Universul, iunie 1950 (Anul 67, nr. 123-148)
1950-06-01 / nr. 123
Amil al 674ea4 PAGINI 4 LEI /axa poştaM pHHttă In numerar conform aprobări! Adțiel poştelor ți Fondator: LUIGI CAZZAVIU.AN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL” înscris sub Nr. 160 Trib. lifo« CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NO. 23 - 25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI* 3.30.10. CODUL MUNCII 8 ore de muncă pe zi; repaosduminical; salariu egal la muncă egală, fără deosebire de vârstă, sex sau naţionalitate ; concediu de odihnă, asigurări sociale, protecţia muncii — toate acestea par astăzi fireşti salariatului din ţara noastră. Şi totuşi, cât de departe suntem faţă de situaţia de numai acum câţiva ani! Cât de departe suntem faţă de ţările în care exploatarea omului de către om continuă să domnească ! Acolo, în ţara „modului de viaţă american“ şi în ţările aservite acestui faimos „mod de viaţă“, asigurările sociale sau protecţia muncii sunt doar revendicări pentru care oamenii muncii luptă din greu ; despre concediu de odihnă nu poate fi vorba acolo decât atunci când salariatul este aruncat pe drumuri, în ghiarele şomajului — şi, spre disperarea lor, tot mai mulţi salariaţi primesc acolo asemenea „concedii de odihnă". Iar cât priveşte principiul salariului egal la muncă egală, acesta continuă încă să fie, ca şi acum 100 de ani, un deziderat pentru milioanele de femei, tineri şi copii care primesc — atunci când găsesc de lucru—salarii mai mici decât bărbaţii , principiul salariului egal la muncă egală este un deziderat pentru milioanele de oameni plătiţi cu jumătate salariu pentru simplul motiv că au pielea de culoare mai închisă sau pentru că nu sunt de aceeaşi naţionalitate cu exploatatorii. La noi, de la Codul Civil din 1864, care prevedea că „patronul se crede pe cuvântu’ şi de la „regulamentul” din 1894 care „limita” timpul de lucru pentru tinerii între 12-14 ani la 14 ore pe zi, muncitorimea a trebuit să ducă lupte grele şi adesea să-şi verse sângele, pentru a cuceri câteva drepturi elementare . Şi acestea călcate zi de zi de aceia care aveau în mână pâinea şi cuţitul. Cine nu-şî aminteşte de represiunea sângeroasă a grevelor muncitoreşti, deşi dreptul la grevă era „recunoscut’’ prin lege ? Cine nu-şi aminteşte de faimoasele camere de muncă, care „reglementau” conflictele de muncă numai şi numai în favoarea patronilor ? Abia după 23 August, după eliberarea ţării noastre de către eroica Armată Sovietică, muncitorimea a început să se bucure de drepturi şi de libertăţi din ce în ce mai largi. Abia după 23 August ziua de lucru de 8 ore, repaosul duminical, principiul salariului egal la muncă egală, concediul de odihnă, asigurările sociale, protecţia muncii — toate acestea au început să devină realităţi pentru toţi salariaţii. Adâncile transformări politice şi economice care au deschis poporului nostru muncitor calea spre o viaţă nouă şi luminoasă, spre socialism, au dat un nou conţinut şi relaţiilor de muncă. Acest conţinut nou se cerea cuprins în legi noi Este tocmai ceea ce se face prin Codul Muncii, votat de Marea Adunare Naţională. Codul Muncii — aşa cum a subliniat d. Gh. Apostol în expunerea sa — nu este o continuare a vechii legislaţii, ci constitue ceva nou, calitativ deosebit, o legislaţie de tip socialist. Codul Muncii lichidează legislaţia veche, consacră cuceririle politice şi economice ale clasei muncitoare şi asigură reglementarea muncii socialiste în ţara noastră. El asigură folosirea drepturilor statornicite de Constituţia Republicii noastre, contribue la, organizarea socialistă a muncii, la creşterea productivităţii muncii, la întărirea disciplinei socialiste în muncă, indispensabilă pentru desvoltarea planificată a economiei, la folosirea raţională şi planificată a forţei de muncă, asigurând totodată creşterea bunei stări materiale şi culturale a oamenilor muncii. Astăzi, în sectorul socialist al economiei noastre, salariatul nu mai are în faţa sa un exploatator, el nu mai este la discreţia unui capitalist, întreprinderea socialistă în care lucrează este un bun comun al întregului popor muncitor. Interesele salariatului se împletesc deci strâns cu acelea ale întreprinderii, aşa cum se împletesc cu cele ale colectivităţii. Oglindind această situaţie nouă, Codul Muncii statorniceşte drepturile şi obligaţiile salariaţilor, ţinând seama de realităţile politice şi economice din ţara noastră. Consacrând toate drepturile cucerite de salariaţi, Codul Muncii prevede drepturi pe care salariaţii din ţările capitaliste nu şi-ar putea îngădui nici măcar să le viseze. Respectul pentru munca şi calificarea profesională a salariatului; posibilitatea de a urma chiar în întreprindere cursuri de calificare, recalificare şi perfecţionare profesională; măsuri speciale pentu ocrotirea femeilor şi a tineretului — iată câteva dispoziţiuni ale Codului Muncii, care nu se găsesc şi nu se pot găsi în nicio legislaţie capitalistă. Legea noastră apără pe tineri împotriva acelor condiţiuni de muncă, care le-ar putea ameninţa sănătatea sau, ar putea împiedica desvoltarea lor în bune condiţiuni. Legea prevede că femeile nu pot fi repartizate la munci grele, dăunătoare sănătăţii şi acordă mamelor concedii de naştere şi dreptul de a întrerupe lucrul pentru alăptarea copiilor. Femeile gravide vor fi mutate la munci mai uşoare decât cele pe care le fac în mod obişnuit, fără ca prin aceasta să li se reducă salariul. I i timpul gravidităţii şi al alăptării, ele nu vor fi puse la munci de noapte. Grija pentru femeile şi mamele muncitoare, grija faţă de tineret, grija faţă de familie, — iată una din caracteristicile noului nostru Cod al Muncii. Stabilind drepturile salariaţilor, Codul Muncii stabileşte şi obligaţiile lor fireşti, obligaţia de a respecta disciplina socialistă în muncă, răspunderea personală faţă de muncă şi faţă de bunurile încredinţate, etc. Inspirându-se din legislaţia muncitorească cea mai avansată din lume, legislaţia sovietică, Codul Muncii va fi, în mâinile oamenilor munci: din ţara noastră, o armă preţioasă în lupta pentru Plan, în lupta pentru întărirea Patriei, în lupta pentru pace. Adrian Teodorescu NOUL REGIM DE COLECTARE A PRODUSELOR AUR COLE SPUNĂ ŢĂRĂNIMEA MUNCITOARE Ziarele din ultimele zile au adus mereu ştiri care vorbesc despre interesul deosebit pe care-l manifestă ţărănimea noastră muncitoare faţă de recenta Hotărîre a Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri privitoare la strângerea recoltei, precum şi de Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la colectarea produselor agricole vegetale. Potrivit acestor Hotăriri, modul de stabilire a cotelor ce trebue să se vândute Statului de către producători este cu totul deosebit, faţă de cel din anul trecut şi reprezintă un ajutor puternic dat ţărănimii sărace şi mijlocaşe. Cotele se stabilesc după numărul total de hectare de pământ arabil, folosit de fiecare gospodărie. Acela care are mai multe hectare de pământ, dă şi o cotă mai mare la colectare. Spre deosebire de anul trecut, carei cotele se măreau pe măsură ce randamentul era mai mare la hectar, sistemul de anul acesta de aşezare a cotelor este cu mult mai avantajos pentru ţărănimea muncitoare, pentru producătorii cari fac eforturi ca să obţină o producţie mai mare la hectar. Cotele sunt fixe la hectar; ele variază însă după numărul de hectare ce-i are fiecare gospodărie şi în legătură cu condiţiile economico-naturale ale regiunii. Astfel, cotele nu se măresc dacă producţia la hectar se ridică şi este in interesul producătorilor ca producţia la hectar să fie cât mai mare, "căci se măreşte şi prisosul care rămâne producătorului şi care beneficiază de legea în vigoare a liberei circulaţii a produselor agricole. Faptul că la aşezarea cotelor nu se ţineseamă numai de numărul de hectare folosite de fiecare gospodărie, ci şi de felul pământului, dacă acesta este roditor sau sărăcăcios, este încă un sprijin dat ţăranului muncitor, a cărui bucată de pământ estede cele mai multe ori puţin roditoare. După fertilitatea pământului, plăşile au fost clasificate în cinci categorii. Pentru ca criteriile după care o plasă face parte dintr-o categorie sau alta să fie cât mai riguros ştiinţifice, specialiştii au făcut din timp cercetări amănunţite. Deci cotele ce trebue să le predea fiecare producător la colectare sunt fixe după numărul de hectare pe care-l are fiecare gospodărie şi regiunea din care face parte. Pentru a lămuri cât mai bine metoda de stabilire a cotelor, să facem câteva exemplificări. Un ţăran care are 2,5 ha. pământ situat într’o plasă din categoria Il-a, va avea de predat la colectare o cotă de 300 kg. produse agricole. Desigur că, printr'o muncă chibzuită şi intensă, producătorul are posibilitatea să producă uneori chiar şi de zece ori mai mult. Ceea ce îi rămâne după predarea cotei, va putea întrebuinţa după dorinţa sa, după ce bineînţeles a vândut Statului cota, primind recipisa. Un ţăran având 6 ha. de pământ, într’o plasă de categoria IV, va avea de predat la colectare 600 kg de produse agricole. Surplusul îl va putea vinde la liber. Cantitatea de pnliuse pe care o are de vândut Statului o gospodărie, se poate afla înmulţind numărul hectarelor de pământ pe care le foloseşte acea gospodărie, cu cota stabilită la hectar, pentru categoria din care face parte plasa. Cantitatea de 600 kg. de produse agricole pe care o avea de pretat Statului ţăranul de care ne ocupam mai sus, va putea fi alcătuită din produse diferite, potrivit suprafeţelor ce a trebuit să le semene cu grâu, orz, secară, mazăre, fasole, etc. dând din fiecare din aceste produse un anumit procent, a după planul de cultură pe care i l-a dat Comitetul Provizoriu, în grija de a veni în ajutorul ţăranilor săraci şi a celor cu greutăţi familiare, Guvernul a acordat importante reduceri şi scutiri de dări obligatorii de produse agricole. Predarea la timp şi induse condiţiuni a cotelor de produse agricole vegetale, este o dotare patriotică, deoarece în felul acesta se asigură aprovizionarea populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate cu produse agricole şi se înlesneşte bunul mers al industriei noastre socialiste care va putea da astfel ţărănimii muncitoarei tot mai multe produse fabricate. Noul sistem pe baza căruia au fost stabilite cotele ce trebuesc vândute Statului, îmbină într-un chip armonios interesele individuale ale producătorilor cu interesele generale ale economiei naţionale, fiecare gospodar având tot interesul să mărească producţia la ha, în aşa fel, încât să-i rămână o cantitate mai mare de produse, pe care să o poată valorifica liber. TOT MAI MULŢI PREOŢI ŞI CREDINCIOŞI CATOLICI SEMNEAZĂ APELUL DE LA STOCKHOLM Tot mai mulţi preoţi şi credincioşi catolici semnează apelul de la Stockholm, cerând interzicerea necondiţionată a armei atomice şi declararea drept criminal de rănitol a guvernului care va folosi primul această armă de exterminare. Odată cu semnarea Apelului ei îşi iau angajamentul de a fi factori activi în frontul păcii şi de a lupta cu hotărâre împotriva uneltirilor de război. Printre preoţii catolici din jud. Braşov care au mai semnat Apelul Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii sunt şi : Nicodemusz Carol, locţiitor de episcop din Braşov, Sipoş Andrei, prim-protopop, preot în comuna Satulung, Gilbor Fülö, preot în comuna Baciu, Antal Martin, preot în comuna Hurcheş, Kis Boia, preot comuna Cernat, Birod, preot în comuna Satulung, Mezei Stefan, preot în corn. Târlungeni, N. Raduch, preot in corn. Zizin, Mátyás Bela preot în corn. Purcăreni, Krajesovitz Tiberiu, preot în corn. Apata, Lányi Paul, preot în com. Satu-Nou. Deasemeni în Judeţul Braşov au mai semnat Apelul de la Stockholm următorii preoţi evanghelici: Fritz Schön, decan al districtului bisericesc Braşov, dr. Conradt vicedecan, preot în Braşov, dr. Heinz Reiner, curatorul comunităţii evanghelice Braşov, Rudolf Andrei, Guido Fritz, Johann Battes, Helga Binder, dr. Fleschtenmacher K. Fetturied Fronius dr. Wilhelm Herfurth, Sophius Hornung, Georg Kelld Neinzich Müller, dr. Annemario Schnell, Hanz Teindel, membri *1 presbiteriului comunităţii evangheli- din Braşov, precum şi: Hans Nonnerth, preot în comuna Vulcan, chael Paulini, preot în comuna Sâmpetru, Gustav Barthmes, preot în comuna Cristian, Georg Schuler, preot în comuna Hălchiu, Otto Reich, preot în comuna Prejmfer, Hans Wonner, preot în comuna A.Beruş, Fritz Nösner, preot în comuna Bod, Richard Bell, preot în comuna Zărneşti şi Iulius Wonner, preot în comuna Şercaia. In pagina a II-a: Textul Legii Codului Muncii înfăptuiri din Republica Populară Română PLANTAREA UNEI PERDELE DE PROTECŢIE A CULTURILOR Secţia Silvică de pe lângă Comitetul Provizoriu Judeţean Romana şi a început plantarea unei perdele de protecţie a culturilor în direcţia Fărcăşele — Stoeneşti, pe o suprafaţă de 2 km. lungime şi 10 m, lăţime. Pueţii de stejar, de diferite varietăţi, se plantează în cuiburi, după metoda sovetică „Lâsenko“. Distanţa între rânduri este de 3 metri, iar în fiecare cuib de 1 m. p. se plantează 5 pueţi. Terenul dintre rândurile de pueţi de stejar a fost însămânţat cu ovăz, ca plantă de protecţie a poeţilor, iar între cuiburi s’a semănat porumb. O NOUA FIlARMONICĂ LA CLUJ Din iniţiativa Ministerului Artelor a luat fiinţă la Cluj o nouă orchestră filarmonică. Orchestra este compusă din profesorii şi studenţii Institutelor de Zilele acestea au fost terminate lucrările de electrificare a Gospodăriei Agricole de Stat din Borzeşti. Artă român şi maghiar, sub conducerea prof. A. Ciolan. Prima manifestare în public a orchestrei va fi cu prilejul comemorării a 200 de ani de la moartea compozitorului I. S. Bach. Această realizare a putut fi dusă la bun sfârşit datorită muncii pline de elan, depusă de muncitorii şi tehnicienii Gospodăriei. ELECTRIFICAREA GOSPODĂRIEI AGRICOLE DE STAT DIM BORZEŞTI-BACĂU CONGRESUL U.F.D.R., PUTERNICĂ MANIFESTARE PENTRU PACE A FEMEILOR DIN ŢARA NOASTRĂ, ÎNTÂMPINAT CU NOI REALIZĂRI Cu cât congresul femeilor muncitoare din ţara noastră se apropie, realizările ufedelistelor devin tot mai numeroase. 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copiluluieste întâmpinată de asemenea prin noi acţiuni, care dovedesc odată în plus hotărîrea dârză a femeilor din ţara noastră de a lupta pentru asigurarea unei vieţi mai fericite copiilor lor. In urma muncii de lămurire dusă de îndrumătoarele U.F.D.R. din judeţul Vlaşca, s’a reuşit să se aducă un număr de 2.864 membre noi în organizaţie. S-au format 139 comitete, de uliţă în judeţ, care vor avea rolul de a strânge în jurul lor femeile şi de a le lămuri. 3.814 femei au făcut 9.718 ore muncă voluntară în jurul grădiniţelor sezoniere, grădinilor de zarzavat, construcţii de clădiri şi de şcoală. Pentru ridicarea nivelului politic şi cultural s’au format 2300 grupe de citit, care au cuprins un număr de 10.825 femei. In aceste grupe s’a cetit despre importanţa Congresului U.F.D.R., puternică manifestare a frontului păcii. In oraşul Giurgiu, membrele organizaţiei U.F.D.R. au pornit cu dragoste în munca, de întâmpinare a Congresului. S’au curăţat şi nivelat 10 străzi, unde au lucrat 255 femei. S’au amenajat două salarii pentru copii. De asemeni s’a amenajat un teren pentru sport şi un parc pentru copii. La sediul Judeţenei U.F.D.R. a fost deschis un club, amenajat cu o sală de lectură, masă de pingpong, jocuri de şah şi table. In cinstea Congresului femeilor ijiuncitoare 7.420 femei din judeţul Bihor au lucrat 29.980 ore voluntare, la repararea unei şosele de 7 km., la aranjarea parcului şi la plantarea de pureii. In întâmpinarea Zilei Internaţionale a Copilului, s-au format în Oradea 36 grupe de meditaţii cu copiii care sunt mai slabi la învăţătură. Tot aci au fost trei întâlniri cu scriitori şi evidenţiaţi în producţie, la care au participat 900 copii. La Lugoj, membrele U.F.D.R., pentru Ziua Internaţională a Copilului ,fac un teatru de păpuşi, cu care vor merge şi în comunele cu Gospodării Agricole Colective. PROTESTUL COMITETULUI CENTRAL U.F.D.R. împotriva procesului înscenat D-NEI EUGENIE COTTON DOMNULUI RIDAULT, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI PARIS Femeile din Republica Populară Română au primit cu adâncă revoltă vestea dării în judecată a preşedintei FDIF, Eugenie Cotton, pentru activitatea ei dusă in cadrul luptei pentru pace. Darea în judecată a Eugeniei Cotton, fruntaşa mişcării feminine mondiale, mare savantă franceză, este un nou atac îndreptat împotriva oamenilor dornici de pace din Franţa şi din lumea întreagă. Acest act provocator care trezeşeşte indignarea oricărui om cinstit, precum şi teroarea şi persecuţiile la care sunt supuşi partizanii păcii de către imperialiştii aţâţători la război, nu vor opri lupta hotărîtă a popoarelor pentru pace, pentru zădărnicirea planurilor lor criminale de declanşare a unui nou război mondial. Exprimând adânca indignare faţă de actul revoltător săvârşit de guvernul francez împotriva Eugeniei Cotton, cerem cu toată tăria neîntârziata sa anulare. Comitetul Central U.F.D.R. Preşedintă CONSTANŢA CRĂCIUN SA APĂRĂM COPIII Apelul Comitetului internaţional pentru pregătirea zilei de 1 Iunie — Ziua Internaţională a Copilului în numele a sute de milioane de bărbaţi şi femei, purtători de cuvânt ai mamelor, ai tinerilor, ai oamenilor muncii, chemăm pe toţi acei care privesc cu îngrijorare situaţia şi viitorul copiilor să se alăture de noi pentru a apăra şi salva copiii. Groaza de bomba atomică apusă asupra vieţii a milioane de fiinţe, cei care ameninţă cu ea, nu se mulţumesc cu faptul că astăzi există milioane de orfani de război, ei grăbesc pregătirea unei noi catastrofe mondiale şi, ca un preludiu la masacrul general, el seamănă groaza prin războaie coloniale în mai multe ţări din Asia Acolo unde creditele militare au precădere asupra bugetelor destinate ocrotirii noilor generaţii, copilul este păgubit de ajutorul pe care societatea este datoare să i-l dea. Mizeria în familie şi şomajul cresc, copiii, suferă de lipsuri şi de nesiguranţă, care vor lăsa urme adânci în viaţa lor de mai târziu. Propaganda de război se infiltrează pretutindeni, desvoltâmd spiritul de gangsterism şi ură de rasă. Milioane de copii, jertfa bolilor, a foametei, a unei mizerii înspăimântătoare, sunt exterminaţi în ţările coloniale şi dependente din Asia şi din Africa. Milioane de copii muncitori, chinuiţi de munci istovitoare, mor extenuaţi de la vârsta de 6 ani, doborâţi de o cruntă exploatare. Copiii au asupra societăţii drepturi sacre, căci ei vor face lumea de mâine. Şi această lume va fi făurită potrivit cu ceea ce societatea le va permite să dobândească. Prin Charta Naţiunilor Unite, 50 de naţiuni semnatare s’au angajat să ocrotească copilul, să-i asigure dreptul la educaţie, dreptul la deplina sa desvoltare, s’au angajat să ferească generaţiile viitoare de flagelul războiului. Popoarele, toţi bărbaţii şi toate femeile de bună credinţă, au datoria să ia cu îndrăsneală in mâinile lor apărarea acestor înalte principii, oriunde aceste principii sunt călcate în picioare. Copiii nu-şi pot apăra singuri drepturile; mamele, părinţii, tineretul, toate colectivităţile, toate organizaţiile internaţionale, naţionale, locale şi corporative din lumea întreagă au datoria să se unească pentru a impune pacea şi pentru a asigura copiilor o viaţă fericită. Femei, tineri, oameni ai muncii, veniţi alături de noi, pentru a participa la Ziua Internaţională a Copilului I Iunie şi pentru a pregăti Conferinţa Internaţională a Copilului, pentru dreptul la viaţă, pentru dreptul la sănătate, pentru dreptul la învățătură, la o educație democratică, pentru lefi copiii din lume. P Wi Kr. 1X1 lo 11 Iunie 1950 APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚIE MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ A VOTAT IN UNANIMITATE LEGEA COŞULUI MUNCI! Cum a decurs discuţia generală ? Cea de a 7-a sesiune şi-a încheiat lucrările In şedinţa de Luni după amiază a Marii Adunări Naţionale, în ca- drul discuţiei generale la proectul de lege al Codului Muncii, a luat cuvântul d. Stanciu Emil, care şi-a exprimat bucuria pentru faptul că proectul de Cod al Muncii înscrie obligativitatea încheierii contractelor colective. A vorbit apoi deputata Preda Niculina, care a scos în evidenţă că prin Codul Muncii nu numai că se stabilesc drepturile şi îndatoriri ale salariaţilor şi ale conducerii întreprinderilor ci se statornicesc şi măsuri care numai într’o ţară în care clasa muncitoare are în mână puterea, pot deveni o realitate vie. D. Sârbu Ion a vorbit despre problema deosebit de importantă pentru orice om al muncii, a stabilităţii la locul pe care-l ocupă în producţie. * Şedinţa de Luni după amiază a Marii Adunări Naţionale a fost ridicată la orele 21,30,terea tinerei generaţii de constructori ai socialismului. Art. 33 din proectul de lege prevede : „La muncă egală se va plăti un salariu egal fără să se facă vreo deosebire de vârstă, sex sau naţionalitate“. Pentru cucerirea acestui drept, călăuzit de neînfricatul Partid Comunist Român, au luptat şi şi-au dat viaţă nenumăraţi U. T. C.işti. D. Soltuţiu Ioan s-a ocupat de normele de muncă pe care le tratează articolele 27, 28 şi 29 ale proectului de lege. Pentru primă dată în istoria sa, clasa muncitoare din ţara noastră îşi elaborează ea singură şi în interesul său, propriul ei Cod al Muncii. In calitate de muncitor ceferist — spune d-să — şi îr numele acelora pe care îi reprezint aici, votez cu drag proectul prezentat. D. Szabó Etel, exprimându-şi bucuria şi satisfacţia pentru proectul Codului Muncii, a amintit situaţia mizeră şi lupta clasei muncitoare sub regimul burghezo-moşieresc. Noul Cod al Muncii va întări şi consolida şi mai mult drepturile cucerite de poporul nostru sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, iar prin articolele care privesc introducerea ordinei şi disciplinei în întreprinderile noastre va grăbi mersul nostru înainte spre viaţă fericită şi îmbelşugată, spre socialism. Rozalia Moldovan a vorbit despre regulamentele de ordine interioară, care trebue să existe în fiecare întreprindere sau instituţie. D. Calcan Gheorghe a vorbit despre problemele privind pregătirea profesională a salariaţilor. D. Ion Tăbârcă a arătat că noul Cod al Muncii consfinţeşte drepturile existente ale celor " ce muncesc şi prevede altele noui. El asigură colaborarea tovărăşească dintre salariaţi şi conducerile întreprinderilor socialiste în Sectorul de Stat, iar în sectorul particular contribue la îngrădirea exploatării. ŞEDINŢA DE MARŢI DIMINEAŢA Şedinţa de Marţi dimineaţa a Marii Adunări Naţionale s-a deschis la ora 10,sub preşedinţia d-lui general maior Constantin Doncea, preşedintele Biroului Marii Adunări Naţionale. Pe banca Prezidiului se aflau : acad. prof. C. I. Parhon prof. P. Constantinescu-Iaşi Ion Niculi,Marin Florea Ionescu şi alţi membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Pe banca ministerială erau prezenţi dr. Petru Groza, tovarăşi Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker Vasile Luca, I. Chişinovschi, Chivu Stoica şi alţi membri ai Guvernului. Intrându-se în ordinea de zi s-a continuat discuţia generală asupra proectului de lege al Codului Muncii. Primul a vorbit de Toth Gheza, care s-a ocupat fie capitolul Asigurărilor Sociale din proectul de lege al Codului Muncii. El a arătat că una din cuceririle preţioase ale clasei muncitoare din ţara noastră este Legea Asigurărilor Sociale. A vorbit apoi d. Bereu Feldman care a arătat că proectul de lege al Codului Muncii constitue o nouă şi mare cucerire a oamenilor muncii de toate-naţionalităţile din ţara noastră. Vremurile întunecate, în care brătienii, maniştii, legionarii şi antonescienii guvernau ţara, folosind discriminarea şi practicarea urei rasiale , ca mijloc de guvernământ, sunt în plină actualitate in ţările capitaliste. In aceste ţări ura de rassă, antisemitismul, naţionalismul şovin, persecutarea negrilor, sunt într’o creştere ce ameninţă securitatea unor masse din ce în ce mai mari de oameni, ce-şi văd în pericol viaţa şi cele mai elementare drepturi. In Israelul capitalist, ţară către, care naţionaliştii evrei, sioniştii, încearcă să ademenească prin amăgire pe oamenii muncii evrei, asuprirea rasială se exercită faţă de muncitorii arabi. Aceştia nu sunt primiţi în sindicatele rezervate evreilor, au salarii mai mici decât muncitorii evrei şi sunt supuşi de guvernul mapaiştilor şi clericalilor reacţionari, unui regim de persecuţie politică asemănătoare celei pe care regimul burghezomoşieresc din ţara noastră îl aplica evreilor şi celorlalte naţionalităţi. Regimul sionist din Israel practică discriminarea rasială, spre a-şi putea continua nestânjenit politica de apărare a intereselor burgheziei israeliene şi de înrobire faţă de imperialismul anglo-american. Codul Muncii deschide noi posibilităţi, de încadrare în muncă, folositoare Republicii, pentru toţi cei ce vor să trăiască cinstit din rodul muncii lor, şi va constitui încă o pârghie puternică de ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră, fără deosebire de naţionalitate, o armă însemnată de luptă pentru pace, pentru democraţie, pentru socialism. D. Cozma Ion a arătat că pentru tineretul muncitor din Republica Populară Română, Codul Muncii consfinţeşte o seamă de drepturi specifice care oglindesc dragostea şi grija părintească cu care Partidul şi Guvernul veghează la creş PROECTUL A FOST VOTAT IN UNANIMITATE După încheierea discuţiei generale la proectul de lege al Codului Muncii, şedinţa a fost suspendată pentru 10 minute. La redeschidere, şedinţa a fost prezidată de d. Mihail Mujic, vice-preşedinte al Biroului Marii Adunări Naţionale. S-a trecut la discuţia pe articole a proectului de lege al Codului Muncii, Marea Adunare Naţională votând proectul pe articole cu modificările făcute în Comisiiunî. Amandamentul propus de prof. N. Gh. Lupu susţinut de dr. Petru Groza şi d-na Ana Pauker pentru modificarea art. 00 in sensul ca femeile gravide, care lucrează munci grele să fie repartizate la alte munci mai ușoare, indiferent de luna de graviditate, a fost aprobat în unanimitate. Pus la vot în întregime, proectul de lege al Codului Muncii a fost votat în unanimitate cu 343 bile albe. Rezultatul votului a fost primit de membrii Marii Adunări Naționale cu puternice aplauze. - ■ vu« »-a*-- (ruivt tn v aplauze. RATIFICAREA UNOR DECRETE După o suspendare de 10 minute, şedinţa s’a redeschis sub preşedinta d-lui general maiorConstantin Doncea, preşedintele Birouli Marii Adunări Naţionale. S’a trecut la discuţia generală a proectului de lege pentru ratificarea unor decrete ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale in intervalul dintre sesiuni. D. Gh. Stere, raportor al proectului de lege a prezentat raportul Comisiunii Juridice, care a aprobat proectul şi l-a supus Mari Adunări Naţionale. Pus la vot, proectul a fost votat cu 340 pentru şi 1 contra. Cuvântarea d-lui general-maior Const. Doncea La încheierea lucrărilor Marii Adunări Naţionale a luat cuvântul d. general maior Constantin Doncea . Tovarăşe şi tovarăşi deputaţi, încheiem astăzi a 7-a sesiune a Marii Adunări Naţionale care a examinat şi votat legea pentru Codul Muncii şi pentru ratificarea decretelor emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale în intervalul dintre cele două sesiuni (23 Decembrie 1949 — 27 Mai 1950), in condiţiunile ascuţirii luptei între cele două lagăre în care este astăzi împărţită lumea. In ţara noastră, factor activ al lagărului păcii, democraţiei şi socialismului in fruntea căruia se află invincibila Uniune Sovietică, condusă de genialul învăţător al oamenilor muncii din lumea întreagă, Iosif Vissarionovici Stalin (aplauze furtunoase, membrii Marii Adunări Naţionale în picioare ovaţionează îndelung), — poporul nostru merge cu fermitate pe calea întăririi Republicii Populare Române, pe calea făuririi unui viitor fericit şi luminos. După exemplul Uniunii Sovietice, cu ajutorul ei, folosind larg bogata experienţă sovietică, poporul nostru muncitor sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, construeşte socialismul. Desvoltând prin muncă neobosită economia ţării noastre, pe această cale noi ne facem datoria faţă de marea cauză a păcii şi faţă de sutele de milioane de oameni din lumea întreagă, care luptă pentru apărarea ei. Pentru a organiza munca pe temelii solide, în vederea construirii socialismului in ţara noastră, a fost elaborat şi adus spre votare in faţa D-voastră Codul Muncii. Discuţiunile la care au luat cuvântul reprezentanţii autorizaţi ai oamenilor muncii manuale şi intelectuale din ţara noastră, au arătat importanţa acestei legi, care reglementează pe baze cu adevărat democratice atât drepturile, cât şi obligaţiunile celor ce muncesc în Statul nostru de democraţie populară, în care munca a devenit un drept al cetăţeanului şi datoria lui de cinste. Mai departe de general maior Const. Doncea a spus: Inapoindu-ne la locurile noastre de muncă, noi, reprezentanţi aleşi ai poporului, avem datoria să veghem ca legile pe care Marea Adunare Naţională le-a votat să fie aplicate in spiritul cât şi în litera lor. Mulţumindu-vă pentru activitatea pe care aţi depuso, în numele Biroului Marii Adunări Naţionale vă adresez cele mai bune urări în munca pe care fiecare o veţi duce, pentru binele patriei noastre, Republica Populară Română. Cu aceasta, declar închisă cea de-a 7-a sesiune ordinară a Marii Adunări Naţionale, a încheiat tov. general maior Const. Doncea. * Şedinţa s-a ridicat la ora 14:15. (Agerpres) O NOUA ÎNŢELEGERE INTRE AŢÂŢĂTORII LA RĂZBOI Comunitorii Statelor Unite şi ai Angliei sunt vădit grăbiţi. Sunt cuprinşi de frigurile consfătuirilor şi ale conferinţelor. întrevedere între doi miniştri... conferinţă a trei miniştri... şedinţă la care iau parte patru miniştri... consiliu la Londra... conferinţă la Sidney. Această grabă îşi are cauzele ei şi încă destul de importante. Planurile agresive ale imperialiştilor întâmpină o împotrivire din ce în ce mai mare din partea popoarelor tuturor ţărilor. Oamenii muncii încep să-şi dea seama cine sunt prietenii lor, şi cine sunt duşmanii lor. Simţind că timpul lucrează împotriva lor, agresorii anglo-americani caută să accelereze realizarea planurilor lor criminale: prin violenţă şi război, ei vor să dea înapoi mersul desvoltării istorice. Printre numeroasele conferinţe ale guvernanţilor ţărilor capitaliste, locul central îl ocupă sesiunea Consiliului Uniunii agresive a Atlanticului de Nord. Trebue să spunem că acest „Consiliu“ are un caracter oarecum original Funcţiunile membrilor lui sunt cu totul diferite. Secretarul Departamentului de Stat al Statelor Unite , ordonă sau ceartă, iar ceilalţi participanţi îl încuviinţează sau se justifică. La fel s-a întâmplat şi de data aceasta. Monopoliştii americani au formulat faţă de sateliţii lor o serie de pretenţii care merg departe, care au primit ulterior o „formă juridică“, sub .forma hotărîrilor Consiliului Atlanticului, in comunicatul publicat după terminarea sesiunii, se spune că s’a adoptat hotărîrea creării unui organ permanent al Uniunii Atlantice, in frunte cu un președinte care, după cum declară presa, va fi furnizat de Statele Unite. Trebue să se ştie că consiliul Uniunii Atlantice, compus din miniştri de externe, se întruneşte de la caz la caz. Dar controlul permanent de I. GHEREEV I asupra economiei şi politicii sateliţilor lor este realizat de Statele Unite mai ales prin intermediul administraţiei însărcinate cu realizarea planului Marshall. Totuşi, acest faimos plan a fost demascat şi a eşuat. El mai rămâne in vigoare până în anul 1952 şi cârmuitorii americani caută să născocească de urgenţă un plan înlocuitor, cu ajutorul căruia ar putea să continue şi să intensifice aservirea Europei Apusene. Organul permanem al Uniunii Atlantice agresive, împreună cu aparatul care-i va fi atribuit, va fi un instrumentos făţişă subordonare a ţărilor cn Eerova Occidentală faţă de mon-o-issi-i americani, o unealtă petru pregătirea unui nou «■ăzbol. Dacă în perioada de apariţie a planului Marshall, propagandiştii (Continuare in pag. 3-a)