Universul, aprilie 1950 (Anul 67, nr. 75-97)

1950-04-01 / nr. 75

CULTURALE Expoziţia „Grafica Sovietică“ de EUGEN STEC directorul Muzeului de Gravura şi desen Artist-Pictor şi Gravor Expoziţia „Grafica Sovietici“, deschisă de curând în sălile Casei Prieteniei Româno-Sovietice, con­­stitue nu numai un eveniment im­portant pentru viaţa artistică a ţării, dar ea constitue în acelaş timp un izvor proaspăt de multiple învăţături pentru massa oamenilor milici", cărora, în primul rând, i se adresează arta de astăzi. ‘Nu este pentru prima dată că luăm contact cu gravura şi dese­nul­ sovietic. Ne sunt bine cunos­­cut» ,nume ca I. P. Staronosov sau Favorski, artişti fără pereche ai gtjţyurii, în lemn. Ciclul lui Staro­­no­sov , reprezentând viaţa lui Lenin -^jjşan­ portretul lui Dosipievski de Favorski sunt lecţii de neuitat pen­tru un artist gravor care şi-a ales lemnul ca mijloc de exprimare ar­tistică. Astăzi, arta sovietică, mereu vie ştit proaspătă, ne pune în faţa unei serii de artişti noi care, conştienţi de rolul lor în societate, duc arta lor spre noi culmi, pe drumul rea­listilui socialist. Nimic din ceea­­ce uite nou şi poartă în el sâm­bure viitorului nu scapă atenţiei lor,ei­i­ este exprimat în forme con­cise...at­ât atunci când sunt trasate de plajtă pe lemn sau linoleum, cât și a­timci când sunt purtate cu cre­­ionul­ pe piatra litografică. lQ.Litografiile lui P. Baranov, ve­dem lupta victorioasă a Armatei Sovietice, dusă de la Stalingrad până la Berlin. Tipărite de pe pia­tră litografică cu cerneală verzuie, aceste desene te conduc în mijlo­cul luptelor, îţi permit să participi la toate actele de eroism nemărgi­nit ale celo­r ce ne-au adus liber­tatea. Stăpânirea mijloacelor de expri­mare se vede însă cel mai bine a-­­­tunci când este vorba de grăvura­­ în lemn sau in linoleum, unde de­ I­senul este săpat cu dalta spre a­­ fi mai târziu multiplicat cu ajuto-­­ rul presei. Artiştii sovietici au in­ţeles de mult rolul social al gra­vurii, căreia i-a dat încă de la în­ceput toată atenţia, ştiind că meni­rea artei este de a ajunge în mâi­nile masse­lor cât mai largi — masselor de m­unci­tori şi ţărani — şi că rolul acesta poate fi îndepli­nit în primul rând de gravură, al cărei avantaj principal constă toc­mai în faptul de­ a putea fi trasă în mii de exemplare, la preţuri ac­cesibile tuturor. Exemplu pentru cere spuse K­tai sus îl constitue seria: „Viaţa şi Munca Colhoznicilor", al lui Feo­dor Denisovici Constantinov Felul în care e tratat cerul în gravuri: „Secerişul“ dovedeşte nu numai o perfectă siguranţă in mirtuirea daliei pe lemn, ci şi o emotivitate adâncă taţi 4* peisajiul natal şi de munca colhoznicilor ce Au În­ceput sa-şi adime rodul lituicii co­lective. Don­jrur că în cadrul acestui ar­ticol unu se pot trece in revistă toa­te desenele şi gravurile expuse. Trebue insa Sa atragem atenţia asupra felului cum simt tratate portretele care se află In expo­ziţie. Câtă dragostie de om emană din ele, dragoste vizibilă în fiecare tuşă de creil şr litografic şi în fie­­­­care făetură de daltă. E de ajuns să priveşti în ochii marilor noştri dascăli, Lenin şi Stalin, este de­­ ajuns să priveşti o clipă portretul lui Maxim Gorki, ca să-ţi dai sea­ma că artistul a reuşit să redea esenţialul şi a reuşit sa ne facă părtaşi ai aceluiaş sentiment de care a fost cuprins el, atunci când trasa u­raginta lor pe piatră sau lim­orium­ Artiştii sovietici trezesc în ini­mă s­pectatorului o gamă largă de dragoste pentru prcitră ţari a socia­­lismiului și pehtru conducătorii el, j Ih acelaș timp voi­nț­ă termi de a­­ urma pilda măreaţă a Acestor lup­­î titori fruntaşi pentru un viitor mai bim al oamenilor muncii de pretu­­tihderta. m Rezultate ale primei faze a celui de al doilea concurs­­ de coruri şi echipe de joc ale sindicatelor Concursul continuă Sâmbătă 1 şi Duminici 2 Aprile Prima fază a celui de al doilea concurs de coruri şi echipe de jocV.­aie sincitatelor, organizat de iSonfederati­a Generală a Atunci!, s’a­­ffes­asurat, în întreaga ţară­ în zilele de 25—26 Martie. Concursul continuă Sâmbătă 1 şi Duminică 2 Aprilie, la Bucureşti, Canalul Dunăre — Marea Neagră, Braşov,, Sălaj şi Trei Scaune. După concursul Căminelor cul­turale, care a avut loc de curând, acest­­r­pu concurs este încă o do­vadă că muzica, dansul şi teatrul pătrund tot mai mult în viaţa ce­lor ce muncesc din uzine, fabrici, instituţii precum şi la sate. Concursul a mobilizat masse largi şi le-a antrenat în activitatea culturală, dând la iveală noi ta­lente. Folosind din plin bogata expe­rienţă a primului concurs, echipele artistice sindicale s’au prezentat în­ faţa juriului şi a spectatorilor temeinic pregătite, omogene şi stă­pâne, pe mişcări. Programele artis­tic:­ ...­cgt.bogate şi­ variate. In fiecare dans, in fiecare cân­tec executat în cadrul concursuri­lor, s’au oglindit viaţa şi lupta pe care oamenii muncii din ţara noas­tră o duc pentru făurirea unei vieţi noi, unui viitor fericit şi îmbelşu­gat. Primele rezultate primite din cinci judeţe sunt următoarele: JUDEŢUL ALBA: Coruri categoria I-a: Premiul I: Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative, Sindicatul C.A.M. Salina; Premiul II: Sindicatul Sa­lariaţilor din Instituţiile Adminis­trative de Stat, Sindicatul Minier Roşia Montana, Sindicatul Metalo- Chimic Ocna Mureş; Premiul III: Sindicatul Textil Teba. Coruri categoria II-a: Premiul I: Sindicastul Constructori Alba; Pre­­miul-j­jvSindicatul Lemn Forestier Potecii!; Premiul III: Sindicatul Sanitar Alba,­­ Sindicatul Pielari Alba­.li Ech­ipe de jocuri: Premiul I: Sin­dicatul, C. AIM. Salina (Ocna), Sin­dicatul Pielari Sebeş; Premiul li: Sindicatul Salariaţilor din Învăţă­mânt Alba, Sindicatul Mixt Astra Sebeş; Premiul III: Sindicatul Me­talo Chimic Aiud, Sindicatul Lemn Forestier Petreşti, Sindicatul Sa­lariaţilor Agricoli Petreşti, Sindi­catul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative Alba. JUDEŢUL ARGEŞ: Coruri categoria I-a: Premiul I: Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative, Sindicatul Salaria­ţilor din Trans­port şi Comunicaţii, Sindicatul Salariaţilor din Institu­ţiile Administrative de Stat; Pre­miul II:­ Sindicatul Lemn Forestier Curtea de Argeş, Sindicatul A.C.S. 6 Martie Curtea de Argeş, Sindi­catul Salariaţilor Agricoli plasa Lunca. Corbului comuna Fâlfar; Premiul III: Sindicatul Textil Gară 11 Iunie Piteşti, Sindicatul Salaria­ţilor din învăţământ Curtea d­e Ar­geş, Sindicatul Salariaţilor din În­văţământ Piteşti. Coruri categoria II-a: Premiul­ I: Sindicatul Textil . 11 Iunie Găvanu, Sindicatul Salariaţilor Agricoli pla­sa Curtea de Argeş Comuna Odo­­beşti; Premiul II: Sindicatul Pielă­rie şi Confecţiuni secţia de Îm­brăcăminte, Sindicatul Salariaţilor din învăţământ Costeşti, Sindica­tul Salariaţilor din învăţământ pla­sa Rad­u Căteasca şi Răteş; Pre­miul III: Sindicatul Lemn Forestier Piteşti, Sindicatul Salariaţilor A­­gricoli plasa Costeşti Băseni, Sin­dicatul Salariaţilor Agricoli comu­na Bradul de Jos, Sindicatul Ali­mentar secţia Curtea­­le Argeş. Echipe de jocuri: Premiul I: Sindicatul Salariaţilor Agricoli Lunca Corbului Pădureţi, Sindica­tul Salariaţilor din învăţământ pla­sa Lovişte, Sindicatul Salariaţilor Lemn Forestier Curtea de Argeş; Premiul II: Sindicatul Salariaţilor din Transport şi Comunicaţii Pi­teşti, Sindicatul Lemn Forestier Piteşti Cotmeana, Sindicatul Tex­til 11 Iunie Găvana; Premiul 111: Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperativii Piteşti. Sindicatul Salariaţilor din Instituţiile Admi­nistrative de Stat secţia Higiena Sindicatul Salariaţilor Agricoli Băseni, Sindicatul Salariaţilor din învăţământ plasa Stoiceni JUDEŢUL ARAD: Coruri categoria 1: Premiul I: Cooperativa Artex, Sindicatul Sa­lariaţilor din Comerţ şi Cooperative (magazinele de Stat), Sindicatul Salariaţilor din Transport şi Co­municaţii; Premiul II: Sindicatul Salariaţilor din învăţământ Arad, Sindicatul Textil 30 Decembrie, Sindicatul Metalo Chimic Flamura Roşie; Premiul III: Sindicatul Sa­lariaţilor din Instituţiile Adminis­trative de Stat, Sindicatul Alimen­tar 7 Noembrie, Sindicatul Tran­sport şi Comunicaţii (P.T.T­), Coruri categoria II-a: Premiul I: Cor bărbătesc Sindicatul Lemnari, Sindicatul Tricoul Roşu, Cor de fe­mei Întreprinderea textilă Petöffi; Premiul II: Sindicatul C. A. M., Premiul III: Gospodăria Agricolă de Stat comuna Zăbrani, Sindica­tul Grafic, Fabrica de zahăr, Sin­dicatul Textil Teba. Echipe de jocuri: Premiul I: Sin­dicatul Metalo Chimic Flamura Ro­şie, Sindicatul Textil 30 Decem­brie, Cooperativa Artex; Premiul II: Sindicatul Alimentar 7 Noem­brie, Cooperativa Solidaritatea, Sindicatul Salariaţilor din Trans, pod şi Comunicaţii; Premiul III : Sindicatul Constructori; Sindicatul Textil Teba, Sindicatul Salariaţilor din Instituţiile Administrative de Stat. JUDEŢUL BIHOR: Coruri categoria I-a: Premiul 1: Sindicatul Pielari (întreprinderea Solidaritatea) Oradea,­ Sindicatul Metalo Chimic (întreprinderea în­frăţirea) Oradea, Sindicatul Con­structori (întreprinderea Refractar Aleşd); Premiul II: Sindicatul Sa­lariaţilor din Instituţiile Adminis­trative de Stat, Sindicatul Între­prinderii Edilitare Oradea, Sindi­catul Alimentar (Prodexport Salon­­ta); Premiul III: Sindicatul Pielari (Fabrica, de blănuri „1 Mai”), Sin­dicatul , Salariaţilor din Transport şi Comunicaţii Oradea, Sindicatul Constructori (Şantierul nr. 3 Con­strucţii Aleşd), Sindicatul Arte Grafice (Bela Brauner). Coruri categoria 11-a: Premiul I: Sindicatul Pielari (întreprinderea Dobrogeanu Gherea) Oradea, Sindi­catul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative (Cooperativa din Vaş­­cău), Gospodăria Agricoli de Stat Holod, Sindicatul Salariaţilor Agri­coli Peşte?; Premiul l­: Sindicatul Pielari (Cooperative de produse ,,Ciordaş Ion"), Sindicatul Salaria­ţilor din Comerţ şi Cooperative (U.C.GR.), Sindicatul Textil (în­treprinderea Vasile Roaită), Pre­miul III: Gospodăria Agricolă Co­­­­lectivă din Moara de Râturi, Sin­ '­dicatul Metalo Chimic linti-eprifide-.­­ rea Zanka, Sindicatul Pielafi (Coo­perativa de producţie „Progresul“), Sindicatul Gospodăriei Agricole de­­ Stat Săcueni Echipe de jocuri: Premiul I: Sin­­­­dicatul Constructori (Şantierul nr. 3 Construcţii Aleşd), Sindicatul­­ Salariaţilor din învăţământ, Sinid­­­i­catul Textil (întreprinderea Senco­­­­vnei Irina) Oradea; Premiul II: Sin- I­dicatul Salariaţilor Agricoli. Holod, Sindicatul Metalo Chimic (Fabrica de sticlă Pădurea Neagră­, Sindi­catul Arte Grafice (tipografia Brai­­­er Bela) Oradea; Premiul III: Sin­dicatul Pielari (întreprinderea So­lidaritatea) Oradea, Sindicatul Pie­­lari (întreprinderea 1 Mai) Oradea, Sindicatul Alimentar­ (Prodexport Salonta), Sindicatul Textil (între­prinderea „Vasile Roaită"). .JUDEŢUL BUZĂU: Coruri categoria I-a: Premiul I:­­ Sindicatul Salariaţilor din Comerţ I şi Cooperative, Sindicatul Salaria­ţilor din Transport şi Comunicaţii; Premiul II: Sindicatul Textil, Sin­dicatul Salariaţilor din Instituţiile Administrative de Stat, Sindicatul Salariaţilor din învăţământ; Pre­miul III: Sindicatul Salariaţilor A­­gricoli comuna Stâlpu.. Coruri categoria I­-a: Premiul 1: Sindicatul Petrol Berea; Premiul II; Sindicatul Lemn Forestier Ne­­hoiu, Sindicatul Alimentar; Pre­miul III; Sindicatul Salariaţilor; A­­■gricoll fabrica de marmeladă Pars­­cov. Echipe de jocuri: Premiul I; Sin-­­­dicatul Lemn Forestier Ne­noiu, Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative: Premiul II: Sindi­catul Salariaţilor din învăţământ, Sindicatul Petrol Berea, Sindicatul Textil; Premiul III: Sindicatul Sa­lariaţilor Agricoli Istriţa, Sindica­tul Sanitar, Sindicatul Salariaţilor I din Transport şi Comunicaţii. (A­­­­gerpres). a­­ Au mai râmat puţine zile până la tragerea Loteriei Populare Cumpăraţi-vă la timp lozurile Dvs. ÎNSCRIEREA la centrele de pâine SE VA FACE INTRE 30 MARTIE $1­5 APRILIE 1950 .Comitetul Provizoriu Bucureşti, Secțiunea Comercială, aduce la cu­noştința populației salariate și ne­­salariate posesoare de cartele de a­­lt drferite pentru trimestrul Aprilie- Iunie 1950,­ ca e obligată a se in­­scrie la centrele de pâine cele mai apropiate de domiciliu, înscrierea se . Va face între 30 Martie şi 5 Aprilie a. c. şi după următoarele norme: Centrele de distribuire a pâinii vor decupa din cartele talonul de pâine pe care-l vor reţine, ştampi­lând tichetul de pâine (alb) ele va fi înapoiat posesorului. După expirarea termenului de în­scriere, responsabilul centrului se va prezenta a doua zi la brutărie, u­nde se va încheia un proces-ver­­­bal in registrul tip, de numărul ta­loanelor primite pe tipuri. Acest proces-verbal va fi semnat de către Directori şi Şeful Contabilităţii bru­tăriei şi responsabilul de centru. Bonurile vor fi păstrate la centru pentru a fi prezentate organelor de control din această Secţiune. In caz de mutare de la un centru la altul, beneficiarul este obligat a anunţa centrul unde pleacă, cerând să i se restituie un talon corespun­zător cartelei ce posedă. Centrul este obligat a elibera ta­­lonul respectiv, a face pe tichet menţiunea „MUTAT’’ şi a pune ştampila centrului şi data. Odată cu această „menţiune, ce­­­­trul va opera mutarea în regiu­rid de înscrişi,, la partida plecări, tipul bonului predat. Centrul de prim­iire vă controlă dacă a fost făcută mențiunea de mutare. .va face pe tichet mențiu­nea ..REINSCRIS’’ și va pune ștampila și data, primind din par­tea posesorului de cartelă talonul de caartelă corespunzătoare , tipului de cartelă reinscris. Această operaţiune va fi făcută în registrul de evi­denţă numerică a înscrişilor la tipul de cartelă respectiv. După data, de 5 Aprilie a c. şi până cel mai târziu 10 Aprilie, bru­tăriile vor depune situaţia înscrişi­lor numeric şi pe tipuri de cartelă pentru fiecare centru în parte, la Secţiunea Comercială — Serviciul Verificări, odată cu depunerea bo­nurilor din săptămâna dela 9—­1,6 Aprilie a.­ c. Se atrage atenţiunea tuturor res­ponsabililor de centre de distribui­rea pâinii, că vor face distribuirea pâinii, numai pentru cei înscrişi la acel centru şi mimar pe baza bo­nului de pâine valabil in ziua res­pectivă. De asemenea, orice schimbare sur­venită în situaţia de evidenţa în­scrişilor, va trebui anunţată la Sec­ţiunea Comercială, Serviciul Veri­­ficări. , Consiliul General de Condu­cere al Arius-ului anunţă: In cadrul ciclului „Folosirea experienţei so­vietice, asigură victoria socialismu­lui în RPR”, va avea loc consulta­ţia: „Omul sovietic transformă na­tura”. Consultaţia va fi condusă de d. Alexandru­ Romanovici, rector al Institutului Agronomic şi va avea loc Vineri, ora 18, la Casa de Cul­tură ARLUS, cal. Victorie 1­42. O Societatea Ştiinţelor Medicale, Filiala­­ Bucureşti, secţia de medi­cină internă, anunţă şedinţa ple­nară pentru astăzi, Vineri, «Fele 19,30, In­­ amfiteatrul mare »­ Spi­talului Colţea. Cu următoarea or­dine de zi: Studiu experimental a­­supra metioninei sintetizată în ţară:' fizioterapia în reumatism, ce tre­buie să ştie o soră­ într’un serviciu de electro-fizioterapie; fapte­,cii­­nice; un caz de aspergiloză vin­decată cu penicilină. © Institutul Român pentru Re­laţiile Culturale cu Străinătatea anunţă concertul de ghitară al mu­zicianului argentinian Atahualpa Yupanqua. Concertul va avea loc Sâmbătă 1 Aprilie 1950, orele 20, în sala Dalles. Intran -*­eu tavi­­tatii. • Centrala Industrială a Artelor Grafice anunţă pentru Duminică, 2 Aprilie, ora 10 a. m. în continua­­re« ciclului de conferinţe tehnic* pentru muncitorii şi tehnicienii din Industria Poligrafiei, a doua con­ferinţă cu subiectul: Preparare* şi amestecul cernoiurilor fii industri» poligrafici. Conferinţa­­ va avea loc în sala Clubului Sindicatului Salariaţilor din întreprinderile Poligrafice, Pre­­sa şi Instituţiile de CU­tură din Bucureşti, bulev. Republicii Nr. 31. A.R.L.U.S Filiala Bucureşti, subfiliala Învăţământ, anunţă pen­tru Sâmbătă, 1 Aprilie, orele 18, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice din str. Batiştei Nr. 14 Symposio­­nul despre „Tineretul sovietic în fruntea tineretului mondial luptă pentru pace“. Vorbesc studenţi ai Institutului Petrol şi Gaze. Va ur­ma un film sovietic ♦ A.R.L,U,$, Filiala Bucureşti anunţă pentru Sâmbătă, 1 Aprilie a. c, orele 18, la Casa de Cultura a Filialei din calea Victoriei Nr- 42 (Pasajul Comedia), un leativaj cul­tural artistic. • • Duminică, 3 Aprilie, orele 10 a. m. posturile Radio-Bucure?ti îşi Radio-Bucureşti II, vor emite un program pentru pionieri: Cărămi­zile preţioase, întâmpinări 10 Aprilie; Ajutor pionieresc (scena,­riu). BIBLIOGRAFIE A apărut: ANUL REVOLUŢIO­NAR 1848 IN MOLDOVA, (Documente şi mărturii privind istoria R.P.R.) sub redacţia Acad. Mihail ’'"Iler (Editura de Stat). Strângerea în volum a docu­mentelor privind mişcarea revolti, (ionaril din Moldova va înlesni stu­dierea unui moment însemnat din istoria Republicii Populare Româ­­ne. Sterem botanifer intre munca intelectuală şi­, cea fizică in U.R.S.S. (Urmare din pagina l­a­­ tru desvoltarea procesului înlătu­rării contradicţiei dintre m­­unca in­telectuală şi cea fizică. Este în­făptuit în U.R.S.S. învăţământul general de şapte arii. Au fost create condiţiile necesare menite să asigure fiecărui om posibilitatea de a avea acces la învăţământul de toate gradele In consecinţă se ri­dică mereu nivelul general de in­strucţie al masselor. U.R.S.S. a de­venit o ţară a ştiinţei de carte a întregii populaţii. Numărul elevi­lor din şcolile de toate gradele (in­clusiv şcolile secundare speciale) a ajuns să fie în 1046 de 56 milioa­ne, în timp ce înainte de Revoluţie nu fuseseră în Rusia în total de­cât 8 milioane şcolari. (Cei mai mulţi din aceştia nu frecventau decât şcoala primară şi de cele mai dese ori şcoala de trei ani). De peste zece ori s-a mărit faţă de perioada dinainte de Revoluţie nu­mărul studenţilor din instituţiile superioare de învăţământ­ El a a­­juns să fie în anul şcolar trecut de 1.128 mii persoane. Au fost create în U.R S.S. noi relaţii între oamenii muncii inte­lectuale şi ai celei fizice. Sub pu­terea sovietică s’a format o nouă intelectualitate, ieşită din popor. E­­liberată de înjosi­toarea necesitate de a sluji pe rechinii capitalişti, a­­ceastă intelectualitate participă împreună cu întregul popor la o­­pera de edificare comunistă, dând un ajutor cultural şi tehnic mun­­ci­tori­lor şi colhoznicilor în curs muncii creatoare a acestora. O extraordinar de mare impor­tanţă pentru ştergerea hotarului dintre munca intelectuală şi cea fi­zică au modificările înseşi ale ca­racterului mun­cii, ce s’au produs în U.R.S.S. In condiţiile socialis­mului, in care omul e conştient de faptul că prin muncă sa aduce o contribuţie la opera constructivă generală şi că ea nu aduce folos capitalistului, ci întregii societăţi, muncă a devenit o creaţie. Cetă­ţeanul sovietic manifestă cel mai mare interes pentru munca sa, cău­tând mereu noi căi în vederea spo­ririi productivităţii acesteia. Ştergerea hotarului dintre munca intelectuală şi cea fizică şi-a găsit o întruchipare în mişcarea stah­a­­novistă. Analizând în 1936 carac­terul mişcării stahanoviste, I. V­­Stalin a indicat încă de atunci că ea conţine in sine germenii unui mare avânt cultural şi tehnic al clasei muncitoare. Acest avânt ■ —­ a subliniat I. V. Stalin — va avea ca urmare lichidarea contradicţiei dintre munca intelectuală şi cea fi­zică, fapt care va trebui să aibă­­ loc în baza ridicării nivelului cul­­­­tural şi tehnic al clasei muncitoare­­ până la nivelul inginerilor şi tehni­cienilor.­­ Mişcarea stahanovişti relevă din sânul ei oameni noi, cari îmbină în munca lor practică munca fizici cu cei intelectuali. Această mişca­re se desvorţi în aceeaşi măsură nu numai la oraşe, dar şi la sate. (Va urma) mmmm Campania insâmânţârilor de primăvară «fenta ECHIPA DE TRACTORIŞTI N­R. G. DE LA S. M. T. ZIDURI (R. SARAT) A DOBÂNDIT STEAGUL MUNCII R. Sărat, 27. — In comuna N­­elevă din judeţul R. Sărat, a luat fiinţă anul trecut o întovărăşire printru picrarea în com­­un a pă­mântului. Aici au lucrat tractoarele echipei nr. 6 S.M.T.-Ziduri, iar re­zultatele au fost din cele mai bune. Ceilalţi ţărani muncitori s’au con­vins de avantagiile acestei munci — şi în anul acesta s’au constituit încă cinci asociaţii. Echipa nr. 6 dela S.M.T.-Ziduri a fost din nou repartizată în aceas-­­ ta comună şi trimisă de Comitetul Provizoriu al comunei să lucreze pământurile ţăranilor întovărăşiţi anul trecut, cărora li se alăturaseră încă mulţi alţi ţărani muncitori. Tractoarele au pornit din nou să răstoarne brazde adânci. „Să ne a­­raţi ca şi în anul trecut, aşa cum scrie la carte. A fost treabă bună şi rod bogat“ — spuneau tracto­riştilor ţăranii muncitori întovără­şiţi. Echipa de tractorişti este în în­trecere cu echipa nr- 7, care lu­crează in comuna Bălţaţi. Muncile trebuiesc făcute la timp, trebuie CAT S'A ÎNSĂMÂNŢAT Timişoara, 30 (Agerpres). — Până în seara zilei de 27 Mările în întreg Judeţul Timiş au fost a­­rate 140.043 ha. din care 88.341 ha. au fost însămânţate, ceea ce repre­zintă 87,8 la sută din suprafaţa prevăzută pentru prima etapă a campaniei însămânţării­ de pri­măvară. Pe plăşi situaţia este următoa­rea: plasa Vinga a îndeplinit pla­sa cută economie de combustibil şi­­ economie de piese de schimb.­­ Tractoriştii au hotărît să nu mai­­ meargă seara cu tractoarele în sat. , economisind astfel 20 litri conlbin­­­tibil de fiecare tractor. Pe de altă parte, spre a se li­chida timpii morţi, s’a hotărît ca masa să se ia cu schimbul. In fe­lul acesta s’a ajuns ca unele trac­toare cum este cel condus de Nea­­gu Ion, să depășească norma cu 30 la sută, folosind aceeași cantitate de motorină, ceeace înseamnă o­­ economie de 49 litri combustibil de­­ fiecare tractor.­­ Tractoristul Iordache Con­stantin, a venit de curând de la Buzău, nu fă­cuse nici o revizie tractorului. Nu mai era nici timp. Maşina nu­­ mergea bine. Tractoriştii, văzând­­ acest lucru, au lăsat tractoarele în seama ajutoarelor şi, cu toţii au , revizuit într’o oră tractorul. Astfel, prin disciplina în muncă, prin respectarea angajamentelor, echipa de tractoare nr. 6 de la S. M. T-Ziduri a dobândit Steagul Muncii pentru prima etapă a înfl­­mânţărilor de primăvară. I­­­UD. TIMIŞ nul pe prima etapă în proporţie de 106 la sută, plasa D@t* în propor­ţie de 102 la sută, plasa Jimbolia a realizat 96 la sută, plasa Recaş 95 la sută, plăşile Lipova şi Ciacova 94 la sută, plasa Timrişoara 93 la sută, plasa Periam 90 la sută, plasa Gătaia 87 la sută, plasa Sânnico­­laul Mare 84 la sută, plasa Buziaş 70 la sută, plasa Chizăd­u 60 la sută şi plasa Gilviz 58 la sută. ŢĂRANII MUNCITORI «N com. cAlacia rrtMis) au ÎNCEPUT INSAMANŢAftt’.E DIN ETAPA TREIA Timişoara, 30. — Lurrân­d tm tragere de inimă şi îndrumati de organizaţia de Partid ţăra­nii muncitori din comuna Căla­­cia, judeţul Timiş, au reuşit ca Până la 18 Martie si termine şl n­sămânţările prevăzute pentru etapa a doua. fii lucrează «cum cu spor, a­­vând şi un timp prielnic, la ex«, cutarea planului fl* însămânţări prevăzute pentru etapa • III­*. Reuşita îndeplinirii planului de insămânţări pe cele două «4«. pe, înainte de termen, se defe­reste în mare măsură organiza­ţiei de Partid care a îndrumat Comitetul Provizoriu să orga­nizeze temeinic manea. CULTIVAREA CAMEREI PENTRU FUIOR Ţăranii muncitori din com. Band, judeţul Mureş, au încheiat con­tracte cu topitoria de cânepă din Beclean de pe Someş, pentru cul­tivarea a 21,6 hectare cânepă pen­­tru fuior Ţăranii muncitori din comuna Pogăceana, au încheiat şi ei con­tracte pentru însămânţare a 15 hectare cu cânepă pentru fuior. Cei din comuna Şineţi, Sânmarion şi Leordeni, au încheiat de aseme­­nea contracte pentru cultivarea a 63,5 hectare cânepă de fuior. In întreg judeţul este în cub încheierea de noul contrac­t offli­­tru cultivarea plantelor indus­­triale. Cum se fac angajările pentru şantierele construcţiei Canalului Dunăre-Marea Neagră Direcţiunea Generală a Lucrări­­lor Canalului Dunăre-Marea Nea­­gră a primit în ultimul timp nu­meroase cereri din partea celor ce doresc să contribue prin munca lor la Înfăptuirea acestei măreţe con­strucţii iniţiate­ de Partidul Mun­citoresc Român, pentru desvoltarea economică a Republicii Populare Române. Pentru a înlesni celor c­e doresc să se angajeze posibilitatea de a fi îndrumaţi spre a muncii pe şantie­­rele construcţiei Canalului, Direc­ţiunea Generală a Lucrărilor Ca­nalului aduce l­a cunoştinţă urmă­toarele: Angajarea se poate face: 1. Prin delegaţii permanenţi ai Direcţiunii Generale a Lucrărilor Canalului Dunăre-Marea Neagră care funcţionează pe lângă Oficiile de Repartizare a Forţelor de Mun­că din Bucureşti, Ploeşti, Iaşi, Cluj, Oradea, Timişoara, Tulcea şi Constanţa­Delegaţii permanenţi sus arătaţi pot face angajări numai pentru şantierele în regie proprie ale Di­­recţiunii Generale a Canalului. Angajarea pentru lucrările execu­tate de alte întreprinderi în zona Canalului se face de către Oficiile de Repartizare a Forţelor de Mun­că, din localităţile respective. 3. In celelalte localităţi din ţară, în care nu există delegaţi perma­nenţi ai D.G.C., angajarea, atât la lucrările în regie ale D.G.C, cât şi la întreprinderile ce lucrează pen­­tru construcţia Canalului, se poate face prin Oficiile pentru Reparti­zarea Forţelor de Muncă din local­ităţile respective. 3. Direcţiunea Generală a Lucră­rilor Canalului Dunăre-Marea Nea­gră, precum şi întreprinderile care lucrează pentru Canal angajează braţe de muncă şi prin delegaţi cu împuternicire specială, din orice regiune. Cei dornici a se angaja sunt invitaţi a verifica actele de împuternicire ale delegaţilor spe­ciali, la prezentarea lor. Se atrage atenţiunea Oficiilor de Repartizare a Forţelor de Muncă că pot face angajări numai pe baza şi în limita cererilor scrise, trimise de D.G.C., sau Întreprin­derile ce execută lucrări pentru Canal, precum şi pe baza cererilor delegaţilor cu împuternicire speci­ală ! Cei ce doresc a se an­gaja vor trebui să îndeplinească condiţiu­­nle de sănătate şi de calificare pentru meseriile pentru care ur­mează a 6 angajaţi, având asupra lor dovada d® stare civilă elibe­rată de Comitetele Provizorii sau de Întreprinderi. Cei angajaţi au dreptul la o in­demnizaţie de deplasare reprezen­­tând­ salariul pe timp de 14 zile, precum şi la plata transportului de la localităţile de unde sunt an­gajaţi la şantierul unde sunt re­partizaţi. Pe şantiere se asigură­­­doi an­gajaţi cazarea, masa de trei ori pe zi la cantină şi asistenţa sanitară, iar salarizarea se stabileşte la lo­­cul de muncă, potrivit calificării lor, pe baza dispoziţiunilor legale. Pe şantiere se deschid celor an­gajaţi largi posibilităţi de califi­care şi ridicare a calificării profe­­sionale, precum şi mijloace de des­făşurare a unei intense vieţi cul­ture!­, (Agerpres). A APARUT: PROBLEME EXTERNE, Nr. 3, 1950 Cu următorul conţinut: Rezultatele definitive ale alegerilor pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S. V CEPRACOVL­upta pentru pace, democraţie şi independenţă naţională a popora­relor, nouă şi masivi reducere a pre­ţurilor în Uniunea Sovietică, Socraţia burgheză — un rai pentru bogaţi, o înşelăciune pen­tru săraci. Hlitarismul şi goana înarmărilor din ţările marShal­i*»te, ielmmul şi Franţa. Soria ieninist-stalinistă despre na­ţiuni şi revoluţia naţional-colo­­nială.­­ înflorirea­ democraţiei epeteliste in U.R.S.S. mimcitoreşti şi­­democratice, N. CALININ , A. ALEXEEV­­. I. JUCOV , V. VASILIEVA P. CEREMIH. Comentarii — Cronica mişcării precum şi om bogat Documentar. CURIER JUDICIAR CONDAMNAT PENTRU CRIMA ÎMPOTRIVA UMANITĂŢI! De curând a fost prins fostul şef al sectorului de jandarmi din Tg.­Frumos, anume Ion Săbauş, care în iunie 1941 a avut o parti­cipare în tragedia masacrelor de la Iaşi. C£nd trenul morţii care ducea miile de victime ridicate din oraşul Iaşi, a ajuns în staţia Tg.-Frumos, au fost aruncaţi din vagoane cei cari în parcursul din­tre Iaşi şi Tg.-Frumos muriseră în urma chinurilor groaznice la cari n’au putut rezista. Printre cada­vrele asvârnite pe terasament s’au nimerit a fi şi unii muribunzi cari încă mai horcăiau. Jandarmul Săbăuş, cu o cruzi­me de fiară, lovea cu bocancii în cap pe aceştia până ce le sdrobea ţeasta şi se asigura că şi-au dat sfârşitul. Trimis acum în faţa Curţii Bu­cureşti secţia II-a penală pe baza legii criminalilor de război şi a ce­lor cari săvârşesc crime împotriva umanităţii, acuzatul Săbăuş a fost condamnat la 15 ani muncă silni­că şi degradare civică. CHIABURI ARESTAŢI ŞI TRI­MIŞI IN JUDECATA PENTRU SABOTAREA INSAMANTA­RILOR Parchetul Ilfov primind actze de constatare ale organelor de con­trol, a dispus arestarea şi trimite­rea în judecata tribunalului penal, a următorilor chiaburi din comuna Dudeşti-Cioplea, pentru sabotarea cu vădită rea credinţă a planului de cultura, însămânţând întinderi mult mai mici decât acelea cu cari fuseseră programaţi de către comisiunea locală: Vasile Varban, proprietar a 18 hectare teren ara­bil; Tudor Russe proprietar a 9 hectare şi Hristache Mihalache proprietar a 9 hectare. Până la judecarea lor de către justiţia populară pentru atitudinea lor duşmănoasă faţă de măsurile luate în interesul general al eco­nomiei naţionale, chiaburii Incul­­păţi vor fi menţinuţi în stare de arestare FRAUDA UNU! FOST CARCIUMAR Mişu Teodorescu, din Prelungi­rea Crângaşi 105, fost cârcium­ar şi având în proprietate un imo­bil, reuşise să obţină numirea sa ca responsabil al depozitului M. A. T. Nev 125 din şos. Crângaşi 3 bis. Aci, în loc să depună o muncă cinstită şi cu grije de bu­­nuriie Statului, s’a apucat să sus­­tragă parte din conţinutul sticle­lor de băuturi alcoolice, înlocuind cantităţile sustrase cu apă şi pu­nând la loc capsulele în aşa fel ca să nu se recunoască violarea lor. Această operaţie­­ frauduloasă a mers până când un control fă­cut de un Inspector vigilent a băgat de seamă că unele capsule prezintă semne de violare. O ve­rificare atentă a tuturor sticlelor depozitului respectiv a identificat 170 de sticle care au fost supuse operaţiunii de golire parţială şi înlocuirea cu apă a cantităţii sus­­trase. Cercetările au stabilit că şi la debitul de băuturi spirtoase din str. Tabla Buţi­ 54 care se apro­vizionează de la Oficiul din Crân­­gaşi se găseau 23 de sticle cu capsulele violate­Ancheta asupra gestiunii băneşti a necinstitului conducător de Oficiu, a descoperit şi o lipsa de 19.000 lei în sarcina acestuia.­­ Prin activitatea sa, numitul I Mişu Teodorescu a dovedit că şi-a păstrat mentalitatea pe care o avea de cârcium­ar pus să înşele publicul consumator spre a realiza beneficii cât mai mari. Numai că în noua lui situaţie a Înşelat Sta­­tul, sustrăgând din bunurile lui, iar prin fapta sa a sabotat comer­ţul de Stat în loc să contribue la întărirea lui. Parchetul Ilfov prin rechizitorul emis în cauză, a trimis în jude­­cată pe Infractor în faţa tribuna­­lulu­i penal, sub stare de arest EVAZIONIŞTI FISCALI Parchetul Ilfov a trimis in jude­cata secţiilor penale ale tribunalu­lui pe următorii comercianţi cari s’au făcut vinovaţi de evaziune fiscală! Bogdan Gh­. Tudor din cal. Ale­xandriei 47 şi Tudor Stoian din a­­ceeaşi stradă Nr. 94, comercianţi de cereale şi furaje, cari s’au sus­tras de la plata impozitelor prin n­einregistrarea mărfurilor vându­te şi neeliberarea de note de plată ,la vânzări.­­ • ■ — Ştefan Dranau din str. Virgi- Ilu 26 şi Dom­. Ciontaş, din Fund. Uranus 6, cari în calitate de chi­riaşi ai salonului de confură din Piaţa Kogălniceanu 7, nu au re­ţinut si vărsat fiscului cota de impozit din chirie. — Carol Braunstein din str- Oi­tuz 7, care in­ calitate de admir.iST­trator unic al soc. „Baia Grivita’'» nu a reţinut şi vărsat fiscului co­ta de impozit pe chirie de la 16 August 1947 până la 31 Decem­brie 1949. . . — Fabian Matustic, patronul a­­telierului de articole de voia), genți, etc., din str. Apolodor­­, fiindcă n’a plătit impozitul pe ci­­fra de afaceri la lucrările efectuate de la 1 Ianuarie până la 30 Oc­tombrie 1949. Muncitorii alimentari din Galaţi răspund chemării la întrecere lansată de muncitorii de la fabrica „Constantin David“ din Bucureşti Galaţi.­­ Muncitorii de la în­­treprinderea alimentară „Con­­stantin David“ din Bucureşti, au chemat la întrecere socialistă toate întreprinderile alimentare din ţari. Această chemare la întrecere a fost primită cu mare entu­ziasm de către rotuncitorii din întreprinderii® alimentare din oraşul nostru. Muncitorii alimentari galăţeni şi-au luat următoarele angaja­mente : Cei de l a .,Moara Gala­tul­ui“ să m­areasea producti­vitatea munca cu 9 la sută, să realizeze o economie în valoare de 30.000 lei şi să reducă pre­­ţu­l de cost cu 1 la sută; cei dela fabrica „Delfinul"1 să mă­rească productivitatea muncii cu 5 la sută, să reducă c­eltue­­lile de regie cu 5 la sută şi să creeze 5 sorturi de produse noul, cei dela fabrica Ue paste făinoase ..Atlas“, să depăşească planul lunar cu 15 la sută, să ridice productivitatea muncii cu 5 la sută, să reducă preţul d­e cost cu 7 la sută, să miră asoji viteza de circulaţia fondului, dn rulment cu 10 la sută de ase­­i­meni muncitorii de la T.A.A.T. au hotărât să ridice productivitatea muncii cu 5 la sută, să reducii cheltuelile de regim cu 5 la sută şi să antreneze pe toţi salariaţii în întreceri socialiste, iar mun­citorii ce la „Comncar” şi-au luat angajamentul să accelereze ţin­­teza de circulaţie a fondului d­e rulment prin gostoidărirea în­treprinderii cu mijloace propri. CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT Din experienţa sportului sovietic: Complexul G. T. C. Cultura fizică şi sportul în Uniu­nea Sovietică sunt o parte integran­tă a educaţiei comuniste a poporului sovietic. La baza alsteroului sovietic de cul­tură fizică, este complexul G.T.Q., al cărui scop este acela de a pregăti mai muie de oameni ai muncii pentru munca de Înaltă productivitate și pentru Apărarea Patriei Socialiste, Complexul O­T­O, este astfel conn­stituit încât rezolvă problema desvol­­tării fizice multilaterale a cetățeni­­lor Uniunii sovietice. Principiul care stă la baza complexului este acela al polisportvităţii. Complexul G.T.Q. a fost introdus din iniţiativa Comiomolului în 1931, in primul an a luat fiinţă numai complexul g.t.o, gradul 1, pentru ca după un an în 1933 să i se adau­ge *1 complexul G.T.Q, gradul III lat­in 183» si complexul B,g.t.o. Apoi o hotărî:« « guvernului so­vietic din an Noimbrie 1839 a modi­­ficat vechiul regulament al comple­xului, introducând pe baza celor câţiva ani de experienţă un nou şi definitiv regulament, care a consoli­dat şi mai mult rolul de frunte al complexului g.t.o, în problema­l■­­dueării fizice a poporului sovietic­ Actualmente există ţp u.R.S.s. cir­ca 38 milioane de purtători ai i­­, şisnei O.T.o. şi B.s.T.a. formele care trebuesc trecute pen­tru a obţine insigne!« 0.G.T.O. sau G.t.o. se impun în două grupe :3fi exerciţii! «. exerciţii cu caracter de desvai­­tere fizică generală şi aplicativ mi­litar; b. exerciţii este desvolt» In mod armonic şi coordonat o scrie de ea-HtSţl psiho-fUice, specifice sportului: viteză, rezistenţă, forţă, abilitate, cu­raj, hotărîre. Normele cuprinse în prima din cele două grupe sunt generale pentru toţi cei care concurează pentru in­signă. Aici Intră gimnastica, alerga­rea pe teren variat, trecerea aşa nu­mitei „piste cu obstacole", »hiurite. înotul. Normele din a doua grupă sunt trecute la alegere, adică concurentul »re­sosiblitate» să treacă normele cerute alegându-şi ramura de sport cu cam­­ere mai familiarizat, sau a­­ceea pe care o practică In mod oble­­m­it ca: atletismul, sklul, patinajul, înotul, gimnastica, ciclismul, alpi, filamul si altele. In felul acesta complexul G.T.O„ dând pregătire fizica elementară în­cepătorilor în ale sportului, nu nu­mai că nu contravine specializării sportive, ci dimpotrivă noptrifoge !« La Gospodăria Agricolă epişctivă , Frăştiani din plasa Negreşti, (nmatt- I tuliaa colectivului sportiv al Gospo- I­dariei s’a făcut în prezenţa a pesta I 200 ţărani muncitori, care şi-au luat I angajamentul să participa la »rosul „să întâmpinăm 1 Map1, în comunele ştefăneşti şi Romneşti s’au constituit colectivele sportive pe lângă căminele culturale din aceate comune. In colectivul sportiv al Gospodăria! Agricole Colective Fribeşti, s’au În­scris până în prezent 19­ membri. ★ In cadrul asociaţiei sportive „ne­desvoltarea acestei specializări sti­mulând pe începător să-şi aleagă o anumită ramură a sportului pentru MR continua practica culturii fitree. Un rol şi mai important în această direcţie îl joacă complexul G­T.Q, gradul II, care pretinde un mal ri­dicat nivel de pregătire fizică mulţi» laterali şi în a self 5 timp tr.rt.irr.«»­­vi pe sportiv către perfectInnere într’o ramură de aport alsasS, I Drumul glorios spre euSmile­mă»*­­j triei aportive parcurs de majoriteite» 1 campionilor ș| recordmeeilor tidt a început prin treeam» wsrei#­lor complexului fj.T.O «au B.G.T.Q. Exemple de «pRft Se­ sub? I multe — așa sl-*u mnenput wnihw» SB I «vn sovietici de mult», talul”. In perioada 4M* J* Februa­rie la, n Mar«« 1988, fu OgS??­­tuite se colectiva «peetive. 4tair» «ara » in capitelă si S M tSmji țării. Le formarea colectivelor sa*r«v* au luat paria nunţamsl mmm ai mime». La Intr«iwtn4*rile „iUctri­­ca“ Bucureşti, au bist da faţă IM« salariaţi, la „Steaua RoşiV' BiWWfk­it unde au participat «os muncitori. J* „23 Auguat" Bucureşti unda eu «au. tat 9pe salariaţi. După constituirea colectifelor, * Început tnscriera# mambritof «I KW» maree careurilor sportive. PepSSr" ^BwtnSt? 'rt S ’* nse^^s •filariatl, ie Sindicatul Metaipchim­ic București 1*98, Car Ia 1 aetenit «A- sov 900. (Agerpres). NOI COLECTIVE SPORTIVE AU LUAT FWffA VASLUI, 30 (Agerpres).­­ Prin te­lefon: Constituirea colectivelor sportive se desfășoară într’un ritm viu in ju­dețul vaslui.

Next