Universul, aprilie 1950 (Anul 67, nr. 75-97)

1950-04-01 / nr. 75

lupta pentru pace in ţările Apu­­gului se duce in conldiţiuni deosebit de grele. Pe zi ce trece, robia economică ţi politică impusă de tirania dola­rului, devine­­ mai apăsătoare pentru popoarele din Apus. Rezultatele politicii de trădare dusă de guvernele ţărilor capita­­liste se fac adânc simţite în mi­zeria crescândă a masselor mun­citoare. Criza economică este în plină desfăşurare. Nu există cămin în Apus de­asupra căruia să nu plutească această sinistră şi gravă ameninţare. Chiar statisticele ofi­ciale — oricât ar fî ele de umfla­te şi denaturate — nu mai pot as­cunde dezastrul. .Ca um­are a aplicării planului Marshall — invenţie grosolană de exploatare prezentată sub aspectul unei „largi acţiuni de binefacere’' — nivelul producţiei din ţările apu­sene es­te în continuă scădere. Câ­teva cifre sunt, în această privin­­deosebit de semnificative. Astfel In Italia nivelul producţiei de oţel • scăzut faţă de anul trecut cu IO*/*, iar producţia de îngrăşăminte cu UT1'. In Franţa comenzile In indus­tria de oţel au scăzut in ultimul trimestru al anului trecut Cu 29’'*. In Belgia extracţia de cărbune a scăzut din Martie, anul trecut, până in Iulie dela 2.611.000 tone la IJ56B.OOO tone. In Anglia numărul finaţelor înalte în funcţiune a scl-S . In Germania occidentală p­o­­­ţia de oţet a scăzut din August 1949 până in Octombrie dela 184.000 tone la 093.000 tone, etc. Şi e normal si fie aşa de vreme ca tendinţa imperialismului ameri­can de acaparare a pieţelor de des­facere ţinteşte la desfiinţarea Indus­­trîilor n*tî°nal« ale ţărilor respec­tive. Această­­situaţie duce in evita­mai mare de întreprinderi şi, deci, la creşterea numărului şomerilor. In ţările pustiite de regimul ca­pitalist, In momentul de faţă se pot număra peste 40 milioane şo­meri. Cifră impresionantă care vor­beşte de la sine despre acuitatea crizei care macină sistemul capi­talist. Mizeria crescândă Întăreşte Insă hotărîrea de luptă a masselor muncitoare. Imperialiştii se simt a­­meninţaţi în însăşi existenţa lor. Ei nu văd salvarea dela dezastru decât In aţâţarea unui nou războiu şi în înăsprirea mijloacelor de o­­primare. Sistemul capitalist recurge Ia mijloacele folosite de cea mai o­­dioasă formă a sa: Ia mijloacele folosite de dictatura fascistă-Pseudo-democraţiile occidentale se demască astăzi pretutindeni, luând din ce în ce mai mult ca­racterul dictaturii fasciste. Impe­rialiştii din Statele Unite, din Franţa, din Anglia, din Italia şi ce­lelalte ţări marshallizate răpesc zil­nic prin legi criminale şi măsuri poliţiste sălbatece, libertăţile popoa­relor. In faţa acestei primejdii, po­poarele se solidarizează în lupta lor Împotriva războiului şi a imperia­liştilor. Muncitorii, ţăranii, femeile, intelectualitatea progresistă, in sfâr­şit tot ce este cinstit şi de valoare in Apus se strânge In rânduri com­pacte pentru apârarea păcii şi a ci­vilizaţiei. Monştrilor provocatori la război li se răspunde, din partea masselor muncitoare, prin lovituri necruţătoare. Massele muncitoare din Apus sunt puternice, pentru că ele luptă alături de celelalte forţe ale păcii: marea conducătoare a frontului păcii Uniunea Sovietică, precum şi ţările de democraţie populară. Manifestările pentru pace în A­ mai concrete şi mai hotărîte. Nici un material destinat războiului viu va fi încărcat sau descărcat! Nici un grăunte nu va fi senănat pentru stocurile destinate războiului! Nici un tren încărcat cu arme nu va pleca la destinaţiei. Nici un intelec­tual conştient nu-şi vă da contri­buţia pentru fabricarea armelor­­le distrugere în ittassal iată lozincile sub care se desfăşoară lupta pen­tru pace In Apus. In timp ce fiara imperialistă se zbate neputincioasa in vizuina ei, fiecare om care pro­duce, fiecare om care creiază este conştient că este un soldat al păcii şi că, prin contribuţia lui zimnien oricât de modestă, salvează păţea şi civilizaţia, osândind la pieire criminalele zvârcoliri ale imperialis­­mului muribund. Curajul şi dârzenie popoarelor din ţările Apusului capitalist se ba­zează pe conştiinţa faptului că U­­niunea Sovietică este invincibila lor conducătoare în lupta pentru pace. Partizanii păcii din ţara noastră urmăresc cu atenţie şi cu dra­goste lupta fără preget pe care po­poarele asuprite din Europa apu­seană şi din America o duc împo­triva propriilor lor guverne care pregătesc războiul, împotriva im­perialismului american, principalul aţâţător la război. Şi ştim luptătorii pentru pace din Statele Unite, din Anglia, din ţările Americi! Mâine, din Canada, din Franţa şi Italia şi din celelalte ţări cotropite de im­perialişti că solidaritatea cu lupta lor a popoarelor libere din această parte a Europei va deveni din tr­tu­ri mai strânsă. Salut frăţesc de luptă pentru idea­lurile nobile ale omenirii progre­siste, — popoarelor Apusului luptă­toare vrednice tn frontul păcii Şi al libertăţii! îţndhiderea unui număr tot pus iau zilnic aspecte din ce în CUM SE ORGANIZEAZĂ IN APUS COMITETE PENTRU APĂRAREA PACH In fiecare întreprindere, în fiecare sat se organizează Comitete de apărare a păcii, formate din elemente de cele mai cinstite, cele mai capabile. Iată în clişeul de mai sus muncitorii francezi la ieșirea din fabrică, organizând pe loc un comitet de apărare a păcii. Mtare meeting al oamenilor muncii din Italia pentru pace, libertate şi muncă. WhtMtml •Mc «fie mîalsiri Educaţiei Rraţionale din Franţa, „omul de cultură” Yvon Deibos a interzis cu străs­­«rie* RWWlIfsstare pentru Pace ţB şcolile franceze. Capi» răspund ei singuri războinicului 1. AMMMenl dfawte Si naiv de mal sus Înseamnă ytgt unea păcii J» un mvprj mal njle DWPR cum se poate observa, pace* si apare ca munca rodnică și liniștită a oame­nilor ilintrun sat. OAMENII CINSTIŢI DUC CU ENERGIE LUPTA PENTRU PACE CHIAR ÎN BÂRLOGUL PRINCIPALILOR AŢÂŢĂTORI LA RĂZBOI. IMP£RIALI`TU AMERICAN Politica „uşilor trântite“ şi voinţa de pace a poporului american Ultimele declaraţii ale lui A­­cheson im care se vorbeşte cu ne­ruşinare de politica „uşilor trân­tite'', au stârnit un val da indig­nare In opinia publică americană. O scrisoare pu­blică a fost pu- i blicată de zia- I rul ,­New York­­ Herald Tribu■ Iată ccfteva, rânduri din a­­ceastă scrisoa­re : „Bombai ato­mică nu ne-a a­­dus securitatea. Dacă, printr’o altă decizie uni­laterală, ne vom angaja tot mai mult in cursa înarmărilor cri­minale, nu vom face decât să a­­dăugăm un nou element de ne­­siguranţă. Gu­vernul nostru ar putea face mă­car atâta lucru in împrejurările actuale: să în-­­ cerce un chip să­ai­ungă­ţelegere­­ la o înţelegere­­ cu Uniunea So­vietică şi să caute un acord in privinţa controlului internaţional I al mijloacelor de distrugere ma­sivă şi o dezarmare generală­­ rapidă. II invităm să facă acest­­ efort fără întârziere". Marele învăţat Einstein a pro­­­­testat cu vehemenţă împotriva cri­melor puse la cale de fabricanţii de bombe şi suprabombe. Intr'o scrisoare adresată delegaţiei ame­ricane de la O.N.U., el protestează in aceşti termeni împotriva politi­­­­cii războinice: „Lealitatea cetăţenilor face o­biectul unui sever control din partea poliţiei, persoanele care profesează idei Independente în materie de politică sunt supuse unor manopere de intimidări: la­ îndobitocirea o­­piniei publice, domeniul infor­maţiei se mic­şoreză neîncetat sub presiunea necesităţilor mi­litare". Unindu-şi vo­cea lor cu vo­cea marelui Ein­­stein, profesorii Paul Elliot, Lee, Szilard de la tr­­adversitatea din Chicago, Kirth­­ley Matter au protestat cu ve­hemenţă împo­triva armelor criminale, împo­triva declaraţii­lor preşedinte­lui Truman. Chiar în Con­_________________ greş, conserva­ Preotul american Clarence Duty due® o luptă susţinută şi organo- dela zată pentru pace. La Windsor, la Hamilton, Otawa, Montreal, f* .. aom­zd..P~.. pretutindeni. In adunări supra, tantor ţinijocii populate a răsunat glasul prea­ ale populaţiei ae­tului pentru pace a se ‘fecta cu războiul rece,şi cu politica nebunească a şantajului atomic. Numeroşi slujitori ai bisericii duc o luptă susţinută şi organi­zată pentru pace. Astfel, preotul Clarence Dufy, în adunări supra­populate, a făcut să răsune glasul păcii. Cu toate persecuţiile ra­siale, cu toată prigoana împotriva negrilor, cu toată teroarea deslăn­­ţuită împotriva elementelor demo­crate, cu toate comisiuniie pentru anchetarea funcţionarilor progre­sişti, lupta pentru pace continuă pe întreaga întindere a Statelor Unite. In Spania, cu toată teroarea franchistă, poporul se i­elicfi la luptă pentru pace. „Nici un bob de grâu pentru război!” aceasta este b­eltaea țărani­lor spanioli. In ţările Americii latine Considerate colonii de truetmanil din Statele Unite, ţările Americii latine sunt supuse, de mulţi vre­me, unei crunte exploatări. Guver­nele fasciste instalate la bunul plac al dolarului american, guvernează cu metodele de teroare specifice a­­cestor regimuri. Astfel In Brazilia, s’a depus in aşa zisul Parlament o lege a „securităţii". Scopul urmă­rit este sugrumarea oricărei miş­cări pentru pace şi democraţie, persecutarea elementelor progres'«,­te, înrobirea clasei muncitoare. O petiţie de protest adresată Parla­mentului brazilian asumată 4« ante de mii de cetăţeni a fost difuzată la marile mass«, care se opun le­gii de represiune, Instrument al petifil I­rlsbeinfes. In Cuba, trei ante de mii de semnatari sprijină trimiterea in faţa Parlamentului a propunerilor de pace făcute de Comitetul Mondial al Partizanilor Picii, In Argentina a fost organizat un concurs pentru eele nul vii «H», care să fie o permanenta demon, ".frăţie a voinţei de pace a poporul­ui argentinian. Premiul de onoare va consta in gravura oferită chiar de autorul ei, Berito Quintela Mar­tin. In Chill, muncitorii de la Concep­tion, care lucrează în Industriile petrolifere au declarat: „nici o pi­cătură de petrol pentru aţâţătorii la război". In felul acesta, munci­torii din Chili îşi unesc eforturile Ier cu ale celorlalţi muncitori din Apus care luptă activ pentru pace. POPORUL ENGLEZ ÎMPOTRIVA POLITICII LUI DEVIN In cursul lunii Februarie, activi­­tatea Comitetului britanic pentru *­­pararea păcii a crescut foarte mult. in fiecare zi, Comitetul primeşte noi adeziuni din partea femeilor care luptă pentru pace. Tineretul britanic a constituit un Parlament naţional al său, ca răspuns Parla­­mentului provo­catori­lor |# război 1 |n care vocea lui Begin se alătură vecii cunoscutului aţâţător Uiur* chill, pentru * cere distrugerea tn maaji a omenirii muncitoare. Par­­lamentul naţional al Tineretului britanic ş|.s alcâtuit chart* ta a li­bertăților în care ie cere m­asicat, salvare* Prin­, punerea în afara legilor a bombei atomica, respectul drepturilor democratice aîe popoare­lor.­­ • •• O DOVADA A FRĂŢIEI DINTRE POPOARE IN LUPTA PENTRU PACE Docherit din Ancona (Italia) ; scriu docherilor francezi dela Dun­kerque. Saint-Nazaire, Marseille: Scumpi prieteni şi tovarăşi, Am luat act de hotărlrea voastră de a refuza orice muncă de debar­care de material de război ameri­can In Franţa. Aplaudăm nobila­­ voastră iniţiativă şi vă anunţăm că astăzi, în cursul unei mari adunări generale, am hotărât să adoptăm aceeaşi rezoluţie pentru ca nn portul nostru să nu mai fie debarcate ar­mele provenite din Statele Unite­­ sau din oricare altă ţară, arme hă­răzite pregătirii unui războiu. Docherii din Ancona, cunoscuţi Delegaţia partizanilor păcii suedezi şi finlandezi s'au întâl­nit la 21 Februarie in apropie­re de frontiera dintre Suedia, prin tradiţia lor de luptă pentru pace, vor onora angajamentele luate, încă din Iulie 1920, uniţi cu populaţia şi cu soldaţii, ei au Îm­piedecat plecarea vaselor Încărcate cu trupe şi muniţii pe care impe­rialismul italian le trimitea în Al­bania. Ca urmare a politicii catastrofale a guvernului italian în slujba capi­talismului străin, portul nostru moare. Desigur, nu lipsesc provo­catorii la război care să spună că descărcarea armelor va putea să însemne pâine şi lucru pentru noi. Dar nu vom accepta niciodată sa­lariu de la nişte criminali. Prefe­Finlanda şi Norvegia, la Kares­­nando, în Laponia- De la Kares­­nando, mesajul Partizanilor răm să murim de foad­ae. Dar aceasta nu se va intfl­pl căci, uniţi cu muncitorii din t*­M porturile Italiei, cărora le adresgp un apel ca si urmeze pilda iMMtfS, vom şti si cerem £* portarii» He­llene să fie întrebuinţate perit*» Încărcarea şi descărcarea­­ tot te poate servi bunei «ţări a popc*t*Mt şi Ia redresarea economiei MMb nale, servind in acelaş titlţ şi tum­ea păcii. ,«A Jos cu pregătirile h­aboiulu! te­­periaJist ! Trăiască unitefee şi hss­­ta muncitorilor din lumea IntceaŞi pentru salvarea Păci! şi pentru­­ punerea ei! PăaH snab­ad ţt finlandezi a plecat spre Sud, tot direcţii Stockholm şi Helsinki. Mesaj de pace în Scandinavia •le merţi trimise fk Eroicii docheri din Saint Nazaire (Franţa) care au refuzat să descarce ar, peste ocean, participă la desbaterile naţionale pentru ţk După vechea tradiţie finlandeză, mesajul de pace este purtat într’un sul împodobit ,’ cu simboluri ale păcii și a fost remis Comitetului Partizanilor Păcii de către muncitorii unui mare atelier mecanic din Helsinki.­­ Pe parcurs s’au ţinut nouăzeci de meetinguri pentru pace. Şi când o adunare are loc intr’o localitate, sunt purtate mesaje în localităţile vecine şi uneori din sat în sat până la 100 kilometri distanţă-In primul Kami, care a fost, în August 1949, locul tin­ei represiuni sângerofiâ© din părtea guvernului re­ţionst din Finlanda, sosirea sutului cu m­esajul pentru pace a prile­juit o­r­me,re manifestaţie, la 26 Februarie.

Next