Universul, martie 1950 (Anul 67, nr. 48-74)

1950-03-01 / nr. 48

PENTRU PACE lin articol al scriitorului Ilya Ehren­burg publicat in PRAVDA Moscova, 27 (Agerpres).— TASS transmite: PRAVDA publică un articol al scriitorului sovietic Ilya Ehren­­burg, intitulat „Pentru pace“. In­­torcâiulu-şi privirile spre trecutul apropiat, spre sfârşitul celui tie al doilea război mondial, Ehrenburg pune întrebarea: „Cine ar fi putut crede atunci că nu va trece un an şi lupii fascişti, noii pretendenţi la dominaţia mondială, vor ieuşi la­­lu­mina zilei? Cine şi-ar fi putut în­chipui atunci ea nu va trece un an şi ziarele din statele care au­­Supravieţuit mimai datorită erois­mului soldaţilor de la Stalingrad, se* * 3 4 * 6 7 * 9 * 1 * * 3 4 5 6 7 * 9 * 1 * 1 vor face­ ecoul calomniilor lui Goebbels şî vor defăima1 pe salva­torii lor? Cine ar fi putu­t crede că nu va­­­trece un an şi sceleraţii care nu au avut încă timpul să-şi so­cotească profiturile de pe urma groaznicului război, vor începe să viseze noi profituri şi un nou răz­boi ?“ In continuare, Ehrenburg con­stată că în ciuda isteriei războiu­lui aţâţată cu zel de presa reacţio­nară şi reprezentanţii cercurilor conducătoare din Statele Unite, în decursul anilor de după război — începând cu 1946 — războiul nu a izbucnit nici în­ 1946, nici în 1947, nici in 1948 sau 1949, subliniind că planurile yankeilor demenţi au fost spulberate de­ popoarele iubitoare de pace, in frunte cu Uniunea So­vietică. Poporul sovietic, scrie Ehrenburg, şi-a afirifiat în nenumărate rân­duri dorinţa de a trăi în pace cu toate popoarele; poporul sovietic a amintit d­e sânge rece celor care ameninţă cu bombe că el, poporul sovietic, nu este nicidecum lipsit de apărare­, poporul sovietic a reu­şit sa grupeze în jurul său, pentru apărarea păcii, popoarele din Eu­ropa şi Asia. ■ Astăzi, orice american, oricât fie ignorant,­, îşi dă seama că Uniunea Sovietică este o mare putere. Dacă membrii demenţi ai Congresului nu au reuşit în răstimp de patru ani să treacă de la vorbăria despre răz­boi la războiul însuşi, aceasta re I difereşte pur şi simplu faptului că I ei nu pot să o facă, planurile lor­­ de mobilizare au fost elaborate­­ până în cele mai mici amănunte dar ei lui dispun de soldaţi pe care să poată îndrăzni *să-i mobilizeze. Istoria Armericii de după război, scrie Ehrenburg, dovedeşte talen­tul deosebit pe care-l au anumiţi americani de a imita orbeşte, ci repetă cuvânt cu cuvânt monolo­­­gurile demente ale fasciştilor ger­mani. Peroraţiile lor despre „supe­rioritatea modului de viaţă ameri­can“ nu sunt altceva decât reac­tualizarea cărţilor lui Hitler, Goeb­bels şi Rosenberg. Răsfoind­ miile de ziare america­ne se pot găsi pasaje comice prin care se­­ridică in slavă isprăvile banditeşti ale „supraomului“, deşi „supraomul“ era idealul comandan­ţilor SS. Yankeii răsboinici nu-l co­piază numai pe Hitler din zilele sale de glorie, ci şi pe Hitler din zi­lele de declin. Dornici să-şi încu­rajeze compatrioţii şi să înspăi­mânte lumea, ei ridică neîncetat osanale feluritelor metode noi de exterminare. Exact acelaş lucru îl preocupa pe Hitler cu puţin îna­inte d­e a recurge la şoricioabcă. Patru ani în şir americanii au ameninţat cu bomba atomică. Iar acum,­ când această ameninţare nu mai sperie pe nimeni, ei pălăvră­gesc gălăgios despre o nouă „su­­per-borm­bă“. Bombele şi „super-bombele“, scrie Ehrenberg, nu sunt decât un instrurm­erit­­de şantaj: imperialiştii americani socotesc că noi, oamenii sovietici, avem nervii slabi. Eu nu voi afirma că nu avem nervi. Sun­tem destul de sensibili. Noi am trecut prin multe în timpul răz­boiului, dar zadarnic îşi inchipue ei că vom ridica mâinile la auzul celor câteva maxime ale domnului Truman făcute la obişnuitele con­ferinţe de presă. Noi am auzit şi alte lucruri: încă şi astăzi ne mai răsună in urechi uruitul mortiere­­lor şi tancurilor şi şueratul bom­belor. Nici atunci nu ne-am pier­dut firea şi nu noi am ridicat mâi­nile, ci acei care in nerozia lor socoteau că ne­ vor speria. Aţâţfitorii la război ameninţă cu războiul, scrie Ehrenburg. Dar pentru război este nevoe ce soldaţi şi ei dispun de foarte puţini,o­ir, cei pe care-i au, nu se inspiră în­credere, deoarece astăzi nu există niciun singur popor care să vrea războiul. Poporul american, ca şi popoarele din întreaga lume, nu vrea răz­boiul. Poporul american, ca toate cele­lalte popoare din lume, ştie că po­porul sovietic urăşte războiul. Noi vrem să trăim în pace cu toate popoarele şi vom afirma din nou această voinţă în ziua alegerilor, vom da voturile noastre pentru pace. Noi ştim nu numai pentru ce votăm, ştim şi pentru cine votăm, ştim că printre deputaţii noştri nu se află nici acţionari ai uzinelor de oţel, setos­ de profituri, nici afa­cerişti, financiari şi colonialişti, pentru care războiul înseamnă în primul rând o sursă de venituri Noi ştim că cei pe care-i alegem vor apăra cu adevărat cauza păcii. Noi ştim că avem foarte mulţi prieteni şi că, dând voturile noas­tre pentru pace, votăm pentru fră­ţia între popoare şi pentru ferici­rea tuturor oamenilor muncii din întreaga lume. TIT illTOATE ATENEELE POPULARE mu n a min» t t­a vin­cin i ala AU FOST ORGANIZATE ŞEZĂTORI FESTIVE ÎNCHINATE LUPTEI PENTRU PACE Mii de oameni ai muncii şi-au manifestat hotărârea de a lupta pentru apărarea păcii Duminică după amiaza,. AteneeUi PopuUre jiin Capitală, au cunoscut o aNninjs deosebită. Serătorile din acea­stă Duminică, închinate luptei pentru pace, au fost­­urm­ărite de mii de oameni ai fr­uncii, care şi-au manifestat hotărir­ea de a lup­ta pentru pace. La Ateneul Popular „Ion Păun- Pincio" ,cZ^foarea ,era anunţată la ora 6. Încă cu­­o oră mai devreme cetăţenii din cartier, lucrători şi funcţionari, gospodine, veniseră să ocupe cele 500­ de­ locuri ale Ate­­nardul. După conferinţa , prof. Porunies­­cu Vladimir, a­­urmat un program artistic executat de echipa­ artisti­că a Ateneului. Poezia „Noi nu vrem război“, recit.vicaeul Pie­r.« Ortua »--Marietta cu atâta hotărîre de luptă pentru pace, cu atâta ură împotriva a­­celora ce uneltesc un nou măcel,­­a stârnit un Val 'de ,puternice a­­plauze. Versurile:­ „Pernei, pentru mame­le din toată ,­lumea, pentru viitorul copiilor, pentru viaţă, să luptăm pentru pace“, urmate de corul „Noi nem pace, nu război”, au întărit şi mai mult­ în inima fiecă­ruia din cei prezenți voinţa de a lupta pentru apărarea păcii. Fiecare a înţeles că ţelul pentru care Înotă astăzi, apărarea păcii, este ţelul sutelor de milioane de oameni simpli din lumea­ întreagă. Cântecele și­ dansurile populare românești, au complectat progra­mul artistic.­­ La Ateneul Popular „Ana Cepar“­­-din -Calcar ’A fostfor?a!*tterbit'-prof.*­­Mitrescu Maria. Programul artistic a fost execu­tat de echipa Ateneului .,Dim­en Gol­­ scu­“, cuprinzând coruri, reci­tări, jocuri naţionale, precum şi sce­neta „Deschideţi ferestrele“. Publicul a urmărit cu interes deosebit şezătoarea, răsplătind echi­pele artistice cu aplauze. Ateneul „Mihail Sadoveanu“ din şoseaua Măgurele, era­­gătit de sărbătoare. Muncitorii din cartier, veniţi cu familiile lor, au ascultat cu aten­ţie conferinţa d-lui­­ lit.­ Radu­. Echipa „Dobrogean­u Gherea” a prezentat un­ bogat program artis­tic,­­închinat , luptei pentru pace. Şi la celelalte Atenee Populare din Capitală au fost organizate­­şezătoori’ * îesrive d­ich­inale luptei pentru apărarea păcii. (Agerpres). „Prietenia şi alianţa dintre Uniunea Sovietică şi Republica Populară Chineză—o puternică forţă morală şi materială in apărarea păcii“ Conferinţa d-lui C. Pârvulescu, membru al C.C. al P.M.R. •Sub auspiciile Consiliului General de Conducere- ARI­US, d. C. Pâr­­vulescu, membru al C.C. al P.M.R., a ţinut o conferinţă Sâmbătă după amiază la Casa Prieteniei Româno­, Sovietice, intitulată: „Prietenia. ş£ alianţa dintre Uniunea Sovietică şi Republica Populară Chineză — o puternică forţă morală şi materia­lă în apărarea păcii“. După ce a subliniat importanţa In viaţa internaţională a semnării tratatului de prietenie,, alianţă şi asistenţă vr rituală dintre UR­SS şi Republica Populară Chineză, pre­cum,­ şi încheierea­­ acordurilor so­­vieto-chineze, d. C Pârvuiescu a arătat.­ ..imfiortanţateşi la nsem­ătatea acestor documente care marchează, o nouă eră în desvoltarea şi in- MrîtT.i prieteniei dirijr o popoarele Uniunii Sovietice şi n­ipCri-l chinez, o nouă etapă în politica internaţio­nală. După ce a relevat Spiritul de co­laborare şi ajutorul frăţesc de care e animat tratatul­ sovieto-chinez, conferenţiarul a trecut în revistă schimbările adânci care au­ inter­venit după 19­15 în­­ Extremul O­­rient, şi care se oglindesc în con­ţinutul acestor documente. D. C. Pârvuiescu.. a subliniat în confiliu.ur­ că "tratatul de prietenie, rdian­ă şi ..­asistenţă mutuală preve­de dezvoltarea și întărirea prin t­oale mijloacele, a legăturilor apo­lton­­­e şl culturale dintre tJniu­nea­ Sovietică și­­ Republica. PtipiE­­lai a Chinez,ă.' In ceeace privește a­­eoralurile Încheiate între cele două' 11 :­«-Jti; t tod.fjf ca­re . articol- esta o -n­'ărnicie* a Ilolăririi cu­ adevărat ajuta poporul chinez în opera de refacere şi desvoltare a economiei ţării, ruinată de ocupaţia japoneză, de jaful imperialiştilor englezi şi americani şi de operaţiile militare îndelungate. Alianţa şi prietenia popoarelor sovietice şi chineze sunt un aport însemnat în lupta pentru apărarea păcii. Două dintre popoarele cele mai mari ale­­lumii, numărând peste 700 n-milioane­.. suflete, îşi întind mâna, frăţeşte întărind frontul, de luptă antiimperialist. Acordurile dintre U.R.S.S. şi R. P. Chineză vor fi un îndemn pen­tru popoarele din colonii de a lup­ta cu şi mai multă hotărîre pentru libertatea lor. Poporul chinez — a spus vor­bitorul în încheiere — care sa scuturat de lanţurile robiei mile­nare, devine, alături de Uniunea Sovietică şi de ţările de democraţie­­populară, un factor activ in lupta pentru apărarea păcii și construi­­rea socialismului._______________ it V­i­l­­a popor­ului" Sovietic dp.­. ENTUZIASTE ADUNĂRI IN CAPITALĂ PENTRU ALEGEREA PE SECTOARE­ A COMITETELOR DE LUPTĂ PENTRU PACE Din cele mai îndepărtate cătu­ne şi până în Capitala ţării, miş­carea pentru pace cuprinde masse din ce în ce mai largi de oameni ai muncii. „Noi luptăm pentru pace şi pa­cea va învinge“ , a spus d. Gh. Stere, preşedinttele­ Curţii Supre­me a R. P. R. la adunarea care a avut loc la Palatul Justiţiei pen­tru­­ alegerea Comitetului de luptă pentru pace. „Sute ,ţ,d­e milioane de oameni ai muncii din lumea în­treagă luptă pentru pace. Pace vor toţi cei cari au cunoscut groză­viile războiului, pace vor şi copiii, pace vor toţi cei ce muncesc pen­tru as-şi, făuri­ un viitor luminos, şi fericit”. „Mî-aht pierdut în război, o­ parte­­ din trupul meu — a spus aseso­rul popular Sotir Savin, invalid de război. Războiul înseamnă dis­trugere, ruină, moarte“. „Ştiu bine că pacea va învinge — a spus d-na Ana Popovici, a­­se­soare populară — deoarece in fruntea luptei pentru pace se gă­seşte invincibila Uniune Sovietică, Patria Socialismului victorios, con­dusă de marele Stalin“. In aplauzele entuziste ale celor prezenţi, a fost ales apoi Comite­tul de luptă pentru pace. In Capitală, după alegerile de delegați în Comitetele de luptă pentru pace, pe întreprinderi, car­tiere, s’a trecut ,și la alegerile de Comitete pe Sectoare. " -¥■ Chemare către toţi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din Industria Chimică Tovarăşi. Noi, muncitorii tehnicienii, ingi­nerii şi funcţionarii uzinei chimice „Nit­ramolit­a“ Făgăraş, sub îndru­maţi* . Partidă lui am îndeplinit, cu ■uicieş sarcinile ce­ ne reveneau ditf. Planul de Stat pe anul 1949. Decernarea „Drapelului Roşu“ a­nsţinie pentru noi un nou în­demn la muncă pentru obţinerea de noi­­ realizări în îndeplinirea şi de­păşirea sarcinilor ce ne revin din Pianul de­ Stat pe primul, semestru al anului 1950, contribuind prin a­­ceas­ta... la­ întărirea Patriei noastre la întărirea frontal­­ui păcii, condus de Uniunea Sovietică. : Conştienţi că fiecare singes al nostru reprezintă o lovitura dată a'ârătorîlor, la un nou război, ne luăm următoarele angajamente pe prî'tVnl . semestru al , Planului Stat 1950: 1. Să .’depăşim valoric .-planul de de producţie eu 815'/n pe tutei...a fa­bricin ■ - ' ;• 2? Să mărim g|-n;!ti-'Vi'rtea mnfiricîr pe prinţul 'semestru, eu 8,5“/«; 3. Să îmbunătăţim calitatea pro­duselor noastre, în aşa măsură ca toate produsele să corespundă sta«­surilor şi caetului de sarcini şi pe sortiicientele cerute; 4. Să­ reducem preţul de cost pe semestrul I cu 7,3Vu faţă de pre­ţul de cost mediu al anului 1949; 5. Sa introducem indici tehnico­­economici la secţiile principale ; 6. Să rezlizăm o producție fără rebuturi; 7. Să facem economii la combus­tibil reducând consumul specific cu 3 ,5. .................. 8- Să introducem evidenţa ope­rativă zilnică , a elementelor preţu­lui de cost la toate produsele până la 1 Mai 1950; 9. Să sprijnim conducerea între­prinderii pentru realizarea planului şcolar de calificare a muncitorilor; • 10. Să înlăt­urăm­ absenţele ne­­m­’livate ; 11. Să sprijinim conducerea în­­teprinderii spre a termină până la Sfârşitul semestrului I crt’şiţ şi căminul de zi, de a începe­­cons­trucţia clubului muncitoresc, pre­cum şi amenajarea unui post de salvare. Pe baza acestor angajamente, chemăm la întrecere socialistă pentm­ primul semestru al anului 1950, pe toţi muncitorii, tehntere­­­mii, inginerii şi funcţionarii din Industria Chimică. Prin desvoltarea întrecerii socialiste suntem convin­şi că vom aduce o contribuţie în­semnată la realizarea Planului de Stat pe 1959, întărind astfel Re­publica noastră Populară, luptătoa­re activa în frontul păcii condus de Marea Ţară a Socialismului vic­torios, Uniunea Sovietica. Sub conducerea Partidului Mun­citoresc Român, înainte pentru în­deplinirea şi depăşirea Planului de Stat pe anul 1950 ! Trăiască Confederaţia Generală a Muncii! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, conducătorul şi organiza­torul victoriilor noastre! Trăiască marele conducător şi învăţător al oamenilor muncii de pretutindeni, Iosif Vi­ssarionovici Stalin ! universul. 8rai R-lViKW­.V­.’!,,?-i88SK!!!! Academia R. P. ÎL va comemora astăzi pe Giordano Bruno şi pictorul Ion Andreescu Marţi, 28 Februarie, Acade­­mia Republicii Populare Ro­mâne va ţine şedinţă publică consacrată comemorării lui Giordano Bruno şi pictorului Ion Andreescu. Acad. prof. Gr. Moisil rosti cuvântarea comemorativă: „Giordano Bruno,"la împlinirea a 350 de ani dela arderea sa pe rug". Acad. prof. G. Oprescu va face comunicarea . ..Ion And­re­escu, cu ocazia comemiotrării unui secol dela nașterea sa”. va PELERINAJ LA MORMINTELE EROILOR CLASEI MUNCITOARE UCIŞI LA 24 FEBRUARIE 1945 Numeroase delegaţii de mun­citori au făcut în cursul după amiezii de Sâmbătă un pelerinaj la Cimitirul Belu, la mormintele eroilor clasei muncitoare, ucişi la 24 Februarie de gloanţele că­lăului Rădescu. Au depus coroane : Federaţia Naţională a foştilor deţinuţi şi internaţi politici antifascişti, Or­ganizaţia U. T. M. Bucureşti, Sin­dicatul I. G. S. Textila şi I. C. S. Bucureşti, Sindicatul Construc­tori, Sindicatul Pielari, Sindica­tul salariaţilor din magazine şi birouri, muncitorii dela fabrica „Tăbăcăria Naţională” şi dela alte Întreprinderi. (Agerpres). Festivitatea decernării „Drapelul® Roşu“ Atelierelor de Arte Grafice No. 1 Duminică dimineaţa ,­ avut loc, în sala cinematografului „Dacia“, festivitatea decernării „Capelului Roşu” Atelierelor Grafice Nr. 1. Au fo­st fost de ţaţă d-nii: Menii, membru al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Radu Mănescu, consilier ministerial la Ministerul Artelor, Alex. Mentesen, ■ Preşedin­tele Uniunii Sindicatelor de sala­riaţi din Presă şi Arte Grafice, I. Popescu-Puţuri, vicepreşedintele U­­niunii, directorul Agenţiei­ Române de Presă „Agerpres”,­­r. Podoleanu, director al Editurii P.M.R., pre­cum şi delegaţi ai sindicatelor de Arte Grafice din Capitală. Preşedintele Uniunii, Alex. Ni­­culescu, lu­ând cuvântul, a făcut o expunere asupra rezultatelor între­cerii socialiste în sectorul artelor grafice pe semestrul II al anului 1949. D. Dinu Dumitru, preşedintele­­Sindicatului salariaţilor Atelierelor de Arte Grafice No. 1, a dat citi­re chemării la întrecere adresată de muncitorii, tehnicien­ii şi func­ţionarii Atelierelor de Arte Gra­fice No. 1, tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din Industria de arte grafice din R.P.R. O delegaţie a muncitorilor de la Atelierele „Scrisul Liber“ a Înmâ­nat apoi „Drapelul Roşu“, unei de­legaţii a muncitorilor de la Atelierele din Arte Grafice No. 1. Au vorbit cu acest prilej, Suciu Victor, m­eşedinele sindicatului­­ „Scrisul Liber" şi­­Livaditi Cornel, directorul] Atelierelor de Arte Gra­fice No. 1. D. Radu Mănescu, consilier mi­nisterial la Ministerul Artelor,­lu­ând cuvântul, a arătat că victocria muncitorilor de la Atelierele Grafice No. 1 se datoreşte unei bune or­ganizări a muncii şi a întrecerilor socialiste. După ce a relevat, sar­cinile mari, care stau în faţa, mun­citorilor din industria grafică pen­tru îndeplinirea şi depăşirea Pla­nului de Stat pe anul 1950, vorbi­torul a subliniat că­ una din condi­ţiile care­ va face posibilă ,îndepli­nirea cu succes a­ acestor sarcini, este­ folo­sirea, din plin, a­­experien­ţe sovietice. In încheere, a vorbit d. T. Nicu­la, care, după­­ce a trecut în revistă succesele obţinute de­­oamenii mun­cii din ţara noastră îrn primul an de economie planificată, a subliniat că luptând pentru o cât mai temeinică organizare a întrecerii socialiste, muncitorii din Arte Grafice vor con­tribui din plin la lupta pentru apă­­rarea păcii. 1. Cum a decurs sy­mposionul literar asupra romanului „Vântul nu se stârneşte din senin“ Editur­a de sfat a organizat Duminică dimineaţa, la Teatrul Naţional Sf. Sava (sala Tinere­tului) un symposion literar asu­pra romanului : „Vântul nu se stârneşte din senin” de serriito­­rul de limbă maghiară István Asztalos.­­*­­Şedinţa a fost prezidată de Al. Sahighian, secretar al Uni­unii Scriitorilor din R. P. R. Scriitorul Ioanichie Olteanu, după ce a prezentat pe scriito­rul István Asztalos, a făcut o expunere asupra romanului: 1.Vântul nu se stârneşte din se­nin”. A urmat prezentarea unui fragment de roman,­­transcris, pentru scenă de Ion Urcan şi in­terpretat de actori­ ai Teatrului Naţional. In cadrul discuţiilor, numeroşi muncitori au subliniat valoarea educativă şi artistică a romanu­lui, arătând, deasemeni, lipsi­rile sale. frăpunzând,’ scriitorul István Asztalos şi-a exprimat bucuria prilejuită de faptul­­că poate sta de vorbă, la Bucureşti, cu citi­torii săi români, şi a arătat că in lucrările­­sale viitoare vor fi o­­­­glindite aspecte, din munca si lup­ta­ muncitorimii de la oraşe, pen­tru­ făurirea unei vieţi din ce in ce mai fericite. Directorul Editurii de Stat, Ion Aszódi, a relevat că romanul „Vântul pir, se stârneşte din se­nin” a apărut,, şi, la,,, ,Budapesta într’un tiraj de 1Q.OOO exemplare. Autorul cărţii are smb tipar un alt roman­ de proporţii mai largi : „Oameni deosebiţi”. Sub­liniind folosul unor astfel de în­tâlniri cu cititorii, vorbitorul a arătat că Editura de Stat va în­treprinde o acţiune mai largă în acest sens­, organizând symposi­­oane literare în uzine, şcoli, etc. (Agerpres). „DESPRE SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ“ Conferinţa prof. univ. Silviu Bruean D, prof. univ. Silviu Bruean,­­ redactor responsabil adjunct al zia­rului „Scânteia“, a ţinut Luni după amiază în sala Dalles, sub auspi­ciile Societăţii pentru Răspândirea Ştiiţei şi Culturii, o conferinţă in­titulată :.Despre situaţia internaţio­nală”. Conferenţiarul a înfăţişat lupta ascuţită între cele două tabere, în­­­ care s’a scindat lumea după cel de - al doilea război mondial — oprin­­du-se asupra­ câtorva aspecte ac­tuale ale acestei­ lupte. Tratatul sovieto-chinez constitue o mare victorie a forţelor păcii, care consolidează baza materială şi morală pe care se sprijină lupta mondială a popoarelor împotriva aţâţătorilor la război anglo-ame­­ricani. Prof. univ. Silviu Brucan a ana­lizat apoi contrastul puternic din­tre democraţia socialistă sovietică, care se exprimă prin uriaşa parti­cipare a masselor din Uniunea So­­­vietică la campania pentru alege­rea deputaţilor Sovietului Suprem, al URSS şi între jaftiica democra­ţie de tip occidental care şi-a găsit expresia în recentele alegeri din Anglia. Dacă ar fi să cităm numai faptul că din­­cei 540 milioane lo­cuitori ai imperiului britanic, mi­mai o mică părticică, adică 40 mi­lioane participă la alegerea Parla­mentului, care decide soarta­ în­tregului imperiu britanic şi încă ar fi suficient pentru a arăta ce schimonosire desgustătoare a’ Ideii de democraţie o reprezintă demo­craţia parlamentară engleză. Mo­dul cum şi-au împărţit între ele voturile, partidele laburist, conser­vator şi liberal, oglindeşte cât se poate de grăitor caracterizarea data de Lenin democraţiei burghe­ze parlamentare, în care la fiecare câţiva ani i Se oferă muncitorului şi ţăranului posibilitatea de a ale­ge care dintre reprezentanţii clase­lor exploatatoare va hotărî asupra destinelor sale. Coaliţia laburisto­­conservatoare,­ împotriva comunişti­lor exprimă teama de care sunt cuprinse clasele exploatatoare din Anglia faţă de­­ desvoltarea impla­cabilelor legi ale istoriei, care îşi vor spune cuvântul , şi şi Anglia. Conferenţiarul s’a oprit apoi a­­su­pra nouiilor ferme, de o deose­bită eficacitate, pe care le îmbracă lupta pentru pace a masselor, mun­citoare ,din apusul Europei. Refu­zul de a fabrica armament, refu­zul de a descărca armament ca şi procesul de clarificare ce-­şi face loc în sânul trupelor din Franţa, Anglia. Olanda, folosite de impe­rialişti ca pe nişte trupe de mer­cenari, arată capacitatea de para­lizare a pregătirilor de război it, capacitatea. «masselor de a sugru­ma încă din faşă pun­erea în apli­care a planurilor de război și an­­glo-americane. D. Silviu Brucan a încheiat ară­tând că în fruntea forţelor mon­diale ale păcii înaintează îrttr’un mers invincibil, marele Stat Sovie­tic, Condus de Marele I. V. Stalin. Conferința a fost urmărită cu un deosebit interes de numeroasa a­­sistență. (Agerpres). Comemorarea a 94 de ani dela moartea poetului Heinrich Heine Cu ocazia comemorării a 94 de ani dela moartea poetului Hein­rich Heine­ Sâmbătă după amia­ză dr. Emil Dorian a­­conferen­ţiat, sub auspiciile Inst­­utului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, despre „Viaţa şi opera lui Heinrich Heine”. Conferinţa a 3^’"”, loc în loca­lul bibliotecii Ins­tutului din bd. Dacia No. 28. D-rul Emil Dorian a prezentat viaţa şi opera poetului. După ce a analizat opera lui Heine, ur­mărind pas cu pas evoluţia idei­lor lui politice, conferenţiarul a explicat creaţiile în care poetul ataca viguros pe junkerii pru­saci, clericalismul şi reacţiunea conducătorilor­ germani din e­­poca sa. --------X - X-------. Recensământul fiscal a! proprietăţilor clăitite Sârrbata. 4 Martie, expiră ter­menul pentru depunerea declaraţii­lor p­­­ion recensăm­ântul fiscal al proprielăţilor clădite. Toate contractele de închiriere nevizate urmează a fi prezentate la viză, plătindu­-se totod­ată şi im­pozitul de 4% asupra chiriei, înainte de depunerea acestor declaraţii. Himm-dk *9$ MEMBRII DELEGAŢIEI CULTURALE BULGARE SCURTE BIOGRAFII Prof. Sava Ganovschi este pre­şedintele Comitetului de ştiinţă,­­artă şi cultura al R. P. Bulgaria cu rang de ministru. El sa născut în­­anul 1897 in satul Cu­ni­no, plasa Vraţa. A terminat liceul în oraşul Vraţa şi a continuat studiile sale universitare la Sofia, terminând Facultatea de Filosofie cu speciali­tatea filosofie și pedagogie. Ter­minând la Moscova Institutul de Profesori, a fost numit profesor de filosofie și sociologie la Uni­versitatea din Moscova. După anul 1931 el se­ întoarce în Bulgaria și ia parte activă în via­ţa socială şi culturală, ca redactor al unor reviste ştiinţifice şi de po­litică socială sau în calitate de co­laborator­* la diferite reviste. El a publicat un mare număr de opere ştiinţifice, originale şi traduse, în­tre cari „Concepţiile de baza ale filosofiei”, „L­egile fundamentale ale filosofiei ştiinţifice’', „Proble­mele fundamentale ale educaţiei”. ..Ce este viaţa”, „Filosofia şi ştiinţele naturale”, precum şi din alt şir de lucrări ştiinţifice din do­meniul sociologiei şi pedagogiei. F.­ este membru al Uniunii scriito­rilor bulgari, al Societăţii Bulgaro- Sovietice şi al multor societăţi ştiinţifice şi culturale. El a fost a­­les preşedintele Uniunii Căminelor Populare Culturale. După 9 Sep­tembrie 1944 el a ocupat postul de director al presei şi propagandei, fiind apoi trimis în Tracia unde s-a achitat în mod strălucit de sar­cinile ce i-au fost încredinţate din partea Guvernului Frontului Pa­triei. După eliberarea Bulgariei şi Ro­mâniei de sub jugul cotropitorilor fascişti germani, Guvernul Fron­tului Patriei l-a numit ca ministru al Bulgariei la Bucureşti, funcţie pe care a deţinut-o până în anul 1947 şi apoi a fost numit ministru adjunct la Ministerul Afacerilor ex­terne. A fost unul din iniţiatorii­­ pentru crearea la Sofia a Asociaţiei­­ Bulgaro-Române A fost preşe- ] dinte de onoare al Asociaţiei Ro-­­ mâno-Bulgare din Bucureşti. El este deasemeni vicepreşedin­tele Comitetului bu­lgaro-român din Sofia. Hristo Stefanov Dascalov, pro­fesor de horticulturâ, rectorul U­­niversităţii din Plovdiv. Născut la 18 Februarie 1903 în satul Vaglovţi, plasa Târnovo, din­­tr’o familie de învăţători. Din 1928­­ se ocupă fără întrerupere cu studii­­ şi cercetări ştiinţifice în domeniul ■ horticii­ltirii. Operele sale au o­­ I mare valoare pentru economia l­ui­ I gară. El a creat 16 feluri de le-­­I gume, care se cultivă actualmente­­ în toată ţara. A creat şi două fe­luri de grâu. Prof. Dascalov se­­ strădueşte a răspândi şi populariza I învăţătura lui .Mieterin şi el în­­­­suşi aplici metodele lui Mieterin I şi Lîsenco.­­ Dr. Vladimír Nestorov Marcov» profesor de microbiologie. Născut la 22 Octombrie 1883 in oraşul Târnovo dintr'o familie de învăţă­tori. A terminat Şcoala superioară de medicină veterinară, speciali­­zându­-se în bacteriologie şi Sero­logie. Deja 1910 se ocupă cu stu­dii şi carce­ri in domeniul mi­­crobiologiei. Activitatea multilaterală a profe­­soru­luii Marcov se oglindeşte în operele sale cuprinse in 13 volume şi în manualele sale de microbio­­logie. Pe­­lângă aceasta a scris peste 150 articole ştiinţifice popu­lare şi zeci de broşuri de populari­zare a ştiinţei in anul 1948 . A fost decernat primu­l premiu „Dimitrov“ pentru Ştiinţă. Fiete­­retribru cores­pondent al Academiei Bulgare de­­ Ştiinţe. Alexandru Coi­ev Burmov este­­ profesor de istorie bulgari medie­vali la f­acultatea de Istorie şi Fi­lologie a Universităţii din Născut In 1911 In Satul Biaia- Gereva, plasa Pavlicheni. A fermi­­,ia­ istoria la Universitatea din So­ci. In afară de profesor titular la catedra de istorie bulgară medie­vală, este și directorul Institutului de Istorie. Este imul din redactorii revistei „Istor icetcchi pregled" („Revista istorica“). Anghel Todorov Tescov este I unul din secretarii Uniunii Scrii- I torilor bulgar. Născut in 1906 ii I orașul Vidin dintro familie de în- I­­âţători. A absolvit facuitatea I de drept la Sofia. Ca student a f­ăcut naţie din cercul reunit în­­ jurul lui Dimităr Polia­xov şi al­­ organului său „Nakovaluia“ (Nico­vala), DFI 1929-1934 ia parte la redactarea , săptămânalului ,,Relei­“ şi­­ „Frontul Literar Muncitoresc". Anghel Todorov’ Tescov este mem­bru al Partidului Comunist Bul­­ga­r din 1927. A fost arestat de peste 15 ori. După 9 Septembrie 1944 redac­tează ,,Frontul Literar“. A luat parte la Războiul pentru Apărarea Patriei, ca scriitor de război. Intre anii 1945-46 este secretar pe lângă Consiliul Naţional al Frontului Patriei pentru proble­mele de presă. Din 1946-1947 este membru­­ redacţia revistei „Contemporanul“, iar în 1947 lucrează la revista „Opinia“. A publicat următoarele opere: „Clubul şi fabrica“ — povestiri, „Poezie fără minciuni“, Poeme utile“, „Steagul Roşu” — poezii. A tradus din colecţia de poezii „Must şî tristeţe“ a lui Nekrasov. A tradus şi „Teoria literaturii“ de Timoîeev, poezii de Al. Surkov, etc Acum este redactor la revista „Septemv­rî". Pavel Vejmov Născut la 9 \'o­­ambrie 1914 la Sofia. A urmat filo­logia s­a 14 la Sofia. Încă din ani de şcoală a avut relaţii cu cercu­­rile scriitorilor progresişti A scris „Strada fără pavaj“ (nuvele), „Zile şi nopţi“ (nuvele), stil albastru“ — roman, bila tapisată" nuvele umoristice­­/1 „Compania a doua” (nuvele). + Gheorghi Nicolov Dimitrov. * născut la Vidlîtt în 1912 dintr’o v­­inifie muncitorească.În 1928 se,a-a­lătură Uniunii Tineretului Govem-‘­nist, iar în 1932 este membru al Partidului Comunist Bulgar. Mutu­­­ceste în ilegalitate și este in re­petate râmbiri arestat. După 9 Septembrie este vicepre­şedinte al Consiliului de A­dfminis­­traţie al Uniunii Ziariştilor bulgari, responsabil al Institutului de Zia­ristică şi redactor al or­ganulu­i păs­trat al Partidului Comunist Bulgar „Rabotnicesco Delo“. Stoi­an Nestorov Carole­v, sceii­­­tor şi critic literar. Născut la 13 Februarie 1921 în Stara­ Zagora. A­ terminat filologia slavă la Univers­­itatea din Sofia. Actualmente este redactorul res­ponsabil al revistei „Sepiek­rvst.l", organ al Uniunii Scriitorilor Bul­gari. Tantara Iancova, profesoară de pian­ la Academia de Muzici din Sofia Născută la Plovdiv la 18 iu­nie 1907. Tamara lancova este­ și artistă-concertistă, cântând îttrîzică clasică și in special muzică­ mo­­dernă slav­ă. Leon Surujou­ este profesor ex­traordinar la Academia de Muzică, pentru vioară. Născut la 18 ianua­rie 1913 în orașul Novi-Pazar. A urmat Academia din Sofia, conti­­nuând la Conservatorul din Praga. Raina Mihailova, cântăreaţă la Opera Naţională din Sofia. In 1938 termină Academia de Muzică dtei Sofia. Din 1944 este cântăreaţă la Opera Naţională. Este una dintre artistele cele mai bune din R. P. Bulgaria. S’a impus prin arta sa şi a fost distinsă cu titlu­ de „Ar­tist emerit al Republicii“. Tania Tocova, cântăreaţă la O­­­pe­ra Naţională din Sofia. S-a im­pus ca o artistă cu repertoriu bogat şi calităţi­­scenice. Bogomil Ravndiv. Scriitor, critic de artă, docent al Academiei de Artă. Născut la 19 iunie 1919 la Sofia. A scris cartea „Poeme pentru Stalin“, „O călătorie In viaţa de toate zilele", — reportagii, „Car­­tra despre stilurile în aria plasti-' ră" şi altele. Ca critic de artă se manifestă cu un simţ realist. MINISTRUL PROF. SAVA GANOVSCHI ANGHEL TODOROV I PROF. UNIV. HRISTO DASCAI.OV GHEORGHE DIMITROV GOSCHIN­A TANIA TOCOVA cântăreață DISTRIBUIREA CARTELELOR DE ALIMENTE PE TRIMESTRUL APRILIE-IUNIE 1950 Comitetul Provizoriu Bucureşti •­­Secţiunea comercială. v aduce la cu­noştinţa populaţiei salariate din Ca­pitală şi suburbane că­rţi.Atribuţ­ia cartelelor de almente pe trimestrul Aprilie­­- iunie 1950, va începe la 1 Martie şi se va face în conformitate cu Decizia Min­iste­rulu­i Comerţului interior Nr. 150/949. Operaţiunea distribuirii va dura până la 25 Martie 1990. Distribuirea varietelor se va face numai prin instituţii şi întreprinderi, ai căror delegaţi se vor prezenta pe sectoare şi circumscripţii de mili­ţie, cu următoarele acte : 1» O delegaţie scrisă semnata de directorul instituţiei sau întreprin­derii şi şeful serviciului contabili­tăţii, in care se va specifica: numele persoanei împuternicite să ridice cartelele, Nr. actului de identitate, numărul cartelelor pe tipuri, nece­sare salariaţilor şi membrilor de fa­­milie. 2) Registrul de salarii pe ultima lună. 3) Dovada justificării carterei de alimente pe trimestrul i )»5o şi a cartelelor de îmbrăcăminte pe !».ro. Delegaţii întreprinderilor şi insti­­tuţiilor vor depune actele mai sus menţionate la centrele şi în zilele fixate in prezentul comunicat­­ ur­mând ca primirea cartelelor să se facă, în acelaş loc şi de către acelaş delegat a treia zi de la depunerea ac­telor. Delegaţii care au depus actele II. ziua de 1 Martie se vor prezenta pen­tru ridicarea cartelelor în ziua »(« /1, cei din ziua de 2 vor ridica car­telele în ziua de 4, etc., aceasta pen­tru a se da posibilitatea corpului de inspecţie al Secţiune! comerciale, să verifice pe teren exactitatea datelor menţionate în delegaţia instituţiilor şi întreprinderilor respective. Centrele pentru distribuirea cana­lelor vor fi următoarMO: — Centrul Nr. I pentru Sect. I Gal­ben în str. .Menderejeft’ Nr. 4... — Centrul Nr. pentru sect. II Negru, in­ Sos Mihai Bravu Nr. n. — Centrul Nr. 3 pentru Sect. IIT Albastru Str. Coltei Nr. i.. —­­Centrul Nr. 4 pentru Sect.­r Roșu în str. Popa Ta­ri­ Nr. 9«. — centrul Nr. .5 în Str. parfumu­lui Nr. 2. Ordinea de prezentare va fi după cum urmează : In zilele de 1, 7, 3, 4 si 6 Martie, circ. Nr. 1 din Sect. I, Str. Mendr­­ejeff 48 ; i«i pitele de l, 2, 3, 4 si 1i Martie CtrC. Nr. III, din Sect II, Sos. .Mih­ai Bravu 27; in zilele de l, 2, 3, 4 şi fi Martie Circ. Nr. 21 din Sect. V, Str. Colţei 11 ; in zilele , de 1, 2, 3, 4 şi ti Martie Circ. Nr. 33­­ din Sect. IV, Str. Popa Tatu ss ; in j z«teta de 7, S, i şi 10 Martie Circ. Nr. 7 din. Sect. I ; in zilele de 7. *. » in j 1» Martie Circ. Nr. 11 din Sect. ii ; j în zilele de 7, S, 9 şi 30 Martie Circ. Nr. 25 sect III ; în zilele de 7, 8, 9 şi 12 Martie Circ. Nr.­­ 31 .Sect. IV. I­­n zilele de 1­. 13 şi 14 Martie Circ. I Nr. 4 Sect. .­; in zileie de II. 13 şi 14 Martie Circ. Nr. is Sect. II ; în zilele de n. 13 şi 44 Marie circ. Nr 7a Sect. ii ; in zilele de ti. 13 şi 14 Martie circ. Nr. 52 Sect. Iv. In zi­lele de 13. 1« Martie Circ. Nr. s Sec­torul I, in zilele de lJt. 1* Martie Circ. nr. 14 Seri. II, in zilele de­­ 15, IS Marti», circ. Nr. 28 Sect. III, • în zilele de 33, 1« Martie Circ. Nr. 3« ; Sect .V, in zilele de ij si 1* Mar­­t tie Circ. Nr. 7 Sect. I , in­ zilele de. j 17 si I* Marti» Cirr. Nr. 15 Sect. îl . I in. zilele de 37 si is a Martie Circ. Nr. I 22 Sect. ill ; In zilele de 17 si 18 i .Martie Cirr. Nr. 37 Sect. IV In ziua , de 20 Martie c­irc. Nr. s şi 40 sect. I : în z­iua de 20 Martie Circ. Nr. 3«­­ Sect. II : in ziua de 2« Martie Circ. I Nr. 37 Sect. in : in ziua de M Mar­tie Circ. Nr. 34 Sect. IV. In ziua de 21 Martie Cirr. Nr. 8 Sect. I ; în ziua de 21 Marie circ. Nr. is sect. n . tu n­aia de % Martie Circ. Nr. 23 Sect. III ; în ziua de 21 Martie Cirr. I Nr. 38, sect. IV, in ziua de 32 Martie­­ Circ. fir. 9 si 30 sect. I; Tu ziua­­ de 2® Martie. Circ. nr. 13, Sect. ’it. . In ziua de 33 Martie, Circ. nr. 29 şi­­ 24, Sect. II; In ziua de 22 Martie,­­ Circ. nr.. 48, Sect. IV; In ziua de 23 Martie, Circ. nr. 39, 45, 46, sect. III. Toate instituţiile şi Întreprinderii» cu­ 300 salariaţi, T.B.C.-işti, şoferi angajaţi la întreprinderile particu­lare, personalul tehnic şi de între­­ţinere al imobilelor, înscrişi în sin­dicat şi trecuţi pe state de salarii, prec­um şi membrii de familie ai sa- lariaţilor din privitw-i», care domi­ciliază in @' a ]»' za la şi suburbane, care nu au secţii comerciale, vor primi, cartcăc prin reut­re le anunţata •ce sectoare. Toate instituţiile şi Întreprinderile cu peste IM salariaţi din capitală şi sub-­rbane, şcolile şi facultăţile pen­tru elevi şi studenţi, unităţile mili­tare închisiv Comandamentul Mili­ţiei Capitalei şi trupele M.A.I., pen­tru memetrii de familie ai salariaţi­lor lor, vor primi cartele din cen­tru­ din strada Părinmntul ar. ■­. Artiştii plastici- scriitorii, COrd­ipo­­zitocii şi ziariştii membrii ai ir. S. s. a. i. c.-ului, vor primi care printr’un birou special înfiinţat chiar la sediul siniticattilui- MV­reprinderile, institoţâil*,-mrti 10* salariaţi, pensionarii, 3­.B.c.-işti, şo­­ferii sindicalizaţi, membrii de fami­lie ai­­salariaţilor din­ provincie, per­sonalul casnic, precum şi personalu­l tehnic de întreţinere ai imobilelor înscrişi in sindicat şi- trecuţi pe sta­tele de salarii, din comunele sutjrur­­­hane care au secţii comerciale şi a­­nume: Militari, Griviţa,­ Dudeşti- Cioplea. 30 Decembrie şi colentina, vor primi cartelele prin secţiile co­merciale respective delir sediile Co­mitetelor Provizorii.. . Salariatele şi soţiile de salariaţi, gravide, vor primi cartelele la care au dreptul prin Instituţiile: şi intră- i prinderile respective in »bazit m­ove- I fitb.r specificate in Deriziunea Min.ti- I tehnici, menţionatăSmăi su­s. Bolnavii T.B.C. salariaţi şi mem­brii lor de familie, primesc cartele, ia baza declinatiei vizată de între­prindere, la care te anexeassa o A­­deverinţă din care să rezulte că nu a depăşit şase luni de la eşirea din sanatoriu. T.B.C.-iştii de salariaţi ‘vor trebui să aducă in plus certificatul de­ pau­pertate Şoferii salariaţi,­ se vor prezenta­­ cu declaraţia vizată t­e sindicat şi­­ cu registrul de salarii cu­­viza fiicu­­­­lui la zi. • Şcolile vor scoate cartele pentru profesorii şi elevii din cursul mediu şi profesional (elevii, şcolilor, telati­­ne, licee, serii pedagogice şi pro­fesionale cu o durată de­­şcolaritate intre : si 4 ani). Familiile salariaţilor care lucrează în provinţie dar care­ au domiciliul în Capitală se vor prezenta cu de­­claraţia tip vizată de întreprinderea unde lucrează­­ apul de familie, în care se va specifica că Sunit salariaţi permanenţi. Instituţiile şi întreprinderile mari, C.F.R., Controfanii, I.T.C., Centrale­le de Construcţii, C.O.C., Secţoril­e Comitetului Provizoriu al Capitalei, Comandamentul Miliţiei Capitalei, Trupele M.A.I., Centrala MAT, Î I­­­treprinderile Comerciale de Stat, M­­­nisterul Justiţiei, C.T.T., RATA, CFA, vor ridica cartele pentru, toate unii ţările din subordine. Orele de funcţionare ale birourilor de distribuire a cartelelor pentru pu­blic sunt 7—13 . Se atrage atenţiu­rea delegaţilor şi întreprinderilor că sunt obligări a respecta ordinea de prezentare fixa­tă, prin prezentul crmiimidat em­or­­eSh­tt că în­ caz de «reprezentare, in. tremrii oferite respective vor pierd­e dreptul la cartele. . Pensionarii Si personalul casnic, vrut srinti cartwie prin centre!«'ți îi ziteîe ce se 'vor an­.rnta..ulterior. j

Next