Universul, mai 1950 (Anul 67, nr. 99-122)
1950-05-01 / nr. 99
II. VII Anul al '^rlea'' ’:’; 1 VW'' '• V'» : '• • - •V ‘' ’ '( ' ^ I f i i f ■( ! Fondator: LUIGI CAZZAV1LLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL” Inserts sub Hr. 150 Trib. Ilfov t 1 6 PAGINI 4 LEI taxa poştală plătită la numerar conform aprobării Adelei Poştelor şi Telecominicatiilor Nr. 20.064/93# CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICEŞII TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECŢIE ■ TRĂIASCĂ 1 MAI ZIUA SOLIDARITĂȚII INTERNATIONALE A OAMENILOR MUNCII ZI DE TRECERE IN REVISTĂ A FORŢELOR păcii „...Muncitorii au ales anume ziua aceasta, ziua de 1 Mai, când natura se trezeşte din amorţeala iernii, când pădurile şi munţii se învestmântează în verdeaţă, când câmpiile şi luncile înfloresc, când soarele începe să încălzească mai puternic, când în aer se simte bucuria reînoirii, când natura reînvie năvalnic în toată splendoarea ei, ei au hotărît să vestească sus Şi tare, tocmai în această zi, lumii întregi că muncitorii aduc omenirii primăvara şi eliberarea din lanţurile capitalismului, că muncitorii sunt chemaţi să reînoiască lumea pe baza libertăţii şi a socialismului („Stalin”)Acum 60 de ani, muncitorimea a ales 1 Mai ca zi de manifestare sărbătorească a solidarităţii sale internaţionale. Aceasta se întâmpla la propunerea muncitorilor americani, nu mult după ce poliţia spânzurase patru muncitori, fruntaşi ai luptei pentru pâine şi pentru libertate. Arestarea, maltratarea şi uciderea muncitorilor şi a altor oameni cinstiţi nu a încetat de atunci să fie um procedeu obişnuit de capitaliştii din toate ţările. Dar câtă deosebire totuşi şi câte schimbări epocale, de la primul 1 Mai, din 1890, şi 1 Mai de acum, după 60 de ani! Pe o imensă întindere, capitaliştii au dispărut la clasă, capitalismul a fost măturat ca sistent. In locul clăugului CC promova atotputernicia exploatatorului şi autoritatea baionetei poliţiei antimuncitoreşti s’u instaurat lumea dreptăţii şi a libertăţii, s’a construit sause construeşte orânduirea visată de muncitorii cari luptau în grele condiţii în 1890 sau mai înainte. In primull Stat Socialist a apărut, în procesul construcţiei lumii noi, o nouă clasă muncitoare, unică în lume, de nerecunoscut faţă de vechea muncitorime în stare de robie. O clasă muncitoare care nici nu mai poate fi numită „proletariat”, fiindcă este stăpână pe fabricile şi uzinele în care lucrează şi, prin urmare, nu se mai află în jalnica situaţie de posesoare numai a braţelor de muncă, gata să lucreze la porunca burgheziei. Clasa muncitoare din Uniunea Sovietică este nortdranelul întregii muncitorimi internaţionale, ea fiind constructoarea orânduirii comuniste, visul secular al omenirii şi cea mai înaltă orânduire din orele cunoscute în istorie. Şi suntem doar la jumătatea unui secol în care toate drumurile duc către comunism! 1 Mai 1950 găseşte schimbată şi viaţa socială în ţările în care mai dăinue capitalismul sau exploatarea colonială. Orânduirea nedreaptă e încă în fiinţă acolo, dar unde mai e „stabilitatea” de odinioară a capitalismului? Sub loviturile conjugate ale milioanelor de oameni ai muncii, edificiul oribil al imperialismului trosneşte din încheieturi. Grupurilor încă puţin numeroase de muncitori manifestând de 1 Mai în anii de sfârşit al veacului trecut, le-au luat locul, azi, armate nenumărate de oameni ai muncii din toate ţările, cari luptă cu o vigoare nemaiîntâlnită în istorie pentru pacea şi pentru viaţa lor. Atât de formidabilă e forţa partizanilor păcii, încât până şi unii susţinători ai sistemului capitalist trebue să recunoască că, dacă imperialiştii ar îndrăzni să aprindă praful de puşcă, exploziile războiului ar distruge în cele din urmă însuşi sistemul capîtaist pe întreaga întindere a globului. Pe toate continentele, pregătirile de război ale imperialiştilor se lovesc de forţa eresci n voniclanin n **%*«**«*!.. *'14 * v«»u»v*.yH U 1I1U"VI torilor îşi a tuturor oamenilor de bună credinţă, a căror unitate şi luptă activă este în stare să oprească mâna criminalilor. Docherii din porturile Franţei şi Olandei, Angliei şi Belgiei, Italiei şi Danemarcei resping vasele americane încărcate cu armament destinat să ucidă bărbaţi, femei şi copii nevinovaţi. Muncitorii feroviari din Apus refuză să transporte armament şi, la nevoie, se aşează pe şinele de cale ferată, pentru a opri cu trupurile lor trenurile morţii. Minunate pagini de eroism înscrie muncitorimea internaţională, care se văd aţite din nou a fi clasa socială cea 613» avansată a societăţii şi purtătoarea puterii necesară prefacerii omenirii şi apărării păcii. In împrejurările creşterii impetuoase -a mişcării pentru pace, ziua de 1 Mai devine anul acesta, mai mult decât oricând, o zi de trecere în revistă a forţelor păcii, a căror coloană vertebrală este mişcarea muncitorească internaţională. In faţa mişcării muncitoreşti şi democratice, care anunţă de 1 Mai primăvara omenirii, pălesc de spaimă şi de furie neputincioasă criminalii internaţionali cari au pus gând rău păcii şi vieţii. Ei se înverşunează pe poziţiile lor de asupritori, înăsprind dictatura imperialistă, alcătuind legi odioase de represiune, şi născocind cele mai abominabile procedee de stăvilire a irezistibilului fluviu al mişcării muncitoreşti. Imperialiştii şi slugile lor, dela scizioniştii americani şi până la fasciştii balcanici —Tito şi banda lui — sufăr însă înfrângere după înfrângere, căci au trecut vremurile când ei puteau dispune de soarta popoarelor şi realiza planurile lor secrete. Azi, ei sunt denunţaţi şi, de la un capăt la altul al lumii răsună strigătul de recoltă al popoarelor şi chemarea la luptă a părţii înaintate a popoarelor, împotriva ucigaşilor şi jefuitorilor imperialişti. Astăzi, ei privesc, tremurând de spaimă şi spumegând de furie, la nesfârşitele coloane de manifestanţi cari ţin sus steagurile de luptă, în toate părţile lumii. Represiunea şijigotinaştu foloseşte la nimic. Forţele păcii, bazate pe solidaritatea muncitorilor cu toate categoriile de oameni cinstiţi, înving în întreaga lume. Ele îşi trag siguranţa în victorie şi tăria de a învinge din măreţul fapt istoric al zilelor noastre, că în avantgarda forţelor cari apără civilizaţia se află invincibila Ţară a Socialismului şi marele ei conducător, Iosif Vissarionovici Stalin. Marea solidaritate a oamenilor muncii de pretutindeni va putea apăra cu succes pacea împotriva barbariei imperialiste. Acest lucru poate fi afirmat cu certitudinea cu care ştim că de 1 Mai primăvara a biruit definitiv asupra anotimpului, aspru şi întunecat şi freamătul vieţii a luat locul amorţelii şi morţii. Teodor Gheorghiu FARUL OAMENILOR MUNCII DE PRETUTINDENI In lumea întreagă, massele muncitoare sărbătoresc anul acesta ziua de 1 Mai sub semnul creşterii şi unirii forţelor democraţiei şi socialismului în lupta pentru pace trainică, împotriva uneltirilor pentru un nou război. In fruntea forţelor care luptă pentru pace, pentru libertate. Şi progresul omenirii se află invincibila Uniune Sovietică, se află oamenii muncii din Uniunea Sovietică. Oamenii muncii din Uniunea Sovietică sunt aceia care acum 32 de ani au înlăturat, primii în istorie, ordinea de stat burgheză sprijinită pe asuprire şi exploatare, au construit stat nou prin care au arătat asuprit lor din lumea întreagă drumul către libertate. Oamenii muncii din Uniunea Sovietică au luptat cu o îndârjire fără seamăn pentru distrugerea maşinii de război fasciste şi pentru salvarea întregii omeniri de duşmanul său, hitlerismul. Oamenii muncii din Uniunea Sovietică se află, astăzi, în fruntea luptei pentru respectarea drepturilor oamenilor muncii de pretutindeni la muncă şi libertate; oamenii sovietici se află, astăzi, în fruntea forţelor care luptă împotriva războiului, îhfpotriva asupririi şi a jafului imperialist. Popoarele sovietice demască planurile agresive ale imperialiştilor, opunându-le o politică paşnică. Oamenii sovietici muncesc şi luptă pentru întărirea şi desvoltarea Statului Sovietic, bastionul păcii democraţiei, farul omenirii muncitoare. In cinstea zilei de 1 Mai milioane de oameni sovietici au pornit la ntrecere şi au contribuit prin munca lor entuziastă şi rodnică la întărirea statului sovietic. Oamenii muncii din lumea întreagă văd in Uniunea Sovietică salvarea lor, conducătoarea lor in lupta pentru pace şi democraţie. De aceea cu dragoste şi recunoştinţă privesc spre Uniunea Sovietică oamenii muncii din întreaga lume. Toţi oamenii cinstiţi din lume ştiu că Uniunea Sovietică duce o politică îndreptată împotriva războiului. In Statul Sovietic nu există exploatare, Statul Sovietic nu poate, datorită însăşi structurii sale, să asuprească sau să jefuiască alte popoare. Oamenii sovietici au nevoie de pace pentru că numai în timp de Pace ei au posibilitatea să-şi desfăşoare toată capacitatea lor de creaţie pentru construirea comunismului. In toate împrejurările, în toate congresele şi conferinţele, reprezentanţii oamenilor sovietici au arătat politica paşnică pe care o duce statul sovietic şi au cerut intensificarea luptei contra celor care uneltesc împotriva liniştii şi păcii omenirii. Politica consecventă de pace, legată în modul cel mai strâns, de chiar structura Statului Sovietic care exclude orice fel de exploatare, situază Statul Sovietic în fruntea luptei pentru pace. In jurul Uniunii Sovietice, în lupta pentru pace, se strâng sute de milioane de oameni cinstiţi din ţările de democraţie populară şi din ţările capitaliste şi coloniale. . Existenţa Uniunii Sovietice, experienţa sa, ajutorul său politic şi moral înlesnesc lupta celor asupriţi pentru eliberarea lor şi pun frâu manevrelor întunecate ale duşmanilor omenirii şi progresului. Exemplul oamenilor sovietici este, pentru luptătorii pentru libertate şi progres de pretutindeni, un imbold în luptă, un isvor de încredere, factorul cel mai de seamă care îi conduce în luptă. Urmând exemplul Uniunii Sovietice, tările de democraţie populară din Europa, o serie de state din Asia, între care şi China, au trecut la construirea de state noi, care merg victorios pe drumul către socialism. Ceea ce a condus aceste stata în lupta lor a fost exemplul măreţ al oamenilor sovietici şi ajutorul neprecupeţit pe care l-au primit din partea statului sovietic. Cu prilejul zilei de 1 Mai toți oamenii muncii care luptă pentru progres şi socialism îşi îndreaptă gândul cu neţărmurită dragoste şi cu caldă recunoştinţă către conducătoarea luptei popoarelor pentru democratie şi socialism. Uniunea Sovietică, şi către Generaliss’mul Stalin. Oamenii muncii din întreaga lume, văd în Uniunea Sovietică zotta lor de mâine, chezăşia viitorului lor fericit. Căci ei ştiu I că forţele păcii si ale progresu- [ lui vor învinge in întreaga lume, . ÎNTÂI MAI de VICTOR EFTIMIU Cu braţele’ncărcate de flori Şi de lumină Venim la sărbătoarea întregului norod Din toate, cea mai mare, mai caldă, mai senină Şi mai îmbelşugată, în cântece şi rod. E ziua înfrăţirii prin muncă, e avântul Ce nu cunoaşte graniţi, nici munţi, nici ocean Năvalnici soli ai păcii, înviorăm pământul In freamătul de luptă pentru măreţul Plan. Noi suntem muncitorii Din fabrici, mine, lan... Din focul aurorii Şi până'n ceasul horii Clădim măreţul Plan ! In mâinile vânjoase purtând ciocane, seceri. Venim de pretutindeni ca neînvinsul val. Purtăm un singur suflet în muncă şi întreceri Şi nu cunoaştem stăvili în marşul triumfal. Şi azi ca niciodată, căciulă şi opincă, întâiul Mai domneşte pe pământescul glob S’aprindă pe stindarde o singură lozincă : — „Stăpân să nu mai fie, să nu mai fie rob ’’ întreaga noastră ţară Pământul, tot cu noi, Sărbătoreşte iară, Pe cei mai mari eroi, Eroii lumii noi! Aci, în răsăritul acestei lumi bătrâne Noi suntem tinereţe, lumină, viitor, Soldaţi ai Popularei Republice Române, Sus, pe locomotive, pe ziduri, pe tractor ! Vă desrobiţi din brazda pe care veacuri multe S’au chinuit străbunii, bătuţi şi prigoniţi, Căci astăzi are cine durerea să v’asculte Şi să v’arate semnul prin care biruiţi. Veniţi cu noi, tovarăşi, In nesfârşit alai Căci luminează iarăşi Pe ’ntregul ţării p'ai întâia zi de Mai ! (Din culegerea „Poeţii români cântă „1 Mai") ISnSXXQE SOSIREA IN CAPITALĂ A DEOEAJIEI SOVIETICE CARE VA PARTICIPA LA SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Vineri la orele 14, a sosit cu avionul în Capitală, venind de la Moscova, delegaţia sovietică care va participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Delegaţia are în frunte pe d. Ilîn Alexei Vasil’evîci, preşedintele Consiliului Sindical al regiunii Moscova, membru al Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor Sovietice şi se compune din : Ananieva Lubov Ivanovna, textilistă la Combinatul de textile din Glukovsc „Lenin”, deputată în Sovietul Suprem, Vinogradov Pavel Pavlovici preşedintele Comitetului Sindical Ucrainean al muncitorilor din sovhozuri, Juravlov Alexandr Feodorovici, preşedintele Comitetului Central al Sindicatelor Muncitorilor din industria aeronautică, Sumilov Gheorghi Sergheovici, maşinist stahanovist la calea ferată din Donețul de nord. Ni*. 99 luxu 3 Mai 1950 1 ■ ' ■11 ■ - ••»••»! I I 1 t I • | ' f 'wvm iar'«aw». COMUNICAT ASUPRA REALIZĂRII PLANULUI IN STAT PE PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI 1950 Fontă 120,9»/» Oțel 109,0»/» Laminate 123,2»/» Tevi de oțel trase 129,6»/« Motoare cu combustiune internă 209,3% Cazane Suhov 500,0«/« Cazane tip locomobilă 15—25 atm. 252,9»/« Strunguri paralele comune 442,8»/« Locomotive 128,5% Tractoare agricole 259,0»/« Pluguri pentru tractor 280,0% Batoze 813,6% Trolii pentru săpat Rotary 500,0»/» Mese Rotary 1100,0»/« Macarale pentru săpat Rotary 157,1»/« Geamblacuri pentru săpat Rotary 157,1% Produse metalice de mare consum 208,0»/» Maşini electrice rotative 313,1»/« Becuri electrice 141,1»/» Sodă caustică şi calcinată 106,8% Coloranţi organici 185,9% Acid sulfuric 103,9»/» Amoniac 195,5»/» Anvelope 117,0«/» Celuloză 116,4»/» Hârtie 107,2»/» Ciment 121,4»/« Cărămizi refraate 153,2»/« Cărămizi de construcţie 161,6»/« Cherestea răşinoase 102,8% Cherestea foioase 112,3% Mobilă 251,5% Ţesături de bumbac 122,8»/« Ţesături de lână 131,4«/» Ţesături de mătase 124,1»/« Tricotaje de bumbac 192,5% Tricotaje de lână 255,7»/« Tricotaje de mătase 155,0»/» Talpă 108,8»/» încălțăminte 160,1*/» Uleiuri comestibile 160,0»/« Uleiuri tehnice 229,7% Săpun 203,1»/« Paste făinoase 147,2»/« Produse zaharoase 285,5% Preparate dime 290,8% Conserve de legume si fructe 168,5»/» Marmeladă 162,7»/» Lapte 245»/» Brânzeti'*5 396,0»/« Alcool 127,7% Bere 106,4% Tutun 120,0»/» Sare 165,3»/« Pe baza raportului Comisiunii de Stat a Planificării, asupra realizării Planului de Stat pe trimestrul I 1950, Consiliul de Miniştri R.P.R. comunică rezultatele obţinute, concretizate prin următoarele cifre, I. INDUSTRIA PLANUL PRODUCŢIEI INDUSTRIALE A FOST REALIZAT IN PROPORŢIE DE 104,6%.PE MINISTERE, PLANUL A FOST ÎNDEPLINIT DUPĂ CUM URMEAZĂ: MINISTERUL METALURGIEI ŞI IND. CHIICE 110,8/» din care: — Sectorul minereurilor 116,7°/o — Sectorul metalelor neferoase 115,2°/o — Sectorul siderurgie și metalurgie 112,4»/» — Sectorul chimic 99,8% — MINISTERUL MINELOR Șl PET~' ' 101,3% din care: — Sectorul petrolifer 95,4»/« — Sectorul gazului metan 110,1»/» — Sectorul carbonifer 100,7»/» MINISTERUL ENERGIEI ELECTRICE. 109,1»/» din care: — Sectorul energiei electrice 103,3»/» — Sectorul electrotehnic 116,3"/» MINISTERUL SILVICULTURII ŞI IND. LEMNULUI 104,4% din care: — Sectorul silvic (producţia) 140,8% — Sectorul lemnului şi mobilei 103,0»/» — Sectorul celulozei şi hârtiei 104,8»/» MINISTERUL CONSTRUCŢIILOR (materiale de construiţi?) 99,9»/» MINISTERUL INDUSTRIEI UŞOAPE 100,7»/« din care: — Sectorul textil 191,6»/» — Sectorul pielărie 95,4»/» — Sectorul sticlei și ceramicei 112,5% MINISTERUL INDUSTRIEI ALIMENTAUI 106,0»/» AMINISTERUL SĂNĂTĂȚII (producţie industrială 99,5% MINISTERUL COMUNICAŢIILOR 90,8»/« din care: — Ateliere 87,7»/» — Şantiere Navale 104,6»/» COMITETUL DE STAT PENTRU COLECTĂRI (producţie) 104,2»/» UNIUNEA CENTRALA A COOPERATIVELOR DE CONSUM (producţie industrială) 134,6»/» COMISIA DE ORGANIZARE A COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI 83,9% DIRECŢIA GENERALA A INDUSTRIEI POLIGRAFICE 117,2«/« La principalele produse industri- Minereu de fier 112,9»/» ile a fost atins următorul nivel In Cupru 199,2»/» »mparatie cu primul trimestru al Plumb 118,2»/« anului 1349: Concentrate zincoase 100,3% inergie electrică 109,2«/» Ţiţei 113,0»/» Cărbuni 110,7«/» Gaz metan . 111,6»/» Cărbuni 1 La forajul petrolifer şi extracţia de ţiţei cu toate că printr’un efort susţinut al muncitorilor s’au depăşit realizările perioadei cores(Continuare in pag. 2 a)