Universul, aprilie 1950 (Anul 67, nr. 75-97)
1950-04-01 / nr. 75
CULTURALE Expoziţia „Grafica Sovietică“ de EUGEN STEC directorul Muzeului de Gravura şi desen Artist-Pictor şi Gravor Expoziţia „Grafica Sovietici“, deschisă de curând în sălile Casei Prieteniei Româno-Sovietice, constitue nu numai un eveniment important pentru viaţa artistică a ţării, dar ea constitue în acelaş timp un izvor proaspăt de multiple învăţături pentru massa oamenilor milici", cărora, în primul rând, i se adresează arta de astăzi. ‘Nu este pentru prima dată că luăm contact cu gravura şi desenul sovietic. Ne sunt bine cunoscut» ,nume ca I. P. Staronosov sau Favorski, artişti fără pereche ai gtjţyurii, în lemn. Ciclul lui Staronosov , reprezentând viaţa lui Lenin -^jjşan portretul lui Dosipievski de Favorski sunt lecţii de neuitat pentru un artist gravor care şi-a ales lemnul ca mijloc de exprimare artistică. Astăzi, arta sovietică, mereu vie ştit proaspătă, ne pune în faţa unei serii de artişti noi care, conştienţi de rolul lor în societate, duc arta lor spre noi culmi, pe drumul realistilui socialist. Nimic din ceeace uite nou şi poartă în el sâmbure viitorului nu scapă atenţiei lor,eii este exprimat în forme concise...atât atunci când sunt trasate de plajtă pe lemn sau linoleum, cât și atimci când sunt purtate cu creionul pe piatra litografică. lQ.Litografiile lui P. Baranov, vedem lupta victorioasă a Armatei Sovietice, dusă de la Stalingrad până la Berlin. Tipărite de pe piatră litografică cu cerneală verzuie, aceste desene te conduc în mijlocul luptelor, îţi permit să participi la toate actele de eroism nemărginit ale celor ce ne-au adus libertatea. Stăpânirea mijloacelor de exprimare se vede însă cel mai bine a-tunci când este vorba de grăvura în lemn sau in linoleum, unde de Isenul este săpat cu dalta spre a fi mai târziu multiplicat cu ajuto- rul presei. Artiştii sovietici au inţeles de mult rolul social al gravurii, căreia i-a dat încă de la început toată atenţia, ştiind că menirea artei este de a ajunge în mâinile masselor cât mai largi — masselor de muncitori şi ţărani — şi că rolul acesta poate fi îndeplinit în primul rând de gravură, al cărei avantaj principal constă tocmai în faptul de a putea fi trasă în mii de exemplare, la preţuri accesibile tuturor. Exemplu pentru cere spuse Ktai sus îl constitue seria: „Viaţa şi Munca Colhoznicilor", al lui Feodor Denisovici Constantinov Felul în care e tratat cerul în gravuri: „Secerişul“ dovedeşte nu numai o perfectă siguranţă in mirtuirea daliei pe lemn, ci şi o emotivitate adâncă taţi 4* peisajiul natal şi de munca colhoznicilor ce Au Început sa-şi adime rodul lituicii colective. Donjrur că în cadrul acestui articol unu se pot trece in revistă toate desenele şi gravurile expuse. Trebue insa Sa atragem atenţia asupra felului cum simt tratate portretele care se află In expoziţie. Câtă dragostie de om emană din ele, dragoste vizibilă în fiecare tuşă de creil şr litografic şi în fiecare făetură de daltă. E de ajuns să priveşti în ochii marilor noştri dascăli, Lenin şi Stalin, este de ajuns să priveşti o clipă portretul lui Maxim Gorki, ca să-ţi dai seama că artistul a reuşit să redea esenţialul şi a reuşit sa ne facă părtaşi ai aceluiaş sentiment de care a fost cuprins el, atunci când trasa uraginta lor pe piatră sau limorium Artiştii sovietici trezesc în inimă spectatorului o gamă largă de dragoste pentru prcitră ţari a socialismiului și pehtru conducătorii el, j Ih acelaș timp voință termi de a urma pilda măreaţă a Acestor lupî titori fruntaşi pentru un viitor mai bim al oamenilor muncii de pretutihderta. m Rezultate ale primei faze a celui de al doilea concurs de coruri şi echipe de joc ale sindicatelor Concursul continuă Sâmbătă 1 şi Duminici 2 Aprile Prima fază a celui de al doilea concurs de coruri şi echipe de jocV.aie sincitatelor, organizat de iSonfederatia Generală a Atunci!, s’affesasurat, în întreaga ţară în zilele de 25—26 Martie. Concursul continuă Sâmbătă 1 şi Duminică 2 Aprilie, la Bucureşti, Canalul Dunăre — Marea Neagră, Braşov,, Sălaj şi Trei Scaune. După concursul Căminelor culturale, care a avut loc de curând, acestrpu concurs este încă o dovadă că muzica, dansul şi teatrul pătrund tot mai mult în viaţa celor ce muncesc din uzine, fabrici, instituţii precum şi la sate. Concursul a mobilizat masse largi şi le-a antrenat în activitatea culturală, dând la iveală noi talente. Folosind din plin bogata experienţă a primului concurs, echipele artistice sindicale s’au prezentat în faţa juriului şi a spectatorilor temeinic pregătite, omogene şi stăpâne, pe mişcări. Programele artistic: ...cgt.bogate şi variate. In fiecare dans, in fiecare cântec executat în cadrul concursurilor, s’au oglindit viaţa şi lupta pe care oamenii muncii din ţara noastră o duc pentru făurirea unei vieţi noi, unui viitor fericit şi îmbelşugat. Primele rezultate primite din cinci judeţe sunt următoarele: JUDEŢUL ALBA: Coruri categoria I-a: Premiul I: Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative, Sindicatul C.A.M. Salina; Premiul II: Sindicatul Salariaţilor din Instituţiile Administrative de Stat, Sindicatul Minier Roşia Montana, Sindicatul Metalo- Chimic Ocna Mureş; Premiul III: Sindicatul Textil Teba. Coruri categoria II-a: Premiul I: Sindicastul Constructori Alba; Premiul-jjvSindicatul Lemn Forestier Potecii!; Premiul III: Sindicatul Sanitar Alba, Sindicatul Pielari Alba.li Echipe de jocuri: Premiul I: Sindicatul, C. AIM. Salina (Ocna), Sindicatul Pielari Sebeş; Premiul li: Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ Alba, Sindicatul Mixt Astra Sebeş; Premiul III: Sindicatul Metalo Chimic Aiud, Sindicatul Lemn Forestier Petreşti, Sindicatul Salariaţilor Agricoli Petreşti, Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative Alba. JUDEŢUL ARGEŞ: Coruri categoria I-a: Premiul I: Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative, Sindicatul Salariaţilor din Transport şi Comunicaţii, Sindicatul Salariaţilor din Instituţiile Administrative de Stat; Premiul II: Sindicatul Lemn Forestier Curtea de Argeş, Sindicatul A.C.S. 6 Martie Curtea de Argeş, Sindicatul Salariaţilor Agricoli plasa Lunca. Corbului comuna Fâlfar; Premiul III: Sindicatul Textil Gară 11 Iunie Piteşti, Sindicatul Salariaţilor din învăţământ Curtea de Argeş, Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ Piteşti. Coruri categoria II-a: Premiul I: Sindicatul Textil . 11 Iunie Găvanu, Sindicatul Salariaţilor Agricoli plasa Curtea de Argeş Comuna Odobeşti; Premiul II: Sindicatul Pielărie şi Confecţiuni secţia de Îmbrăcăminte, Sindicatul Salariaţilor din învăţământ Costeşti, Sindicatul Salariaţilor din învăţământ plasa Radu Căteasca şi Răteş; Premiul III: Sindicatul Lemn Forestier Piteşti, Sindicatul Salariaţilor Agricoli plasa Costeşti Băseni, Sindicatul Salariaţilor Agricoli comuna Bradul de Jos, Sindicatul Alimentar secţia Curteale Argeş. Echipe de jocuri: Premiul I: Sindicatul Salariaţilor Agricoli Lunca Corbului Pădureţi, Sindicatul Salariaţilor din învăţământ plasa Lovişte, Sindicatul Salariaţilor Lemn Forestier Curtea de Argeş; Premiul II: Sindicatul Salariaţilor din Transport şi Comunicaţii Piteşti, Sindicatul Lemn Forestier Piteşti Cotmeana, Sindicatul Textil 11 Iunie Găvana; Premiul 111: Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperativii Piteşti. Sindicatul Salariaţilor din Instituţiile Administrative de Stat secţia Higiena Sindicatul Salariaţilor Agricoli Băseni, Sindicatul Salariaţilor din învăţământ plasa Stoiceni JUDEŢUL ARAD: Coruri categoria 1: Premiul I: Cooperativa Artex, Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative (magazinele de Stat), Sindicatul Salariaţilor din Transport şi Comunicaţii; Premiul II: Sindicatul Salariaţilor din învăţământ Arad, Sindicatul Textil 30 Decembrie, Sindicatul Metalo Chimic Flamura Roşie; Premiul III: Sindicatul Salariaţilor din Instituţiile Administrative de Stat, Sindicatul Alimentar 7 Noembrie, Sindicatul Transport şi Comunicaţii (P.T.T), Coruri categoria II-a: Premiul I: Cor bărbătesc Sindicatul Lemnari, Sindicatul Tricoul Roşu, Cor de femei Întreprinderea textilă Petöffi; Premiul II: Sindicatul C. A. M., Premiul III: Gospodăria Agricolă de Stat comuna Zăbrani, Sindicatul Grafic, Fabrica de zahăr, Sindicatul Textil Teba. Echipe de jocuri: Premiul I: Sindicatul Metalo Chimic Flamura Roşie, Sindicatul Textil 30 Decembrie, Cooperativa Artex; Premiul II: Sindicatul Alimentar 7 Noembrie, Cooperativa Solidaritatea, Sindicatul Salariaţilor din Trans, pod şi Comunicaţii; Premiul III : Sindicatul Constructori; Sindicatul Textil Teba, Sindicatul Salariaţilor din Instituţiile Administrative de Stat. JUDEŢUL BIHOR: Coruri categoria I-a: Premiul 1: Sindicatul Pielari (întreprinderea Solidaritatea) Oradea, Sindicatul Metalo Chimic (întreprinderea înfrăţirea) Oradea, Sindicatul Constructori (întreprinderea Refractar Aleşd); Premiul II: Sindicatul Salariaţilor din Instituţiile Administrative de Stat, Sindicatul Întreprinderii Edilitare Oradea, Sindicatul Alimentar (Prodexport Salonta); Premiul III: Sindicatul Pielari (Fabrica, de blănuri „1 Mai”), Sindicatul , Salariaţilor din Transport şi Comunicaţii Oradea, Sindicatul Constructori (Şantierul nr. 3 Construcţii Aleşd), Sindicatul Arte Grafice (Bela Brauner). Coruri categoria 11-a: Premiul I: Sindicatul Pielari (întreprinderea Dobrogeanu Gherea) Oradea, Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative (Cooperativa din Vaşcău), Gospodăria Agricoli de Stat Holod, Sindicatul Salariaţilor Agricoli Peşte?; Premiul l: Sindicatul Pielari (Cooperative de produse ,,Ciordaş Ion"), Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative (U.C.GR.), Sindicatul Textil (întreprinderea Vasile Roaită), Premiul III: Gospodăria Agricolă Colectivă din Moara de Râturi, Sin 'dicatul Metalo Chimic linti-eprifide-. rea Zanka, Sindicatul Pielafi (Cooperativa de producţie „Progresul“), Sindicatul Gospodăriei Agricole de Stat Săcueni Echipe de jocuri: Premiul I: Sindicatul Constructori (Şantierul nr. 3 Construcţii Aleşd), Sindicatul Salariaţilor din învăţământ, Sinidicatul Textil (întreprinderea Sencovnei Irina) Oradea; Premiul II: Sin- Idicatul Salariaţilor Agricoli. Holod, Sindicatul Metalo Chimic (Fabrica de sticlă Pădurea Neagră, Sindicatul Arte Grafice (tipografia Braier Bela) Oradea; Premiul III: Sindicatul Pielari (întreprinderea Solidaritatea) Oradea, Sindicatul Pielari (întreprinderea 1 Mai) Oradea, Sindicatul Alimentar (Prodexport Salonta), Sindicatul Textil (întreprinderea „Vasile Roaită"). .JUDEŢUL BUZĂU: Coruri categoria I-a: Premiul I: Sindicatul Salariaţilor din Comerţ I şi Cooperative, Sindicatul Salariaţilor din Transport şi Comunicaţii; Premiul II: Sindicatul Textil, Sindicatul Salariaţilor din Instituţiile Administrative de Stat, Sindicatul Salariaţilor din învăţământ; Premiul III: Sindicatul Salariaţilor Agricoli comuna Stâlpu.. Coruri categoria I-a: Premiul 1: Sindicatul Petrol Berea; Premiul II; Sindicatul Lemn Forestier Nehoiu, Sindicatul Alimentar; Premiul III; Sindicatul Salariaţilor; A■gricoll fabrica de marmeladă Parscov. Echipe de jocuri: Premiul I; Sin-dicatul Lemn Forestier Nenoiu, Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative: Premiul II: Sindicatul Salariaţilor din învăţământ, Sindicatul Petrol Berea, Sindicatul Textil; Premiul III: Sindicatul Salariaţilor Agricoli Istriţa, Sindicatul Sanitar, Sindicatul Salariaţilor I din Transport şi Comunicaţii. (Agerpres). a Au mai râmat puţine zile până la tragerea Loteriei Populare Cumpăraţi-vă la timp lozurile Dvs. ÎNSCRIEREA la centrele de pâine SE VA FACE INTRE 30 MARTIE $15 APRILIE 1950 .Comitetul Provizoriu Bucureşti, Secțiunea Comercială, aduce la cunoştința populației salariate și nesalariate posesoare de cartele de alt drferite pentru trimestrul Aprilie- Iunie 1950, ca e obligată a se inscrie la centrele de pâine cele mai apropiate de domiciliu, înscrierea se . Va face între 30 Martie şi 5 Aprilie a. c. şi după următoarele norme: Centrele de distribuire a pâinii vor decupa din cartele talonul de pâine pe care-l vor reţine, ştampilând tichetul de pâine (alb) ele va fi înapoiat posesorului. După expirarea termenului de înscriere, responsabilul centrului se va prezenta a doua zi la brutărie, unde se va încheia un proces-verbal in registrul tip, de numărul taloanelor primite pe tipuri. Acest proces-verbal va fi semnat de către Directori şi Şeful Contabilităţii brutăriei şi responsabilul de centru. Bonurile vor fi păstrate la centru pentru a fi prezentate organelor de control din această Secţiune. In caz de mutare de la un centru la altul, beneficiarul este obligat a anunţa centrul unde pleacă, cerând să i se restituie un talon corespunzător cartelei ce posedă. Centrul este obligat a elibera talonul respectiv, a face pe tichet menţiunea „MUTAT’’ şi a pune ştampila centrului şi data. Odată cu această „menţiune, cetrul va opera mutarea în regiurid de înscrişi,, la partida plecări, tipul bonului predat. Centrul de primiire vă controlă dacă a fost făcută mențiunea de mutare. .va face pe tichet mențiunea ..REINSCRIS’’ și va pune ștampila și data, primind din partea posesorului de cartelă talonul de caartelă corespunzătoare , tipului de cartelă reinscris. Această operaţiune va fi făcută în registrul de evidenţă numerică a înscrişilor la tipul de cartelă respectiv. După data, de 5 Aprilie a c. şi până cel mai târziu 10 Aprilie, brutăriile vor depune situaţia înscrişilor numeric şi pe tipuri de cartelă pentru fiecare centru în parte, la Secţiunea Comercială — Serviciul Verificări, odată cu depunerea bonurilor din săptămâna dela 9—1,6 Aprilie a. c. Se atrage atenţiunea tuturor responsabililor de centre de distribuirea pâinii, că vor face distribuirea pâinii, numai pentru cei înscrişi la acel centru şi mimar pe baza bonului de pâine valabil in ziua respectivă. De asemenea, orice schimbare survenită în situaţia de evidenţa înscrişilor, va trebui anunţată la Secţiunea Comercială, Serviciul Verificări. , Consiliul General de Conducere al Arius-ului anunţă: In cadrul ciclului „Folosirea experienţei sovietice, asigură victoria socialismului în RPR”, va avea loc consultaţia: „Omul sovietic transformă natura”. Consultaţia va fi condusă de d. Alexandru Romanovici, rector al Institutului Agronomic şi va avea loc Vineri, ora 18, la Casa de Cultură ARLUS, cal. Victorie 142. O Societatea Ştiinţelor Medicale, Filiala Bucureşti, secţia de medicină internă, anunţă şedinţa plenară pentru astăzi, Vineri, «Fele 19,30, In amfiteatrul mare » Spitalului Colţea. Cu următoarea ordine de zi: Studiu experimental asupra metioninei sintetizată în ţară:' fizioterapia în reumatism, ce trebuie să ştie o soră într’un serviciu de electro-fizioterapie; fapte,ciinice; un caz de aspergiloză vindecată cu penicilină. © Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea anunţă concertul de ghitară al muzicianului argentinian Atahualpa Yupanqua. Concertul va avea loc Sâmbătă 1 Aprilie 1950, orele 20, în sala Dalles. Intran -*eu tavitatii. • Centrala Industrială a Artelor Grafice anunţă pentru Duminică, 2 Aprilie, ora 10 a. m. în continuare« ciclului de conferinţe tehnic* pentru muncitorii şi tehnicienii din Industria Poligrafiei, a doua conferinţă cu subiectul: Preparare* şi amestecul cernoiurilor fii industri» poligrafici. Conferinţa va avea loc în sala Clubului Sindicatului Salariaţilor din întreprinderile Poligrafice, Presa şi Instituţiile de CUtură din Bucureşti, bulev. Republicii Nr. 31. A.R.L.U.S Filiala Bucureşti, subfiliala Învăţământ, anunţă pentru Sâmbătă, 1 Aprilie, orele 18, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice din str. Batiştei Nr. 14 Symposionul despre „Tineretul sovietic în fruntea tineretului mondial luptă pentru pace“. Vorbesc studenţi ai Institutului Petrol şi Gaze. Va urma un film sovietic ♦ A.R.L,U,$, Filiala Bucureşti anunţă pentru Sâmbătă, 1 Aprilie a. c, orele 18, la Casa de Cultura a Filialei din calea Victoriei Nr- 42 (Pasajul Comedia), un leativaj cultural artistic. • • Duminică, 3 Aprilie, orele 10 a. m. posturile Radio-Bucure?ti îşi Radio-Bucureşti II, vor emite un program pentru pionieri: Cărămizile preţioase, întâmpinări 10 Aprilie; Ajutor pionieresc (scena,riu). BIBLIOGRAFIE A apărut: ANUL REVOLUŢIONAR 1848 IN MOLDOVA, (Documente şi mărturii privind istoria R.P.R.) sub redacţia Acad. Mihail ’'"Iler (Editura de Stat). Strângerea în volum a documentelor privind mişcarea revolti, (ionaril din Moldova va înlesni studierea unui moment însemnat din istoria Republicii Populare Române. Sterem botanifer intre munca intelectuală şi, cea fizică in U.R.S.S. (Urmare din pagina la tru desvoltarea procesului înlăturării contradicţiei dintre munca intelectuală şi cea fizică. Este înfăptuit în U.R.S.S. învăţământul general de şapte arii. Au fost create condiţiile necesare menite să asigure fiecărui om posibilitatea de a avea acces la învăţământul de toate gradele In consecinţă se ridică mereu nivelul general de instrucţie al masselor. U.R.S.S. a devenit o ţară a ştiinţei de carte a întregii populaţii. Numărul elevilor din şcolile de toate gradele (inclusiv şcolile secundare speciale) a ajuns să fie în 1046 de 56 milioane, în timp ce înainte de Revoluţie nu fuseseră în Rusia în total decât 8 milioane şcolari. (Cei mai mulţi din aceştia nu frecventau decât şcoala primară şi de cele mai dese ori şcoala de trei ani). De peste zece ori s-a mărit faţă de perioada dinainte de Revoluţie numărul studenţilor din instituţiile superioare de învăţământ El a ajuns să fie în anul şcolar trecut de 1.128 mii persoane. Au fost create în U.R S.S. noi relaţii între oamenii muncii intelectuale şi ai celei fizice. Sub puterea sovietică s’a format o nouă intelectualitate, ieşită din popor. Eliberată de înjositoarea necesitate de a sluji pe rechinii capitalişti, această intelectualitate participă împreună cu întregul popor la opera de edificare comunistă, dând un ajutor cultural şi tehnic muncitorilor şi colhoznicilor în curs muncii creatoare a acestora. O extraordinar de mare importanţă pentru ştergerea hotarului dintre munca intelectuală şi cea fizică au modificările înseşi ale caracterului muncii, ce s’au produs în U.R.S.S. In condiţiile socialismului, in care omul e conştient de faptul că prin muncă sa aduce o contribuţie la opera constructivă generală şi că ea nu aduce folos capitalistului, ci întregii societăţi, muncă a devenit o creaţie. Cetăţeanul sovietic manifestă cel mai mare interes pentru munca sa, căutând mereu noi căi în vederea sporirii productivităţii acesteia. Ştergerea hotarului dintre munca intelectuală şi cea fizică şi-a găsit o întruchipare în mişcarea stahanovistă. Analizând în 1936 caracterul mişcării stahanoviste, I. VStalin a indicat încă de atunci că ea conţine in sine germenii unui mare avânt cultural şi tehnic al clasei muncitoare. Acest avânt ■ — a subliniat I. V. Stalin — va avea ca urmare lichidarea contradicţiei dintre munca intelectuală şi cea fizică, fapt care va trebui să aibă loc în baza ridicării nivelului cultural şi tehnic al clasei muncitoare până la nivelul inginerilor şi tehnicienilor. Mişcarea stahanovişti relevă din sânul ei oameni noi, cari îmbină în munca lor practică munca fizici cu cei intelectuali. Această mişcare se desvorţi în aceeaşi măsură nu numai la oraşe, dar şi la sate. (Va urma) mmmm Campania insâmânţârilor de primăvară «fenta ECHIPA DE TRACTORIŞTI NR. G. DE LA S. M. T. ZIDURI (R. SARAT) A DOBÂNDIT STEAGUL MUNCII R. Sărat, 27. — In comuna Nelevă din judeţul R. Sărat, a luat fiinţă anul trecut o întovărăşire printru picrarea în comun a pământului. Aici au lucrat tractoarele echipei nr. 6 S.M.T.-Ziduri, iar rezultatele au fost din cele mai bune. Ceilalţi ţărani muncitori s’au convins de avantagiile acestei munci — şi în anul acesta s’au constituit încă cinci asociaţii. Echipa nr. 6 dela S.M.T.-Ziduri a fost din nou repartizată în aceas- ta comună şi trimisă de Comitetul Provizoriu al comunei să lucreze pământurile ţăranilor întovărăşiţi anul trecut, cărora li se alăturaseră încă mulţi alţi ţărani muncitori. Tractoarele au pornit din nou să răstoarne brazde adânci. „Să ne araţi ca şi în anul trecut, aşa cum scrie la carte. A fost treabă bună şi rod bogat“ — spuneau tractoriştilor ţăranii muncitori întovărăşiţi. Echipa de tractorişti este în întrecere cu echipa nr- 7, care lucrează in comuna Bălţaţi. Muncile trebuiesc făcute la timp, trebuie CAT S'A ÎNSĂMÂNŢAT Timişoara, 30 (Agerpres). — Până în seara zilei de 27 Mările în întreg Judeţul Timiş au fost arate 140.043 ha. din care 88.341 ha. au fost însămânţate, ceea ce reprezintă 87,8 la sută din suprafaţa prevăzută pentru prima etapă a campaniei însămânţării de primăvară. Pe plăşi situaţia este următoarea: plasa Vinga a îndeplinit plasa cută economie de combustibil şi economie de piese de schimb. Tractoriştii au hotărît să nu mai meargă seara cu tractoarele în sat. , economisind astfel 20 litri conlbintibil de fiecare tractor. Pe de altă parte, spre a se lichida timpii morţi, s’a hotărît ca masa să se ia cu schimbul. In felul acesta s’a ajuns ca unele tractoare cum este cel condus de Neagu Ion, să depășească norma cu 30 la sută, folosind aceeași cantitate de motorină, ceeace înseamnă o economie de 49 litri combustibil de fiecare tractor. Tractoristul Iordache Constantin, a venit de curând de la Buzău, nu făcuse nici o revizie tractorului. Nu mai era nici timp. Maşina nu mergea bine. Tractoriştii, văzând acest lucru, au lăsat tractoarele în seama ajutoarelor şi, cu toţii au , revizuit într’o oră tractorul. Astfel, prin disciplina în muncă, prin respectarea angajamentelor, echipa de tractoare nr. 6 de la S. M. T-Ziduri a dobândit Steagul Muncii pentru prima etapă a înflmânţărilor de primăvară. IUD. TIMIŞ nul pe prima etapă în proporţie de 106 la sută, plasa D@t* în proporţie de 102 la sută, plasa Jimbolia a realizat 96 la sută, plasa Recaş 95 la sută, plăşile Lipova şi Ciacova 94 la sută, plasa Timrişoara 93 la sută, plasa Periam 90 la sută, plasa Gătaia 87 la sută, plasa Sânnicolaul Mare 84 la sută, plasa Buziaş 70 la sută, plasa Chizădu 60 la sută şi plasa Gilviz 58 la sută. ŢĂRANII MUNCITORI «N com. cAlacia rrtMis) au ÎNCEPUT INSAMANŢAftt’.E DIN ETAPA TREIA Timişoara, 30. — Lurrând tm tragere de inimă şi îndrumati de organizaţia de Partid ţăranii muncitori din comuna Călacia, judeţul Timiş, au reuşit ca Până la 18 Martie si termine şl nsămânţările prevăzute pentru etapa a doua. fii lucrează «cum cu spor, având şi un timp prielnic, la ex«, cutarea planului fl* însămânţări prevăzute pentru etapa • III*. Reuşita îndeplinirii planului de insămânţări pe cele două «4«. pe, înainte de termen, se defereste în mare măsură organizaţiei de Partid care a îndrumat Comitetul Provizoriu să organizeze temeinic manea. CULTIVAREA CAMEREI PENTRU FUIOR Ţăranii muncitori din com. Band, judeţul Mureş, au încheiat contracte cu topitoria de cânepă din Beclean de pe Someş, pentru cultivarea a 21,6 hectare cânepă pentru fuior Ţăranii muncitori din comuna Pogăceana, au încheiat şi ei contracte pentru însămânţare a 15 hectare cu cânepă pentru fuior. Cei din comuna Şineţi, Sânmarion şi Leordeni, au încheiat de asemenea contracte pentru cultivarea a 63,5 hectare cânepă de fuior. In întreg judeţul este în cub încheierea de noul contract offlitru cultivarea plantelor industriale. Cum se fac angajările pentru şantierele construcţiei Canalului Dunăre-Marea Neagră Direcţiunea Generală a Lucrărilor Canalului Dunăre-Marea Neagră a primit în ultimul timp numeroase cereri din partea celor ce doresc să contribue prin munca lor la Înfăptuirea acestei măreţe construcţii iniţiate de Partidul Muncitoresc Român, pentru desvoltarea economică a Republicii Populare Române. Pentru a înlesni celor ce doresc să se angajeze posibilitatea de a fi îndrumaţi spre a muncii pe şantierele construcţiei Canalului, Direcţiunea Generală a Lucrărilor Canalului aduce la cunoştinţă următoarele: Angajarea se poate face: 1. Prin delegaţii permanenţi ai Direcţiunii Generale a Lucrărilor Canalului Dunăre-Marea Neagră care funcţionează pe lângă Oficiile de Repartizare a Forţelor de Muncă din Bucureşti, Ploeşti, Iaşi, Cluj, Oradea, Timişoara, Tulcea şi ConstanţaDelegaţii permanenţi sus arătaţi pot face angajări numai pentru şantierele în regie proprie ale Direcţiunii Generale a Canalului. Angajarea pentru lucrările executate de alte întreprinderi în zona Canalului se face de către Oficiile de Repartizare a Forţelor de Muncă, din localităţile respective. 3. In celelalte localităţi din ţară, în care nu există delegaţi permanenţi ai D.G.C., angajarea, atât la lucrările în regie ale D.G.C, cât şi la întreprinderile ce lucrează pentru construcţia Canalului, se poate face prin Oficiile pentru Repartizarea Forţelor de Muncă din localităţile respective. 3. Direcţiunea Generală a Lucrărilor Canalului Dunăre-Marea Neagră, precum şi întreprinderile care lucrează pentru Canal angajează braţe de muncă şi prin delegaţi cu împuternicire specială, din orice regiune. Cei dornici a se angaja sunt invitaţi a verifica actele de împuternicire ale delegaţilor speciali, la prezentarea lor. Se atrage atenţiunea Oficiilor de Repartizare a Forţelor de Muncă că pot face angajări numai pe baza şi în limita cererilor scrise, trimise de D.G.C., sau Întreprinderile ce execută lucrări pentru Canal, precum şi pe baza cererilor delegaţilor cu împuternicire specială ! Cei ce doresc a se angaja vor trebui să îndeplinească condiţiunle de sănătate şi de calificare pentru meseriile pentru care urmează a 6 angajaţi, având asupra lor dovada d® stare civilă eliberată de Comitetele Provizorii sau de Întreprinderi. Cei angajaţi au dreptul la o indemnizaţie de deplasare reprezentând salariul pe timp de 14 zile, precum şi la plata transportului de la localităţile de unde sunt angajaţi la şantierul unde sunt repartizaţi. Pe şantiere se asigurădoi angajaţi cazarea, masa de trei ori pe zi la cantină şi asistenţa sanitară, iar salarizarea se stabileşte la locul de muncă, potrivit calificării lor, pe baza dispoziţiunilor legale. Pe şantiere se deschid celor angajaţi largi posibilităţi de calificare şi ridicare a calificării profesionale, precum şi mijloace de desfăşurare a unei intense vieţi culture!, (Agerpres). A APARUT: PROBLEME EXTERNE, Nr. 3, 1950 Cu următorul conţinut: Rezultatele definitive ale alegerilor pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S. V CEPRACOVLupta pentru pace, democraţie şi independenţă naţională a poporarelor, nouă şi masivi reducere a preţurilor în Uniunea Sovietică, Socraţia burgheză — un rai pentru bogaţi, o înşelăciune pentru săraci. Hlitarismul şi goana înarmărilor din ţările marShali*»te, ielmmul şi Franţa. Soria ieninist-stalinistă despre naţiuni şi revoluţia naţional-colonială. înflorirea democraţiei epeteliste in U.R.S.S. mimcitoreşti şidemocratice, N. CALININ , A. ALEXEEV. I. JUCOV , V. VASILIEVA P. CEREMIH. Comentarii — Cronica mişcării precum şi om bogat Documentar. CURIER JUDICIAR CONDAMNAT PENTRU CRIMA ÎMPOTRIVA UMANITĂŢI! De curând a fost prins fostul şef al sectorului de jandarmi din Tg.Frumos, anume Ion Săbauş, care în iunie 1941 a avut o participare în tragedia masacrelor de la Iaşi. C£nd trenul morţii care ducea miile de victime ridicate din oraşul Iaşi, a ajuns în staţia Tg.-Frumos, au fost aruncaţi din vagoane cei cari în parcursul dintre Iaşi şi Tg.-Frumos muriseră în urma chinurilor groaznice la cari n’au putut rezista. Printre cadavrele asvârnite pe terasament s’au nimerit a fi şi unii muribunzi cari încă mai horcăiau. Jandarmul Săbăuş, cu o cruzime de fiară, lovea cu bocancii în cap pe aceştia până ce le sdrobea ţeasta şi se asigura că şi-au dat sfârşitul. Trimis acum în faţa Curţii Bucureşti secţia II-a penală pe baza legii criminalilor de război şi a celor cari săvârşesc crime împotriva umanităţii, acuzatul Săbăuş a fost condamnat la 15 ani muncă silnică şi degradare civică. CHIABURI ARESTAŢI ŞI TRIMIŞI IN JUDECATA PENTRU SABOTAREA INSAMANTARILOR Parchetul Ilfov primind actze de constatare ale organelor de control, a dispus arestarea şi trimiterea în judecata tribunalului penal, a următorilor chiaburi din comuna Dudeşti-Cioplea, pentru sabotarea cu vădită rea credinţă a planului de cultura, însămânţând întinderi mult mai mici decât acelea cu cari fuseseră programaţi de către comisiunea locală: Vasile Varban, proprietar a 18 hectare teren arabil; Tudor Russe proprietar a 9 hectare şi Hristache Mihalache proprietar a 9 hectare. Până la judecarea lor de către justiţia populară pentru atitudinea lor duşmănoasă faţă de măsurile luate în interesul general al economiei naţionale, chiaburii Inculpăţi vor fi menţinuţi în stare de arestare FRAUDA UNU! FOST CARCIUMAR Mişu Teodorescu, din Prelungirea Crângaşi 105, fost cârciumar şi având în proprietate un imobil, reuşise să obţină numirea sa ca responsabil al depozitului M. A. T. Nev 125 din şos. Crângaşi 3 bis. Aci, în loc să depună o muncă cinstită şi cu grije de bunuriie Statului, s’a apucat să sustragă parte din conţinutul sticlelor de băuturi alcoolice, înlocuind cantităţile sustrase cu apă şi punând la loc capsulele în aşa fel ca să nu se recunoască violarea lor. Această operaţie frauduloasă a mers până când un control făcut de un Inspector vigilent a băgat de seamă că unele capsule prezintă semne de violare. O verificare atentă a tuturor sticlelor depozitului respectiv a identificat 170 de sticle care au fost supuse operaţiunii de golire parţială şi înlocuirea cu apă a cantităţii sustrase. Cercetările au stabilit că şi la debitul de băuturi spirtoase din str. Tabla Buţi 54 care se aprovizionează de la Oficiul din Crângaşi se găseau 23 de sticle cu capsulele violateAncheta asupra gestiunii băneşti a necinstitului conducător de Oficiu, a descoperit şi o lipsa de 19.000 lei în sarcina acestuia. Prin activitatea sa, numitul I Mişu Teodorescu a dovedit că şi-a păstrat mentalitatea pe care o avea de cârciumar pus să înşele publicul consumator spre a realiza beneficii cât mai mari. Numai că în noua lui situaţie a Înşelat Statul, sustrăgând din bunurile lui, iar prin fapta sa a sabotat comerţul de Stat în loc să contribue la întărirea lui. Parchetul Ilfov prin rechizitorul emis în cauză, a trimis în judecată pe Infractor în faţa tribunalului penal, sub stare de arest EVAZIONIŞTI FISCALI Parchetul Ilfov a trimis in judecata secţiilor penale ale tribunalului pe următorii comercianţi cari s’au făcut vinovaţi de evaziune fiscală! Bogdan Gh. Tudor din cal. Alexandriei 47 şi Tudor Stoian din aceeaşi stradă Nr. 94, comercianţi de cereale şi furaje, cari s’au sustras de la plata impozitelor prin neinregistrarea mărfurilor vândute şi neeliberarea de note de plată ,la vânzări. • ■ — Ştefan Dranau din str. Virgi- Ilu 26 şi Dom. Ciontaş, din Fund. Uranus 6, cari în calitate de chiriaşi ai salonului de confură din Piaţa Kogălniceanu 7, nu au reţinut si vărsat fiscului cota de impozit din chirie. — Carol Braunstein din str- Oituz 7, care in calitate de admir.iSTtrator unic al soc. „Baia Grivita’'» nu a reţinut şi vărsat fiscului cota de impozit pe chirie de la 16 August 1947 până la 31 Decembrie 1949. . . — Fabian Matustic, patronul atelierului de articole de voia), genți, etc., din str. Apolodor, fiindcă n’a plătit impozitul pe cifra de afaceri la lucrările efectuate de la 1 Ianuarie până la 30 Octombrie 1949. Muncitorii alimentari din Galaţi răspund chemării la întrecere lansată de muncitorii de la fabrica „Constantin David“ din Bucureşti Galaţi. Muncitorii de la întreprinderea alimentară „Constantin David“ din Bucureşti, au chemat la întrecere socialistă toate întreprinderile alimentare din ţari. Această chemare la întrecere a fost primită cu mare entuziasm de către rotuncitorii din întreprinderii® alimentare din oraşul nostru. Muncitorii alimentari galăţeni şi-au luat următoarele angajamente : Cei de l a .,Moara Galatului“ să mareasea productivitatea munca cu 9 la sută, să realizeze o economie în valoare de 30.000 lei şi să reducă preţul de cost cu 1 la sută; cei dela fabrica „Delfinul"1 să mărească productivitatea muncii cu 5 la sută, să reducă celtuelile de regie cu 5 la sută şi să creeze 5 sorturi de produse noul, cei dela fabrica Ue paste făinoase ..Atlas“, să depăşească planul lunar cu 15 la sută, să ridice productivitatea muncii cu 5 la sută, să reducă preţul de cost cu 7 la sută, să miră asoji viteza de circulaţia fondului, dn rulment cu 10 la sută de aseimeni muncitorii de la T.A.A.T. au hotărât să ridice productivitatea muncii cu 5 la sută, să reducii cheltuelile de regim cu 5 la sută şi să antreneze pe toţi salariaţii în întreceri socialiste, iar muncitorii ce la „Comncar” şi-au luat angajamentul să accelereze ţinteza de circulaţie a fondului de rulment prin gostoidărirea întreprinderii cu mijloace propri. CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT Din experienţa sportului sovietic: Complexul G. T. C. Cultura fizică şi sportul în Uniunea Sovietică sunt o parte integrantă a educaţiei comuniste a poporului sovietic. La baza alsteroului sovietic de cultură fizică, este complexul G.T.Q., al cărui scop este acela de a pregăti mai muie de oameni ai muncii pentru munca de Înaltă productivitate și pentru Apărarea Patriei Socialiste, Complexul OTO, este astfel connstituit încât rezolvă problema desvoltării fizice multilaterale a cetățenilor Uniunii sovietice. Principiul care stă la baza complexului este acela al polisportvităţii. Complexul G.T.Q. a fost introdus din iniţiativa Comiomolului în 1931, in primul an a luat fiinţă numai complexul g.t.o, gradul 1, pentru ca după un an în 1933 să i se adauge *1 complexul G.T.Q, gradul III latin 183» si complexul B,g.t.o. Apoi o hotărî:« « guvernului sovietic din an Noimbrie 1839 a modificat vechiul regulament al complexului, introducând pe baza celor câţiva ani de experienţă un nou şi definitiv regulament, care a consolidat şi mai mult rolul de frunte al complexului g.t.o, în problemal■dueării fizice a poporului sovietic Actualmente există ţp u.R.S.s. circa 38 milioane de purtători ai i, şisnei O.T.o. şi B.s.T.a. formele care trebuesc trecute pentru a obţine insigne!« 0.G.T.O. sau G.t.o. se impun în două grupe :3fi exerciţii! «. exerciţii cu caracter de desvaitere fizică generală şi aplicativ militar; b. exerciţii este desvolt» In mod armonic şi coordonat o scrie de ea-HtSţl psiho-fUice, specifice sportului: viteză, rezistenţă, forţă, abilitate, curaj, hotărîre. Normele cuprinse în prima din cele două grupe sunt generale pentru toţi cei care concurează pentru insignă. Aici Intră gimnastica, alergarea pe teren variat, trecerea aşa numitei „piste cu obstacole", »hiurite. înotul. Normele din a doua grupă sunt trecute la alegere, adică concurentul »resosiblitate» să treacă normele cerute alegându-şi ramura de sport cu camere mai familiarizat, sau aceea pe care o practică In mod oblemit ca: atletismul, sklul, patinajul, înotul, gimnastica, ciclismul, alpi, filamul si altele. In felul acesta complexul G.T.O„ dând pregătire fizica elementară începătorilor în ale sportului, nu numai că nu contravine specializării sportive, ci dimpotrivă noptrifoge !« La Gospodăria Agricolă epişctivă , Frăştiani din plasa Negreşti, (nmatt- I tuliaa colectivului sportiv al Gospo- Idariei s’a făcut în prezenţa a pesta I 200 ţărani muncitori, care şi-au luat I angajamentul să participa la »rosul „să întâmpinăm 1 Map1, în comunele ştefăneşti şi Romneşti s’au constituit colectivele sportive pe lângă căminele culturale din aceate comune. In colectivul sportiv al Gospodăria! Agricole Colective Fribeşti, s’au Înscris până în prezent 19 membri. ★ In cadrul asociaţiei sportive „nedesvoltarea acestei specializări stimulând pe începător să-şi aleagă o anumită ramură a sportului pentru MR continua practica culturii fitree. Un rol şi mai important în această direcţie îl joacă complexul GT.Q, gradul II, care pretinde un mal ridicat nivel de pregătire fizică mulţi» laterali şi în a self 5 timp tr.rt.irr.«»vi pe sportiv către perfectInnere într’o ramură de aport alsasS, I Drumul glorios spre euSmilemă»*j triei aportive parcurs de majoriteite» 1 campionilor ș| recordmeeilor tidt a început prin treeam» wsrei#lor complexului fj.T.O «au B.G.T.Q. Exemple de «pRft Se sub? I multe — așa sl-*u mnenput wnihw» SB I «vn sovietici de mult», talul”. In perioada 4M* J* Februarie la, n Mar«« 1988, fu OgS??tuite se colectiva «peetive. 4tair» «ara » in capitelă si S M tSmji țării. Le formarea colectivelor sa*r«v* au luat paria nunţamsl mmm ai mime». La Intr«iwtn4*rile „iUctrica“ Bucureşti, au bist da faţă IM« salariaţi, la „Steaua RoşiV' BiWWfkit unde au participat «os muncitori. J* „23 Auguat" Bucureşti unda eu «au. tat 9pe salariaţi. După constituirea colectifelor, * Început tnscriera# mambritof «I KW» maree careurilor sportive. PepSSr" ^BwtnSt? 'rt S ’* nse^^s •filariatl, ie Sindicatul Metaipchimic București 1*98, Car Ia 1 aetenit «A- sov 900. (Agerpres). NOI COLECTIVE SPORTIVE AU LUAT FWffA VASLUI, 30 (Agerpres). Prin telefon: Constituirea colectivelor sportive se desfășoară într’un ritm viu in județul vaslui.