Popescu Ion (R.P.R.); CATEGORIA VOARA: Cuc I). (R. P. R.) depr .c ia puncte pe Odihne: )Cec' stox'e.cia); CATEGORIA SCMÎMIJLOCXEt Se!ka (Ct'-.oslov .r !.:) «l-'SAunc la puncte tic N. Popovici iii ” : CATEGORIA X’Ml.rtiTKiT.azăr Botor (U.P.R.) C... ; pi'iu neprezentarea adversarului; CATEGORIA SWHGII EA: Forr! Ovidiu (R.P.R.) învinge la puncte pe Hera (Cehoslovaci:»). CATEGORIA CREA: Rutisefta T. (Cehoslove.rial dispune. Ia pvce de Coco, Tr. ( (..P.R.). Campionatul Popular de Cross ţie Ski CNbing»imatul popular de cross pe ski care a angrenat în desf.^urarea sa câteva zeci de mii de tineri şi tinereştfi pe întreg cuprinsul ţări! a Inat sfârşit Duminică, la Poiana Braşov, când s'au desfăşurat concursurile finale. Cu această ocazie au luat cuvântul d. ch. Vidraşcu, preşedintele Stetului pentru Cultura Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de miniştri şi d. Anton Moisescu, vicepreşedinte al comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport. Iată remitătele înregistrate: CATEGORIA ITI băieţi (131 concurenţi): 1. Pascu Ion (Năsăud) .‘K4SM. Cent N. (Prahova 23^07”; 3. Făgădău Dura, (Timiş) 24*24”. CATEGORIA IV FETE • (21 concurenţi). 1. strebdl.v bol.Tnila (lt. Mare) 17'20‘*; 2. Cot’nina (Cluj) 3. Simîon I.Um. (Tind?) CATEGORIA V băieţi (12 concurenţi): 1. iUicaru Mircea (Braşov) 27*22”; 2. Popa I. (Ilfov) ::T; :î. Teodor Emil (Mare?) 31’12'\ ..CATEQOEiA VI I’T’Ti: (39 concurenţi). 1. Vass Evațchu) 23’12*?; ;2. Cuciîîcsqu. F. (Ilfov) 23'56”; 3. ScliXf fiarta. (Sibiu) 2.P58'\ După împărţirea premiilor o avut i'ec o proba de săriţii vi. S'«u înregistrat, urmăitoarele rezi inic: Crăciun (OSCA) 41 , m.: Duebru . Martie Ştefănescu campion raţional de ciclo-cross Duminică 28 Februarie, s’a disputat Campionatul R.P.Ri de ciclo-cross pe amil 16’60. • Plecarea s'a dat de Pe velodromul din Sotsenita Ştefan cel Mare, unde a avut loc şi sosirea. Anul acesta campionatul a prilejuit o luptă drtrză între 8 alergători de forţe egale. Titlul de campion a revenit alergătorului Martie ştefănescu (Metalul) care într-o excelentă condiţie fizică a câştigat asupra lui Dotxen (Dinamo) şi Nae Chicomban (Braşov). Rezultate tehnice : 1. Martie Ştefănescu (Metalul) campion 48'42"; 2. Doncu (Dinămo) 49’45”; 3. Chicomban N. (Brașov) 48'4.y’4/10 ; 4 Voinescu (Dinamo) 49T1”; 5. »Sandl*« C. (C.S.C.A.) 49‘11”2/10; 6. Pantazescu D. (C.S.C.A.) 49T5” ; 7. Gociman T. (C.S.C.A.) 49’18'3 io; 8. Sei’osn s. (Dinamo) 4^25”; . CU G. (U.S.P.T.T.) 49’;13”2/10; 10. Drăstinescu V. (Dinamo) K28”; 1. NorhacHan E. (C.S.C.A.) 51’43” ; 12. Sebe S. (Dinamo) 51’ 49"; 13. Lirida D. (Textila) 52*26”; 14. Robert St. (Dinamo) 52*34”. Clasamentul campionatului r.p.r. ■ de ciCiOcrobS (echipe) : 1. Dinamo (Doncu, Voinescu, Șerban) 2h.27'21’’. 2. C.S.C.A. (Fandru, Pantazescu, Gocîman) 2h.27’4n”. 3. Dinamo II (Robert, Liriti®,’ Drăgănescu) 1‘h.36’2o.4. Cursele de ciclocross pentru începători biciclete oraş şi semicurse s'au soldat cu următoarele rezultate : Dncepători biciclete semicurse : 1. Ioniţă Constantin (Textila); 2. Din Margo (Textila); 3. Anica D. (C. S. C. A.). începători biciclete oraș : 1. Renaud V. (U.S.P.T.T.); 2. Gheorghiu g. (U.S.P.T.T.); 3. Molder C. (Constructorul). (Agerpres). POIANA BRAȘOV, 27 (Agerpres) prin telefon. . . . . Duminică 26 Februarie, in prezenţa utui numeros public, s’au disputat la Poiana Braşov finalele Campionatului Popular de Cross, pe sity. Rezultatele relac volley şi basket Duminică 26 Februarie s'a disputat în sala C.F.R. Giuleşti matchurile de volleyşi basket pentru Campionatul de Sală. Iată rezultatele tehnice obţinute : Volley (categoria I-a femenin) ; C.S.U. — Fadki' i-O. U.S.P.T.I. — Banca R.P.R. 2—1; (categoria I I-a masculin) Godeanu — Jpanca II.P.R. 2—0. - Basket (categoria I.-a masculin) ; U.S.p.T.T. — Dinamo 58—45(2F—1 M); C.S.U. — C.F.R. 72—54 (33—25). (Ageri pres). '■' WHBWBI UN PREŢIOS ÎNDREPTAR IN LUPTA PENTRU PLAN (Urmare dsn pagisss I-a) pe care nu sa putut cunoaşte orânduirea capitalistă, vom putea câştiga bătălia pe care o dăm împotrivasărăciei şi mizeriei, bătălia pentru viitorul nostru fericit. Dar, pentru ridicarea productivităţii muncii, este necesară ridicarea necontenită a calificării profesionale a oamenior muncii, este necesară stabilirea unor norme de lucru calculate în mod ştiinţific şi nu la întâmplare, ci potrivit randamentului real pe care- l poate da im muncitor mijlociu. Este, în sfârşit, necesar un sstem de retribuţie care să asigure cointeresarea la maxim t remm a muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor în mărirea cantitativă şi calitativă a producţiei. Sistemul de salarizare după cantitatea şi calitatea muncii, introdus anul trecut, răspunde acestor cerinţe. El leagă interesele individuale de cele colective, prin faptul că, pe de o parte, muncind pentru mărirea producţiei, muncitorul respectiv munceşte pentru ridicarea nivelului material şi cultural al întregului popor muncitor din care face parte şi el, iar pe de altă parte, muncind pentru mărirea produc’iei, el îşi măreşte câştigul său personal. Dar, pentru a-Şi asigura un venit mai mare, pentru a trece dintr’o clasă de salarizare “n alta, superioară, eâte nevoie ! ”e muncitorul să-şi ridice calificarea profesională. Ridicarea calificării profesionale nu este astăzi la noi legată de greutăţi denetrecut cum erau sub regimul burghezo - moşieresc. In fiecare fabrică, „uzină, etc., există numeroase şcoli de calificare de toate gradele, cu un personal didactic bine pregătit, având la dispoziţie clădiri adecvate, material didactic, cărţi şi rechizite. Planul de Stat pe anul acesta prevede că uin număr de 115.000 muncitori vor urma în cursul acestui an cursurile diferitelor şcoli de calificare. După un an de zile de aplicare a noului sistem de salarizare, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, şi Consiliul de Miniştri au dat o hotărîre, în care analizează succesele care s’au realizat pe linia aplicării acestui sistem de salarizare, precum şi lipsurile inerente începutului. Hotărârea spune: „Din experienţa unui an de aplicare a noului sistem de salarizare. bazat pe principiul socialist al repartiției după muncă, sistem introdus la 1 Februarie 1941), s’a constatat că sistemul este just și a dat rezultate bune". Hotărârea arată că principiul care stă la liza sistemului socialist de salarizare este str■ milsi'Ca filterestlnl mitivatorii lor de. a mări productivi taten I muncii şi de n-s! ridica califi - I curer» profesională. Diferenţa de salarii dintre muncitorii care fac eforturi pentru îmbunătăţi'ea cantitaj tivi si calitativă a producţiei t.]or, dintre imintcitorile necalifi. I câţi şi cei calificaţi, dintre aceilaşi maiştri, tehnicieni şi ingineri, creează un stimulent puterniv de ridicarea nivelului profesional, de a învăţa, de a urma şcoli din ce în ce mai înalte. Hotărârea pune un accent deosebit pe stimularea mneş- I trilor şi, tebufeienilor. ..Este necesar — arată tÎntărirea — :mor.".! de sr'larlairre a ursistrilor și tehnicienilor să fie rn : r.t*Tr.tr?eirf care să îndrepte sure • aceste . fnacţiuni elementele j ceîe mai capnbUe Mn r -tdu• riTe muncitorilor calificaţi j Nivelarea salariilor duce la jr,prirea în mod indirect a efortului pentru mărirea producţiei şi ridicarea calificării. Pe zi, altă Trime, nivelarea sclavilor duce la umflarea artificială a preţului de cost al produselor şi a preţului de vânzare, ceea ce are ca rezultat scăderea puterii de cumpărare a salariului. Deci, nivelareasalariului este în dauna ridicării niveului de trai al maselor muncitoarei Pentru a se aplica cât mai bine în practică sistema socialist al retribuţiei după cali■ tatea şi cantitatea muncii, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Consiliul de Miniştri ai luat o serie de importante hotărâri, care vor contribui la creşterea productivităţii munci. 1. îmbunătăţirea nivelului de trai al poporului nostru muncitor. Astfel, până la data de 1 iulie 1950, se va trece la normarea întregului personal pe baza sarcinilor ce revin fiecărei întreprinderi în parte în cadrul Planului de Stat pe 1950. Se vor crea cadre de normatori din rândurile muncitorilor cu un înalt nivel profesional Hotărârea arată că se vor da în viitor o şi mai mare atenţie pregătirii cadrelor de muncitori calificaţi, pentru a se putea face faţă nevoilor crescânde ale industriei noastre, se vor lua măsuri de a se da o estindere, cât mai mare seriilor de calificare de toate gradele. Numeroase sunt punctele Hotărârii cuprinzând mantii pentru obţinerea unei crester’ tot mai mari productivitătii muncii si a nivelului de ttai al massei muncitoare. Se prevede introducerea de r »pară largă a indicilor tehnico- economici, luarea de masuri ■ pentru o întrebuinţare c5t r.lai ! folositoare a fondului d rcefor rial, redneprep preţului de cost prin realizarea de ecotfo■ mii de materiale reducere- re- I buturilor şi lichidarea dexcii- J riîor, urmăriren îrdeamonie j a creşterii productivităţii mun- I cii, crearea unui sistem fui’'1 Ide premiere, de comun .nord I cu Confederaţia Gebrrl'ă -' a Muncii. I Toate aceste prevederi .Ie I Hotărîri* urmăresc creare» celor mai bune condi fiuni pc-ir,, îndeplinirea și donărircr: PTmnuluî de Stat pe. 1959, cee»e« va permite trecerea la prim m i nistru plan cincin »! Punctul 10 al Hotărâri’ spune: ,,Grija pentru ridicarea continuă a nivelulOri materia' și cult’ural al oamenilor muncii trebue să constitue o preocupare permanentă :a administraţiilor întreprinderilor şi instituţiilor, în colaborare m sindicatele”. Hotărîren dă ea sarcină Mijnisterului Construcţiilor e ri»oj rărea de tipuri ne locui-s c j muncitoreşti pentru fiecare re- I jjipne a ţării, locuinţe care să poată fi construite cu forţe de muncă locale si din materiale rubricate din resurse ITr.ric. i Deasemenea, de prevăd I- cn■ tje ntreagă de măsuri. (■:»••". I tcato, ai: ea : ■ ■.» ci-curca condiţiilor pentru ridici».zen bivolului material ţi cR'ttrri al poporului nostru hitturitori. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoiresc Român şi a Consiliului de Miniştri dovedeşte, odată mai mul interesul pe care "Partidul Muncitoresc Român şi Gu-ornul ţării îl jmartă pentru fărt- rirea unui trai fericit poporului nostru muncitor. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului MuneHe-ecc Român şi a’Consiliului d»» Miniştri asupra măsuri'cr re »■■!»burse luate pentru cref'—a modîictivftăţii muncii şi 'îfr,»unătăţirea condiţiilor de (rai a •'unciterilor, tehnicienilor si !ftminţionarilor, constitue o puternică urmă dată de Partid şi Guvern poporului -norim m»n: ritor, în lunti pentru îmnlf-»rea şi detrăşirea PlanulTti fb Stat ne 1950. în Ivit- -en'ru xueeccu» fortrncr parii din în- I treaga lume. AUREL BALFA Consiliul General de Condîîcere ARLUS anunţă în cadrul fiefului ,,Folosirea experienţei 5. ivieţi ce. asigură victoria socialuiui în R.P.R.’’, conferinţa d-lui Ivstantbi Prisnea, r ministrul uT-iunii şi Industriei Lemnului. C u subiectul: ,,Mişcarea pentru o c ' - ’perioară în industria sovietică Conferinţa va avea loc joi, 23 Februare, ora 18 la Casa de Cultură a Filialei ARLUS-Bucureşti din Calea Victoriei 42 (Pasajul Comedia)._______________________________________. LOTERIA DE STAÎI comunică: 1 La tragerea Loto-ului1 Săp- tămânal din 27 Februarie a. c. au ieșit iîin urr.â uvj g mătoarele 10 numere câ$-fj tigătoare : ______ § IiirrâîTirr^ i prima categorie \!Tn£rir\'7ZTm\ a doua categorie Toate aceste 10 numere 39, 21, S7, 84, 37, 4, 73, S6, 5S, 60 a treia categorie I ^ jiltsiitulul ii ■, liiliili» Culturri'" ri ,S .. iTiaii .mini!.: I ,.» i.â . «■ i muzici::;u:îi;i ial!. .. l \ -j'.aiațpa Y»':*a;u;- i,care va .u . c.i a.xt'.v.i, .. . :i. !■'• I if. orele 19, mii ! : i’ll Bi'lii" ' ii las'.i.lll'iliui. rii! !. Linia 11 r 2b. • aiaS":. . .'ii.-- aazr---! Cumpărați iozii I Inie riii petrii: I T;'e.zte;sa ero ioc | 3 -MÂÎt7!E. I ©roîo 18. îr nah. Teatru-3 lui Savoy | ■ b.SM’SMZZS »aeitWI :«• li is Kill: : • f.»i a Duminică 27 Ffebr a.’ i?.' ă aviift loc» deschiderea Adunării' urt D f-'î.c biseHces'.i, care sa diîsi-hîs' pih cetirea Decretubii PrC »idH'rîuî'Ji K.PR. și cuvânt i»J r. P. S. ire f.'Ve’n Justinian. -’Aj Adunarea a re/.nlvn» n sei:Wă».'..J importante • probleme bisb-:-/».' ca: arendarea d»n • r«u n • A' eparhii, contopirea sRtoirityvi ' SVcevei cu Mitropolii: .Aloldov!» .r 1 a Episcopiei TomAUin « n■■ ep .r,V». a Dunarii de Jos Premiul s.a. -.ridicat la sumaoe lei 8.992.080.