Universul, mai 1950 (Anul 67, nr. 99-122)

1950-05-01 / nr. 99

Apelul Comitetului pentru desfiinţarea lagărului de la Makronissos, pentru amnistia generală in Grecia CĂTRE organizaţia naţiu­nilor UNITE CĂTRE GUVERNELE TUTUROR ŢARILOR CĂTRE COMITETUL PERMA­NENT AL CONGRESULUI *I MONDIAL AL PARTIZANI­LOR PĂCII CĂTRE FEDERAŢIA SINDICALA MONDIALĂ CĂTRE FEDERAŢIA DEMO­­­CRATA INTERNAŢIONALA A FEMEILOR Către federaţia mondiala A TINERETULUI demo-L CRAT Către asociaţia interna. i ŢIONALA A JURIŞTILOR jjfc DEMOCRAŢI CĂTRE OPINIA PUBLICA INTER­NAŢIONALA L!'Reprezentând organizaţiile sindi­cale, sociale şi altele din Grecia, şi exprimând dorinţa unanimă a poporului nostru, ne adresăm vouă prin acest apel şi vă cerem să spri­jiniţi poporul nostru în eforturile sale pentru a găsi o ieşire din tra­gedia sa actuală şi pentru a-şi re­lua viaţa paşnică şi normală. Pri­mul pas de făcut în acest scop este desfiinţarea lagărului de la Makro­­nissos şi acordarea amnistiei gene­rale, punerea in libertate a tuturor deţinuţilor politici. „ Noi nu vrem, în acest apel, să Vă cităm amănunte asupra dramei îngrozitoare pe care o trăesc deţi­nuţii. Ne-ar trebui volume întregi pentru a vorbi despre sutele de oa­meni, care şi-au pierdut minţile în urma torturilor; despre miile de paralizaţi şi schilodiţi care, cu mâi­nile şi picioarele rupte, se sting cu încetul la Makronissos şi ln cele­lalte lagăre de concentrare; des­pre suferinţele nemaiauzite aia tuturor acestor zeci de mii de mar­tiri, de ofiţeri superiori ai arma­tei şi de şefi ai partidelor politice, de conducători de sindicate şi de intelectuali, de copii şi bătrâni, de mame cu, sugaci, care, în acest ifn­fern, rămân credincioşi idealului lor de libertate, democraţie şi pace. Citind apelul nostru, gândiţi-vă o clipă la această tragedie eschi­­leană care se desfăşoară în Gre­cia. Ascultaţi glasul de nelinişte al acestor mii de oameni care au visat şi au luptat pentru o lume în care să nu mai existe un Auschwitz, un Buchenwald, un Dachau şi un Majdanek şi care sunt acum perse­cutaţi tocmai pentru aceasta. In faţa dramei acestor zeci de mii de martiri şi eroi care înfruntă In fiecare zi moartea; în faţa dra­mei sutelor de mii de părinţi ai lor; în faţa dramei întregului po­por grec, orice divergenţă de pă­reri politice trebuie să fie lăsată la o parte. Nici un democrat con­secvent nu poate rămâne indife­rent în faţa acestei călcări cinice a oricărei noţiuni de dreptate şi de demnitate umană. Atitudinea faţă de tragedia greacă nu poate fi decât criteriul consecvenţei demo­cratice şi al apărării drepturilor omului. Poporul nostru luptă în ţara lui pentru pace, în condiţiile cele mai grele­ Prin votul său, la ultimele alegeri, el a condamnat regimul sângeros de la Makronissos şi re­gimul de teroare şi a cerut acor­darea unei amnistii generale necon­diţionate. Sprijiniţi poporul nostru în a­­ceastă lupta. Este o datorie sfântă a oricărui om liber şi cinstit. Po­porul grec aşteaptă deja prietenii lui un ajutor efectiv. Cereţi desfiinţarea lagărului de la Makronissos, punerea în libertate a deţinuţilor politici, acordarea unei amnistii generale în Grecia. Cereţi să vină in Grecia o co­misie internaţională, care să con­state la faţa locului (la Makronis­sos, in închisoarea din Corfu, la Akronafplia, la Youra şi în alte lagăre de concentrare) crimele co­mise împotriva patrioţilor închişi. Cu fiecare zi care trece se a­­propie de mormânt aceste victime eroice. Dacă fiecare în parte şi toţi împreună ne vom face dato­ria faţă de poporul grec, vom pu­tea câştiga o cauză sfântă pentru omenire şi dreptate. PETROS KOKKALIS, Profesor Universitar, preşedinte al Comi­tetului naţional grec pentru Pace; KOST­AS­­­THEOS, Secretar al direcţiei alese a Confederaţiei Ge­nerale a Muncii din Grecia; ROU­­LA KOUKOULOU, Secretara Uniunii Democrate a Femeilor din Grecia; NIKOS AKRITIDIS, Secretar al EPON-ului (Organi­zaţia Unificată a Tineretului din Grecia); APOSTOLOS GROSOS, Secretar al Federaţiei muncito­rilor din industria tutunului din Grecia; TAKIS DIMITRIADIS, Membru în C.E. al Federaţiei Muncitorilor de la Căile Ferate din Grecia; STEFANOS SAVIDIS, Secretar General al Confederaţiei Cooperativelor Agricole din Gre­cia; MILTIADIS PORPHYRO­­GENIS, Membru în C-E­ al Aso­ciaţiei Internaţionale a Juriştilor Democraţi; STAVROS KOTSO­­POULOS, Membru în C.C. al Frontului Popular de eliberare (Macedonia); ZISSIS ZOGRA­­FOS, Membru al Comitetului de Conducere a­ Uniunii foştilor de­ţinuţi politici sub ocupaţie na­zistă ; APOSTOLOS SPILIOS, Membru în conducerea Uniunii Redactorilor presei Rezistenţei Naţionale ; ELLI ALEXIOU, Pe­dagog şi scriitor, membru al Co­mitetului grec de ajutorare al co­piilor ; KOSTAS KARAYOR­­GHIS, publicist şi ziarist. (Agerpres) O delegaţie a Confederaţiei Generale a Muncii a plecat la Moscova pentru a parti­cipa la sărbătorirea zilei de 1 Mai Vineri dimineaţa a plecat la M­oscova o delegaţie a Confede­raţiei Generale a Muncii pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Delegaţia este compusă din: Mihai Mujic, membru in Biroul E­­xecutiv al C.G.A., Nichiţor Stere,­­membru în Biroul Executiv al C.G.M., Cuderna­­Emil, miner, fruntaş în producţie, Petrila, Cincă Maria, fruntaşă in producţie, ’Am­­zoiu Tereza, activistă C.G.M., Bărbulescu ‘Constantin, fruntaş în producţie C.F.R., Faur Traian, inovator, fruntaş în producţie u­zinele „23 August", Frăţilă Ion, preşedintele Consiliului Sindical judeţean Prahova. La plecarea delegaţiei au fost de faţă d. Gh.­­Apostol, preşedin­tele Confederaţiei Generale a Muncii şi numeroşi activişti sindi­­cali. Au mai fost de faţă I. A. Ma­­ximovschi, reprezentantul V.O.R.S.­­ului în R.P.R. Şi dr. I. Bogdan, vicepreşedintele ARLUS-ului. (A­­gerpres). ÎN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Adunări festive in întreprinderile din Capitală si la întâmpinarea măreţei sărbă­­ori de 1 Mai în numeroase între­prinderi din Capitală au avut loc adunări festive. La uzinele „Timpuri Noi" a dat cuvântul d. Gheorghe Flo­­escu, membru al C.C. al P.M.R. , secretar al C.C. al U.T.M. care a vorbit despre importanţa zilei de 1 Mai şi condiţiile în care se desfăşoară această mare sărbătoare a clasei muncitoare. La adunarea festivă de la atelie­­ele Griviţa Roşie, preşedintele sindicatului d. Gh. Antoniu, a arm­­at succesele obţinute de munci­­torii ceferişti în cinstea zilei de 1 Vrai, precum şi depăşirile de normă obţinute în schimbul de onoare. A vorbit apoi d. L. Răutu, mem­bru al C.C. al P.M.R. Adunarea de la Griviţa Roşie s-a încheiat cu un frumos program de cântece şi jocuri executate de echipa artistică a Centrocoop-ului. In cadrul adunării festive de la întreprinderile I.C.A.S., d. C.­Le­­pădatu, ministru adjunct al Sănă­tăţii a arătat că oamenii muncii din întreaga lume întâmpină ziua de 1 Mai, intensificând lupta lor pentru apărarea păcii. D. Ştefan Voicu, redactor res­ponsabil adjunct al ziarului „Scân­teia” a vorbit la adunarea festivă de la fabrica „Talpa”. In cadrul adunărilor festive au fost înmânate decoraţii muncitori­­lor fruntaşi în producţie. Oamenii muncii care au partici­pat la aceste adunări festive şi-au manifestat bucuria de a putea săr­bători în pace şi libertate marea sărbătoare de 1 Mai, exprimân­­du-şi recunoştinţa , şi dragostea faţă de Uniunea Sovietică şi ma­­rele Stalin. La Uniunea Compozitorilor a avut loc deasemenea o adunare festivă, la care a vorbit compozi­toarea Hilda Jerea. In cadrul adu­nării au fost analizate realizările compozitorilor, închinate zilei de 1 Mai. (Agerpres). J­na din numeroasele clădiri din Capitală, care a îmbrăcat haina de sărbătoare în cinstea zilei de 1 Mai MUNCITORI! DE LA ÎNTREPRINDEREA DE STAT „UNIVERSUL“ ŞI-AU DEPĂŞIT ANGAJAMENTELE LUATE Doi fruntaşi in producţie au primit „Medalia Muncii Vineri după amiază au avut loc în sala de festivităţi a întreprinderii de Stat „Universul“ o şedinţă ple­nară festivă, în cinstea zilei de 1 Mai. Sala întreprinderii, frumos pavoazată, era plină de muncitori, tehnicieni şi funcţionari. Preşedintele sindicatului, pinu Marin, a arătat importanţa între­cerii socialiste, în cinstea zilei de 1 Mai, care a dus la o serie de realizări frumoase în întreprindere. Astfel, au luat fiinţă 18 brigăzi de calitate, care au depus o mun­că rodnică în activitatea lor, îmbu­nătăţind calitatea produselor. Lupu Gheorghe şi Săcăluş Du­mitru, de la secţia­­ mecanică,­ s’au evidenţiat în această perioadă, în­deplinind­­u-şi angajamentele, fiind fruntaşi în producţie. In luna Aprilie, la secţia Zinco­­grafie, s’a evidenţiat în muncă, ajungând până la 305Vo peste nor­mă, muncitorul Rădan Nicolae, iar planul secţiei a fost depăşit cu 123Vo. La secţia Tegătorie s’au eviden­ţiat Ionescu Niculina şi Georgescu­ Victoria, care au depăşit normele cu 150° A1. Planul secţiei de tărie a fost­­depăşit cu 56% faţă de 22%, anga­jament luat în cinstea zilei de 1 Mai. La secţia turnătorie, planul de producţie a fost depăşit cu 40%­. întreprinderea a reuşit ca în a­­ceastă lună să depăşească progra­mul de producţie cu 40,8%, faţă de luna Martie, când a realizat 25% peste program. A luat apoi cuvântul Tănăsescu Simion, secretarul Organizaţiei P.M.R. din întreprindere, care a făcut un scurt istoric al zilei de 1 Mai, arătând importanţa acestei zile. L­a sfârşit au fost înmânate de­­coraţiile acordate de Partidul Mun­citoresc Român şi de Guvern, frun­taşilor în producţie Caraiani Vic­toria şi Stan D. Ioan. Când muncitorii Caraiani Vic­toria a fost dată ca exemplu în muncă şi chemată pentru a primi „Medalia Muncii“, muncitorii din­ sală au izbucnit într’un ropot de aplauze nesfârşite. Cu vocea înecată de emoţie, Ca­raiani Victoria a mulţumit Parti­dului Muncitoresc Român şi Gu­vernului, pentru cinstea pe care i-a acordat-o, de a purta pe piept „Medalia Muncii“. Ea şi-a luat angajamentul de a munci cu mai multă râvnă. Muncitorul Stan D­­lori, de la secţia deţărie, care a condus şi îndrumat o brigadă de U.T.M.-işti obţinând importante succese în producţie a fost decorat cu „Meda­lia Muncii“ şi ridicat la postul de şef al secţiei deţărie. — Imi iau angajamentul — a spus Stan D. Ion — de a munci mai mu­lt şi mai bine, pentru Pa­trie, pentru pace. Corul Sindicatului întreprinderii de Sta­t „Universul“ a prezentat apoi un scurt program artistic, M. D. V. Situaţia atmosferică Timpul va rămâne în general fru, I mus, cu cerul veriabil, mai mult acoperit în jumătatea de apus a ţării.­­ Vântul va sufla slab din direc­ţiuni nehotărîte. Temperatura in scădere uşoară. Ploi slabe locale în jumătatea de apus a ţării. In următoarele trei zile, timpul va rămâne staționar. UNIVERSUL’ ■rosBösimmiEsasiaaBBBH ­—Txr?r s reparin EB 5 K Organizarea unui concurs literar cu tema „Sportivii luptă pentru pace“ Editura Cultură Fizică şi Sport organizează un concurs literar cu tema „Sportivii luptă pentru pace“. Acest concurs este deschis atât debutanţilor cât şi scriitorilor şi ziariştilor profesionişti şi va cu­prinde două categorii : poezie şi nuvelă. Lucrările bătute la m­aşină sau scrise citeţ pe o singură faţă a hârtiei, vor fi expediate în plic în­chis pe adresa Editurii Cultură Fi­zică şi Sport din str. Vasile Alec­­sandri nr. 15. Plicul va purta men­­ţiunea: „Pentru concursul literar“. Fiecare manuscris va purta un motto şi nu va fi iscălit. Acest motto va fi expediat într’un alt plic, împreună cu numele, adresa şi pro­fesiunea autorului­ Concursul începe pe data de 1 Mai şi se închide în ziua de 15 Iunie. Manuscrisele vor fi cercetate de , un juriu compus din reprezentanţi­­ ai Comitetului pentru Cultură Fi­zică şi Sport, oameni de artă şi cultură, sportivi de frunte şi gaze­tari sportivi. Cele mai bune lucrări vor fi răs­plătite cu următoarele premii: pre­­miul I: 20.000 lei; premiul II: 10.000 lei; premiul III: 5.000 lei; menţiu­ne: 2.000 lei. Se vor acorda de asemenea men­ţiuni constând din lucrări apărute în Editura Cultură Fizică şi Sport. Aceste premii vor fi atribuite pentru fiecare din cele două cate­gorii ale concursului. Manuscrisele premiate şi cele menţionate vor fi tipărite în Edi­tura Cultură Fizică şi Sport și nu ziarele și revistele de specialitate. Pentru manuscrisele publicate se vor plăti și drepturile legale de autor. % Manuscrisele nepremiate nu se înapoiază. . ifJCEP semănată de bumbac Se apropie timpul pentru semă­natul bumbacului. Termenul mijlo­ciu pentru începutul semănatului este 1 Mai şi trebue făcut într’o perioadă de 5—6 zile, pentru a scăpa de eventuala uscare a pă­mântului şi a pune sămânţă în condiţiunile cele mai prielnice pen­tru încolţiri şi răsărire. Cantitatea ce se seamană de o­­bicei este de 50 kg. la hectar. Pe solurile uşoare, nisipoase, se poa­te semăna şi mai puţin de 50 kg. la ha., pe când pe cele grele se va semăna peste 50 kg, îngroparea seminţei de bumbac se face la o adâncime ce variază după felul pământului şi­ umiditatea lui, între 5—7 cm. Trebue ţinut seama că pe măsură ce îngropatul seminţei se adânceşte, pe aceeaşi măsură trebue să mărim şi cantitatea de semin­ţe la hectar, fiind necesar ca pute­rea colţilor seminţei să învingă apăsarea stratului de pământ, iar în cazul când s’a format scoarţa, s'o străbată şi să iasă la supra­faţă. Distanţă intre rânduri va fi mai mare sau mai mică, după felul cum se vor face lucrările de între­ţinere (prăşitul). Dacă acestea se fac cu mijloace mecanice, distanţa trebue să fie de 65 cm., iar între plante 15 cm., la cele făcute cu a­­nimalele sau numai cu sapa, dis­tanţa între rânduri trebue să fie de 45—50 cm., iar între plante 18 —20 cm. Direcţia râr­durilor să fie, pe cât posibil, de scurmezişul vântului do­minant în regiune şi drepte, pen­tru a se executa uşor lucrările de întreţinere. Semănatul îrn rânduri se face cu masina de cereale, iar îrn cuiburi de rând se face cu mașini specia­le, cu sapă sau cu mâna. Semăna­tul cu mașina este­ economic, folo­­sindu-se numai 3—4 oameni, la hectar, îrn Ioc de 12—15 oameni cât sunt necesari semănatului cu mâ­na. In linsa semănătoarelor mecă­­nice bumbacul se poate semăna şi cu mâna, în cuiburi punându-se 5—8 boabe la cuib la 2—3 cm, u­nul de altul pentru ca la rănit să nu se mişte şi firele ce rămân, ceea ce ar întârzia creşterea şi des­­voltarea plantei. Paralel cu semănatul se face şi grăpatul lanului de bumbac. Tere­nul semănat nu trebue lăsat ne­­grăpat, întrucât zilele de­ primă­vară fiind secetoase şi călduroase, apa din pământ se poate pierde uşor. Dacă s’a semănat îrn soluri us­cate, se recomandă tăvălugirea, cu tăvălugul dinţat, a întregului Ion, după care se va grăpa deacurmezi­­şul cu o grapă uşoară cu cuie de fier. Tăvălugirea nu se face pe so­lurile umede. Dacă la răsărirea­ plai­elor de bumbac apar goluri printre rându­ri, trebui să se facă imediat com­pletarea lipsurilor­­cu a­semănătoarea sau cu sapa. Pentru completarea­ lipsurilor este bine să se folosească seminţe umezite, dacă starea timpului şi a solului îngăduie. La completările făcute cu sapa, seminţele vor fi umezite timp de 2—3 zile (cu schimbarea apei), se­mănatul făcându-se cu 8—10 se­minţe în cuiburi, la distanţă de 2—3 cm., între ele şi la o adân­cime la care se găseşte un strait de pământ bine umezit. Adâncimea cuibului poate întrece cu mult a­­dâncimea de îngropare a seminţe­lor (6—7 cm.), însă stratul de pă­mânt ce acoperă seminţele nu tre­­bue să treacă peste 6 cm. grosi­­me. Completarea lipsurilor din lan trebue terminată cel mai târziu până la 20 Mai. In căzut când o parte însemna­tă din lani este rărită în aşa fel încât pe zece metri liniari au ră­mas mai puţin de 8 plante, iar prin controlul făcut în sol se con­stată că nu există seminţe sănă­toase, atunci nu se mai face com­pletarea, fiind necesară reînsămânc­­area lanului. Reînsămânţarea tre­bue făcută cu seminţe umezite timp de 24 ore şi trebue terminată până cel mai târziu la 20 Mai. (Ager­pres). O CONSFĂTUIRE ORGANIZATĂ D£ EDITURA P.M.R. CU MUNCITORII, TEHNICIENII $I INGINERII DELA SCHELA SOVROMPETROL OCHIURI-DÂMBOVIŢA In comuna Ochiuri a avut loc o consfătuire organizată de Editura P.M.R. cu­ muncitorii, tehnicienii şi inginerii dela schela Sov­rompe­­trol Ochiuri.Dâmboviţa la care au luat parte şi muncitorii de la Pe­trolifera Muntenia, schela Ochiuri şi dela Uzinele Metalurgice Târgo­­vişte, asupra lucrării lui Lenin „— „Atarea iniţiativă — Cum trebue organizată întrecerea socialistă“. Numeroşi muncitori care au citit broşura, luând cuvântul, au arătat felul în care au aplicat cele învă­ţate din broşură în munca lor zilnică. Din partea Editurii­ P.M.R. a vorbit d. Stanciu Sergiu, care, răspunzând diferitelor întrebări şi observaţiuni formulate de munci­tori, a subliniat importanţa însuşi­rii învăţăturii leninist-staliniste şi a experienței popoarelor sovietice pentru mai buna organizare a mun­cii, pentru desfășurarea cu succes a piperei de construire a socialis­mului în țara noastră. Sărbătorirea unui an de activitate a Teatrului de Stat-Brăila BRAILA 29. — Intr’un cadru festiv a avut loc în prezenţa unui numeros public şi a între­gului personal artistic şi admi­nistrativ al teatrului, sărbători­rea unui an dela înfiinţarea Tea­trului de Stat-Brăila, care a­­desfăşurat o rodnică activitate pentru ridicarea nivelului cul­tural al oamenilor muncii din localitate. In cadrul acestei săr­bătoriri, d. Andrei Popovici, di­rectorul Teatrului de Stat, a făcut o dare de seamă asupra activităţii desfăşurate in decurs de un an, analizând atât reali­zările, cât şi lipsurile. D. Ion Aurel Manol­escu a arătat în nu­mele colectivului, învăţămintele trase de artişti în acest an de muncă, precum şi eforturile a­­cestora în lupta pentru constru­irea socialismului şi apărarea păcii, alături de poporul mun­citor. D. Victor Handoca, directorul Teatrului de Stat din Piteşti, a adus, la această sărbătorire, sa­lutul frăţesc al Teatrelor­ de Stat din ţară, urând actorilor Teatrului de Stat din Brăila spor la muncă. D. Traian Ionescu, secretarul Comitetului provizoriu orăşe­nesc, după ce a felicitat între­gul colectiv pentru munca des­făşurată în primul an de acti­vitate, a scos în evidenţă con­tribuţia adusă de către Teatrul de Stat la ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii din Brăila. A vorbit apoi G-na Elena De­­leanu, care a arătat însemnă­tatea rolului Teatrului de Stat din ţară, „învăţând şi însuşiin­­du-şi experinţa teatrului sovie­tic — a subliniat vorbitoarea — actorii teatrului de Stat de la noi pot obţine noi şi strălucite suc­cese în munca lor, participând cu tot elanul în mod activ, al­a­turi de poporul muncitor, în lupta pentru construirea socia­lismului, pentru pace și pro­gres”. După terminarea cuvântărilor, s-a jucat piesa „Casa cu storu­rile trase", o piesă în 10 ta­blouri de Fraţii Tur, prezentată pentru a noua oară. Măsuri împotriva cărăbuşului de Mai La începutul lunii Mai apare în ţara noastră cel mai pericu­los duşman al semănăturilor şi pomilor, cărăbuşul de Mai. In anii trecuţi larvele de că­răbuşi au ros pe întinderi mari, în unele locuri din ţară, cultu­rile de cartofi, porumb, floarea soarelui şi chiar­ grânele. De a­­ceea, pentru stânpirea cărăbuşi­lor de Mai trebue organizată o luptă necruţătoare. Ca să dea rezultate, lupta con­tra cărăbuşului trebue organizată în toate regiunile în acelaş timp. Luna Mai este cea mai potrivită pentru distrugerea cărăbuşului. Cel mai bun, mai practic şi mai ieftin mijloc pentru distrugerea cărăbuşilor, este culegerea şi dis­trugerea gândacilor. Lucrarea se face dimineaţa, între orele 5—7, iar în zilele reci şi noroase se poate lucra toată ziua. Adunarea cărăbuşilor se face zilnic, atâta timp cât ţine sbo­­rul lor, adică aproape 30 de zile. Cărăbuşii adunaţi se distrug prin strivire, prin stropire cu petrol şi ardere, prin opărire. Opărirea este mijlocul cel mai rapid şi obişnuit. Citiţi „POCONICI“ ■33PT-E"n BK LUPTA PENTRU 1 MAI d© ELENA IONA Peste Ural şi Caucaz, Peste Neva şi peste Nipru, Să răsune glasul nostru, ca unul, la întâiul tunet de primăvară. Aşa răsunau cântecele intonate de muncitori, în ziua de 1 Mai, in Rusia, înainte de Marea Revolu­­ţie din Octombrie. In această zi, oamenii muncii din întreaga Rusie părăseau lu­crul şi porneau pe străzi ,să ma­nifesteze. Coşurile uzinelor nu mai fumegau. Nu se mai auzea dudui­tul motoarelor. Străzile din preaj­­ma uzinelor, altădată pustii, de­veneau o mare de capete. Munci­torii se încolonau iar deasupra ca­petelor lor fâlfâiau steagurile roşii. Mereu, tot mai mulţi muncitori se strângeau in zilele de 1 Mai pentru a manifesta hotărîrea lor de luptă pentru o viaţă mai bună, pentru o viaţă dreaptă. Muncitorii erau uniţi in această luptă prin învăţătura marilor das­­căli, Lenin şi Stalin. Guvernele ţariste erau înţelese cu fabricanţii, cu bancherii şi cu toţi exploatatorii şi se răfuiau a­­marnic cu cei ce sărbătoreau ziua de 1 Mai . Folosind bice şi săbii, poliţia împrăştia pe muncitorii ce mani­festau. Când nu izbutea ea sin­­gură, chema in ajutor armata. De multe ori, s’a tras in mulţimea neînarmată iar temniţele gemeau de numărul mare al celor arestaţi. Dar nici bicele, nici săbiile, nici gloanţele şi nici închisorile nu au putut înfrânge curajul muncitorilor, voinţa lor de luptă pentru a scu­­tura jugul exploatării. Cu o zi sau două înainte de 1 Mai, muncitorii şi muncitoarele găseau în ateliere, lângă maşinile la care lucrau, foiţe mici de hâr­tie, răsucite ca nişte tuburi, căro­­ra revoluţionarii le spuneau „de­gete”. Pe aceste foiţe scria: ,J Proletari din toate ţările, uniţi-vă!" Se a­­propie 1 Mai! Tovarăşi, lăsaţi lu­crul!" Nu se ştia cum pătrundeau a­­ceste foiţe în ateliere şi nici cine le aducea.. Uneori aceste foiţe e­­rau găsite şi prin locuinţele mun­citorilor, pe la ferestre sau pe sub uşi. Pentru răspândirea acestor foiţe, erau folosiţi, de multe ori, copiii. Buzunarele acestora erau pline cu asemenea „degete". Cu multă băgare de seamă, pentru ca să nu-l vadă poliţia, copiii vărau foiţele în găurile piroanelor de la obloanele ferestrelor. In acelaşi timp, asemenea foiţe — mici pro­clamaţii — erau lipite, în timpul nopţii, pe ziduri, pe stâlpi şi pe garduri. Chemările cuprinse în aceste for­­ţe găseau ecou în inimile mun­citorilor. In ziua de 1 Mai, ei pă­răseau lucrul şi porneau pe străzi pentru a manifesta. Pretutindeni, în ziua de 1 Mai, fluturau steagurile roşii, în oraşe, în centrele industriale ,etc. Aşa era şi la Tbilisi. Muncitorii bătrâni povestesc despre o manifestaţie de 1 Mai care a avut loc în acest oraş, ma­nifestaţie organizată de I. V. Stalin. La 1 Mai 1901, muncitorii s’au adunat în piaţa din centrul oraşu­­lul. La amiază, s'a înălţat un­ ba­lon roşu. Era un semnal, căci în­dată după aceea, deasupra capetelor mulţimii, s’a desfăşurat un mare steag roşu. Pe steag,­­ ale cărui margini erau împodobite cu ciucuri de aur, se aflau chipurile lui Marx şi Engels. In trei limbi, cu litere uriaşe erau scrise cuvintele: „Proletari­ din toate ţările, uniţi-vă! Trăiască ziua de muncă de 8 orei" Muncitorii s’au descoperit şi au isbucnit în urale: „Trăiască ! Mail Jos autocraţia!" Drapelul fusese adus, pe furiş, dela marginea oraşului până în piaţă, de un muncitor. Acesta, a ascuns pânza, infăşurându-se cu ea iar alţi tovarăşi au fixat pân­­za, într’o clipă, de un lemn lung. Poliţiştii şi jandarmii au năvă­lit in piaţă, lovind în dreapta şi stânga, în manifestanţii care se strângeau in jurul dârjilor apără­tori ai steagului. Mulţi dintre muncitori au fost răniţi şi căraţi pe targă în vechiul castel Meteh­­ski, care î şi ridica zidurile deasu­pra răului Kura. După un an, cei arestaţi au fost condamnaţi şi trimişi in surghiun in Siberia. Despre toate acestea, a scris in acea vreme ziarul „Iskra", ziar editat de Lenin, cu puţin înainte de a se înapoia din exil. „Iskra" pătrundea pe ascuns in Rusia, în scoarţele cărţilor sau în gea­­mandane cu fundul dublu, înainte de plecarea trenului in care se aflau cei deportaţi, o mul­ţime de muncitori s’a adunat pe peronul gării. Ei purtau un steag roşu. Muncitorii s’au strâns in fa­ţa vagonului cu ferestrele zăbre­lite, în care se aflau tovarăşii lor de luptă şi au intonat un cântec revoluţionar. Acestea s’au petrecut in anul 1902. Un an după aceasta a fost exilat in Siberia cel care îi con­ducea pe muncitorii din Tbilisi în lupta pentru libertate, in lupta împotriva exploatării, tovarăşul Stalin. Pe atunci el era foarte tâ­­năr. Şi în exil, Stalin a continuat să desfăşoare munca sa revoluţio­nară care a fost încununata a-i succes. Lupta muncitorilor a fost din ce in ce mai hotărîtă. Nici închi­sorile, nici exilul nu i-a putut im­­piedica de a continua lupta lor până la victoria­­Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. " ★ 7 Mai. O dimineaţă însorită. In Piaţa Roşie se înalţă drapelele u­­riaşe. In tribuna cea mare, în mij­locul tovarăşilor săi de luptă, se află învăţătorul şi conducătorul oamenilor muncii din lumea întrea­­gă, Iosif Vîssarionovici Stalin. Dinspre Cremlin se aud salve de tunuri. Bat tobele, sună trâm­biţele. Prin Piaţa Roşie defilează glorioasa Armată Sovietică, cea mai puternică armată din lume. Trec tunurile. Duduie tancurile şi se ivesc, pe albastrul cerului, a­­ripile argintii ale avioanelor.­­ Trec şiruri nesfârşite de ostaşi, vitejii ostaşi sovietici, desrobitorii popoarelor. Parada militară s’a terminat. In Piaţa Roşie pătrund coloane ne­sfârşite de oameni ai muncii care îl aclamă, cu dragoste nespusă, pe marele învăţător şi îndrumător. Stalin ridică mâna şi răspunde o­­vaţiilor. Drapelele roşii flutură mândre. Pe ele stă scris : Trăiască ! Mai! Oamenii muncii trec neîncetat, purtând chipurile marilor dascăli ai oamenilor muncii, Marx, En­­gels, Lenin, Stalin. Coloanele parcă mi se mai sfâr­­şesc. Muzica intonează marşuri, oamenii muncii păşesc sprinten, a­­clamând puternic pe acela care îl conduce pe drumul luminos al construirii comunismului.­­ Mai este marea sărbătoare a oamenilor muncii din lumea în­treagă, a sutelor de milioane de oameni ai muncii din toate ţările care luptă pentru pace, împotriva aţâţătorilor la un nou război. , Sirena uzinelor „Timpuri Noi“ anunţă printr-un şuierat prelung prima pauză din schimbul de di­mineaţă. Lângă multe maşini oa­menii continuă însă să muncească. Apropierea zilei de 1 Mai a a­­prins în fiecare suflet, dorinţa de a făuri cât mai mult şi cât mai bine. Pentru aceasta, Vineri, la uzi­nele „Timpuri Noi“, schimbul de dimineaţă a fost schimb de onoa­re in cinstea zilei de 1­­Mai. Şi în acest schimb de onoare, săgeata graficelor a prins a urca tot mai sus. Iri schimbul de onoare a lucrat şi brigada de tineret Nr. 1 de la secţia pompe, mecanică fină, care în ziua de 27 Aprilie a îndeplinit programul trimestrial, începând să lucreze în contul semestrului II al anului 1950. Cu toate că este prima îm­ pro­ducţie, brigada Nr. 1 nu s’a cul­cat pe lauri. Şi mai importante au fost angajamentele pe care şi le-au­­ luat în schimbul de onoare.­­ Tocmai în vârful cuptorului în care se topeşte metalul, muncito­rii de la secţia turnătorie-feroase, au aşezat următoarea lozincă: „In cinstea zilei de 1 Mai, în cadrul schimbului de onoare, să turnăm 18 tone de fontă“. Clopotul cuptorarului a sunat de câteva ori. La acest semnal, ma­caraua S’a apropiat de cuptor, du­când în clești oala cu care se va turna fonta. Cuptorarul a pus mâna pe rangă și împingând dopul de lut dela gura cuptorului, a dat drumul în căldare șuvoiului de fontă topită. Macaraua a apucat apoi călda­rea cu fontă și a transportat-o spre formă. Purtată pe sus de ma­cara, căldarea cu fontă din care sar scântei, pare o uriaşă torţă, ce luminează fantastic feţele fău­rarilor. . Şuvoiul fierbinte de fon­ţă a în­ceput să se scurgă din oale, în formă. Când şi această operaţie s’a terminat, turnătorii, năduşiţi, şi cu obrajii ca para, şi-au surâs mulţumiţi, încă o mie de kilogra­me fuseseră turnate. Bogdan Gheorghe, şeful atelie­rului de control al motoarelor, dă ultimele indicaţiuni muncitorilor din atelier. Munca va trebui să decurgă în cele mai bune condi­­ţiuni şi cu maximum de rapiditate.­ Muncitorii de la bancul de con­trol al fabricii au trecut să lucreze la câte două motoare, reuşind să verifice în 8 ore, 10 motore, care vor lua drumul către fabricile din întreaga ţară. Astfel întâmpină muncitorii de la uzinele „Timpuri Noi“ ziua de 5 Mai, măreaţa sărbătoare a oame­nilor muncii. Şi ca ei, sute şi sute de mii de oameni ai muncii dinn întreprinderile şi instituţiile din în­treaga ţară. (Agerpres). IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI „SCHIMB DE ONOARE“ LA UZINELE „TIMPURI NOI“ Crucea Roş® din R. P. R. înregistrează noi realizări pentru ridicarea nivelului sanitar al poporului Colectivele de muncă din Cru­cea Roşie a R. P. R. întâmpină ziua de 1 Mai, zi a solidarităţii in­ternaţionale a celor ce muncesc prin noi şi importante realizări pentru ridicarea nivelului sanitar al poporului. In Capitală, toate secţiile Crucii Roşii se află în întrecere. Secţiile 29, 30, 33 şi 35 au for­­mat numeroase echipe pentru de­pistări de boli. Colectivele de mun­că din aceste secţii caută să atra­gă cât mai mulţi cetăţeni în ac­ţiunile Crucii Roşii. Surorile de ocrotire de la casele de naşteri din judeţul Ilfov şi-au propus să intensifice munca de lă­murire pe teren, pentru ca un nu­măr din ce în ce mai mare de fe­mei gravide să nască în aceste a­­şezâmtate. Ele sprijină totodată grădiniţele sezoniere de copii e­­xistente, iar în cinstea zilei de 1 Mai, ele au organizat altele noi, la Fierbinţi-Târg, Movileşti, Pătri­mea, Măineasa, Sineşti şi Livedea-In restul ţării deasemenea, co­lectivele filialelor, subfilialelor şi secţiilor de Cruce Roşie se pregă­tesc să întâmpine ziua de 1 Mai prin noi succese în muncă. In cadrul filialei de Cruce Ro­şie Brăila au fost iniţiate întreceri între punctele fixe sanitare de la Nedelcu, Liscoteanca, Aga, Titcov, Viziru şi Rubla, pentru depistarea bolilor sociale şi epidemice. In a­­cest scop, au fost intensificate vi­zitele la locuinţele sătenilor, du­­cându-se în acelaş timp o intensă muncă de lămurire împotriva leacu­rilor băbeşti şi a superstiţiilor. In cinstea zilei de 1 Mai, nume­roase puncte sanitare fixe iau fiin­ţă în satele şi cătunele îndepărtate, unde nu existau până acum unităţi sanitare şi în special acolo unde muncitorii agricoli sunt în număr mai­­mare, de exemplu la Gospodă­riile Agricole de Stat, în păduri, la exploatările forestiere, etc. Pe întinsele ogoare ale Gospo­dăriei Agricole de Stat Chirnogi, lucrează în timpul sezonului mic de muncitori. Până acum nu exis­tau puncte sanitare acolo, ci doar unu foarte bine utilat cabinet me­dical, dar care e instalat într’o clă­dire a Administraţiei, la distanţă foarte mare de locurile de muncă. In cinstea zilei de 1 Mai, filiala de Cruce Roşie Ilfov a hotărît să în­fiinţeze şi acolo un punct sanitar, venind astfel în ajutor muncitori­lor. Dar puncte sanitare în cinstea a­­cestei zile au fost înfiinţate nu nu­mai acolo unde transportul se face cu uşurinţă, ci şi în munţi, unde circulaţia se face foarte greu şi unde cei cari au nevoe de asistenţă medicală o obţineau în trecut cu foarte mari greutăţi. Aşa de pildă în satul Stoeneşti-Piatra din jude­ţul Muscel a fost înfiinţat un punct fix sanitar de Cruce Roşie. La început, nu prea veneau oa­menii să se consulte acolo, dar munca de lămurire dusă din om în om de către soră, a făcut ca după puţin timp oamenii din comună să vină cu încredere şi să respecte sfaturile ce le primeau şi în, felul acesta, acest punct sanitar să-şi poată îndeplini misiunea pentru care a fost creat. Sora de Cruce Roşie e permanent în mijlocul să­tenilor, dând ajutoare şi făcând in­jecţii celor bolnavi, chiar la domi­ciliul lor. Când cazurile sunt mai grave, sora de Cruce Roşie anunţă medicul de circumscripţie, care vine şi dă de îndată ajutorul ne­cesar, iar sora aplică tratamentul prescris de medic. Surorile de Cruce Roşie pregă­tite în spiritul dragostei faţă de poporul muncitor, dau dovadă de o înaltă conştiinţă a datoriei lor, în marea misiune ce li sa încredin­ţat­ Luând exemplu deja muncitorii din uzine, fabrici şi mine, persona­lul Crucii Roşii e hotărât să în­tâmpine cu noi succese în muncă­­ ziua de 1 Mai.­ ­ N. SILVIANU IAŞUL SE PREGĂTEŞTE DE SĂRBĂTOARE Iaşi, 29.­­ Pe zi ce trece, tot mai numeroase sunt succesele ob­ţinute în producţie de oamenii mun­cii, angajaţi in întrecerea socialis­tă în cinstea zilei de 1 Mai. întrecerea entuziastă şi plină de avânt a cuprins masse tot mai largi de oameni ai muncii care au por­nit să înfrumuseţeze oraşul pen­tru a inâmpina 1 Mai cu noi rea­lizări gospodăreşti, aceasta paralel cu eforturile lor crescânde in pro­ducţie. Fie că te afli pe Calea 23 Au­gust sau pe Bulevardul Republicii, fie că mergi pe str. Ştefan cel Mare, pe str. Gh. Dimitrov, pe str. Cuza-Vodă sau în inima car­tierelor mărginaşe ale oraşulu­i, în Tătăraşi, Ilie Pintilie Păcurari, se observă peste tot cum străzile şi casele îşi primenesc înfăţişarea. Se lucrează intens la văruirea faţadelor. Ziua solidarităţii internaţionale a­­ oamenilor muncii este Întâmpinată de către Comitetul Provizoriu al oraşului nostru, cu o seamă de rea­lizări : salariile şi creşele pentru­ copii, unităţile sanitare, bibliotecile din cartiere, au primit o serie de îmbunătăţiri in vederea bunei lor funcţionări. Unităţile comerciale de Stat au luat deasemeni o serie de măsuri menite să uşureze şi să îm­bunătăţească aprovizionarea masse­­lor. Paralel cu aceste eforturi care se împletesc şi schimbă aspectul oraşului, la Atelierele C.F.R. Ni­cotină se am­enajează un frumos parc cu bazin de apă şi o scenă pentru spectacole în aer liber. inovaţii in muncă la o fabrică Elin Craiova Craiova, 26.­­ Seful secţiei a­­teliere, Dumitru Olaru şi sudorul Pavel Mainerici, de la întreprinde­rea St. U. C. Craiova, au adus o inovaţie în rodarea motoarelor, inovaţie prin care se realizează o mare economie de combustibil, maşinile ne mai trebuind să par­curgă pentru rodaj distanţa de 500 km. Inovaţia constă dintr’un bani de rodaj pentru orice tip de motor de benzină, petrol sau motorină de la 10 la 100 H.P. funcţionând datorită unui motor electric de 6 H. P. Operaţia de rodare ţine timp de 12 ore, iar viteza de învârtire este variabilă, putând fi reglată prin o cutie de viteză cu 4­ rapoarte.

Next