Universul, aprilie 1950 (Anul 67, nr. 75-97)

1950-04-03 / nr. 77

ASTĂ SEARA ECLIPSĂ TOTALĂ DE LUNĂ Eclipsa de lună de astă-seara este interesantă în special ca e­­xemp­lu de previziune ştiinţifică, in­­teriorată pe cunoaşterea legilor astronomiei. Cunoaşterea acestor legi permite oamenilor de ştiinţă să anunţe cu cea mai mare preci­zie locul şi data când se produce o eclipsă — şi aceasta pentru eclip­se ce se vor petrece după zeci sau sute de ani în viitor. De ce se produc eclipsele? De câte feluri sunt eclipsele? Iată în­trebări la care trebue să ştie să răspundă orice om cu ştiinţă de carte. Eclipsele sunt de două feluri: de soare şi de lună. De­oarece soarele este singurul isvor de lumină în sistemul solar, este evident că lu­mina lui poate fi oprită numai de un alt corp ceresc care s'ar aşeza între soare şi pământ. Luna, pe de altă parte, este întunecată atunci când pătrunde în umbra pe care o aruncă în urma lui pământul — şi când nu mai poate fi luminată de spire, cum se întâmplă în mod nor­mal. Eclipsele sunt provocate deci de trei corpuri cereşti: soarele, pă­mântul şi luna. Dacă luna s-ar mişca în jurul pământului în acelaş plan în care pământul se învârteşte în jurul soarelui, atunci luna ar eclipsa soa­rele la fiecare fază de lună nouă, şi ar fi la rândul ei eclipsată la fum de lună plină. Dar drumul lunii se face­­într’im plan diferit şi, de­ aceea, eclipsele — după cum arată calculul şi con­firmă observaţiile — nu se repetă decât la 18 ani şi 11 zile. Luna, pătrunzând în conul de umbră al pământului, este acope­rită treptat, apoi complect (când vedem ceea ce se numește eclipsă tot­ală ele lună), iar pe măsură ce iese (lin) umbra pământului întune­cimea dispare din nou treptat Umbra pe care o aruncă pămân­tul în urma lui este de aproximativ 1.500.000 kilometri — după cum arată calculele astronomice. Dar a­­ceste calcule merg atât de departe încât cu ajutorul lor se pot pre­vedea eclipsele de lună sau de soa­re cu sute de ani înainte. In bi­blioteca fiecărui Observator astro­nomic se găsește un catalog al e­­cli­psel­, tipărit in 1887, și care cuprinde elementele de calcul pen­tru 600­1 eclipse de soare şi 5200 eclipse de lună care s’au desfăşu­rat sau se vor desfăşura între anul 1207 înaintea erei noastre şi anul 2163. S’a calculat deasemeni că Intr’un an pot fi cel puţin două eclipse şi cel mult şapte eclipse. Bine­înţeles că aceste eclipse nu se pot vedea toate din acelaş loc, din cauza po­ziţiilor relative pe care le ocupă în spaţiu, la momente diferite, soare­le, luna şi pământul. Cele dintâi însemnări asupra e­­clipselor se găsesc în documente vechi de peste trei mii de ani. Pe atunci, eclipsele erau atribuite unor forţe supranaturale şi abia încetul cu încetul vechii oameni d® ştiinţă au reuşit să desghioace adevărul prin lungi serii de observaţii. Dar superstiţiile asupra eclipselor erau mai puternice. Se pare că la anul 585 înaintea erei noastre, celebrul geometru grec Thales din Milet a reuşit să calculeze şi să preves­tească eclipsa care avea să se pro­ducă la 28 Mai, anul acela. Dar cunoştinţele ştiinţifice ale lui Thales aveau prea puţin răsunet şi, în ziua eclipsei, superstiţiile s’au dovedit mai tari. Mezii care se luptau cu Lydienii s’au oprit din­ luptă când soarele s’a întunecat, văzând in acest fenomen un semn al mâniei zeilor. Două mii de ani mai târziu, la 29 Februarie 1504, Columb care debarcase in Jamaica a speriat pe Reamintim tacele eclipsei de astă-seară, după datele Observato­rului astronomic din Bucureşti. Intrarea lunei în penumbră va începe în seara zilei de 2 Aprilie la orele 20 şi 9 minute. Intrarea lunei în umbră va în­cepe la orele 21 şi 9 minute. Luna va intra in eclipsă totală , în aceeaşi seară, la orele 22 şi 29 minute. Indieni, care refuzau să-i dea de mâncare, anunţând că drept răsbu­­nare pentru purtarea lor, le va lua luna de pe cer. In adevăr, eclipsa de lună pe care o anunţa almana­hul astronomic al lui Columb s’a desfăşurat la ora anunţată de el şi Indienii, neştiutori şi superstiţioşi,­­ au împlinit toate cererile naviga­torului. Acest exemplu de exploatare prin stăpânirea ştiinţei şi folosirea su­perstiţiilor arată cât se poate de bine datoria pe care o au oamenii de ştiinţă şi cărturarii de a expli­ca pe înţelesul tuturor fenomenele naturale cum sunt eclipsele. La 500 de ani după păţania indienilor pă­­­căliţi de Columb, se mai găsesc­­exploatatori care încearcă să as­cundă adevărul celor exploataţi. Poveştile cu „vârcolacii care mă­nâncă luna“ trebue să fie risipite de adevărul ştiinţific asupra feno­menului eclipselor. Pentru că timp de mai bine de o oră privirile tuturor vor fi aţintite astă seară asupra lunei, să spunem câteva cuvinte despre satelitul no­stru­■ Luna este corpul ceresc cel mai apropiat de pământ: ea se găseşte la depărtarea de 384.000 kilometri — o distanţă, ce nu re­prezintă aproape nimic faţă de imensitatea spaţiului ceresc.­­ Desprinsă din massa pământului, tot astfel cum pământul s’a des­prins din soare, luna este o sferă cu raza de 1736 km. Volumul lunii este aproape 50 ori mai mic decât volumul pământului. Luna se învârteşte în jurul pă­mântului arătăndu-ne totdeauna a­­ceeaşi faţă. Acestă faţă a lunii pe care o vedem este perfect cunoscu­tă, mulţumită instrumentelor as­tronomice din ce în ce mai puter­nice şi nenumăratelor observaţiuni făcute, s’au putut face hărţi pe care sunt trecute toate văile şi­ toţi munţii lunei, cu aceeaşi precizie cu care s’a făcut harta globului pă­mântesc. Deoarece apa a dispărut com­plet de pe suprafaţa satelitului no­stru, pe lună nu există nici râuri, nici mări, nici oceane. Luna n’are o­altoarferă, n’are vegetaţie şi nici vrmn altă formă de viaţă. Ea este un astru pustiu. Razele soarelui, neintălnind in calea lor nici-o atmosferă, produc o căldură de nesuferit pe suprafa­ţa lunei: în cursul zilei lunare, temperatura poate să ajungă până la 148 grade C. Tot din cauza lip­sei atmosferei, când soarele stră­luceşte pe cerul lunei, bolta apare— pentru un eventual observator din lună — nu albastră, ci neagră. Pe această boltă neagră, permanentă, soarele apare ca un glob argintiu strălucitor iar ste­lele sclipesc ne­contenit. Pe acest firmament ne­gru al lunei, pământul apare ca o lună, dar o lună de 13 ori mai mare decât aceea cu care suntem noi obişnuiţi. Cu ajutorul unui binoclu, oricine poate cerceta topografia lunei. Mo­mentul cel mai potrivit pentru ob­servaţii în bune condiţiuni nu este, cum s’ar crede, la lună plină, pen­tru că atunci luna fiind luminată din faţă de soare este prea stră­lucitoare şi lipsită de umbre. Cele mai bune observaţii se fac înainte sau după primul şi ultimul pătrar. Mijlocul eclipsei totale va fi la orele 22 şi 44 minute. Sfârşitul eclipsei totale va fi la orele 22 şi 59 minute. Ieşirea lunei din umbră se va produce după miezul nopţii (3 A­­prilie) la ora 0 şi 19 minute. Ieşirea lunei din penumbră va fi la orele 1 şi 19 minute (3 Aprilie), câteva amănunte despre luna FAZELE ECLIPSEI Ecuatorialul Observatorului astronomic din Bucureşti DECRETUL PENTRU PRODUCEREA, TRANSPORTUL, DISTRIBUŢIA ŞI VÂNZAREA ENERGIEI ELECTRICE Buletinul Oficial publică decretul Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale pentru producerea, transportul, distribuţia şi vânzarea energiei e­­lectrice. Potrivit dispozi­ţiuitelor cuprinse în acest decret, dreptul de a pro­duce, transporta, distribui şi vinde energie electrică aparţine numai Statului. Statul exercită acest drept prin Ministerul Energiei Electrice, pe baza prevederilor Planului de Stat. Distribuţia şi vânzarea energiei electrice produsă de uzinele elec­trice ale Comitetelor Provizorii precum şi distribuţia şi vânzarea energiei electrice procurată de a­­cestei de la alte surse, pentru sa­tisfacerea nevoilor locale, se fac de către Comitetele Provizorii. Sunt supuse prevederilor acestui decret: construirea și exploatarea instalaţiunilor hidraulice şi termice pentru producerea energiei electri­ce, construirea şi exploatarea in­­str.’r a­ţiuniilor pentru transportul, distribuţia şi vânzarea energiei e­­lectrice, precum şî contra iui asu­pra consumului raţional şi econo­mic, ai energiei electrice şi al combustibilului întrebuinţat în uzi­nele electrice­ Decretul mai stabileşte că, con­struirea, amplificarea, diminuarea şi exploatarea uzinelor de orice fel, în scopul producerii energiei electrice, se fac mimai pe baza a­­vizului din punct de vedere ener­getic al Ministerului Energiei E­­lctrice, eliberat în conformitate cu prevederile Planului de Stat. În producerea, transportul, dis­tribuția și vânzarea energiei elec­trice, precum și în controlul asupra consumului economic al combusti­­bilului și energiei electrice, se vor avea în vedere între altele urmă­toarele principii: valorificarea la maximum şi în con­diţiuni optime a energiei hidraulice şi a cărbune­lui de putere calorică mică, direct de la minele de cărbuni, precum şi a prafului şi deşeurilor de cărbuni şi alţi combustibili; desvo­ltarea instalaţiun­­il­or energetice şi cons­truirea de uzine electrice noi de mare putere şi de randament ri­dicat, pe principiul concentrării producerii de energie electrică; desvoltarea instalaţiunilor pentru transportul şi distribuţia energiei electrice, în cadrul reţelelor re­gionale, pentru satisfacerea cu e­­nergie electrică a nevoilor crescân­de ale industriei şi transporturilor, pentru mecanizarea prin electrifi­care, a muncilor manuale in toate sectoarele economiei naţionale, pentru electrificarea agriculturii, precum şi penru răspândirea cât mai mare a electricităţii în oraşe şi sate. Pentru atingerea acestor obiective se vor folosi centralele electrice regionale, uzinele electri­ce industriale, cât şi uzinele locale, acestea din urmă fiind astfel con­struite, încât să utilizeze în primul rând surse hidraulice locale sau combustibili locali de mică putere calorică, cât şi deşeuri combusti­bile. Se va avea deasemeni în ve­dere coordonarea construcţiei uzi­nelor hidroelectrice cu toate celelal­te probleme de amenajare integrată a cursurilor de apă, in vederea na­­vigabilitâţii, a irigaţiilor, a îmbu­nătăţirilor funciare şi altele ase­menea, înlăturarea risipei de com­bustibil, energie electrică şi de orice fel de energie, şi a cheltuie­lilor inutile în instalaţiuni şi redu­cerea cheltuielilor de exploatare. In scopul asigurării unei cât mai bune planificări a producţiei şi repartiţiei energiei electrice, precum şi în scopul economiei de investiţii, toate ministerele sunt obligate mai înainte de a face pro­punerile lor de plan, în ceea ce pri­veşte crearea de noi Întreprinderi sau desvoltări ale întreprinderilor existente, consumatoare de energie electrică, să încunoştiinţeze Minis­terul Energiei Electrice asupra puterii electrice de care vor avea nevoie şi de termenul la care ea va fi necesară-Decretul mai stabileşte modali­tăţile pentru acordarea autorizaţiilor de construire şi exploatare de uzini şi reţele electrice. Cererile pentru obţinerea auto­rizaţiilor se adresează Ministeru­­lui Energiei Electrice prin între­prinderile sale regionale. (Ager­­pres). Producătorii agricoli pot vinde fără nici un fel de restricţii disponibilul de produse agricole Competul Provizoriu Bucureşti­­ — Secţiunea Comercială — reamin­teşte tuturor producătorilor agri­coli că, în conformitate cu hotă­­rîrea Consiliului de Miniştri Nr. 71 din 25 ianuarie 1950, ei sunt liberi să vândă către consumatori, fără nici o formalitate sau restric­ţie, disponibilul propriu de griu şi făină de grâu, secară şi făină de secară, porumb şi mălai, orz, ovăz, sămânţă de floarea soarelui şi Ulei de presă, cartofi, precum şi orice alte produse ce le rămân după predarea către Stat a cotelor obli­gatorii din produsele respective. Deasemenea pot aduce pe pieţe şi târguri orice produse pe care le pot vinde fără restricţii direct consumatorilor. Dovada calităţii de producător se face cu certificatul eliberat de Comitetul Provizoriu respectiv. Consumatorii pot cumpăra aceste produse numai pentru consum pro­­priu şi pentru sămânţă, neputând face stocaj sau să le revândâ. Produsele pot fi desfăcute de producătorii agricoli direct consu­matorilor şi în pieţe, târguri şi oboare. Hotărirea Consiliului de Miniştri prevede că toţi aceia care vor îm­piedeca aplicarea dispoziţiunilor de mai sus, sau nu vor lua măsu­rile necesare pentru aplicarea lor, vor fi sancţionaţi conform decre­tului Nr. 183 din 30 Aprilie 1949, pentru sancţionarea Infracţiunilor economice. A APĂRUT: In Editura P. M. R. I. V. STALIN Scurtă biografie în limba maghiară Lei 100 I Programul serbărilor dela Budapesta cu ocazia aniversării a 5 ani de la eliberarea Ungariei 2 APRILIE: Depunerea coroa­nelor la Mormântul Eroilor Sovie­tici dela Vecses. Inaugurarea monumentului de recunoştinţă pe Piaţa Libertăţii dela Budapesta. 3 APRILIE: Depunerea coroa­nelor la toate mormintele eroilor sovietici din Budapesta. Seara : Reprezentaţia de gală la Opera de Stat. Discursul va fi rostit de Ma­­th­yas Rákosi, după care vor vorbi feţii delegaţiilor străine . APRILIE: Paradă militari. Meeting. Seara: Recepţia de gula dată de către­ Guvernul R.P.U. Focuri de artificii pe muntele Ge­llert. ULTIMUL TERMEN PENTRU VERIFICARE,­ autovehiculelor şi Comandamentul Miliţiei Bucu­reşti, Direcţia Miliţiei Circulaţiei, aduce la cunoştinţă că ultimul ter­men pentru verificarea auto­vehi­­culelor şi conducătorilor auto­­mato, este 20 Mai 1950, dată când Comisiunile constituite în vederea efectuării acestor operaţiuni îşi vor înceta activitatea. Cei cari nu vor fi prezentat au­tovehiculele la verificare, vor fi trimişi în judecată, potrivit art. 14, CONDUCĂTORILOR AUTO din Decretul Nr. 296/949 şi sanc­ţionaţi cu închisoare corecţională, dela 1- 3 luni şi amendă dela 10.000—20.000 lei. Deaisemenea posesorii de permise de conducere auto-moto, care nu se vor prezenta până la această dată la verificare vor pierde calita­tea de conducători, permisele de conducere rămânând de drept a­­nulate. ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI COLECTIV LA INTREMINA­RE STAT JIVESUL“ •Intru ce atmosferă de mare sărbă­toare a avu­t loc Vineri după a­­miază semnarea contractului colec­tiv la întreprinderea de Stat „Uni­versul’’. Sala de fctivităţi a întreprinderii frumos pavoazată, era plină de mun­citori, tehnicieni şi funcţionari, care au venit cu sugestii şi propuneri pentru împlinirea sarcinilor ce le revin în cadrul Planului de produc­ţie şi pentru îmbunătăţirea condi­ţiilor de muncă. Şedinţa a fost deschisă de se­cretarul Sindicatului, Petre Gheor­­ghe, care a dat cuvântul preşedin­telui Sindicatului,­ Dinu Marin. Arătând importanţa contractului colectiv ca pârghie pentru­ împlini­rea şi depăşirea Planului de pro­ducţie al întreprinderii, preşedintele Sindicatului a subliniat faptul că în contractul colectiv se îmbină in­­teresele individuale ale muncitorilor cu interesele colective ale întregu­lui pop r muncitor, D-sj a arătat că din cele 210 propuneri făcute de către muncito­rii, tehnicienii şi funcţionarii între­prinderii, o parte au fost incluse In contract­ul­ colectiv, r-sini rămâ­nând a fi rezolvate prin b­una gos­pod­ărire a conducerii tehnice şi ad­ministrative­ Apoi au luat cuvântul muncitori din sală, care şi-au luat angaja­mente pentru împlinirea sarcinilor ce le revin.­­ „Să facem­­din contractul nos­tru colectiv un instrument de luptă Împotriva capitaliştilor, împotriva aţâţătorilor la un nou război’’ a spus un muncitor din sală. „Să sprijinim din toate puterile noastre ducerea la îndeplinire a contractului colectiv, cât şi participarea noas­tră activă la lupta pentru pace. In Uniunea Sovietică, în ţările de democraţie populară, ca şi în ţă­rile capitaliste, oamenii muncii nu vor război. Ei vor să trăiască în libertate şi in pace. Imperialiştii însă vor război, fiindcă ei cred că în felul acesta s’ar putea salva dela prăbuşire“. După aprobarea contractului co­lectiv de către întregul personal al întreprinderii, s’a trecut la sem­narea contractului, de către Direc­ţiunea şi Comitetul Sindical. O parte din asistenţă Plata ajutoarelor băneşti comite salariaţilor pe timpul incapacităţii de muncă Consiliul Asigurărilor Sociale de Stat aduce la cunoştinţă că Înce­pând de la 1 Aprilie 1950, plata a­­jutoarelor băneşti cuvenite sala­riaţilor pe timpul incapacităţii de muncă, se va face pe baza certifi­­catelor medicale, dar numai prin noul formular de listă d­e ajutoare — lista model nr. 3 — 1950 — desfiinţându-se vechiul formular al listei de ajutoare din anul 1949. Întreprinderile, instituţiile şi ori­ce unitate economică sau socială de Stat, precum şi sindicatele cu sec­tor particular, vor complecta noul formular de listă de ajutoare după instrucţiunile întocmite in acest scop. Atât formularul cât şi Instruc­ţiunile se pot procura la librăriile din ţară sau la organele financia­re, acolo unde nu sunt secţii de librărie. Toţi pensionarii I.O.V.R. cât şi membrii lor de familie primesc asistență medicală gratuită Invalizii fără pensie sau membrii lor de familie­ pe timpul spitalizării vor avea acel­aş regim ca şi salariaţii Regimul de asistenţă medicală a mamei IOVR este următorul: Toţi pensionarii IOVR, cât şi membrii lor de familie, primesc a­­sistenţă mediicală gratuită, con­form legii nr. 10/1950, de la toate unităţile Ministerului Sănătăţii, cu excepţia protezelor, pe care le vor primi de la atelierele de proteze ale Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale. Deasemenea internările în Secţiile de ortopedie, pentru pregă­tirea aplicării protezelor, se vor face pentru pensionarii IOVR, în spitalele d­e ortopedie ale Ministe­rului Muncii şi Prevederilor So­ciale. Vor primi asistenţă medicală gra­tuită şi acei pensionari IOVR in­clusiv membrii lor de familie, că­rora cu ocazia revizuirii pensiilor li s'a anulat pensia, cu deo­sebire că aceștia nu vor primi medicamen­te gratuit în cadrul tratamentului ambulatoriu la policlinici, dispensa­re, etc. In rest, însă, beneficiază de avantajele acordate de legea IOVR și legei nr. 10/1950. Această categorie va primi re­­țeta de la dispensar sau policlinică și va cumpăra medicamentele de la farmaciile de Stat ale „Centrofar­­mului” pe cont propriu.­­Pe timpul spitalizării, Invalizii fără pensie sau membrii lor de fa­milie, vor avea, însă, acelaș regim ca orice asigurat (inclusiv medica­mente gratuite), în cazul că se con­stată de către Secţia de muncă şi prevederi sociale din cadrul Comi­tetului Provizoriu, în urma unei anchete pe teren, că nu au posb­­­i­lităţi materiale să suporte costul medicamentelor. Justificarea calităţii de pensionar IOVR se va face cu unul din ur­mătoarele acte: carnet de vizite medicale; proces-verbal de clasare; titlul sau decizii de pensii IOVR; carnetul de pensii IOVR. Pentru a-şi­ primi­­drepturile (in­clusiv internarea în spital), ajunge prezentarea unuia din actele de mai sus, instituţiile puise să acor­­de asistenţă medicală lumii IOVR ne mai pretinzând alte dovezi. Tractoriştii de la S. M. T.-Valul lui Traian ajută ţărănimea muncitoare in lupta pentru o recoltă bună Zorile mijesc şi odată cu ele tractoarele încep să urne. Brigada 8-a UTM de tractorişti a Staţiunii de Maşini şi Tractoare Valul lui Traian, Jud. Constanţa se pregăteşte să iasă la câmp, la semănat. La semnalul şefului brigăzii, cele patru tractoare, aliniate câte două în rând, pornesc pe ogoare. Primele două tractoare discuesc. Cele din, urmă seamănă. In urma­­discurilor, ogorul rămâne negru. Pământul nesăţios înghite săr­mânta. Soare*? s’a ridicat la amiaz*5. Aproape jumătate din ogor e în­sămânţat. Duduitul tractoarelor în­cetează. Tractoriştii iau masa. In timpul mesei Mircioiu Gh., şeful brigăzii, comunică tractoriş­tilor ultima situaţie a întrecerii, în care ei sunt angajaţi: — Băieţi, de azi suntem fruntaşi. Am depăşit brigada V-a a lui Ion Sima. Să-i dăm zor, ca până di­­seară să terminăm şi celălalt ogor. Semănătoarele sunt încărcate cu sămânţă. Tractoriştii se urcă din nou la volan, dau drumul motoa­relor şi munca reîncepe cu avân­t. Soarele a ajuns la asfinţit, ul­timele brazde au fost semănate, iar uruitul motoarelor a încetat. Tractoriştii privesc cu drag tar­lalele fără haturi ale Gospodăriei Agricole Colective din corn. La­nuri, jud. Constanţa, pe care ei s’au străduit să le semene cu atenţie, ca rodul să iasă cât mai îmbel­şugat. Ei ştiu că o recoltă bogată în­seamnă mai multă pâine pentru întregul popor muncitor, însea-z- nă­ o contribuție puternică la a­­părarea păcii. Mâine, munca va începe din nou. CU BRIGADA III-A U.T.M DE TRACTORISTE In zorii zilei următoare am­ po­posit in comuna Bărăganul. Aci lucrează Brigada 3-a UTM de fete. Cele șapte tinere tractoriste fac ultimele pregătiri pentru începerea lucrului. Vântul­­tăios şi ploaia sunt în­fruntate de elanul tinerelor UTM­­iste. Plugurile tractoarelor îşi înfig adânc cuţitele in pământ, tăind brazdă după brazdă­ , Olimpia Prisăcarii, o tânără pli­nă de viaţă şi avânt, conduce trac­torul cu precizie şi siguranţa unui tractorist experimentat. — Sunt mândră de meseria pe care mi-am ales-o şi cu care pot­­ajuta pe ţăranii săraci să-şi cultive pământul mai bine, pentru a avea o recoltă îmbelşugată care să le asigure o viaţă mai bună. Ca şi muncitoarele din fabrici şi uzine, din mine şi de pe şantiere, noi, tractoristele, muncim cu râvnă pentru îndeplinirea Planului de Stat, pentru crearea unei vieţi mai bune pentru oamenii muncii, pentru o recoltă bogată care va fi o puternică lovitură dată aţâ­ţătorilor la un nou război. Pe marginea mah­alei, un grup de ţărani. E comitetul de conducere al în­tovărăşirii. — Cu plugurile noastre — ne spune un ţăran — nu izbuteam decât să sgâriem pământul. Uite acum ogorul; brazda e adâncă — are peste două palme — şi vom avea şi noi anul acesta un grâu frumos, cu spicul mare şi plin. Să mai Îndrăznească acuim­ să spună ceva chiaburul Alexe, care când a văzut echipa de tractoriste ne zicea: „Cu copiii ăştia vreţi voi să araţi şi să semănaţi? O să vă strice ogoarele şi sămânţa”. Acum Alexe a dispărut, nu i-am mai vă­zut faţa, parcă a intrat în gaură de şarpe. La asfinţitul soarelui, tractoarele au pornit spre vagoane. După ce tractoristele Olimpia Prisăcaru, Aneta Brăteanu, Igorov Ana, Papuc Rădiţa, Igorov Cri­sti­­­’3, Elen­a Pânzaru şi Ghirrabăţeanu Nina au făcut ultima revizie trac­toarelor, au trecut la spălătorie iar apoi la masă. Şi această brigadă este printre fruntaşe. După ultimele calcule, ea este clasată a treia, din 11. NUMĂRUL INTOVARAŞIŢILOR CREŞTE MEREU Numărul ţăranilor săraci şi mij­locaşi, care s'au întovărăşit pentru, a-şi lucra pământul în comun cu tractoarele şi maşinile Statului şi care au făcut contracte cu SMT­­Valul lui Train, a crescut simţitor faţă de anul trecut. Aceasta se datoreşte in cea mai mare măsură muncii de lămurire dusă în timpul iernii de tractoriştii­­ şi mecanicii Staţiunii. In timp ce în anul 1949 SMT­­Valul lui Traian avea contracte cu un număr de 1987 întovărăşiţi cu 9.909 ha., anul acesta ei­au con­tracte cu 2757 întovărăşiţi, cu 11.850 ha. Pentru o mai bună organizare a muncii, tractoriştii au fost orga­nizaţi pe brigăzi. S-au format 11 brigăzi de producţie, care sunt an­trenate­­ în întreceri între ele şi cu celelalte brigăzi de tractorişti de la S.M.T-urile din ţară. Tractoriştii de la SMT-Valul lui Traian şi-au luat angajamentul să îndeplinească sarcinile ce le revin în cadrul campaniei de primăvară, cu 15 zile înainte de termen.Datorită elanului cu care ei au pornit la muzică­, succesul le este asigurat. Iar „Drapelul Roşu“ pe care îl deţin în urma întrecerii câştigate in anul 1949 —­ cu celelalte SMT din ţară — e dovada cea mai eloc­ventă a modului cânt tractoriştii şi tehnicienii SMT-Vatan­tai Traian au­­muncit în campania anului tre­cut- -­Cele 42 tractoare ale staţiunii şi întregul atelaj, pus la punct în cele mai bune condiţiuni, lucrează din plin. SE RIDICA CADRE NOI Anuil acesta SUNT-Valul lui Tra­ian are un număr de 80 elevi — dintre care 5 fete — care provin dintre copiii ţăranilor muncitori din comunele vecine. Aceşti tineri primesc pe tot timpul şcolii,­­gratuit, toată Între­ţinerea. Cursurile durează 12 luni, din care 9 pe teren şî trei — In timpul ternei — şcoală la Staţiune. Conducerea SMT-uluî dă o deo­sebită atenţiune acestor tineri — tractoriştii de mâine. Cea maî bună dovadă a modului cum înţelege conducerea Staţiunei să promoveze elementele muncitoa­re este cazul tractoristului Hele­­bict Marcel­ Acesta a făcut şcoală la SMT­­Valul lui Traian, anul trecut s’a evidenţiat printr’o­ depăşire a Pla­nului cu 870­0. Pentru acest fapt a fost trimis la şcoala specială de şefi de echipă, iar acum, reîntors la Staţiune după absolvirea şcolii, i s-a încredinţat conducerea unei echipe. Lucrările etapei I a campaniei au fost realizate înainte de ter­men. Cu tot timpul defavorabil care i-a stânjenit în munci, tracto­riştii şi mecanicii Staţiunii mun­cesc cu râvnă zi şi noapte pen­tru ca şi cea de a doua etapă să fie îndeplinită înainte de termen. N. SILVIANU I Unnii din tractoarele Brigăzii a 8-a XJ. T. M. rfiscuind tarla na ifără haturi a­­Gospodăriei Agricole Colective din com. Lanuri Jud. Constanţa Campania in­sămâ­nţărilor este in plină desfăşurare in judeţul Buzău Buzău, 1 Aprilie (Agerpres).­­ Folosind din plin timpul prielnic, ţăranii muncitori au reuşit ca până la 30 Martie să însămânţeze 31.112 ha., ceea ce reprezintă 87,4 la sută din suprafaţa programată în etapa l-a. In multe locuri, au început în­­sămânţările plantelor prevăzute în etapa Il-a, însămânţându-se ■ 1281 Sunt fruntaşe plăşile: Buzău,­ ­ care a insamanţat 100,4 la suta, i Pogoanele, cu 95,4 la sută, Mără- I­cineni, cu 93,5 la sută şi Mizil, cu I 93 la sută. I Organizaţiile de massă, Căminele­­ culturale şi Comitetele Provizorii­­ sprijină ţărănimea muncitoare pen­tru îndeplinirea planului de însă­­mânţări. In comuna Lipia, utemista Elena Rădulescu, bibliotecara Căminului cultural, a format un colectiv de tineri care difuzează ziarele şi re­vistele ţăranilor muncitori la câmp. Plasa Mihăileşti, deşi la începu­tul campaniei era fruntaşă, nu a realizat până la 30 Martie, decât 65 la sută din suprafaţa programată în perioada I-a, deoarece Comitetul Provizoriu de plasă nu a dat im­portanţa cuvenită campaniei însă­­mânţărilor de primăvară. ha. şi „Munca laolaltă e­­ uşoară şi mai spornică muncim cu dragoste pământul pentru că nu mai dăm dijme di­areurilor" Buzău, 1 Aprilie (Agerpres). „ Numai o lună a trecut de când cele 39 familii de ţărani săraci şi mijlocaşi din comun­a Baba Ana, jud. Buzău, şi-au unit loturile lor fărâmiţate şi împrăştiate, într-o Gospodărie Agricolă Colectivă şi angajamentele luate de membrii gospodăriei la înfiinţare, au înce­put să prindă viaţă. Remiza pen­tru adăpostirea maşinilor şi unel­telor agricole, coteţe de zid pen­tru găini, pregătirea materialelor necesare măririi grajdului, cote­ţele pentru porci, repararea dru­murilor, sunt primele roade ale muncii lor. Tineri, bătrâni, femei, cuprinşi de acelaş elan, constituit­ în bri­găzi şi echipe, muncesc pentru în­florirea Gospodăriei. Ei au termi­nat înainte de termen îr­sămânţă­­rile prevăzute în prima etapă şi au îndeplinit planul în întregime la toate culturile de primăvară. Dela II Martie au început însămâniţi­­rile plantelor prevăzute în etapa a doua. Moş Ene Nicula face parte din brigada I-a, care se află în între­cere socialistă cu celelalte brigăzi ale gospodăriei şi s’a situat la lo­cul de frunte.­­ „Munca laolaltă e mai uşoa­ră şi mai spornică, spune moş Ene. Muncim cu dragoste pământul şi aşa cum scrie la carte, cum lu­crează colhoznicii din Uniunea So­vietică, căci pământul este al nos­tru şi roadele Ie împărţim între noi, nu mai dăm dijme chiaburi­lor“. Mijloacele rudimentare şi „obiceiurile din bătrâni în muncă“ încep să le îngroape odată cu braz­da adâncă a tractorului. Astăzi, el lucrează după metode ştiinţifice şi cu ajutorul S. M. T.-ului. Membrii Gospodăriei Agricole Colective din comuna Baba Ana, muncesc cu râvnă, pentru ca gos­podăria lor să fie fruntaşă în ju­deţul Buzău, să fie un exemplu pentru ţărănimea muncitoare, care îl va urma pe drumul Gospodăriei Agricole Colective, singurul drum care poate duce spre o viaţă îm­belşugată. : :g­ri Colectivul depoului C. F. R.-Ploeşti a trecut la aplicarea metodei sovietice a circuit­ului inelar pe distanţa Ploeşti-Ţăndărei Ploeşti, 1 Aprilie (Agerpres).­­ Pentru întrebuinţarea raţională a locomotivelor, pentru mărirea par­cursului mediu şi pentru realizarea de economii, colectivul depoului C.F.R. Ploeşti, a trecut la aplicarea metodei sovietice a circuitului ine­lar pe distanţa Ploeşti-Ţăndărei. Mecanicii şi fochiştii celor două locomotive care remorchează trenu­rile pe această distanţă, şi-au luat angajamentul de a respecta întoc­mai traseul şi de a îngriji în bune condiţiuni locomotivele pentru a asigura regularitatea circulaţiei. Astfel, dela 1 Martie mecanicii locomotivelor 230074 şi 230136 au început să parcurgă zilnic distanţa de 600 lum­. Mecanicii şase sud­şti de la depoul C.F.R., urmând exem­plul mecanicilor sovietici au obţi­nut însemnate succese în muncă. S-a redus numărul locomotivelor ce deserveau trenurile pe ace­st par­curs dela patru la două realizân­­du-se totodată o reducere a consu­mului de combustibil şi elimina­rea totală a timpilor morţi la lo­comotive. Prin aplicarea metodei circuitului inelar s’a redus şi numărul repa­raţiilor între spălări. întrebuinţa­rea locomotivelor după această me­todă a creat posibilitatea menţi­nerii continue a locomotivelor pe parcurs şi realizarea unor însem­nate economii. Mecanicii Sim­a Du­mitru şi Butoi Aurel, de pe loco­motiva 230074 au realizat în decurs de o lună o economie de 44,3 tone combustibil, iar mecanicii Miu Con­stantin şi Niculae S. Gheorghe, de pe locomotiva 230136, au obţinut în acelaş interval de timp o econom­­ie de 23 tone combustibil. Astfel, prin buna organizare­a muncii, alimentarea raţională a fo­­­cului, purtarea la timp şi spălarea în bune condiţiuni a locomotivelor, s’a reuşit să se economisească la depoul C.F.R. Ploeşti, în decurs da o lună, 41.6,9 tone combustibil, în valoare de 1.133.940 Iei. In urma succeselor obţinute, co­lectivul depoului C.F.R. Ploeşti, a hotărît ca de la 1 Aprilie să extindă metoda sovietică a circuitului inelar la toate trenurile de marfă de pa distanța Ploeşti-Constanţa,.

Next