Universul, mai 1950 (Anul 67, nr. 99-122)
1950-05-01 / nr. 99
Apelul Comitetului pentru desfiinţarea lagărului de la Makronissos, pentru amnistia generală in Grecia CĂTRE organizaţia naţiunilor UNITE CĂTRE GUVERNELE TUTUROR ŢARILOR CĂTRE COMITETUL PERMANENT AL CONGRESULUI *I MONDIAL AL PARTIZANILOR PĂCII CĂTRE FEDERAŢIA SINDICALA MONDIALĂ CĂTRE FEDERAŢIA DEMOCRATA INTERNAŢIONALA A FEMEILOR Către federaţia mondiala A TINERETULUI demo-L CRAT Către asociaţia interna. i ŢIONALA A JURIŞTILOR jjfc DEMOCRAŢI CĂTRE OPINIA PUBLICA INTERNAŢIONALA L!'Reprezentând organizaţiile sindicale, sociale şi altele din Grecia, şi exprimând dorinţa unanimă a poporului nostru, ne adresăm vouă prin acest apel şi vă cerem să sprijiniţi poporul nostru în eforturile sale pentru a găsi o ieşire din tragedia sa actuală şi pentru a-şi relua viaţa paşnică şi normală. Primul pas de făcut în acest scop este desfiinţarea lagărului de la Makronissos şi acordarea amnistiei generale, punerea in libertate a tuturor deţinuţilor politici. „ Noi nu vrem, în acest apel, să Vă cităm amănunte asupra dramei îngrozitoare pe care o trăesc deţinuţii. Ne-ar trebui volume întregi pentru a vorbi despre sutele de oameni, care şi-au pierdut minţile în urma torturilor; despre miile de paralizaţi şi schilodiţi care, cu mâinile şi picioarele rupte, se sting cu încetul la Makronissos şi ln celelalte lagăre de concentrare; despre suferinţele nemaiauzite aia tuturor acestor zeci de mii de martiri, de ofiţeri superiori ai armatei şi de şefi ai partidelor politice, de conducători de sindicate şi de intelectuali, de copii şi bătrâni, de mame cu, sugaci, care, în acest ifnfern, rămân credincioşi idealului lor de libertate, democraţie şi pace. Citind apelul nostru, gândiţi-vă o clipă la această tragedie eschileană care se desfăşoară în Grecia. Ascultaţi glasul de nelinişte al acestor mii de oameni care au visat şi au luptat pentru o lume în care să nu mai existe un Auschwitz, un Buchenwald, un Dachau şi un Majdanek şi care sunt acum persecutaţi tocmai pentru aceasta. In faţa dramei acestor zeci de mii de martiri şi eroi care înfruntă In fiecare zi moartea; în faţa dramei sutelor de mii de părinţi ai lor; în faţa dramei întregului popor grec, orice divergenţă de păreri politice trebuie să fie lăsată la o parte. Nici un democrat consecvent nu poate rămâne indiferent în faţa acestei călcări cinice a oricărei noţiuni de dreptate şi de demnitate umană. Atitudinea faţă de tragedia greacă nu poate fi decât criteriul consecvenţei democratice şi al apărării drepturilor omului. Poporul nostru luptă în ţara lui pentru pace, în condiţiile cele mai grele Prin votul său, la ultimele alegeri, el a condamnat regimul sângeros de la Makronissos şi regimul de teroare şi a cerut acordarea unei amnistii generale necondiţionate. Sprijiniţi poporul nostru în această lupta. Este o datorie sfântă a oricărui om liber şi cinstit. Poporul grec aşteaptă deja prietenii lui un ajutor efectiv. Cereţi desfiinţarea lagărului de la Makronissos, punerea în libertate a deţinuţilor politici, acordarea unei amnistii generale în Grecia. Cereţi să vină in Grecia o comisie internaţională, care să constate la faţa locului (la Makronissos, in închisoarea din Corfu, la Akronafplia, la Youra şi în alte lagăre de concentrare) crimele comise împotriva patrioţilor închişi. Cu fiecare zi care trece se apropie de mormânt aceste victime eroice. Dacă fiecare în parte şi toţi împreună ne vom face datoria faţă de poporul grec, vom putea câştiga o cauză sfântă pentru omenire şi dreptate. PETROS KOKKALIS, Profesor Universitar, preşedinte al Comitetului naţional grec pentru Pace; KOSTASTHEOS, Secretar al direcţiei alese a Confederaţiei Generale a Muncii din Grecia; ROULA KOUKOULOU, Secretara Uniunii Democrate a Femeilor din Grecia; NIKOS AKRITIDIS, Secretar al EPON-ului (Organizaţia Unificată a Tineretului din Grecia); APOSTOLOS GROSOS, Secretar al Federaţiei muncitorilor din industria tutunului din Grecia; TAKIS DIMITRIADIS, Membru în C.E. al Federaţiei Muncitorilor de la Căile Ferate din Grecia; STEFANOS SAVIDIS, Secretar General al Confederaţiei Cooperativelor Agricole din Grecia; MILTIADIS PORPHYROGENIS, Membru în C-E al Asociaţiei Internaţionale a Juriştilor Democraţi; STAVROS KOTSOPOULOS, Membru în C.C. al Frontului Popular de eliberare (Macedonia); ZISSIS ZOGRAFOS, Membru al Comitetului de Conducere a Uniunii foştilor deţinuţi politici sub ocupaţie nazistă ; APOSTOLOS SPILIOS, Membru în conducerea Uniunii Redactorilor presei Rezistenţei Naţionale ; ELLI ALEXIOU, Pedagog şi scriitor, membru al Comitetului grec de ajutorare al copiilor ; KOSTAS KARAYORGHIS, publicist şi ziarist. (Agerpres) O delegaţie a Confederaţiei Generale a Muncii a plecat la Moscova pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai Vineri dimineaţa a plecat la Moscova o delegaţie a Confederaţiei Generale a Muncii pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Delegaţia este compusă din: Mihai Mujic, membru in Biroul Executiv al C.G.A., Nichiţor Stere,membru în Biroul Executiv al C.G.M., CudernaEmil, miner, fruntaş în producţie, Petrila, Cincă Maria, fruntaşă in producţie, ’Amzoiu Tereza, activistă C.G.M., Bărbulescu ‘Constantin, fruntaş în producţie C.F.R., Faur Traian, inovator, fruntaş în producţie uzinele „23 August", Frăţilă Ion, preşedintele Consiliului Sindical judeţean Prahova. La plecarea delegaţiei au fost de faţă d. Gh.Apostol, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii şi numeroşi activişti sindicali. Au mai fost de faţă I. A. Maximovschi, reprezentantul V.O.R.S.ului în R.P.R. Şi dr. I. Bogdan, vicepreşedintele ARLUS-ului. (Agerpres). ÎN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Adunări festive in întreprinderile din Capitală si la întâmpinarea măreţei sărbăori de 1 Mai în numeroase întreprinderi din Capitală au avut loc adunări festive. La uzinele „Timpuri Noi" a dat cuvântul d. Gheorghe Floescu, membru al C.C. al P.M.R. , secretar al C.C. al U.T.M. care a vorbit despre importanţa zilei de 1 Mai şi condiţiile în care se desfăşoară această mare sărbătoare a clasei muncitoare. La adunarea festivă de la atelieele Griviţa Roşie, preşedintele sindicatului d. Gh. Antoniu, a armat succesele obţinute de muncitorii ceferişti în cinstea zilei de 1 Vrai, precum şi depăşirile de normă obţinute în schimbul de onoare. A vorbit apoi d. L. Răutu, membru al C.C. al P.M.R. Adunarea de la Griviţa Roşie s-a încheiat cu un frumos program de cântece şi jocuri executate de echipa artistică a Centrocoop-ului. In cadrul adunării festive de la întreprinderile I.C.A.S., d. C.Lepădatu, ministru adjunct al Sănătăţii a arătat că oamenii muncii din întreaga lume întâmpină ziua de 1 Mai, intensificând lupta lor pentru apărarea păcii. D. Ştefan Voicu, redactor responsabil adjunct al ziarului „Scânteia” a vorbit la adunarea festivă de la fabrica „Talpa”. In cadrul adunărilor festive au fost înmânate decoraţii muncitorilor fruntaşi în producţie. Oamenii muncii care au participat la aceste adunări festive şi-au manifestat bucuria de a putea sărbători în pace şi libertate marea sărbătoare de 1 Mai, exprimându-şi recunoştinţa , şi dragostea faţă de Uniunea Sovietică şi marele Stalin. La Uniunea Compozitorilor a avut loc deasemenea o adunare festivă, la care a vorbit compozitoarea Hilda Jerea. In cadrul adunării au fost analizate realizările compozitorilor, închinate zilei de 1 Mai. (Agerpres). Jna din numeroasele clădiri din Capitală, care a îmbrăcat haina de sărbătoare în cinstea zilei de 1 Mai MUNCITORI! DE LA ÎNTREPRINDEREA DE STAT „UNIVERSUL“ ŞI-AU DEPĂŞIT ANGAJAMENTELE LUATE Doi fruntaşi in producţie au primit „Medalia Muncii Vineri după amiază au avut loc în sala de festivităţi a întreprinderii de Stat „Universul“ o şedinţă plenară festivă, în cinstea zilei de 1 Mai. Sala întreprinderii, frumos pavoazată, era plină de muncitori, tehnicieni şi funcţionari. Preşedintele sindicatului, pinu Marin, a arătat importanţa întrecerii socialiste, în cinstea zilei de 1 Mai, care a dus la o serie de realizări frumoase în întreprindere. Astfel, au luat fiinţă 18 brigăzi de calitate, care au depus o muncă rodnică în activitatea lor, îmbunătăţind calitatea produselor. Lupu Gheorghe şi Săcăluş Dumitru, de la secţia mecanică, s’au evidenţiat în această perioadă, îndeplinindu-şi angajamentele, fiind fruntaşi în producţie. In luna Aprilie, la secţia Zincografie, s’a evidenţiat în muncă, ajungând până la 305Vo peste normă, muncitorul Rădan Nicolae, iar planul secţiei a fost depăşit cu 123Vo. La secţia Tegătorie s’au evidenţiat Ionescu Niculina şi Georgescu Victoria, care au depăşit normele cu 150° A1. Planul secţiei de tărie a fostdepăşit cu 56% faţă de 22%, angajament luat în cinstea zilei de 1 Mai. La secţia turnătorie, planul de producţie a fost depăşit cu 40%. întreprinderea a reuşit ca în această lună să depăşească programul de producţie cu 40,8%, faţă de luna Martie, când a realizat 25% peste program. A luat apoi cuvântul Tănăsescu Simion, secretarul Organizaţiei P.M.R. din întreprindere, care a făcut un scurt istoric al zilei de 1 Mai, arătând importanţa acestei zile. La sfârşit au fost înmânate decoraţiile acordate de Partidul Muncitoresc Român şi de Guvern, fruntaşilor în producţie Caraiani Victoria şi Stan D. Ioan. Când muncitorii Caraiani Victoria a fost dată ca exemplu în muncă şi chemată pentru a primi „Medalia Muncii“, muncitorii din sală au izbucnit într’un ropot de aplauze nesfârşite. Cu vocea înecată de emoţie, Caraiani Victoria a mulţumit Partidului Muncitoresc Român şi Guvernului, pentru cinstea pe care i-a acordat-o, de a purta pe piept „Medalia Muncii“. Ea şi-a luat angajamentul de a munci cu mai multă râvnă. Muncitorul Stan Dlori, de la secţia deţărie, care a condus şi îndrumat o brigadă de U.T.M.-işti obţinând importante succese în producţie a fost decorat cu „Medalia Muncii“ şi ridicat la postul de şef al secţiei deţărie. — Imi iau angajamentul — a spus Stan D. Ion — de a munci mai mult şi mai bine, pentru Patrie, pentru pace. Corul Sindicatului întreprinderii de Stat „Universul“ a prezentat apoi un scurt program artistic, M. D. V. Situaţia atmosferică Timpul va rămâne în general fru, I mus, cu cerul veriabil, mai mult acoperit în jumătatea de apus a ţării. Vântul va sufla slab din direcţiuni nehotărîte. Temperatura in scădere uşoară. Ploi slabe locale în jumătatea de apus a ţării. In următoarele trei zile, timpul va rămâne staționar. UNIVERSUL’ ■rosBösimmiEsasiaaBBBH —Txr?r s reparin EB 5 K Organizarea unui concurs literar cu tema „Sportivii luptă pentru pace“ Editura Cultură Fizică şi Sport organizează un concurs literar cu tema „Sportivii luptă pentru pace“. Acest concurs este deschis atât debutanţilor cât şi scriitorilor şi ziariştilor profesionişti şi va cuprinde două categorii : poezie şi nuvelă. Lucrările bătute la maşină sau scrise citeţ pe o singură faţă a hârtiei, vor fi expediate în plic închis pe adresa Editurii Cultură Fizică şi Sport din str. Vasile Alecsandri nr. 15. Plicul va purta menţiunea: „Pentru concursul literar“. Fiecare manuscris va purta un motto şi nu va fi iscălit. Acest motto va fi expediat într’un alt plic, împreună cu numele, adresa şi profesiunea autorului Concursul începe pe data de 1 Mai şi se închide în ziua de 15 Iunie. Manuscrisele vor fi cercetate de , un juriu compus din reprezentanţi ai Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, oameni de artă şi cultură, sportivi de frunte şi gazetari sportivi. Cele mai bune lucrări vor fi răsplătite cu următoarele premii: premiul I: 20.000 lei; premiul II: 10.000 lei; premiul III: 5.000 lei; menţiune: 2.000 lei. Se vor acorda de asemenea menţiuni constând din lucrări apărute în Editura Cultură Fizică şi Sport. Aceste premii vor fi atribuite pentru fiecare din cele două categorii ale concursului. Manuscrisele premiate şi cele menţionate vor fi tipărite în Editura Cultură Fizică şi Sport și nu ziarele și revistele de specialitate. Pentru manuscrisele publicate se vor plăti și drepturile legale de autor. % Manuscrisele nepremiate nu se înapoiază. . ifJCEP semănată de bumbac Se apropie timpul pentru semănatul bumbacului. Termenul mijlociu pentru începutul semănatului este 1 Mai şi trebue făcut într’o perioadă de 5—6 zile, pentru a scăpa de eventuala uscare a pământului şi a pune sămânţă în condiţiunile cele mai prielnice pentru încolţiri şi răsărire. Cantitatea ce se seamană de obicei este de 50 kg. la hectar. Pe solurile uşoare, nisipoase, se poate semăna şi mai puţin de 50 kg. la ha., pe când pe cele grele se va semăna peste 50 kg, îngroparea seminţei de bumbac se face la o adâncime ce variază după felul pământului şi umiditatea lui, între 5—7 cm. Trebue ţinut seama că pe măsură ce îngropatul seminţei se adânceşte, pe aceeaşi măsură trebue să mărim şi cantitatea de seminţe la hectar, fiind necesar ca puterea colţilor seminţei să învingă apăsarea stratului de pământ, iar în cazul când s’a format scoarţa, s'o străbată şi să iasă la suprafaţă. Distanţă intre rânduri va fi mai mare sau mai mică, după felul cum se vor face lucrările de întreţinere (prăşitul). Dacă acestea se fac cu mijloace mecanice, distanţa trebue să fie de 65 cm., iar între plante 15 cm., la cele făcute cu animalele sau numai cu sapa, distanţa între rânduri trebue să fie de 45—50 cm., iar între plante 18 —20 cm. Direcţia rârdurilor să fie, pe cât posibil, de scurmezişul vântului dominant în regiune şi drepte, pentru a se executa uşor lucrările de întreţinere. Semănatul îrn rânduri se face cu masina de cereale, iar îrn cuiburi de rând se face cu mașini speciale, cu sapă sau cu mâna. Semănatul cu mașina este economic, folosindu-se numai 3—4 oameni, la hectar, îrn Ioc de 12—15 oameni cât sunt necesari semănatului cu mâna. In linsa semănătoarelor mecănice bumbacul se poate semăna şi cu mâna, în cuiburi punându-se 5—8 boabe la cuib la 2—3 cm, unul de altul pentru ca la rănit să nu se mişte şi firele ce rămân, ceea ce ar întârzia creşterea şi desvoltarea plantei. Paralel cu semănatul se face şi grăpatul lanului de bumbac. Terenul semănat nu trebue lăsat negrăpat, întrucât zilele de primăvară fiind secetoase şi călduroase, apa din pământ se poate pierde uşor. Dacă s’a semănat îrn soluri uscate, se recomandă tăvălugirea, cu tăvălugul dinţat, a întregului Ion, după care se va grăpa deacurmezişul cu o grapă uşoară cu cuie de fier. Tăvălugirea nu se face pe solurile umede. Dacă la răsărirea plaielor de bumbac apar goluri printre rânduri, trebui să se facă imediat completarea lipsurilorcu asemănătoarea sau cu sapa. Pentru completarea lipsurilor este bine să se folosească seminţe umezite, dacă starea timpului şi a solului îngăduie. La completările făcute cu sapa, seminţele vor fi umezite timp de 2—3 zile (cu schimbarea apei), semănatul făcându-se cu 8—10 seminţe în cuiburi, la distanţă de 2—3 cm., între ele şi la o adâncime la care se găseşte un strait de pământ bine umezit. Adâncimea cuibului poate întrece cu mult adâncimea de îngropare a seminţelor (6—7 cm.), însă stratul de pământ ce acoperă seminţele nu trebue să treacă peste 6 cm. grosime. Completarea lipsurilor din lan trebue terminată cel mai târziu până la 20 Mai. In căzut când o parte însemnată din lani este rărită în aşa fel încât pe zece metri liniari au rămas mai puţin de 8 plante, iar prin controlul făcut în sol se constată că nu există seminţe sănătoase, atunci nu se mai face completarea, fiind necesară reînsămâncarea lanului. Reînsămânţarea trebue făcută cu seminţe umezite timp de 24 ore şi trebue terminată până cel mai târziu la 20 Mai. (Agerpres). O CONSFĂTUIRE ORGANIZATĂ D£ EDITURA P.M.R. CU MUNCITORII, TEHNICIENII $I INGINERII DELA SCHELA SOVROMPETROL OCHIURI-DÂMBOVIŢA In comuna Ochiuri a avut loc o consfătuire organizată de Editura P.M.R. cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii dela schela Sovrompetrol Ochiuri.Dâmboviţa la care au luat parte şi muncitorii de la Petrolifera Muntenia, schela Ochiuri şi dela Uzinele Metalurgice Târgovişte, asupra lucrării lui Lenin „— „Atarea iniţiativă — Cum trebue organizată întrecerea socialistă“. Numeroşi muncitori care au citit broşura, luând cuvântul, au arătat felul în care au aplicat cele învăţate din broşură în munca lor zilnică. Din partea Editurii P.M.R. a vorbit d. Stanciu Sergiu, care, răspunzând diferitelor întrebări şi observaţiuni formulate de muncitori, a subliniat importanţa însuşirii învăţăturii leninist-staliniste şi a experienței popoarelor sovietice pentru mai buna organizare a muncii, pentru desfășurarea cu succes a piperei de construire a socialismului în țara noastră. Sărbătorirea unui an de activitate a Teatrului de Stat-Brăila BRAILA 29. — Intr’un cadru festiv a avut loc în prezenţa unui numeros public şi a întregului personal artistic şi administrativ al teatrului, sărbătorirea unui an dela înfiinţarea Teatrului de Stat-Brăila, care adesfăşurat o rodnică activitate pentru ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii din localitate. In cadrul acestei sărbătoriri, d. Andrei Popovici, directorul Teatrului de Stat, a făcut o dare de seamă asupra activităţii desfăşurate in decurs de un an, analizând atât realizările, cât şi lipsurile. D. Ion Aurel Manolescu a arătat în numele colectivului, învăţămintele trase de artişti în acest an de muncă, precum şi eforturile acestora în lupta pentru construirea socialismului şi apărarea păcii, alături de poporul muncitor. D. Victor Handoca, directorul Teatrului de Stat din Piteşti, a adus, la această sărbătorire, salutul frăţesc al Teatrelor de Stat din ţară, urând actorilor Teatrului de Stat din Brăila spor la muncă. D. Traian Ionescu, secretarul Comitetului provizoriu orăşenesc, după ce a felicitat întregul colectiv pentru munca desfăşurată în primul an de activitate, a scos în evidenţă contribuţia adusă de către Teatrul de Stat la ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii din Brăila. A vorbit apoi G-na Elena Deleanu, care a arătat însemnătatea rolului Teatrului de Stat din ţară, „învăţând şi însuşiindu-şi experinţa teatrului sovietic — a subliniat vorbitoarea — actorii teatrului de Stat de la noi pot obţine noi şi strălucite succese în munca lor, participând cu tot elanul în mod activ, alaturi de poporul muncitor, în lupta pentru construirea socialismului, pentru pace și progres”. După terminarea cuvântărilor, s-a jucat piesa „Casa cu storurile trase", o piesă în 10 tablouri de Fraţii Tur, prezentată pentru a noua oară. Măsuri împotriva cărăbuşului de Mai La începutul lunii Mai apare în ţara noastră cel mai periculos duşman al semănăturilor şi pomilor, cărăbuşul de Mai. In anii trecuţi larvele de cărăbuşi au ros pe întinderi mari, în unele locuri din ţară, culturile de cartofi, porumb, floarea soarelui şi chiar grânele. De aceea, pentru stânpirea cărăbuşilor de Mai trebue organizată o luptă necruţătoare. Ca să dea rezultate, lupta contra cărăbuşului trebue organizată în toate regiunile în acelaş timp. Luna Mai este cea mai potrivită pentru distrugerea cărăbuşului. Cel mai bun, mai practic şi mai ieftin mijloc pentru distrugerea cărăbuşilor, este culegerea şi distrugerea gândacilor. Lucrarea se face dimineaţa, între orele 5—7, iar în zilele reci şi noroase se poate lucra toată ziua. Adunarea cărăbuşilor se face zilnic, atâta timp cât ţine sborul lor, adică aproape 30 de zile. Cărăbuşii adunaţi se distrug prin strivire, prin stropire cu petrol şi ardere, prin opărire. Opărirea este mijlocul cel mai rapid şi obişnuit. Citiţi „POCONICI“ ■33PT-E"n BK LUPTA PENTRU 1 MAI d© ELENA IONA Peste Ural şi Caucaz, Peste Neva şi peste Nipru, Să răsune glasul nostru, ca unul, la întâiul tunet de primăvară. Aşa răsunau cântecele intonate de muncitori, în ziua de 1 Mai, in Rusia, înainte de Marea Revoluţie din Octombrie. In această zi, oamenii muncii din întreaga Rusie părăseau lucrul şi porneau pe străzi ,să manifesteze. Coşurile uzinelor nu mai fumegau. Nu se mai auzea duduitul motoarelor. Străzile din preajma uzinelor, altădată pustii, deveneau o mare de capete. Muncitorii se încolonau iar deasupra capetelor lor fâlfâiau steagurile roşii. Mereu, tot mai mulţi muncitori se strângeau in zilele de 1 Mai pentru a manifesta hotărîrea lor de luptă pentru o viaţă mai bună, pentru o viaţă dreaptă. Muncitorii erau uniţi in această luptă prin învăţătura marilor dascăli, Lenin şi Stalin. Guvernele ţariste erau înţelese cu fabricanţii, cu bancherii şi cu toţi exploatatorii şi se răfuiau amarnic cu cei ce sărbătoreau ziua de 1 Mai . Folosind bice şi săbii, poliţia împrăştia pe muncitorii ce manifestau. Când nu izbutea ea singură, chema in ajutor armata. De multe ori, s’a tras in mulţimea neînarmată iar temniţele gemeau de numărul mare al celor arestaţi. Dar nici bicele, nici săbiile, nici gloanţele şi nici închisorile nu au putut înfrânge curajul muncitorilor, voinţa lor de luptă pentru a scutura jugul exploatării. Cu o zi sau două înainte de 1 Mai, muncitorii şi muncitoarele găseau în ateliere, lângă maşinile la care lucrau, foiţe mici de hârtie, răsucite ca nişte tuburi, cărora revoluţionarii le spuneau „degete”. Pe aceste foiţe scria: ,J Proletari din toate ţările, uniţi-vă!" Se apropie 1 Mai! Tovarăşi, lăsaţi lucrul!" Nu se ştia cum pătrundeau aceste foiţe în ateliere şi nici cine le aducea.. Uneori aceste foiţe erau găsite şi prin locuinţele muncitorilor, pe la ferestre sau pe sub uşi. Pentru răspândirea acestor foiţe, erau folosiţi, de multe ori, copiii. Buzunarele acestora erau pline cu asemenea „degete". Cu multă băgare de seamă, pentru ca să nu-l vadă poliţia, copiii vărau foiţele în găurile piroanelor de la obloanele ferestrelor. In acelaşi timp, asemenea foiţe — mici proclamaţii — erau lipite, în timpul nopţii, pe ziduri, pe stâlpi şi pe garduri. Chemările cuprinse în aceste forţe găseau ecou în inimile muncitorilor. In ziua de 1 Mai, ei părăseau lucrul şi porneau pe străzi pentru a manifesta. Pretutindeni, în ziua de 1 Mai, fluturau steagurile roşii, în oraşe, în centrele industriale ,etc. Aşa era şi la Tbilisi. Muncitorii bătrâni povestesc despre o manifestaţie de 1 Mai care a avut loc în acest oraş, manifestaţie organizată de I. V. Stalin. La 1 Mai 1901, muncitorii s’au adunat în piaţa din centrul oraşulul. La amiază, s'a înălţat un balon roşu. Era un semnal, căci îndată după aceea, deasupra capetelor mulţimii, s’a desfăşurat un mare steag roşu. Pe steag, ale cărui margini erau împodobite cu ciucuri de aur, se aflau chipurile lui Marx şi Engels. In trei limbi, cu litere uriaşe erau scrise cuvintele: „Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Trăiască ziua de muncă de 8 orei" Muncitorii s’au descoperit şi au isbucnit în urale: „Trăiască ! Mail Jos autocraţia!" Drapelul fusese adus, pe furiş, dela marginea oraşului până în piaţă, de un muncitor. Acesta, a ascuns pânza, infăşurându-se cu ea iar alţi tovarăşi au fixat pânza, într’o clipă, de un lemn lung. Poliţiştii şi jandarmii au năvălit in piaţă, lovind în dreapta şi stânga, în manifestanţii care se strângeau in jurul dârjilor apărători ai steagului. Mulţi dintre muncitori au fost răniţi şi căraţi pe targă în vechiul castel Metehski, care î şi ridica zidurile deasupra răului Kura. După un an, cei arestaţi au fost condamnaţi şi trimişi in surghiun in Siberia. Despre toate acestea, a scris in acea vreme ziarul „Iskra", ziar editat de Lenin, cu puţin înainte de a se înapoia din exil. „Iskra" pătrundea pe ascuns in Rusia, în scoarţele cărţilor sau în geamandane cu fundul dublu, înainte de plecarea trenului in care se aflau cei deportaţi, o mulţime de muncitori s’a adunat pe peronul gării. Ei purtau un steag roşu. Muncitorii s’au strâns in faţa vagonului cu ferestrele zăbrelite, în care se aflau tovarăşii lor de luptă şi au intonat un cântec revoluţionar. Acestea s’au petrecut in anul 1902. Un an după aceasta a fost exilat in Siberia cel care îi conducea pe muncitorii din Tbilisi în lupta pentru libertate, in lupta împotriva exploatării, tovarăşul Stalin. Pe atunci el era foarte tânăr. Şi în exil, Stalin a continuat să desfăşoare munca sa revoluţionară care a fost încununata a-i succes. Lupta muncitorilor a fost din ce in ce mai hotărîtă. Nici închisorile, nici exilul nu i-a putut impiedica de a continua lupta lor până la victoriaMarii Revoluţii Socialiste din Octombrie. " ★ 7 Mai. O dimineaţă însorită. In Piaţa Roşie se înalţă drapelele uriaşe. In tribuna cea mare, în mijlocul tovarăşilor săi de luptă, se află învăţătorul şi conducătorul oamenilor muncii din lumea întreagă, Iosif Vîssarionovici Stalin. Dinspre Cremlin se aud salve de tunuri. Bat tobele, sună trâmbiţele. Prin Piaţa Roşie defilează glorioasa Armată Sovietică, cea mai puternică armată din lume. Trec tunurile. Duduie tancurile şi se ivesc, pe albastrul cerului, aripile argintii ale avioanelor. Trec şiruri nesfârşite de ostaşi, vitejii ostaşi sovietici, desrobitorii popoarelor. Parada militară s’a terminat. In Piaţa Roşie pătrund coloane nesfârşite de oameni ai muncii care îl aclamă, cu dragoste nespusă, pe marele învăţător şi îndrumător. Stalin ridică mâna şi răspunde ovaţiilor. Drapelele roşii flutură mândre. Pe ele stă scris : Trăiască ! Mai! Oamenii muncii trec neîncetat, purtând chipurile marilor dascăli ai oamenilor muncii, Marx, Engels, Lenin, Stalin. Coloanele parcă mi se mai sfârşesc. Muzica intonează marşuri, oamenii muncii păşesc sprinten, aclamând puternic pe acela care îl conduce pe drumul luminos al construirii comunismului. Mai este marea sărbătoare a oamenilor muncii din lumea întreagă, a sutelor de milioane de oameni ai muncii din toate ţările care luptă pentru pace, împotriva aţâţătorilor la un nou război. , Sirena uzinelor „Timpuri Noi“ anunţă printr-un şuierat prelung prima pauză din schimbul de dimineaţă. Lângă multe maşini oamenii continuă însă să muncească. Apropierea zilei de 1 Mai a aprins în fiecare suflet, dorinţa de a făuri cât mai mult şi cât mai bine. Pentru aceasta, Vineri, la uzinele „Timpuri Noi“, schimbul de dimineaţă a fost schimb de onoare in cinstea zilei de 1Mai. Şi în acest schimb de onoare, săgeata graficelor a prins a urca tot mai sus. Iri schimbul de onoare a lucrat şi brigada de tineret Nr. 1 de la secţia pompe, mecanică fină, care în ziua de 27 Aprilie a îndeplinit programul trimestrial, începând să lucreze în contul semestrului II al anului 1950. Cu toate că este prima îm producţie, brigada Nr. 1 nu s’a culcat pe lauri. Şi mai importante au fost angajamentele pe care şi le-au luat în schimbul de onoare. Tocmai în vârful cuptorului în care se topeşte metalul, muncitorii de la secţia turnătorie-feroase, au aşezat următoarea lozincă: „In cinstea zilei de 1 Mai, în cadrul schimbului de onoare, să turnăm 18 tone de fontă“. Clopotul cuptorarului a sunat de câteva ori. La acest semnal, macaraua S’a apropiat de cuptor, ducând în clești oala cu care se va turna fonta. Cuptorarul a pus mâna pe rangă și împingând dopul de lut dela gura cuptorului, a dat drumul în căldare șuvoiului de fontă topită. Macaraua a apucat apoi căldarea cu fontă și a transportat-o spre formă. Purtată pe sus de macara, căldarea cu fontă din care sar scântei, pare o uriaşă torţă, ce luminează fantastic feţele făurarilor. . Şuvoiul fierbinte de fonţă a început să se scurgă din oale, în formă. Când şi această operaţie s’a terminat, turnătorii, năduşiţi, şi cu obrajii ca para, şi-au surâs mulţumiţi, încă o mie de kilograme fuseseră turnate. Bogdan Gheorghe, şeful atelierului de control al motoarelor, dă ultimele indicaţiuni muncitorilor din atelier. Munca va trebui să decurgă în cele mai bune condiţiuni şi cu maximum de rapiditate. Muncitorii de la bancul de control al fabricii au trecut să lucreze la câte două motoare, reuşind să verifice în 8 ore, 10 motore, care vor lua drumul către fabricile din întreaga ţară. Astfel întâmpină muncitorii de la uzinele „Timpuri Noi“ ziua de 5 Mai, măreaţa sărbătoare a oamenilor muncii. Şi ca ei, sute şi sute de mii de oameni ai muncii dinn întreprinderile şi instituţiile din întreaga ţară. (Agerpres). IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI „SCHIMB DE ONOARE“ LA UZINELE „TIMPURI NOI“ Crucea Roş® din R. P. R. înregistrează noi realizări pentru ridicarea nivelului sanitar al poporului Colectivele de muncă din Crucea Roşie a R. P. R. întâmpină ziua de 1 Mai, zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc prin noi şi importante realizări pentru ridicarea nivelului sanitar al poporului. In Capitală, toate secţiile Crucii Roşii se află în întrecere. Secţiile 29, 30, 33 şi 35 au format numeroase echipe pentru depistări de boli. Colectivele de muncă din aceste secţii caută să atragă cât mai mulţi cetăţeni în acţiunile Crucii Roşii. Surorile de ocrotire de la casele de naşteri din judeţul Ilfov şi-au propus să intensifice munca de lămurire pe teren, pentru ca un număr din ce în ce mai mare de femei gravide să nască în aceste aşezâmtate. Ele sprijină totodată grădiniţele sezoniere de copii existente, iar în cinstea zilei de 1 Mai, ele au organizat altele noi, la Fierbinţi-Târg, Movileşti, Pătrimea, Măineasa, Sineşti şi Livedea-In restul ţării deasemenea, colectivele filialelor, subfilialelor şi secţiilor de Cruce Roşie se pregătesc să întâmpine ziua de 1 Mai prin noi succese în muncă. In cadrul filialei de Cruce Roşie Brăila au fost iniţiate întreceri între punctele fixe sanitare de la Nedelcu, Liscoteanca, Aga, Titcov, Viziru şi Rubla, pentru depistarea bolilor sociale şi epidemice. In acest scop, au fost intensificate vizitele la locuinţele sătenilor, ducându-se în acelaş timp o intensă muncă de lămurire împotriva leacurilor băbeşti şi a superstiţiilor. In cinstea zilei de 1 Mai, numeroase puncte sanitare fixe iau fiinţă în satele şi cătunele îndepărtate, unde nu existau până acum unităţi sanitare şi în special acolo unde muncitorii agricoli sunt în număr maimare, de exemplu la Gospodăriile Agricole de Stat, în păduri, la exploatările forestiere, etc. Pe întinsele ogoare ale Gospodăriei Agricole de Stat Chirnogi, lucrează în timpul sezonului mic de muncitori. Până acum nu existau puncte sanitare acolo, ci doar unu foarte bine utilat cabinet medical, dar care e instalat într’o clădire a Administraţiei, la distanţă foarte mare de locurile de muncă. In cinstea zilei de 1 Mai, filiala de Cruce Roşie Ilfov a hotărît să înfiinţeze şi acolo un punct sanitar, venind astfel în ajutor muncitorilor. Dar puncte sanitare în cinstea acestei zile au fost înfiinţate nu numai acolo unde transportul se face cu uşurinţă, ci şi în munţi, unde circulaţia se face foarte greu şi unde cei cari au nevoe de asistenţă medicală o obţineau în trecut cu foarte mari greutăţi. Aşa de pildă în satul Stoeneşti-Piatra din judeţul Muscel a fost înfiinţat un punct fix sanitar de Cruce Roşie. La început, nu prea veneau oamenii să se consulte acolo, dar munca de lămurire dusă din om în om de către soră, a făcut ca după puţin timp oamenii din comună să vină cu încredere şi să respecte sfaturile ce le primeau şi în, felul acesta, acest punct sanitar să-şi poată îndeplini misiunea pentru care a fost creat. Sora de Cruce Roşie e permanent în mijlocul sătenilor, dând ajutoare şi făcând injecţii celor bolnavi, chiar la domiciliul lor. Când cazurile sunt mai grave, sora de Cruce Roşie anunţă medicul de circumscripţie, care vine şi dă de îndată ajutorul necesar, iar sora aplică tratamentul prescris de medic. Surorile de Cruce Roşie pregătite în spiritul dragostei faţă de poporul muncitor, dau dovadă de o înaltă conştiinţă a datoriei lor, în marea misiune ce li sa încredinţat Luând exemplu deja muncitorii din uzine, fabrici şi mine, personalul Crucii Roşii e hotărât să întâmpine cu noi succese în muncă ziua de 1 Mai. N. SILVIANU IAŞUL SE PREGĂTEŞTE DE SĂRBĂTOARE Iaşi, 29. Pe zi ce trece, tot mai numeroase sunt succesele obţinute în producţie de oamenii muncii, angajaţi in întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai. întrecerea entuziastă şi plină de avânt a cuprins masse tot mai largi de oameni ai muncii care au pornit să înfrumuseţeze oraşul pentru a inâmpina 1 Mai cu noi realizări gospodăreşti, aceasta paralel cu eforturile lor crescânde in producţie. Fie că te afli pe Calea 23 August sau pe Bulevardul Republicii, fie că mergi pe str. Ştefan cel Mare, pe str. Gh. Dimitrov, pe str. Cuza-Vodă sau în inima cartierelor mărginaşe ale oraşului, în Tătăraşi, Ilie Pintilie Păcurari, se observă peste tot cum străzile şi casele îşi primenesc înfăţişarea. Se lucrează intens la văruirea faţadelor. Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii este Întâmpinată de către Comitetul Provizoriu al oraşului nostru, cu o seamă de realizări : salariile şi creşele pentru copii, unităţile sanitare, bibliotecile din cartiere, au primit o serie de îmbunătăţiri in vederea bunei lor funcţionări. Unităţile comerciale de Stat au luat deasemeni o serie de măsuri menite să uşureze şi să îmbunătăţească aprovizionarea masselor. Paralel cu aceste eforturi care se împletesc şi schimbă aspectul oraşului, la Atelierele C.F.R. Nicotină se amenajează un frumos parc cu bazin de apă şi o scenă pentru spectacole în aer liber. inovaţii in muncă la o fabrică Elin Craiova Craiova, 26. Seful secţiei ateliere, Dumitru Olaru şi sudorul Pavel Mainerici, de la întreprinderea St. U. C. Craiova, au adus o inovaţie în rodarea motoarelor, inovaţie prin care se realizează o mare economie de combustibil, maşinile ne mai trebuind să parcurgă pentru rodaj distanţa de 500 km. Inovaţia constă dintr’un bani de rodaj pentru orice tip de motor de benzină, petrol sau motorină de la 10 la 100 H.P. funcţionând datorită unui motor electric de 6 H. P. Operaţia de rodare ţine timp de 12 ore, iar viteza de învârtire este variabilă, putând fi reglată prin o cutie de viteză cu 4 rapoarte.