Universul, iunie 1950 (Anul 67, nr. 123-148)

1950-06-01 / nr. 123

Amil al 674ea4 PAGINI 4 LEI /axa poştaM pHHttă In numerar conform aprobări! A­dțiel poştelor ți Fondator: LUIGI CAZZAVIU.AN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL” înscris sub Nr. 160 Trib. lifo« CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NO. 23 - 25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI* 3.30.10. CODUL MUNCII 8 ore de muncă pe zi; repaos­­duminical; salariu egal la muncă egală, fără deosebire de vârstă, sex sau naţionalitate ; concediu de odihnă, asigurări sociale, protecţia mu­ncii — toate acestea par astăzi fireşti salariatului din ţara noastră. Şi totuşi, cât de departe suntem faţă de situaţia de numai acum câţiva ani! Cât de departe suntem faţă de ţările în care exploatarea omului de către om continuă să domnea­scă ! Acolo, în ţara „modului de viaţă american“ şi în ţările a­­servite acestui faimos „mod de viaţă“, asigurările sociale sau protecţia muncii sunt doar re­vendicări pentru care oamenii muncii luptă din greu ; despre concediu de odihnă nu poate fi vorba acolo decât atunci când salariatul este aruncat pe dru­muri, în ghiarele şomajului — şi, spre disperarea lor, tot mai mulţi salariaţi primesc acolo a­­semenea „concedii de odihnă". Iar cât priveşte principiul sa­lariului egal la muncă egală, acesta continuă încă să fie, ca şi acum 100 de ani, un deziderat pentru milioanele de femei, ti­neri şi copii care primesc — a­­tunci când găsesc de lucru—sa­larii mai mici decât bărbaţii , principiul salariului egal la­ muncă egală este un deziderat pentru milioanele de oameni plătiţi cu jumătate salariu pen­tru simplul motiv că au pielea de culoare mai închisă sau pen­­tru că nu sunt de aceeaşi naţio­nalitate cu exploatatorii. La noi, de la Codul Civil din 1864, care prevedea că „patro­nul se crede pe cuvântu’ şi de la „regulamentul” din 1894 care „limita” timpul de lucru pentru tinerii între 12-14 ani la 14 ore pe zi, muncitorimea a trebuit să ducă lupte grele şi adesea să-şi verse sângele, pentru a cu­ceri câteva drepturi elementare . Şi acestea călcate zi de zi de a­­ceia care aveau în mână pâinea şi cuţitul. Cine nu-şî aminteşte de re­presiunea sângeroasă a grevelor muncitoreşti, deşi dreptul la grevă era „recunoscut’’ prin lege ? Cine nu-şi aminteşte de faimoasele camere de muncă, care „reglementau” conflictele de muncă numai şi numai în favoarea patronilor ? Abia după 23 August, după eliberarea ţării noastre de către eroica Armată Sovietică, munci­torimea a început să se bucure de drepturi şi de libertăţi din ce în ce mai largi. Abia după 23 August ziua de lucru de 8 ore, repaosul duminical, principiul salariului egal la muncă egală, concediul de odihnă, asigurările sociale, protecţia muncii — toate acestea au început să devină re­­alităţi pentru toţi salariaţii. Adâncile transformări poli­tice şi economice care au deschis poporului nostru muncitor calea spre o viaţă nouă şi luminoasă, spre socialism, au dat un nou conţinut şi relaţiilor de muncă. Acest conţinut nou se cerea cu­prins în legi noi Este tocmai ceea ce se face prin Codul Mun­cii, votat de Marea Adunare Na­ţională. Codul Muncii — aşa cum a subliniat d. Gh. Apostol în ex­punerea sa — n­u este o conti­nuare a vechii legislaţii, ci constitue ceva nou, calitativ de­­osebit, o legislaţie de tip socia­list. Codul Muncii lichidează legis­­laţia veche, consacră cuceririle politice şi economice ale clasei muncitoare şi asigură reglemen­tarea muncii socialiste în ţara noastră. El asigură folosirea drepturilor statornicite de Con­stituţia Republicii noastre, con­­tribue la, organizarea socialistă a muncii, la creşterea producti­vităţii muncii, la întărirea disci­plinei socialiste în muncă, indis­pensabilă pentru desvoltarea planificată a economiei, la folo­sirea raţională şi planificată a forţei de muncă, asigurând tot­­odată creşterea bunei stări ma­teriale şi culturale a oamenilor muncii. Astăzi, în sectorul socialist al economiei noastre, salariatul nu mai are în faţa sa un exploatator, el nu mai este la discreţia unui capitalist, între­prinderea socialistă în care lu­crează este un bun comun al întregului popor muncitor. Inte­resele salariatului se împletesc deci strâns cu acelea ale între­prinderii, aşa cum se împletesc cu cele ale colectivităţii. Oglindind această situaţie nouă, Codul Muncii statorniceşte drepturile şi obligaţiile salariaţi­lor, ţinând seama de realităţile politice şi economice din ţara noastră. Consacrând toate drepturile cucerite de salariaţi, Codul Mun­cii prevede drepturi pe care sala­riaţii din ţările capitaliste nu şi-ar putea îngădui nici măcar să le viseze. Respectul pentru munca şi calificarea profesională a salariatului; posibilitatea de a urma chiar în întreprindere cursuri de calificare, recalificare şi perfecţionare profesională; măsuri speciale pentu ocrotirea femeilor şi a tineretului — iată câteva dispoziţiuni ale Codului Muncii, care nu se găsesc şi nu se pot găsi în nicio legislaţie capitalistă. Legea noastră apără pe tineri împotriva acelor condiţiuni de muncă, care le-ar putea ame­ninţa sănătatea sau, ar putea îm­piedica desvoltarea lor în bune condiţiuni. Legea prevede că fe­meile nu pot fi repartizate la munci grele, dăunătoare sănă­tăţii­­ şi acordă mamelor con­cedii de naştere şi dreptul de a întrerupe lucrul pentru alăptarea copiilor. Femeile gravide vor fi mutate la munci mai uşoare de­cât cele pe care le fac în mod obişnuit, fără ca prin aceasta să li se reducă salariul. I­ i timpul gravidităţii şi al alăptării, ele nu vor fi puse la munci de noapte. Grija pentru femeile şi ma­mele muncitoare, grija faţă de tineret, grija faţă de familie, — iată una din caracteristicile noului nostru Cod al Muncii. Stabilind drepturile salariaţi­lor, Codul Muncii stabileşte şi obligaţiile lor fireşti, obligaţia de a respecta disciplina socialistă în muncă, răspunderea perso­nală faţă de muncă şi faţă de bunurile încredinţate, etc. Inspirându-se din legislaţia muncitorească cea mai avansată din lume, legislaţia sovietică, Codul Muncii va fi, în mâinile oamenilor munci: din ţara noas­tră, o armă preţioasă în lupta p­entru Plan, în lupta pentru în­tărirea Patriei, în lupta pentru pace. Adrian Teodorescu NOUL REGIM DE COLECTARE A PRODUSELOR AUR COLE SPUNĂ ŢĂRĂNIMEA MUNCITOARE Ziarele din ultimele zile au adus mereu ştiri care vorbesc despre interesul deosebit pe care-l mani­festă ţărănimea noastră muncitoare faţă de recenta Hotărîre a Comi­tetului Central al P.M.R. şi a Con­siliului de Miniştri privitoare la strângerea recoltei, precum şi de Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la colectarea produselor agricole vegetale. Potrivit acestor Hotăriri, modul de stabilire a cotelor ce trebue să se vândute Statului de către pro­ducători este cu totul deosebit, faţă de cel din anul trecut şi re­prezintă un ajutor puternic dat ţărănimii sărace şi mijlocaşe. Cotele se stabilesc după numărul total de hectare de pământ arabil, folosit de fiecare gospodărie. Acela care are mai multe hectare de pă­mânt, dă şi o cotă mai mare la co­lectare. Spre deosebire de anul tre­cut, care­i cotele se măreau pe mă­sură ce randamentul era mai mare la hectar, sistemul de anul acesta de aşezare a cotelor este cu mult mai avantajos pentru ţărănimea muncitoare, pentru producătorii cari fac eforturi ca să obţină o produc­ţie mai mare la hectar. Cotele sunt fixe la hectar; ele variază însă după numărul de hec­tare ce-i are fiecare gospodărie şi în legătură cu condiţiile econo­­mico-naturale ale regiunii. Astfel, cotele nu se măresc dacă produc­ţia la hectar se ridică şi este in interesul pro­ducătorilor ca produc­ţia la hectar să fie cât mai mare, "căci se măreşte şi prisosul care rămâne producătorului şi care be­neficiază de legea în vigoare a li­berei circulaţii a produselor agri­cole. Faptul că la aşezarea cotelor nu se ţine­­seamă numai de numărul de hectare folosite de fiecare gos­podărie, ci şi de felul pământului, dacă acesta este roditor sau să­răcăcios, este încă un sprijin dat ţăranului muncitor, a cărui bucată de pământ este­­de cele mai multe ori puţin roditoare. După fertilitatea pământului, plă­­şile au fost clasificate în cinci categorii. Pentru ca criteriile după care o plasă face parte dintr-o ca­tegorie sau alta să fie cât mai ri­guros ştiinţifice, specialiştii au fă­cut din timp cercetări amănunţite. Deci cotele ce trebue să le pre­dea fiecare producător la colectare sunt fixe după numărul de hectare pe care-l are fiecare gospodărie şi regiunea din care face parte. Pentru a lămuri cât mai bine metoda de stabilire a cotelor, să facem câteva exemplificări. Un ţăran care are 2,5 ha. pă­mânt situat într’o plasă din cate­goria Il-a, va avea de predat la colectare o cotă de 300 kg. pro­duse agricole. Desigur că, printr'o m­uncă chibzuită şi intensă, pro­­­ducătorul are posibilitatea să pro­ducă uneori chiar şi de zece ori mai mult. Ceea ce îi rămâne după predarea cotei, va putea întrebuinţa după dorinţa sa, după ce bine­înţeles a vândut Statului cota, pri­mind recipisa. Un ţăran având 6 ha. de pă­mânt, într’o plasă de categoria IV, va avea de predat la colectare 600 kg­ de produse agricole. Surplusul îl va putea vinde la liber. Cantitatea de pnliuse pe care o are de vândut Statului o gospodă­rie, se poate afla înmulţind numărul hectarelor de pământ pe care le fo­loseşte acea gospodărie, cu cota stabilită la hectar, pentru catego­ria din care face parte plasa. Cantitatea de 600 kg. de produse agricole pe care o avea de pr­etat Statului ţăranul de care ne ocupam mai sus, va putea fi alcătuită din produse diferite, potrivit suprafe­ţelor ce a trebuit să le semene cu grâu, orz, secară, mazăre, fasole, etc. dând din fiecare din aceste produse un anumit procent, a după planul de cultură pe care i l-a dat Comitetul Provizoriu, în grija de a veni în ajutorul ţă­ranilor săraci şi a celor cu greu­tăţi familiare, Guvernul a acordat importante reduceri şi scutiri de dări obligatorii de produse agricole. Predarea la timp şi in­duse con­diţiuni a cotelor de produse agri­cole vegetale, este o dotare patrio­tică, deoarece în felul acesta se a­­sigură aprovizionarea populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate cu produse agricole şi se înlesneşte bunul mers al industriei noastre so­cialiste care va putea da astfel ţă­rănimii muncitoarei tot mai multe produse fabricate. Noul sistem pe baza căruia au fost stabilite cotele ce trebuesc vân­dute Statului, îmbină într-un chip armonios interesele individuale ale producătorilor cu interesele gene­rale ale economiei naţionale, fie­care gospodar având tot interesul să mărească producţia la ha, în aşa fel, încât să-i rămână o canti­tate mai mare de produse, pe care să o poată valorifica liber. TOT MAI MULŢI PREOŢI ŞI CREDINCIOŞI CATOLICI SEMNEAZĂ APELUL DE LA STOCKHOLM Tot mai mulţi preoţi şi credin­cioşi catolici semnează apelul de la Stockholm, cerând interzicerea necondiţionată a armei atomice şi declararea drept criminal de rănitol a guvernului care va folosi pri­mul această armă de exterminare. Odată cu semnarea Apelului ei îşi iau angajamentul de a fi factori activi în frontul păcii şi de a lupta cu hotărâre împotriva uneltirilor de război. Printre preoţii catolici din jud. Braşov care au mai semnat Apelul Comitetului Permanent al Congre­sului Mondial al Partizanilor Păcii sunt şi : Nicodemusz Carol, locţii­tor de­­ episcop din Braşov, Sipoş Andrei, prim-protopop, preot în co­muna Satulung, Gilb­or Fülö, preot în comuna Baciu, Antal Martin, preot în comuna Hurcheş, Kis Boia, preot comuna Cernat, Biro­d, preot în comuna Satulung, Mezei Stefan, preot în corn. Târlungeni, N. Raduch, preot in corn. Zizin, Mátyás Bela preot în corn. Purcă­­reni, Krajesovitz Tiberiu, preot în corn. Apata, Lányi Paul, preot în com. Satu-Nou. Deasemeni în Judeţul Braşov au mai semnat Apelul de la Stockholm următorii preoţi evanghelici: Fritz Schön, decan al districtului biseri­cesc Braşov, dr. Conradt vicedecan, preot în Braşov, dr. Heinz Reiner, curatorul comunităţii evanghelice Braşov, Rudolf Andrei, Guido Fri­tz, Johann Battes, Helga Binder, dr. Fleschtenmacher K. Fetturied Fronius dr. Wilhelm Herfurth, So­­phius Hornung, Georg Kelld Nein­­zich Müller, dr. Annemario Sch­nell, Hanz Teindel, membri *1 presbiteriului comunităţii evanghe­­li-­ din Braşov, precum şi: Hans Nonnerth, preot în comuna Vulcan, chael Paulini, preot în comuna Sâmpetru, Gustav Barthmes, preot în comuna Cristian, Georg Schuler, preot în comuna Hălchiu, Otto Reich, preot în comuna Prejmfer, Hans Wonner, preot în comuna A­.Beruş, Fritz Nösner, preot în comuna Bod, Richard Bell, preot în comuna Zărneşti şi Iuliu­s Wo­nner, preot în comuna Şercaia. In pagina a II-a: Textul Legii Codului Muncii înfăptuiri din Republica Populară Română PLANTAREA UNEI PERDELE DE PROTECŢIE A CULTURILOR Secţia Silvică de pe lângă Co­mitetul Provizoriu Judeţean Roma­­na şi a început plantarea unei per­dele de protecţie a culturilor în di­recţia Fărcăşele — Stoeneşti, pe o suprafaţă de 2 km. lungime şi 10 m, lăţime. Pueţii de stejar, de diferite va­rietăţi, se plantează în cuiburi, după metoda sovetică „Lâsenko“. Distanţa între rânduri este de 3 metri, iar în fiecare cuib de 1 m. p. se plantează 5 pueţi. Terenul dintre­ rândurile de pu­eţi de stejar a fost însămânţat cu ovăz, ca plantă de protecţie a po­­eţilor, iar între cuiburi s’a semă­nat porumb. O NOUA FIlARMO­NICĂ LA CLUJ Din iniţiativa Ministerului Ar­telor a luat fiinţă la Cluj o nouă orchestră filarmonică. Orchestra este compusă din pro­fesorii şi studenţii Institutelor de Zilele acestea au fost termi­nate lucrările de electrificare a Gospodăriei Agricole de Stat din Borzeşti. Artă român şi maghiar, sub con­ducerea prof. A. Ciolan. Prima manifestare în public a orchestrei va fi cu prilejul come­morării a 200 de ani de la moartea compozitorului I. S. Bach. Această realizare a­ putut fi dusă la bun sfârşit datorită muncii pline de elan, depusă de muncito­rii şi tehnicienii Gospodăriei. ELECTRIFICAREA GOSPODĂRIEI AGRICOLE DE STAT DIM BOR­ZEŞTI-BACĂU CONGRESUL U.F.D.R., PUTERNICĂ MANIFESTARE PENTRU PACE A FEMEILOR DIN ŢARA NOASTRĂ, ÎNTÂMPINAT CU NOI REALIZĂRI Cu cât congresul femeilor mun­citoare din ţara noastră se apro­pie, realizările ufedelistelor devin tot mai numeroase. 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului­­este întâmpinată de a­­semenea prin noi acţiuni, care dovedesc odată în plus hotărîrea dârză a femeilor din ţara noastră de a lupta pentru asigurarea unei vieţi mai fericite copiilor lor. In urma muncii de lămurire dusă de îndrumătoarele U.F.D.R. din judeţul Vlaşca, s’a reuşit să se a­­ducă un număr de 2.864 membre noi în organizaţie. S-au format­ 139­ comitete, de u­­liţă în judeţ, care vor avea rolul de a strânge în jurul lor femeile şi de a le lămuri. 3.814 femei au făcut 9.718 ore muncă voluntară în jurul grădini­ţelor sezoniere, grădinilor de zar­zavat, construcţii de clădiri şi de şcoală. Pentru ridicarea nivelului politic şi cultural s’au­ format 2300 grupe de citit, care au cuprins un număr de 10.825 femei. In aceste grupe s’a cetit despre importanţa­ Con­gresului U.F.D.R., puternică ma­nifestare a frontului păcii. In oraşul Giu­rgiu, membrele or­ganizaţiei U.F.D.R. au pornit cu dragoste în munca, de întâmpinare a Congresului. S’au curăţat şi ni­velat 10 străzi, unde au lucrat 255 femei. S’au amenajat două salarii pentru copii. De asemeni s’a ame­najat un teren pentru sport şi un parc pentru copii. La sediul Judeţenei U.F.D.R. a fost deschis un club, amenajat cu o sală de lectură, masă de ping­pong, jocuri de şah şi table. In cinstea Congresului femeilor ijiuncitoare 7.420 femei din jude­ţul Bihor au lucrat 29.980 ore vo­luntare, la repararea unei şosele de 7 km., la aranjarea parcului şi la plantarea de pureii. In întâmpinarea Zilei Interna­ţionale a Copilului, s-au format în Oradea 36 grupe de meditaţii cu copiii care sunt mai slabi la învă­ţătură. Tot aci au fost trei întâl­niri cu scriitori şi evidenţiaţi în producţie, la care au participat 900 copii. La Lugoj, membrele U.F.D.R., pentru Ziua Internaţională a Co­pilului ,fac un teatru de păpuşi, cu care vor merge şi în comunele cu Gospodării Agricole Colective. PROTESTUL COMITETULUI CENTRAL U.F.D.R. împotriva procesului înscenat D-NEI EUGENIE COTTON DOMNULUI RIDAULT, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI PARIS Femeile din Republica Populară Română au primit cu adâncă revol­tă vestea dării în judecată a preşe­dintei FDIF, Eugenie Cotton, pentru activitatea ei dusă in ca­drul luptei pentru pace. Darea în judecată a Eugeniei Cotton, fruntaşa mişcării feminine mondiale, mare savantă franceză, este un nou atac îndreptat împo­triva oamenilor dornici de pace din Franţa şi din lumea întreagă. Acest act provocator care trezeş­e­şte indignarea oricărui om cinstit, precum şi teroarea şi persecuţiile la care sunt supuşi partizanii păcii de către imperialiştii aţâţători la război, nu vor opri lupta hotărîtă a popoarelor pentru pace, pentru ză­dărnicirea planurilor lor criminale de declanşare a unui nou război mondial.­­ Exprimând adânca indignare faţă de actul revoltător săvârşit de gu­vernul francez împotriva Eugeniei Cotton, cerem cu toată tăria ne­întârziata sa anulare. Comitetul Central U.F.D.R. Preşedintă CONSTANŢA CRĂCIUN SA APĂRĂM COPIII Apelul Comitetului internaţional pentru pregătirea zilei de 1 Iunie — Ziua Internaţională a Copilului în numele a sute de milioane de bărbaţi şi femei, purtători de cuvânt ai mamelor, ai tinerilor, ai oamenilor muncii, chemăm pe toţi acei care privesc cu îngrijo­rare situaţia şi viitorul copiilor să se alăture de noi pentru a a­­păra şi salva copiii. Groaza de bomba atomică a­­pusă asupra vieţii a milioane de fiinţe, cei care ameninţă cu ea, nu se mulţumesc cu faptul că astăzi există milioane de orfani de război, ei grăbesc pregătirea unei noi catastrofe mondiale şi, ca un preludiu la masacrul gene­ral, el seamănă groaza prin răz­boaie coloniale în mai multe ţări din Asia Acolo unde creditele militare au precădere asupra bugetelor destinate ocrotirii noilor gene­raţii, copilul este păgubit de aju­torul pe care societatea este da­toare să i-l dea. Mizeria în fami­lie şi şomajul cresc, copiii, suferă de lipsuri şi de nesiguranţă, care vor lăsa urme adânci în viaţa lor de mai târziu. Propaganda de război se infiltrează pretutindeni, desvoltâmd spiritul de gangste­rism şi ură de rasă. Milioane de copii, jertfa bolilor, a foametei, a unei mizerii înspăimântătoare, sunt exterminaţi în ţările colo­niale şi dependente din Asia şi din Africa. Milioane de copii muncitori, chinuiţi de munci is­tovitoare, mor extenuaţi de la vârsta de 6 ani, dobor­âţi de o cruntă exploatare. Copiii au asupra societăţii drepturi sacre, căci ei vor face lumea de mâine. Şi această lume va fi făurită potrivit cu ceea ce societatea le va permite să do­bândească. Prin Charta Naţiunilor Unite, 50 de naţiuni semnatare s’au an­gajat să ocrotească copilul, să-i asigure dreptul la educaţie, drep­tul la deplina sa desvoltare, s’au angajat să ferească generaţiile viitoare de flagelul războiului. Popoarele, toţi bărbaţii şi toate femeile de bună credinţă, au da­toria să ia cu îndrăsneală in mâinile lor apărarea acestor înalte principii, oriunde aceste principii sunt călcate în picioare. Copiii nu-şi pot apăra singuri drepturile; mamele, părinţii, tine­retul, toate colectivităţile, toate organizaţiile internaţionale, na­­ţionale, locale şi corporative din lumea întreagă au datoria să se unească pentru a impune pacea şi pentru a asigura copiilor o viaţă fericită. Femei, tineri, oameni ai mun­cii, veniţi alături de noi, pentru a participa la Ziua Internaţională a Copilului I Iunie şi pentru a pregăti Conferinţa Internaţiona­lă a Copilului, pentru dreptul la viaţă, pentru dreptul la sănătate, pentru dreptul la învățătură, la o educație democratică, pentru lefi copiii di­n lume. P Wi Kr. 1X1 lo 1­1 Iunie 1950 APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚIE MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ A VOTAT IN UNANIMITATE LEGEA COŞULUI MUNCI! Cum a decurs discuţia generală ? Cea de a 7-a sesiune şi-a încheiat lucrările In şedinţa de Luni după amiază a Marii Adunări Naţionale, în ca-­ drul discuţiei generale la proectul de lege al Codului Muncii, a luat cuvântul d. Stanciu Emil, care şi-a exprimat bucuria pentru faptul că proectul de Cod al Muncii în­scrie obligativitatea încheierii con­­tractelor colective. A vorbit apoi deputata Preda Ni­­culina, care a scos în evidenţă că prin Codul Muncii nu numai că se stabilesc drepturile şi îndatoriri a­le salariaţilor şi ale conducerii în­treprinderilor ci se statornicesc şi măsuri care numai într’o ţară în care clasa muncitoare are în mână puterea, pot deveni o realitate vie. D. Sârbu Ion a vorbit despre problema deosebit de importantă pentru orice om al muncii, a sta­bilităţii la locul pe care-l ocupă în producţie. * Şedinţa de Luni după amiază a Marii Adunări Naţionale a fost ridicată la orele 21,30,­terea tinerei generaţii de construc­tori ai socialismului. Art. 33 din proectul de lege pre­vede : „La muncă egală se va plă­ti un salariu egal fără să se facă vreo deosebire de vârstă, sex sau naţionalitate“. Pentru cucerirea acestui drept, călăuzit de neînfricatul Partid Comunist Român, au luptat şi şi-au dat viaţă nenumăraţi U. T. C.­­işti. D. Soltuţiu Ioan s-a ocupat de normele de muncă pe care le tra­tează articolele 27, 28 şi 29 ale proectului de lege. Pentru primă dată în istoria sa, clasa muncitoare din ţara noastră îşi elaborează ea singură şi în in­teresul său, propriul ei Cod al Muncii. In calitate de muncitor ceferist — spune d-să — şi îr­ numele ace­lora pe care îi reprezint aici, vo­tez cu drag proectul prezentat. D. Szabó Etel, exprimându-şi bu­curia şi satisfacţia pentru proectul Codului­ Muncii, a amintit situaţia mizeră şi lupta clasei muncitoare sub regimul burghezo-moşieresc. Noul Cod al Muncii va întări şi consolida şi mai mult dreptu­rile cucerite de poporul nostru sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, iar prin articolele care privesc introducerea­ ordinei şi dis­ciplinei în întreprinderile noastre va grăbi mersul nostru înainte spre viaţă fericită şi îmbelşugată, spre socialism. Rozalia Moldovan a vorbit des­pre regulamentele de ordine inte­rioară, care trebue să existe în fie­care întreprindere sau instituţie. D. Calcan Gheorghe a vorbit despre problemele privind pregăti­rea profesională a salariaţilor. D. Ion Tăbârcă a arătat că noul Cod al Muncii consfinţeşte drep­turile existente ale celor " ce mun­cesc şi prevede altele noui. El a­­sigură colaborarea tovărăşească dintre salariaţi şi conducerile în­treprinderilor socialiste în Secto­rul de Stat, iar în sectorul parti­cular contribue la îngrădirea ex­ploatării. ŞEDINŢA DE MARŢI DIMINEAŢA Şedinţa de Marţi dimineaţa a Marii Adunări Naţionale s-a des­­chis la ora 10,sub preşedinţia d-lui general maior Constantin Doncea, preşedintele Biroului Marii Adu­nări Naţionale. Pe banca Prezidiului se aflau : acad. prof. C. I. Parhon prof. P. Constantinescu-Iaşi Ion Niculi,Ma­rin Florea Ionescu şi alţi membri ai Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale. Pe banca ministerială erau pre­zenţi dr. Petru Groza, tovarăşi Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker Vasile Luca, I. Chişinovschi, Chivu Stoica şi alţi membri ai Guvernu­­­lui. In­trându-se în ordinea de zi s-a continuat discuţia generală asupra proectului de lege al Codului Muncii. Primul a vorbit de Toth Gheza, care s-a ocupat fie capitolul Asi­gurărilor Sociale din proectul de lege al Codului Muncii. El a a­­rătat că una din cuceririle preţioa­­se ale clasei muncitoare din ţara noastră este Legea Asigurărilor Sociale. A vorbit apoi d. Bereu Feldman care a arătat că proectul de lege al Codului Muncii constitue o nouă şi mare cucerire a oamenilor mun­­cii de­ toate-n­aţion­alităţile din ţara noastră. Vremurile întunecate, în care brătienii, maniştii, legionarii şi an­­tonescienii guvernau ţara, folosind discriminarea şi practicarea urei rasiale , ca mijloc de guvernă­mânt, sunt în plină actualitate in ţările capitaliste. In aceste ţări ura de rassă, antisemitismul, naţionalismul şo­vin, persecutarea negrilor, sunt într’o creştere ce ameninţă secu­­­­ritatea unor masse din ce în ce mai mari de oameni, ce-şi văd în pericol viaţa şi cele mai elemen­tare drepturi. In Israelul capitalist, ţară către, care naţionaliştii evrei, sioniştii, încearcă să ademenească prin a­­măgire pe oamenii muncii evrei, asuprirea rasială se exercită faţă de muncitorii arabi. Aceştia nu sunt primiţi în sindicatele rezer­vate evreilor, au salarii mai mici decât muncitorii evrei şi sunt su­puşi de guvernul mapaiştilor şi clericalilor reacţionari, unui regim de persecuţie politică asemănătoa­re celei pe care regimul burghezo­­moşieresc din ţara noastră îl apli­ca evreilor şi celorlalte naţionali­tăţi. Regimul sionist din Israel prac­tică discriminarea rasială, spre a-şi putea continua nestânjenit po­litica de apărare a intereselor bur­gheziei israeliene şi de înrobire faţă de imperialismul anglo-ame­­rican. Codul Muncii deschide noi po­sibilităţi, de încadrare în muncă, folositoare Republicii, pentru toţi cei ce vor să trăiască cinstit din rodul muncii lor, şi va constitui încă o pârghie puternică de ridi­care a nivelului de trai al oame­nilor muncii din ţara noastră, fără deosebire de naţionalitate, o armă însemnată de luptă pentru pace, pentru democraţie, pentru socia­lism. D. Cozma Ion a arătat că pentru tineretul muncitor din Republica Populară Română, Codul Muncii consfinţeşte o seamă de drepturi specifice care oglindesc dragostea şi grija părintească cu care Par­tidul şi Guvernul veghează la creş­ PROECTUL A FOST VOTAT IN UNANIMITATE După încheierea discuţiei gene­rale la proectul de lege al Codu­lui Muncii, şedinţa a fost suspen­­dată pentru 10 minute. La redeschidere, şedinţa a fost prezidată de d. Mihail Mujic, vice-preşedinte al Biroului Marii Adunări Naţionale. S-a trecut la discuţia pe articole a proectului de lege al Codului Muncii, Marea Adunare Naţională votând proectul pe articole cu mo­dificările făcute în Comisiiunî. Aman­damentul propus de p­rof. N. Gh. Lupu­ susţinut de dr. Petru Groza şi d-na Ana Pauker pentru modificarea art. 00 in sensul ca femeile gravide, care lucrează munci grele să fie repartizate la alte munci mai ușoare, indiferent de luna de graviditate, a fost a­­probat în unanimitate. Pus la vot în întregime, proec­tul de lege al Codului Muncii a fost votat în unanimitate cu 343 bile albe. Rezultatul votului a fost primit de membrii Marii Adunări Națio­­nale cu puternice aplauze. - ■ vu« »-a*-- (ruivt tn v aplauze. RATIFICAREA UNOR DECRETE După o suspendare de 10 mi­nute, şedinţa s’a redeschis sub pre­şedinta d-lui general maior­­Cons­tantin Doncea, preşedintele Biroul­i Marii Adunări Naţionale. S’a trecut la discuţia generală a proectului de lege pentru rati­ficarea unor decrete ale Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale in in­­te­rvalul dintre sesiuni. D. Gh. Stere, raportor al proec­­tului de lege a prezentat raportul Comisiunii Juridice, care a apro­bat proectul şi l-a supus Mari Adunări Naţionale. Pus la vot, proectul a fost votat cu 340 pentru şi 1 contra. Cuvântarea d-lui general-maior Const. Doncea La încheierea lucrărilor Marii Adunări Naţionale a luat cuvântul d. general maior Constantin Don­cea . Tovarăşe şi tovarăşi deputaţi, încheiem astăzi a 7-a sesiune a Marii Adunări Naţionale care a examinat şi votat legea pentru Co­dul Muncii şi pentru ratificarea decretelor emise de Prezidiul Ma­rii Adunări Naţionale în intervalul dintre cele două sesiuni (23 Decem­brie 1949 — 27 Mai 1950), in condiţiunile ascuţirii luptei între cele două lagăre în care este astăzi împărţită lumea. In ţara noastră, factor activ al lagărului păcii, democraţiei şi socialismului in fruntea căruia se află invincibi­la Uniune Sovietică, condusă de genialul învăţător al oamenilor muncii din lumea întreagă, Iosif Vissarionovici Stalin (aplauze fur­tunoase, membrii Marii Adunări Naţionale în picioare ovaţionează îndelung), — poporul nostru merge cu fermitate pe calea întăririi Re­publicii Populare Române, pe calea făuririi unui viitor fericit şi lumi­nos. După exemplul Uniunii Sovietice, cu ajutorul ei, folosind larg bogata experienţă sovietică, poporul nos­tru muncitor sub conducerea Parti­dului Muncitoresc Român, constru­­eşte socialismul. Desvoltând prin muncă neobosită economia ţării noastre, pe această cale noi ne fa­cem datoria faţă de marea cauză a păcii şi faţă de sutele de milioane de oameni din lumea întreagă, care luptă pentru apărarea ei. Pentru a organiza munca pe te­melii solide, în vederea construirii socialismului in ţara noastră, a fost elaborat şi adus spre votare in faţa D-voastră Codul Muncii. Discuţiunile la care au luat cu­vântul reprezentanţii autorizaţi ai oamenilor muncii manuale şi inte­lectuale din ţara noastră, au arătat importanţa acestei legi, care re­glementează pe baze cu adevărat democratice atât drepturile, cât şi obligaţiunile celor ce muncesc în Statul nostru de democraţie popu­lară, în care munca a devenit un drept al cetăţeanului şi datoria lui de cinste. Mai departe de general maior Const. Doncea a spus: Inapoindu-ne la locurile noastre de muncă, noi, reprezentanţi aleşi ai poporului, avem datoria să ve­ghem ca legile pe care Marea Adu­nare Naţională le-a votat să fie a­­plicate in spiritul cât şi în litera lor.­­ Mulţumindu-vă pentru activita­tea pe care aţi depu­so, în numele Biroului Marii Adunări Naţionale vă adresez cele mai bune urări în munca pe care fiecare o veţi duce, pentru binele patriei noastre, Re­publica Populară Română. Cu aceasta, declar închisă cea de-a 7-a sesiune ordinară a Marii Adunări Naţionale,­­ a încheiat tov. general maior Const. Doncea. * Şedinţa s-a ridicat la ora 14:15. (Agerpres)­ O NOUA ÎNŢELEGERE INTRE AŢÂŢĂTORII LA RĂZBOI Comunitorii Statelor­ Unite şi ai Angliei sunt vădit grăbiţi. Sunt cuprinşi de frigurile consfătuirilor şi ale conferinţelor. întrevedere între doi miniştri... conferinţă a trei miniştri... şedinţă la care iau parte patru miniştri... consiliu la Londra... conferinţă la Sidney. Această grabă îşi are cauzele ei şi încă destul de importante. Pla­nurile agresive ale imperialiştilor întâmpină o împotrivire din ce în ce mai mare din partea popoarelor tuturor ţărilor. Oamenii muncii în­cep să-şi dea seama cine sunt prie­tenii lor, şi cine sunt duşmanii lor. Simţind că timpul lucrează împo­triva lor, agresorii anglo-ameri­­cani caută să accelereze realizarea planurilor lor criminale: prin vio­lenţă şi război, ei vor să dea îna­­poi mersul desvoltării istorice. Printre numeroasele conferinţe ale guvernanţilor ţărilor capitalis­te, locul central îl ocupă sesiunea Consiliului Uniunii agresive a A­tlanticului de Nord. Trebue să spunem că acest „Consiliu“ are un caracter oarecum original Funcţiunile membrilor lui sunt cu totul diferite. Secretarul Departa­mentului de Stat al Statelor­ Unite , ordonă sau ceartă, iar ceilalţi par­ticipanţi îl încuviinţează sau se justifică. La fel s-a întâmplat şi de data aceasta. Monopoliştii ame­ricani au formulat faţă de sateliţii lor o serie de pretenţii care merg departe, care au primit ulterior o „formă juridică“, sub .forma hotă­­rîrilor Consiliului Atlanticului, in comunicatul publicat după termi­narea sesiunii, se spune că s’a a­­doptat hotărîrea creării unui or­gan permanent al Uniunii Atlan­tice, in frunte cu un președinte care, după cum declară presa, va fi furnizat de Statele­ Unite. Tre­bue să se ştie că consiliul Uniu­nii Atlantice, compus din miniştri de externe, se întruneşte de la caz la caz. Dar controlul permanent de I. GHEREEV­ I asupra economiei şi politicii sate­­­­liţilor lor este realizat de Statele Unite mai ales prin intermediul administraţiei însărcinate cu rea­lizarea planului Marshall. Totuşi, acest faimos plan a fost demascat şi a eşuat. El mai rămâne­ in vi­goare până în anul 1952 şi câr­­muitorii americani caută să năs­cocească de urgenţă un plan înlo­­cuitor, cu ajutorul căruia ar pu­tea să continue şi să intensifice aservirea Europei Apusene. Orga­nul permanem al Uniunii Atlan­tice agresive, împreună cu apara­tul care-i va fi atribuit, va fi un instrument­os făţişă subordonare a ţărilor c­n Eerova Occidentală faţă de mon­-o-issi-i americani, o unealtă petru pregătirea unui nou «■ăzbol. Dacă în perioada de apariţie a planului Marshall, propagandiştii (Continuare in pag. 3-a)

Next