Universul, mai 1950 (Anul 67, nr. 99-122)

1950-05-01 / nr. 99

I­I. V­I­I Anul al '^rlea'' ’:’; 1 VW'' '• V'» : '• • - •­V ‘' ’ '( ' ^ I f i i f ■( ! Fondator: LUIGI CAZZAV1LLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL” Inserts sub Hr. 150 Trib. Ilfov t 1 6 PAGINI 4 LEI taxa poştală plătită la numerar conform aprobării A­delei Poştelor şi Telecominicatiilor Nr. 20.064/93# CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE­­ŞII TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECŢIE ■ TRĂIASCĂ 1 MAI ZIUA SOLIDARITĂȚII INTERNATIONALE A OAMENILOR MUNCII ZI DE TRECERE IN REVISTĂ A FORŢELOR păcii „...Muncitorii a­u ales anume ziua aceasta, ziua de 1 Mai, când natura se trezeşte din amorţeala iernii, când pădu­rile şi munţii se învestmântea­ză în verdeaţă, când câmpiile şi luncile înfloresc, când soa­rele începe să încălzească mai puternic, când în aer se simte bucuria reînoirii, când natura reînvie năvalnic în toată splen­doarea ei, ei au hotărît să vestească sus Şi tare, tocmai în această zi, lumii întregi că muncitorii aduc omenirii pri­­măvara şi eliberarea din lan­ţurile capitalismului, că mun­citorii sunt chemaţi să reîno­­iască lumea pe baza libertăţii şi a socialismului („Stalin”)­Acum 60 de ani, muncito­rimea a ales 1 Mai ca zi de manifestare sărbătorească a solidarităţii sale internaţio­nale. Aceasta se întâmpla la propunerea muncitorilor ame­ricani, nu mult după ce poli­ţia spânzurase patru munci­tori, fruntaşi ai luptei pentru pâine şi pentru libertate. Arestarea, maltratarea şi uciderea muncitorilor şi a al­tor oameni cinstiţi nu a înce­tat de atunci să fie um pro­cedeu obişnuit de capitaliştii din toate ţările. Dar câtă deo­sebire totuşi şi câte schimbări epocale, de la primul 1 Mai, din 1890, şi 1 Mai de acum, după 60 de ani! Pe o imensă întindere, capitaliştii au dis­părut la clasă, capitalismul a fost măturat ca sistent. In lo­cul clăugului CC promova atotputernicia exploatatorului şi autoritatea baionetei poli­­ţiei antimuncitoreşti s’u insta­urat lumea dreptăţii şi a liber­tăţii, s’a construit sau­­se con­­strueşte orânduirea visată de muncitorii cari luptau în grele condiţii în 1890 sau mai îna­inte. In primull Stat Socialist a apărut, în procesul construc­ţiei lumii noi, o nouă clasă muncitoare,­ unică în lume, de nerecunoscut faţă de vechea muncitorime în stare de ro­bie. O clasă muncitoare care nici nu mai poate fi numită „proletariat”, fiindcă este stă­până pe fabricile şi uzinele în care lucrează şi, prin urmare, nu se mai află în jalnica si­tuaţie de posesoare numai a braţelor de muncă, gata să lucreze la porunca burghe­ziei. Clasa muncitoare din Uniu­nea Sovietică este nortdrane­lul întregii muncitorimi inter­naţionale, ea fiind construc­­toarea orânduirii comuniste, visul secular al omenirii şi cea mai înaltă orânduire din orele c­unoscute în istorie. Şi suntem doar la jumătatea unui secol în care toate drumurile duc către comunism! 1 Mai 1950 găseşte schim­bată şi viaţa socială în ţările în care mai dăinue capitalis­mul sau exploatarea colonială. Orânduirea nedreaptă e încă în fiinţă acolo, dar unde mai e „stabilitatea” de odinioară a capitalismului? Sub lovitu­rile conjugate ale milioanelor de oameni ai muncii, edificiul oribil al imperialismului tros­neşte din încheieturi. Grupu­rilor încă puţin numeroase de muncitori manifestând de 1 Mai în anii de sfârşit al vea­cului trecut, le-au luat locul, azi, armate nenumărate de oa­meni ai muncii din toate ţă­rile, cari luptă cu o vigoare nemaiîntâlnită în istorie pentru pacea şi pentru viaţa lor. Atât de formidabilă e forţa parti­zanilor păcii, încât până şi unii susţinători ai sistemului capitalist trebue să recunoa­scă că, dacă imperialiştii ar îndrăzni să aprindă praful de puşcă, exploziile războiului ar distruge în cele din urmă în­suşi sistemul capîtaist pe în­treaga întindere a globului. Pe toate continentele, pregă­tirile de război ale imperia­liştilor se lovesc de forţa eres­ci n voniclanin n **%*«**«*!.. *'14 * v«»u»v*.yH U 1I1U"VI torilor îşi a tuturor oamenilor de bună credinţă, a căror uni­tate şi luptă activă este în stare să oprească mâna crimi­nalilor. Docherii din porturile Franţei şi Olandei, Angliei şi Belgiei, Italiei şi Danemarcei resping vasele americane în­cărcate cu armament destinat să ucidă bărbaţi, femei şi copii nevinovaţi. Muncitorii fero­viari din Apus refuză să tran­sporte armament şi, la nevoie, se aşează pe şinele de cale fe­rată, pentru a opri cu trupu­rile lor trenurile morţii. Mi­nunate pagini de eroism în­scrie muncitorimea interna­ţională, care se văd­ aţite din no­u a fi clasa socială cea 613» avansată a societăţii şi purtă­toarea puterii necesară prefa­cerii omenirii şi apărării păcii. In împrejurările creşterii impetuoase -a mişcării pentru pace, ziua de 1 Mai devine anul acesta, mai mult decât oricând, o zi de tre­cere în re­vistă a forţelor păcii, a căror coloană vertebrală este mişca­rea muncitorească internaţio­nală. In faţa mişcării muncitoreşti şi democratice, care anunţă de 1 Mai primăvara omenirii, pălesc de spaimă şi de furie neputincioasă criminalii inter­­naţionali cari au pus gând rău păcii şi vieţii. Ei se înver­şunează pe poziţiile lor de asupritori, înăsprind dictatura imperialistă, alcătuind legi odioase de represiune, şi năs­cocind cele mai abominabile procedee de stăvilire a irezis­tibilului fluviu al mişcării muncitoreşti. Imperialiştii şi slugile lor, dela scizioniştii americani şi până la fasciştii balcanici —­­Tito şi banda lui — sufăr însă înfrângere după înfrângere, căci au trecut vremurile când ei puteau dispune de soarta popoarelor şi realiza planurile lor secrete. Azi, ei sunt denun­ţaţi şi, de la un capăt la altul al lumii răsună strigătul de recoltă al popoarelor şi che­marea la luptă a părţii înain­tate a popoarelor, împotriva ucigaşilor şi jefuitorilor impe­rialişti. Astăzi, ei privesc, tremurând de spaimă şi spumegând de furie, la nesfârşitele coloane de manifestanţi cari ţin sus steagurile de luptă, în toate părţile lumii. Represiunea şijigotinaş­­­t­u foloseşte la nimic. Forţele păcii, bazate pe solidaritatea muncitorilor cu toate catego­riile de oameni cinstiţi, înving în întreaga lume. Ele îşi trag siguranţa în victorie şi tăria de a învinge din măreţul fapt istoric al zilelor noastre, că în avantgarda forţelor cari a­­pără civilizaţia se află invin­cibila Ţară a Socialismului şi marele ei conducător, Iosif Vissarionovici Stalin. Marea solidaritate a oame­nilor muncii de pretutindeni va putea apăra cu succes pacea împotriva barbariei imperia­liste. Acest lucru poate fi a­­firmat cu certitudinea cu care ştim că de 1 Mai primăvara a biruit definitiv asupra anotim­pului, aspru şi întunecat şi freamătul vieţii a luat locul amorţelii şi morţii. Teodor Gheorghiu FARUL OAMENILOR MUNCII DE PRETUTINDENI In lumea întreagă, massele muncitoare sărbătoresc anul a­­cesta ziua de 1 Mai sub semnul creşterii şi unirii forţelor demo­craţiei şi socialismului în lupta pentru pace trainică, împotriva uneltirilor pentru un nou război. In fruntea forţelor care luptă pentru pace, pentru libertate. Şi progresul omenirii se află invin­cibila Uniune Sovietică, se află oamenii muncii din Uniunea So­vietică. Oamenii muncii din Uni­­unea Sovietică sunt aceia care acum 32 de ani au înlăturat, pri­mii în istorie, ordinea de stat burgheză sprijinită pe asuprire şi exploatare, au construit stat nou prin care au arătat asupri­­t lor din lumea întreagă drumul către libertate. Oamenii muncii din Uniunea Sovietică au luptat cu o îndârjire fără seamăn pen­tru distrugerea maşinii de răz­boi fasciste şi pentru salvarea întregii omeniri de duşmanul său, hitlerismul. Oamenii muncii din Uniunea Sovietică se află, astăzi, în fruntea luptei pentru respectarea drepturilor oameni­­lor muncii de pretutindeni la muncă şi libertate; oamenii so­vietici se află, astăzi, în fruntea forţelor care luptă împotriva războiului, îh­fpotriva asupririi şi a jafului imperialist. Popoarele sovietice demască planurile agresive ale imperia­liştilor, opunându-le o politică paşnică. Oamenii sovietici mun­cesc şi luptă pentru întărirea şi desvoltarea Statului Sovietic, bastionul păci­­i democraţiei, farul omenirii muncitoare. In cinstea zilei de 1 Mai milioane de oameni sovietici au pornit la n­­trecere şi au contribuit prin munca lor entuziastă şi rodnică la întărirea statului sovietic. Oamenii muncii din lumea în­treagă văd in Uniunea Sovietică salvarea lor, conducătoarea lor in lupta pentru pace şi demo­craţie. De aceea cu dragoste şi recunoştinţă privesc spre Uni­unea Sovietică oamenii muncii din întreaga lume. Toţi oamenii cinstiţi din lume ştiu că Uniunea Sovietică duce o politică îndrep­tată împotriva războiului. In Statul Sovietic nu există exploa­tare, Statul Sovietic nu poate, datorită însăşi structurii sale, să asuprească sau să jefuiască alte popoare. Oamenii sovietici au nevoie de pace pentru că numai în timp de Pace ei au posibili­tatea să-şi desfăşoare toată ca­pacitatea lor de creaţie pentru construirea comunismului. In toate împrejurările, în toate congresele şi conferinţele, repre­zentanţii oamenilor sovietici au arătat politica paşnică pe care o duce statul sovietic şi au cerut intensificarea luptei contra celor care uneltesc împotriva liniştii şi păcii omenirii. Politica con­­secventă de pace, legată în mo­dul cel mai strâns, de chiar structura Statului Sovietic care exclude orice fel de exploatare, situază Statul Sovietic în frun­tea luptei pentru pace. In jurul Uniunii Sovietice, în lupta pen­tru pace, se strâng sute de mili­oane de oameni cinstiţi din ţările de democraţie populară şi din ţările­ capitaliste şi coloniale. . Existenţa Uniunii Sovietice, experienţa sa, ajutorul său po­litic şi moral înlesnesc lupta ce­lor asupriţi pentru eliberarea­ lor şi pun frâu manevrelor în­tunecate ale duşmanilor omeni­rii şi progresului. Exemplul oa­menilor sovietici este, pentru luptătorii pentru libertate şi progres de pretutindeni, un im­bold în luptă, un isvor de încre­dere, factorul cel mai de seamă care îi conduce în luptă. Urmând exemplul Uniunii So­vietice, tările de democraţie populară din Europa, o serie de state din Asia, între care şi China, au trecut la construirea de state noi, care merg victo­rios pe drumul către socialism. Ceea ce a condus aceste stata în lupta lor a fost exemplul măreţ al oamenilor sovietici şi ajuto­rul neprecupeţit pe care l-au primit din partea statului so­vietic. Cu prilejul zilei de 1 Mai toți oamenii muncii care luptă pen­tru progres şi socialism îşi în­­dreaptă gândul cu neţărmurită dragoste şi cu caldă recunoştin­­ţă către conducătoarea luptei popoarelor pentru democratie şi socialism. Uniunea Sovietică, şi către Generaliss’m­ul Stalin. Oamenii muncii din întreaga lume, văd în Uniunea Sovietică zotta lor de mâine, chezăşia vii­­torului lor fericit. Căci ei ştiu I că forţele păcii si ale progresu- [ lui vor învinge in întreaga lume, . ÎNTÂI MAI de VICTOR EFTIMIU Cu braţele’ncărcate de flori Şi de lumină Venim la sărbătoarea întregului norod Din toate, cea mai mare, mai caldă, mai senină Şi mai îmbelşugată, în cântece şi rod. E ziua înfrăţirii prin muncă, e avântul Ce nu cunoaşte graniţi, nici munţi, nici ocean Năvalnici soli ai păcii, înviorăm pământul In freamătul de luptă pentru măreţul Plan. Noi suntem muncitorii Din fabrici, mine, lan... Din focul aurorii Şi până'n ceasul horii Clădim măreţul Plan ! In mâinile vânjoase purtând ciocane, seceri. Venim de pretutindeni ca neînvinsul val. Purtăm un singur suflet în muncă şi întreceri Şi nu cunoaştem stăvili în marşul triumfal. Şi azi ca niciodată, căciulă şi opincă, întâiul Mai domneşte pe pământescul glob S’aprindă pe stindarde o singură lozincă : — „Stăpân să nu mai fie, să nu mai fie rob ’’ întreaga noastră ţară Pământul, tot cu noi, Sărbătoreşte iară, Pe cei mai mari eroi, Eroii lumii noi! Aci, în răsăritul acestei lumi bătrâne Noi suntem tinereţe, lumină, viitor, Soldaţi ai Popularei Republice Române, Sus, pe locomotive, pe ziduri, pe tractor ! Vă desrobiţi din brazda pe care veacuri multe S’au chinuit străbunii, bătuţi şi prigoniţi, Căci astăzi are cine durerea să v’asculte Şi să v’arate semnul prin care biruiţi. Veniţi cu noi, tovarăşi, In nesfârşit alai Căci luminează iarăşi Pe ’ntregul ţării p'ai întâia zi de Mai ! (Din culegerea „Poeţii români cântă „1 Mai") ISnSXXQE SOSIREA IN CAPITALĂ A DEOEAJIEI SOVIETICE CARE VA PARTICIPA LA SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Vineri la orele 14, a sosit cu avionul în Capitală, venind de la Moscova, delegaţia sovietică care va participa la sărbătorirea zi­lei de 1 Mai. Delegaţia are în frunte pe d. Ilîn Alexei Vasil’evîci, preşedin­tele Consiliului Sindical al re­giunii Moscova, membru al Pre­zidiului Consiliului Central al Sindicatelor Sovietice şi se com­pune din : Ananieva Lubov Ivanovna, textilistă la Combi­natul de textile din Glukovsc „Lenin”, deputată în Sovietul Suprem, Vinogradov Pavel Pav­lovici preşedintele Comitetului Sindical Ucrainean al muncito­rilor din sovhozuri, Juravlov Alexandr Feodorovici, preşedin­tele Comitetului Central al Sin­dicatelor Muncitorilor din in­dustria aeronautică, Sumilov Gheorghi Sergheovici, maşinist stahanovist la calea ferată din Donețul de nord. Ni*. 99 luxu­ 3 Mai 1950 1 ■ ' ■11 ■ - ••»••»! I I 1 t I • | ' f 'wvm iar­'«aw». COMUNICAT ASUPRA REALIZĂRII PLANULUI IN STAT PE PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI 1950 Fontă 120,9»/» Oțel 109,0»/» Laminate 123,2»/» Tevi de oțel trase 129,6»/« Motoare cu combustiune internă 209,3% Cazane Suhov 500,0«/« Cazane tip locomobilă 15—25 atm. 252,9»/« Strunguri paralele comune 442,8»/« Locomotive 128,5% Tractoare agricole 259,0»/« Pluguri pentru tractor 280,0% Batoze 813,6% Trolii pentru săpat Rotary 500,0»/» Mese Rotary 1100,0»/« Macarale pentru săpat Ro­tary 157,1»/« Geamblacuri pentru săpat Rotary 157,1% Produse metalice de mare consum 208,0»/» Maşini electrice rotative 313,1»/« Becuri electrice 141,1»/» Sodă caustică şi calcinată 106,8% Coloranţi organici 185,9% Acid sulfuric 103,9»/» Amoniac 195,5»/» Anvelope 117,0«/» Celuloză 116,4»/» Hârtie 107,2»/» Ciment 121,4»/« Cărămizi refra­ate 153,2»/« Cărămizi de construcţie 161,6»/« Cherestea răşinoase 102,8% Cherestea foioase 112,3% Mobilă 251,5% Ţesături de bumbac 122,8»/« Ţesături de lână 131,4«/» Ţesături de mătase 124,1»/« Tricotaje de bumbac 192,5% Tricotaje de lână 255,7»/« Tricotaje de mătase 155,0»/» Talpă 108,8»/» încălțăminte 160,1*/» Uleiuri comestibile 160,0»/« Uleiuri tehnice 229,7% Săpun 203,1»/« Paste făinoase 147,2»/« Produse zaharoase 285,5% Preparate di­­­me 290,8% Conserve de legume si fructe­­ 168,5»/» Marmeladă 162,7»/» Lapte 245­»/» Brânzeti'*5 396,0»/« Alcool 127,7% Bere 106,4% Tutun 120,0»/» Sare 165,3»/« Pe baza raportului Comisiu­­nii de Stat a Planificării, asu­pra realizării Planului de Stat pe trimestrul I 1950, Consiliul de Miniştri R.P.R. comunică rezultatele obţinute, concreti­zate prin următoarele cifre­­­, I. INDUSTRIA PLANUL PRODUCŢIEI INDUSTRIALE A FOST REALIZAT IN PROPORŢIE DE 104,6%.PE MINISTERE, PLANUL A FOST ÎNDEPLINIT DUPĂ CUM URMEAZĂ: MINISTERUL METALURGIEI ŞI IND. CHIICE 110,8­/» din care: — Sectorul minereurilor 116,7°/o — Sectorul metalelor neferoase 115,2°/o — Sectorul siderurgie și metalurgie 112,4»/» — Sectorul chimic 99,8% — MINISTERUL MINELOR Șl PET~' ' 101,3% din care: — Sectorul petrolifer 95,4»/« — Sectorul gazului metan 110,1»/» — Sectorul carbonifer 100,7»/» MINISTERUL ENERGIEI ELECTRIC­E­. 109,1»/» din care: — Sectorul energiei electrice 103,3»/» — Sectorul electrotehnic 116,3"/» MINISTERUL SILVICULTURII ŞI IND. LEMNULUI 104,4% din care: — Sectorul silvic (producţia) 140,8% — Sectorul lemnului şi mobilei 103,0»/» — Sectorul celulozei şi hârtiei 104,8»/» MINISTERUL CONSTRUCŢIILOR (materiale de construiţi?) 99,9»/» MINISTERUL INDUSTRIEI UŞOAPE 100,7»/« din care: — Sectorul textil 191,6»/» — Sectorul pielărie 95,4»/» — Sectorul sticlei și ceramicei 112,5% MINISTERUL INDUSTRIEI ALIMENT­AUI 106,0»/» AMINISTERUL SĂNĂTĂȚII (producţie industria­lă 99,5% MINISTERUL COMUNICAŢIILOR 90,8»/« din care: — Ateliere 87,7»/» — Şantiere Navale 104,6»/» COMITETUL DE STAT PENTRU COLECTĂRI (producţie) 104,2»/» UNIUNEA CENTRALA A COOPERATIVELOR DE CONSUM (producţie industrială) 134,6»/» COMISIA DE ORGANIZARE A COOPERAŢIEI MEŞTEŞU­GĂREŞTI 83,9% DIRECŢIA GENERALA A INDUSTRIEI POLIGRAFICE 117,2«/« La principalele produse industri- Minereu de fier 112,9»/» ile a fost atins următorul nivel In Cupru 199,2»/» »mparatie cu primul trimestru al Plumb 118,2»/« anului 1349: Concentrate zincoase 100,3% inergie electrică 109,2«/» Ţiţei 113,0»/» Cărbuni 110,7«/»­ Gaz metan . 111,6»/» Cărbuni 1 La forajul petrolifer şi extrac­ţia de ţiţei cu toate că printr’un efort susţinut al muncitorilor s’au depăşit realizările perioadei cores­(Continuare in pag. 2­ a)

Next