Universul, aprilie 1950 (Anul 67, nr. 75-97)
1950-04-03 / nr. 77
ASTĂ SEARA ECLIPSĂ TOTALĂ DE LUNĂ Eclipsa de lună de astă-seara este interesantă în special ca exemplu de previziune ştiinţifică, interiorată pe cunoaşterea legilor astronomiei. Cunoaşterea acestor legi permite oamenilor de ştiinţă să anunţe cu cea mai mare precizie locul şi data când se produce o eclipsă — şi aceasta pentru eclipse ce se vor petrece după zeci sau sute de ani în viitor. De ce se produc eclipsele? De câte feluri sunt eclipsele? Iată întrebări la care trebue să ştie să răspundă orice om cu ştiinţă de carte. Eclipsele sunt de două feluri: de soare şi de lună. Deoarece soarele este singurul isvor de lumină în sistemul solar, este evident că lumina lui poate fi oprită numai de un alt corp ceresc care s'ar aşeza între soare şi pământ. Luna, pe de altă parte, este întunecată atunci când pătrunde în umbra pe care o aruncă în urma lui pământul — şi când nu mai poate fi luminată de spire, cum se întâmplă în mod normal. Eclipsele sunt provocate deci de trei corpuri cereşti: soarele, pământul şi luna. Dacă luna s-ar mişca în jurul pământului în acelaş plan în care pământul se învârteşte în jurul soarelui, atunci luna ar eclipsa soarele la fiecare fază de lună nouă, şi ar fi la rândul ei eclipsată la fum de lună plină. Dar drumul lunii se faceîntr’im plan diferit şi, de aceea, eclipsele — după cum arată calculul şi confirmă observaţiile — nu se repetă decât la 18 ani şi 11 zile. Luna, pătrunzând în conul de umbră al pământului, este acoperită treptat, apoi complect (când vedem ceea ce se numește eclipsă totală ele lună), iar pe măsură ce iese (lin) umbra pământului întunecimea dispare din nou treptat Umbra pe care o aruncă pământul în urma lui este de aproximativ 1.500.000 kilometri — după cum arată calculele astronomice. Dar aceste calcule merg atât de departe încât cu ajutorul lor se pot prevedea eclipsele de lună sau de soare cu sute de ani înainte. In biblioteca fiecărui Observator astronomic se găsește un catalog al eclipsel, tipărit in 1887, și care cuprinde elementele de calcul pentru 6001 eclipse de soare şi 5200 eclipse de lună care s’au desfăşurat sau se vor desfăşura între anul 1207 înaintea erei noastre şi anul 2163. S’a calculat deasemeni că Intr’un an pot fi cel puţin două eclipse şi cel mult şapte eclipse. Bineînţeles că aceste eclipse nu se pot vedea toate din acelaş loc, din cauza poziţiilor relative pe care le ocupă în spaţiu, la momente diferite, soarele, luna şi pământul. Cele dintâi însemnări asupra eclipselor se găsesc în documente vechi de peste trei mii de ani. Pe atunci, eclipsele erau atribuite unor forţe supranaturale şi abia încetul cu încetul vechii oameni d® ştiinţă au reuşit să desghioace adevărul prin lungi serii de observaţii. Dar superstiţiile asupra eclipselor erau mai puternice. Se pare că la anul 585 înaintea erei noastre, celebrul geometru grec Thales din Milet a reuşit să calculeze şi să prevestească eclipsa care avea să se producă la 28 Mai, anul acela. Dar cunoştinţele ştiinţifice ale lui Thales aveau prea puţin răsunet şi, în ziua eclipsei, superstiţiile s’au dovedit mai tari. Mezii care se luptau cu Lydienii s’au oprit din luptă când soarele s’a întunecat, văzând in acest fenomen un semn al mâniei zeilor. Două mii de ani mai târziu, la 29 Februarie 1504, Columb care debarcase in Jamaica a speriat pe Reamintim tacele eclipsei de astă-seară, după datele Observatorului astronomic din Bucureşti. Intrarea lunei în penumbră va începe în seara zilei de 2 Aprilie la orele 20 şi 9 minute. Intrarea lunei în umbră va începe la orele 21 şi 9 minute. Luna va intra in eclipsă totală , în aceeaşi seară, la orele 22 şi 29 minute. Indieni, care refuzau să-i dea de mâncare, anunţând că drept răsbunare pentru purtarea lor, le va lua luna de pe cer. In adevăr, eclipsa de lună pe care o anunţa almanahul astronomic al lui Columb s’a desfăşurat la ora anunţată de el şi Indienii, neştiutori şi superstiţioşi, au împlinit toate cererile navigatorului. Acest exemplu de exploatare prin stăpânirea ştiinţei şi folosirea superstiţiilor arată cât se poate de bine datoria pe care o au oamenii de ştiinţă şi cărturarii de a explica pe înţelesul tuturor fenomenele naturale cum sunt eclipsele. La 500 de ani după păţania indienilor păcăliţi de Columb, se mai găsescexploatatori care încearcă să ascundă adevărul celor exploataţi. Poveştile cu „vârcolacii care mănâncă luna“ trebue să fie risipite de adevărul ştiinţific asupra fenomenului eclipselor. Pentru că timp de mai bine de o oră privirile tuturor vor fi aţintite astă seară asupra lunei, să spunem câteva cuvinte despre satelitul nostru■ Luna este corpul ceresc cel mai apropiat de pământ: ea se găseşte la depărtarea de 384.000 kilometri — o distanţă, ce nu reprezintă aproape nimic faţă de imensitatea spaţiului ceresc. Desprinsă din massa pământului, tot astfel cum pământul s’a desprins din soare, luna este o sferă cu raza de 1736 km. Volumul lunii este aproape 50 ori mai mic decât volumul pământului. Luna se învârteşte în jurul pământului arătăndu-ne totdeauna aceeaşi faţă. Acestă faţă a lunii pe care o vedem este perfect cunoscută, mulţumită instrumentelor astronomice din ce în ce mai puternice şi nenumăratelor observaţiuni făcute, s’au putut face hărţi pe care sunt trecute toate văile şi toţi munţii lunei, cu aceeaşi precizie cu care s’a făcut harta globului pământesc. Deoarece apa a dispărut complet de pe suprafaţa satelitului nostru, pe lună nu există nici râuri, nici mări, nici oceane. Luna n’are oaltoarferă, n’are vegetaţie şi nici vrmn altă formă de viaţă. Ea este un astru pustiu. Razele soarelui, neintălnind in calea lor nici-o atmosferă, produc o căldură de nesuferit pe suprafaţa lunei: în cursul zilei lunare, temperatura poate să ajungă până la 148 grade C. Tot din cauza lipsei atmosferei, când soarele străluceşte pe cerul lunei, bolta apare— pentru un eventual observator din lună — nu albastră, ci neagră. Pe această boltă neagră, permanentă, soarele apare ca un glob argintiu strălucitor iar stelele sclipesc necontenit. Pe acest firmament negru al lunei, pământul apare ca o lună, dar o lună de 13 ori mai mare decât aceea cu care suntem noi obişnuiţi. Cu ajutorul unui binoclu, oricine poate cerceta topografia lunei. Momentul cel mai potrivit pentru observaţii în bune condiţiuni nu este, cum s’ar crede, la lună plină, pentru că atunci luna fiind luminată din faţă de soare este prea strălucitoare şi lipsită de umbre. Cele mai bune observaţii se fac înainte sau după primul şi ultimul pătrar. Mijlocul eclipsei totale va fi la orele 22 şi 44 minute. Sfârşitul eclipsei totale va fi la orele 22 şi 59 minute. Ieşirea lunei din umbră se va produce după miezul nopţii (3 Aprilie) la ora 0 şi 19 minute. Ieşirea lunei din penumbră va fi la orele 1 şi 19 minute (3 Aprilie), câteva amănunte despre luna FAZELE ECLIPSEI Ecuatorialul Observatorului astronomic din Bucureşti DECRETUL PENTRU PRODUCEREA, TRANSPORTUL, DISTRIBUŢIA ŞI VÂNZAREA ENERGIEI ELECTRICE Buletinul Oficial publică decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale pentru producerea, transportul, distribuţia şi vânzarea energiei electrice. Potrivit dispoziţiuitelor cuprinse în acest decret, dreptul de a produce, transporta, distribui şi vinde energie electrică aparţine numai Statului. Statul exercită acest drept prin Ministerul Energiei Electrice, pe baza prevederilor Planului de Stat. Distribuţia şi vânzarea energiei electrice produsă de uzinele electrice ale Comitetelor Provizorii precum şi distribuţia şi vânzarea energiei electrice procurată de acestei de la alte surse, pentru satisfacerea nevoilor locale, se fac de către Comitetele Provizorii. Sunt supuse prevederilor acestui decret: construirea și exploatarea instalaţiunilor hidraulice şi termice pentru producerea energiei electrice, construirea şi exploatarea instr.’r aţiuniilor pentru transportul, distribuţia şi vânzarea energiei electrice, precum şî contra iui asupra consumului raţional şi economic, ai energiei electrice şi al combustibilului întrebuinţat în uzinele electrice Decretul mai stabileşte că, construirea, amplificarea, diminuarea şi exploatarea uzinelor de orice fel, în scopul producerii energiei electrice, se fac mimai pe baza avizului din punct de vedere energetic al Ministerului Energiei Elctrice, eliberat în conformitate cu prevederile Planului de Stat. În producerea, transportul, distribuția și vânzarea energiei electrice, precum și în controlul asupra consumului economic al combustibilului și energiei electrice, se vor avea în vedere între altele următoarele principii: valorificarea la maximum şi în condiţiuni optime a energiei hidraulice şi a cărbunelui de putere calorică mică, direct de la minele de cărbuni, precum şi a prafului şi deşeurilor de cărbuni şi alţi combustibili; desvoltarea instalaţiunilor energetice şi construirea de uzine electrice noi de mare putere şi de randament ridicat, pe principiul concentrării producerii de energie electrică; desvoltarea instalaţiunilor pentru transportul şi distribuţia energiei electrice, în cadrul reţelelor regionale, pentru satisfacerea cu energie electrică a nevoilor crescânde ale industriei şi transporturilor, pentru mecanizarea prin electrificare, a muncilor manuale in toate sectoarele economiei naţionale, pentru electrificarea agriculturii, precum şi penru răspândirea cât mai mare a electricităţii în oraşe şi sate. Pentru atingerea acestor obiective se vor folosi centralele electrice regionale, uzinele electrice industriale, cât şi uzinele locale, acestea din urmă fiind astfel construite, încât să utilizeze în primul rând surse hidraulice locale sau combustibili locali de mică putere calorică, cât şi deşeuri combustibile. Se va avea deasemeni în vedere coordonarea construcţiei uzinelor hidroelectrice cu toate celelalte probleme de amenajare integrată a cursurilor de apă, in vederea navigabilitâţii, a irigaţiilor, a îmbunătăţirilor funciare şi altele asemenea, înlăturarea risipei de combustibil, energie electrică şi de orice fel de energie, şi a cheltuielilor inutile în instalaţiuni şi reducerea cheltuielilor de exploatare. In scopul asigurării unei cât mai bune planificări a producţiei şi repartiţiei energiei electrice, precum şi în scopul economiei de investiţii, toate ministerele sunt obligate mai înainte de a face propunerile lor de plan, în ceea ce priveşte crearea de noi Întreprinderi sau desvoltări ale întreprinderilor existente, consumatoare de energie electrică, să încunoştiinţeze Ministerul Energiei Electrice asupra puterii electrice de care vor avea nevoie şi de termenul la care ea va fi necesară-Decretul mai stabileşte modalităţile pentru acordarea autorizaţiilor de construire şi exploatare de uzini şi reţele electrice. Cererile pentru obţinerea autorizaţiilor se adresează Ministerului Energiei Electrice prin întreprinderile sale regionale. (Agerpres). Producătorii agricoli pot vinde fără nici un fel de restricţii disponibilul de produse agricole Competul Provizoriu Bucureşti — Secţiunea Comercială — reaminteşte tuturor producătorilor agricoli că, în conformitate cu hotărîrea Consiliului de Miniştri Nr. 71 din 25 ianuarie 1950, ei sunt liberi să vândă către consumatori, fără nici o formalitate sau restricţie, disponibilul propriu de griu şi făină de grâu, secară şi făină de secară, porumb şi mălai, orz, ovăz, sămânţă de floarea soarelui şi Ulei de presă, cartofi, precum şi orice alte produse ce le rămân după predarea către Stat a cotelor obligatorii din produsele respective. Deasemenea pot aduce pe pieţe şi târguri orice produse pe care le pot vinde fără restricţii direct consumatorilor. Dovada calităţii de producător se face cu certificatul eliberat de Comitetul Provizoriu respectiv. Consumatorii pot cumpăra aceste produse numai pentru consum propriu şi pentru sămânţă, neputând face stocaj sau să le revândâ. Produsele pot fi desfăcute de producătorii agricoli direct consumatorilor şi în pieţe, târguri şi oboare. Hotărirea Consiliului de Miniştri prevede că toţi aceia care vor împiedeca aplicarea dispoziţiunilor de mai sus, sau nu vor lua măsurile necesare pentru aplicarea lor, vor fi sancţionaţi conform decretului Nr. 183 din 30 Aprilie 1949, pentru sancţionarea Infracţiunilor economice. A APĂRUT: In Editura P. M. R. I. V. STALIN Scurtă biografie în limba maghiară Lei 100 I Programul serbărilor dela Budapesta cu ocazia aniversării a 5 ani de la eliberarea Ungariei 2 APRILIE: Depunerea coroanelor la Mormântul Eroilor Sovietici dela Vecses. Inaugurarea monumentului de recunoştinţă pe Piaţa Libertăţii dela Budapesta. 3 APRILIE: Depunerea coroanelor la toate mormintele eroilor sovietici din Budapesta. Seara : Reprezentaţia de gală la Opera de Stat. Discursul va fi rostit de Mathyas Rákosi, după care vor vorbi feţii delegaţiilor străine . APRILIE: Paradă militari. Meeting. Seara: Recepţia de gula dată de către Guvernul R.P.U. Focuri de artificii pe muntele Gellert. ULTIMUL TERMEN PENTRU VERIFICARE, autovehiculelor şi Comandamentul Miliţiei Bucureşti, Direcţia Miliţiei Circulaţiei, aduce la cunoştinţă că ultimul termen pentru verificarea autovehiculelor şi conducătorilor automato, este 20 Mai 1950, dată când Comisiunile constituite în vederea efectuării acestor operaţiuni îşi vor înceta activitatea. Cei cari nu vor fi prezentat autovehiculele la verificare, vor fi trimişi în judecată, potrivit art. 14, CONDUCĂTORILOR AUTO din Decretul Nr. 296/949 şi sancţionaţi cu închisoare corecţională, dela 1- 3 luni şi amendă dela 10.000—20.000 lei. Deaisemenea posesorii de permise de conducere auto-moto, care nu se vor prezenta până la această dată la verificare vor pierde calitatea de conducători, permisele de conducere rămânând de drept anulate. ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI COLECTIV LA INTREMINARE STAT JIVESUL“ •Intru ce atmosferă de mare sărbătoare a avut loc Vineri după amiază semnarea contractului colectiv la întreprinderea de Stat „Universul’’. Sala de fctivităţi a întreprinderii frumos pavoazată, era plină de muncitori, tehnicieni şi funcţionari, care au venit cu sugestii şi propuneri pentru împlinirea sarcinilor ce le revin în cadrul Planului de producţie şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Şedinţa a fost deschisă de secretarul Sindicatului, Petre Gheorghe, care a dat cuvântul preşedintelui Sindicatului, Dinu Marin. Arătând importanţa contractului colectiv ca pârghie pentru împlinirea şi depăşirea Planului de producţie al întreprinderii, preşedintele Sindicatului a subliniat faptul că în contractul colectiv se îmbină interesele individuale ale muncitorilor cu interesele colective ale întregului pop r muncitor, D-sj a arătat că din cele 210 propuneri făcute de către muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii întreprinderii, o parte au fost incluse In contractul colectiv, r-sini rămânând a fi rezolvate prin buna gospodărire a conducerii tehnice şi administrative Apoi au luat cuvântul muncitori din sală, care şi-au luat angajamente pentru împlinirea sarcinilor ce le revin. „Să facemdin contractul nostru colectiv un instrument de luptă Împotriva capitaliştilor, împotriva aţâţătorilor la un nou război’’ a spus un muncitor din sală. „Să sprijinim din toate puterile noastre ducerea la îndeplinire a contractului colectiv, cât şi participarea noastră activă la lupta pentru pace. In Uniunea Sovietică, în ţările de democraţie populară, ca şi în ţările capitaliste, oamenii muncii nu vor război. Ei vor să trăiască în libertate şi in pace. Imperialiştii însă vor război, fiindcă ei cred că în felul acesta s’ar putea salva dela prăbuşire“. După aprobarea contractului colectiv de către întregul personal al întreprinderii, s’a trecut la semnarea contractului, de către Direcţiunea şi Comitetul Sindical. O parte din asistenţă Plata ajutoarelor băneşti comite salariaţilor pe timpul incapacităţii de muncă Consiliul Asigurărilor Sociale de Stat aduce la cunoştinţă că Începând de la 1 Aprilie 1950, plata ajutoarelor băneşti cuvenite salariaţilor pe timpul incapacităţii de muncă, se va face pe baza certificatelor medicale, dar numai prin noul formular de listă de ajutoare — lista model nr. 3 — 1950 — desfiinţându-se vechiul formular al listei de ajutoare din anul 1949. Întreprinderile, instituţiile şi orice unitate economică sau socială de Stat, precum şi sindicatele cu sector particular, vor complecta noul formular de listă de ajutoare după instrucţiunile întocmite in acest scop. Atât formularul cât şi Instrucţiunile se pot procura la librăriile din ţară sau la organele financiare, acolo unde nu sunt secţii de librărie. Toţi pensionarii I.O.V.R. cât şi membrii lor de familie primesc asistență medicală gratuită Invalizii fără pensie sau membrii lor de familie pe timpul spitalizării vor avea acelaş regim ca şi salariaţii Regimul de asistenţă medicală a mamei IOVR este următorul: Toţi pensionarii IOVR, cât şi membrii lor de familie, primesc asistenţă mediicală gratuită, conform legii nr. 10/1950, de la toate unităţile Ministerului Sănătăţii, cu excepţia protezelor, pe care le vor primi de la atelierele de proteze ale Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale. Deasemenea internările în Secţiile de ortopedie, pentru pregătirea aplicării protezelor, se vor face pentru pensionarii IOVR, în spitalele de ortopedie ale Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale. Vor primi asistenţă medicală gratuită şi acei pensionari IOVR inclusiv membrii lor de familie, cărora cu ocazia revizuirii pensiilor li s'a anulat pensia, cu deosebire că aceștia nu vor primi medicamente gratuit în cadrul tratamentului ambulatoriu la policlinici, dispensare, etc. In rest, însă, beneficiază de avantajele acordate de legea IOVR și legei nr. 10/1950. Această categorie va primi rețeta de la dispensar sau policlinică și va cumpăra medicamentele de la farmaciile de Stat ale „Centrofarmului” pe cont propriu.Pe timpul spitalizării, Invalizii fără pensie sau membrii lor de familie, vor avea, însă, acelaș regim ca orice asigurat (inclusiv medicamente gratuite), în cazul că se constată de către Secţia de muncă şi prevederi sociale din cadrul Comitetului Provizoriu, în urma unei anchete pe teren, că nu au posbilităţi materiale să suporte costul medicamentelor. Justificarea calităţii de pensionar IOVR se va face cu unul din următoarele acte: carnet de vizite medicale; proces-verbal de clasare; titlul sau decizii de pensii IOVR; carnetul de pensii IOVR. Pentru a-şi primidrepturile (inclusiv internarea în spital), ajunge prezentarea unuia din actele de mai sus, instituţiile puise să acorde asistenţă medicală lumii IOVR ne mai pretinzând alte dovezi. Tractoriştii de la S. M. T.-Valul lui Traian ajută ţărănimea muncitoare in lupta pentru o recoltă bună Zorile mijesc şi odată cu ele tractoarele încep să urne. Brigada 8-a UTM de tractorişti a Staţiunii de Maşini şi Tractoare Valul lui Traian, Jud. Constanţa se pregăteşte să iasă la câmp, la semănat. La semnalul şefului brigăzii, cele patru tractoare, aliniate câte două în rând, pornesc pe ogoare. Primele două tractoare discuesc. Cele din, urmă seamănă. In urmadiscurilor, ogorul rămâne negru. Pământul nesăţios înghite sărmânta. Soare*? s’a ridicat la amiaz*5. Aproape jumătate din ogor e însămânţat. Duduitul tractoarelor încetează. Tractoriştii iau masa. In timpul mesei Mircioiu Gh., şeful brigăzii, comunică tractoriştilor ultima situaţie a întrecerii, în care ei sunt angajaţi: — Băieţi, de azi suntem fruntaşi. Am depăşit brigada V-a a lui Ion Sima. Să-i dăm zor, ca până diseară să terminăm şi celălalt ogor. Semănătoarele sunt încărcate cu sămânţă. Tractoriştii se urcă din nou la volan, dau drumul motoarelor şi munca reîncepe cu avânt. Soarele a ajuns la asfinţit, ultimele brazde au fost semănate, iar uruitul motoarelor a încetat. Tractoriştii privesc cu drag tarlalele fără haturi ale Gospodăriei Agricole Colective din corn. Lanuri, jud. Constanţa, pe care ei s’au străduit să le semene cu atenţie, ca rodul să iasă cât mai îmbelşugat. Ei ştiu că o recoltă bogată înseamnă mai multă pâine pentru întregul popor muncitor, însea-z- nă o contribuție puternică la apărarea păcii. Mâine, munca va începe din nou. CU BRIGADA III-A U.T.M DE TRACTORISTE In zorii zilei următoare am poposit in comuna Bărăganul. Aci lucrează Brigada 3-a UTM de fete. Cele șapte tinere tractoriste fac ultimele pregătiri pentru începerea lucrului. Vântultăios şi ploaia sunt înfruntate de elanul tinerelor UTMiste. Plugurile tractoarelor îşi înfig adânc cuţitele in pământ, tăind brazdă după brazdă , Olimpia Prisăcarii, o tânără plină de viaţă şi avânt, conduce tractorul cu precizie şi siguranţa unui tractorist experimentat. — Sunt mândră de meseria pe care mi-am ales-o şi cu care potajuta pe ţăranii săraci să-şi cultive pământul mai bine, pentru a avea o recoltă îmbelşugată care să le asigure o viaţă mai bună. Ca şi muncitoarele din fabrici şi uzine, din mine şi de pe şantiere, noi, tractoristele, muncim cu râvnă pentru îndeplinirea Planului de Stat, pentru crearea unei vieţi mai bune pentru oamenii muncii, pentru o recoltă bogată care va fi o puternică lovitură dată aţâţătorilor la un nou război. Pe marginea mahalei, un grup de ţărani. E comitetul de conducere al întovărăşirii. — Cu plugurile noastre — ne spune un ţăran — nu izbuteam decât să sgâriem pământul. Uite acum ogorul; brazda e adâncă — are peste două palme — şi vom avea şi noi anul acesta un grâu frumos, cu spicul mare şi plin. Să mai Îndrăznească acuim să spună ceva chiaburul Alexe, care când a văzut echipa de tractoriste ne zicea: „Cu copiii ăştia vreţi voi să araţi şi să semănaţi? O să vă strice ogoarele şi sămânţa”. Acum Alexe a dispărut, nu i-am mai văzut faţa, parcă a intrat în gaură de şarpe. La asfinţitul soarelui, tractoarele au pornit spre vagoane. După ce tractoristele Olimpia Prisăcaru, Aneta Brăteanu, Igorov Ana, Papuc Rădiţa, Igorov Cristi’3, Elena Pânzaru şi Ghirrabăţeanu Nina au făcut ultima revizie tractoarelor, au trecut la spălătorie iar apoi la masă. Şi această brigadă este printre fruntaşe. După ultimele calcule, ea este clasată a treia, din 11. NUMĂRUL INTOVARAŞIŢILOR CREŞTE MEREU Numărul ţăranilor săraci şi mijlocaşi, care s'au întovărăşit pentru, a-şi lucra pământul în comun cu tractoarele şi maşinile Statului şi care au făcut contracte cu SMTValul lui Train, a crescut simţitor faţă de anul trecut. Aceasta se datoreşte in cea mai mare măsură muncii de lămurire dusă în timpul iernii de tractoriştii şi mecanicii Staţiunii. In timp ce în anul 1949 SMTValul lui Traian avea contracte cu un număr de 1987 întovărăşiţi cu 9.909 ha., anul acesta eiau contracte cu 2757 întovărăşiţi, cu 11.850 ha. Pentru o mai bună organizare a muncii, tractoriştii au fost organizaţi pe brigăzi. S-au format 11 brigăzi de producţie, care sunt antrenate în întreceri între ele şi cu celelalte brigăzi de tractorişti de la S.M.T-urile din ţară. Tractoriştii de la SMT-Valul lui Traian şi-au luat angajamentul să îndeplinească sarcinile ce le revin în cadrul campaniei de primăvară, cu 15 zile înainte de termen.Datorită elanului cu care ei au pornit la muzică, succesul le este asigurat. Iar „Drapelul Roşu“ pe care îl deţin în urma întrecerii câştigate in anul 1949 — cu celelalte SMT din ţară — e dovada cea mai elocventă a modului cânt tractoriştii şi tehnicienii SMT-Vatantai Traian aumuncit în campania anului trecut- -Cele 42 tractoare ale staţiunii şi întregul atelaj, pus la punct în cele mai bune condiţiuni, lucrează din plin. SE RIDICA CADRE NOI Anuil acesta SUNT-Valul lui Traian are un număr de 80 elevi — dintre care 5 fete — care provin dintre copiii ţăranilor muncitori din comunele vecine. Aceşti tineri primesc pe tot timpul şcolii,gratuit, toată Întreţinerea. Cursurile durează 12 luni, din care 9 pe teren şî trei — In timpul ternei — şcoală la Staţiune. Conducerea SMT-uluî dă o deosebită atenţiune acestor tineri — tractoriştii de mâine. Cea maî bună dovadă a modului cum înţelege conducerea Staţiunei să promoveze elementele muncitoare este cazul tractoristului Helebict Marcel Acesta a făcut şcoală la SMTValul lui Traian, anul trecut s’a evidenţiat printr’o depăşire a Planului cu 8700. Pentru acest fapt a fost trimis la şcoala specială de şefi de echipă, iar acum, reîntors la Staţiune după absolvirea şcolii, i s-a încredinţat conducerea unei echipe. Lucrările etapei I a campaniei au fost realizate înainte de termen. Cu tot timpul defavorabil care i-a stânjenit în munci, tractoriştii şi mecanicii Staţiunii muncesc cu râvnă zi şi noapte pentru ca şi cea de a doua etapă să fie îndeplinită înainte de termen. N. SILVIANU I Unnii din tractoarele Brigăzii a 8-a XJ. T. M. rfiscuind tarla na ifără haturi aGospodăriei Agricole Colective din com. Lanuri Jud. Constanţa Campania insămânţărilor este in plină desfăşurare in judeţul Buzău Buzău, 1 Aprilie (Agerpres). Folosind din plin timpul prielnic, ţăranii muncitori au reuşit ca până la 30 Martie să însămânţeze 31.112 ha., ceea ce reprezintă 87,4 la sută din suprafaţa programată în etapa l-a. In multe locuri, au început însămânţările plantelor prevăzute în etapa Il-a, însămânţându-se ■ 1281 Sunt fruntaşe plăşile: Buzău, care a insamanţat 100,4 la suta, i Pogoanele, cu 95,4 la sută, Mără- Icineni, cu 93,5 la sută şi Mizil, cu I 93 la sută. I Organizaţiile de massă, Căminele culturale şi Comitetele Provizorii sprijină ţărănimea muncitoare pentru îndeplinirea planului de însămânţări. In comuna Lipia, utemista Elena Rădulescu, bibliotecara Căminului cultural, a format un colectiv de tineri care difuzează ziarele şi revistele ţăranilor muncitori la câmp. Plasa Mihăileşti, deşi la începutul campaniei era fruntaşă, nu a realizat până la 30 Martie, decât 65 la sută din suprafaţa programată în perioada I-a, deoarece Comitetul Provizoriu de plasă nu a dat importanţa cuvenită campaniei însămânţărilor de primăvară. ha. şi „Munca laolaltă e uşoară şi mai spornică muncim cu dragoste pământul pentru că nu mai dăm dijme diareurilor" Buzău, 1 Aprilie (Agerpres). „ Numai o lună a trecut de când cele 39 familii de ţărani săraci şi mijlocaşi din comuna Baba Ana, jud. Buzău, şi-au unit loturile lor fărâmiţate şi împrăştiate, într-o Gospodărie Agricolă Colectivă şi angajamentele luate de membrii gospodăriei la înfiinţare, au început să prindă viaţă. Remiza pentru adăpostirea maşinilor şi uneltelor agricole, coteţe de zid pentru găini, pregătirea materialelor necesare măririi grajdului, coteţele pentru porci, repararea drumurilor, sunt primele roade ale muncii lor. Tineri, bătrâni, femei, cuprinşi de acelaş elan, constituit în brigăzi şi echipe, muncesc pentru înflorirea Gospodăriei. Ei au terminat înainte de termen îrsămânţările prevăzute în prima etapă şi au îndeplinit planul în întregime la toate culturile de primăvară. Dela II Martie au început însămâniţirile plantelor prevăzute în etapa a doua. Moş Ene Nicula face parte din brigada I-a, care se află în întrecere socialistă cu celelalte brigăzi ale gospodăriei şi s’a situat la locul de frunte. „Munca laolaltă e mai uşoară şi mai spornică, spune moş Ene. Muncim cu dragoste pământul şi aşa cum scrie la carte, cum lucrează colhoznicii din Uniunea Sovietică, căci pământul este al nostru şi roadele Ie împărţim între noi, nu mai dăm dijme chiaburilor“. Mijloacele rudimentare şi „obiceiurile din bătrâni în muncă“ încep să le îngroape odată cu brazda adâncă a tractorului. Astăzi, el lucrează după metode ştiinţifice şi cu ajutorul S. M. T.-ului. Membrii Gospodăriei Agricole Colective din comuna Baba Ana, muncesc cu râvnă, pentru ca gospodăria lor să fie fruntaşă în judeţul Buzău, să fie un exemplu pentru ţărănimea muncitoare, care îl va urma pe drumul Gospodăriei Agricole Colective, singurul drum care poate duce spre o viaţă îmbelşugată. : :gri Colectivul depoului C. F. R.-Ploeşti a trecut la aplicarea metodei sovietice a circuitului inelar pe distanţa Ploeşti-Ţăndărei Ploeşti, 1 Aprilie (Agerpres). Pentru întrebuinţarea raţională a locomotivelor, pentru mărirea parcursului mediu şi pentru realizarea de economii, colectivul depoului C.F.R. Ploeşti, a trecut la aplicarea metodei sovietice a circuitului inelar pe distanţa Ploeşti-Ţăndărei. Mecanicii şi fochiştii celor două locomotive care remorchează trenurile pe această distanţă, şi-au luat angajamentul de a respecta întocmai traseul şi de a îngriji în bune condiţiuni locomotivele pentru a asigura regularitatea circulaţiei. Astfel, dela 1 Martie mecanicii locomotivelor 230074 şi 230136 au început să parcurgă zilnic distanţa de 600 lum. Mecanicii şase sudşti de la depoul C.F.R., urmând exemplul mecanicilor sovietici au obţinut însemnate succese în muncă. S-a redus numărul locomotivelor ce deserveau trenurile pe acest parcurs dela patru la două realizându-se totodată o reducere a consumului de combustibil şi eliminarea totală a timpilor morţi la locomotive. Prin aplicarea metodei circuitului inelar s’a redus şi numărul reparaţiilor între spălări. întrebuinţarea locomotivelor după această metodă a creat posibilitatea menţinerii continue a locomotivelor pe parcurs şi realizarea unor însemnate economii. Mecanicii Sima Dumitru şi Butoi Aurel, de pe locomotiva 230074 au realizat în decurs de o lună o economie de 44,3 tone combustibil, iar mecanicii Miu Constantin şi Niculae S. Gheorghe, de pe locomotiva 230136, au obţinut în acelaş interval de timp o economie de 23 tone combustibil. Astfel, prin buna organizarea muncii, alimentarea raţională a focului, purtarea la timp şi spălarea în bune condiţiuni a locomotivelor, s’a reuşit să se economisească la depoul C.F.R. Ploeşti, în decurs da o lună, 41.6,9 tone combustibil, în valoare de 1.133.940 Iei. In urma succeselor obţinute, colectivul depoului C.F.R. Ploeşti, a hotărît ca de la 1 Aprilie să extindă metoda sovietică a circuitului inelar la toate trenurile de marfă de pa distanța Ploeşti-Constanţa,.