Universul, iulie 1950 (Anul 67, nr. 149-172)

1950-07-01 / nr. 149

• .. . 'i!’ UNIVERSE NI. ) Procesul grupului de spioni şi trăitori In slujba spionajului imperialist INTLIrOGATORIILE ACUZAŢILOR Şedinţa de Miercuri In şedinţa ' . Mercuri dimineaţa a procesului pului de spioni şi trădar­c­i care a activat în diferite organe in slujba statelor imperia­­­l ELE : Trib­­unalul ar vrea sa ştie ce servicii ai adus în calitate de pilot ? ACUZATUL : A151 fost detaşat la societatea LARES, mai­ târziu la TARS şi am fost pilot al ex-regelui Mihai. PREŞEDINTELE : Unde făceai sb­­­­ruri în această calitate ? ACUZATUL : La societatea de na­vigaţie LARES făceam sboruri în ţară şi in străinătate. Acuzatul relatează apoi împrejură­rile in care a ajuns in Turcia şi declară : „După terminarea instruc­ţiei la siguranţa turca am fost pre­dat serviciului de spionaj ţuric, ca­re mi-a propus ca odiaifră cu înapoierea mea în ţară să le transmit informa­ţiile ce mi le vor cere“. Cu ocazia recrutării lui şi a d­iscu­­ţiil­o­r c­e s’au dus la servic­iul de spionaj turc, acuzatul­­declară, ca a dat Informaţii despre aerodromurile din ţară, despre localităţile unde se află, despre dimensiuni şi date pre­cise asupra lor,, precum şi informa­ţii asupra posturilor de radio şi nu­mărul de avioane existente în ţară. PREŞEDINTELJă­s La se­rviciul de spionaj turc, ce fugari b­areni ai în­tâlnit acolo şi dacă ai avut discuiţii cu ei şi ce anume discuţii ? ACUZATUL : După ce am dat a­ceste informaţiuni serviciului de spionaj turc, la ieşirea din birou am întâlnit un individ în vârstă de a­­proape 40 de ani, blond, de statura potrivită, care mi s’ai prezenta­t sub numele de Mircea, dându-mi un bi­let care provenea de la Abeles Cons­tantin, fugit din ţară de mult. După aceea am constatat că Mircea se nu­meşte Vasilache Petre, fost comisar în siguranţa română în timpul lui Antonescu şi fugit din ţară pentru ca fusese condamnat pentru crime de război. PREŞEDINTELE ! cu ocazilia aiceas­­ta cu cine ţi-a mai făcut dumitale legătura Vasilache Petre şi cu ce scop ? ACUZATUL : M’am prezentat unui ofiţer superior turc în locuinţa lui particulară. Acest ofiţer turc mi-a dat instrucţiuni să colectez informa­ţii în ţară, să le triez şi să le trimit lui Vasilache Petre, care era legă­tura mea superioară pentru serviciul de spionaj turc, în acel moment. PREŞEDINTELE : Ulterior, ce ho­­tărîri aţi luat în privinţa sistemului de transmitere a acestor informaţii ? ACUZATUL: Discutând asupra sis­temului de transmitere a acestor in­formaţii, ne-am gândit că cel mai bun şi mai uşor mijloc ar fi să le transmitem printr’un aparat de ra­dio. In acest scop am propus pe ra­diotelegrafistul meu Dobra Constan­tin, pe care l-au acceptat. In acest sens am fost din nou împreună cu Dobra şi Vasilache la acel ofiţer care ne-a dat anumite instruc- (tre şi înmânându-ne totodată şi un cod, şi orar, şi gemul de undă p­e care să lucrăm cu acel aparat de eswp... La început a fost vorba să lu­cră­m cu aparatul de radio de la bordul avionului, dar în urmă Vasi­lache s’a oferit să ne trimită un a­­parat de radio de recepţie terestră. Iar în caz că nu vom putea lucra cu acest aparat, Vasilache petre mi-a spus să trimit aceste informaţii în scris. ISPREŞEDINTELE : Sub ce nume ? "ACUZATUL: Pentru aceste infor­maţii mi-au dat numele conspirativ de Somi. PREŞEDINTELE : După înapoierea d-taie în ţară ai pus în practica ins­trucţiunile primite la Istanbul? ACUZATUL: începând cursele in­ternaţionale, dup în­­apoierea în ţara am dus în practica acest lucru, tri­miţând­ scrisori la Praga, Geneva, Palis şi Milano PREŞEDINTELE : Ce informaţii ai transmis şi pe ce cale ? ACUZATUL: Am dat date com­plimentare asupra informaţiilor pe care le dădusem verbal, am arătat numărul neschimbat de avioane care există la noi în ţara şi numărul unor avioane pe care le­ge un anumit teren în Ungaria, cu oca­zia unei curse pe care am execu­tat-o în Elveţia. Acuzatul relatează apoi cum a ve­nit la el Sanda Cernătescu, care i-a adus o scrisoaree dela vasil'1 .'he __ IvREŞEDINTELE : Ce instrucţiuni ai Primit dela Vasilache cu ocazi­a acestei scrisori ? . ACUZATUL : Am primit instruc­«•’•lui ca să intensific activitatea miea .o că de acum înainte legătura ră­­r­une s’o fac cu Sănda Cernătescu, r­ntrucă ei știau că la acea oră eu pai ymaî ftbuiram­. ^„TprstrxjîNTELE: Prin cine urma prim­easc^ scrisorile Sanda ©er­r.H O a f-’-rr . primea scrisorile care turcesc dela un anu­ —--^tr tntE'LE : Ce date mill­politice și economice ai tn­ n 1' fr rr % tul î parte militare, desi­­r--- --.î'crnrri de trupe, despre felul *-w» putului. modul cum sunt în­­tumele, locul unde sunt ©a- - - • - date In resfăituiră cu a­’ • '31 română si sovietică, date ob­­*8—m­elia căpitanul Zaiharia ion ttatp în legătură cu starea din tairă, cu situația din '-■ respectarea sau nierespecte* «'V-* miopului de Stat si totodată tre- V-- interesez dacă exfflstS sau -- - * îw pp ioc și în ce număr, gru- 1- •* -'^vrarcive. —•-'c-T?Tr»Tp1i'rriT.E . Ti-a a­rătat Va­rM­­i,„ p,, ocazia acelei scrisori, din •'---x are nevoie de aceste grape ------*t tf­ ? a - —«rrur, • preciz9 că are nevoe A­uzi tul Ciocâlteu St. Alexandru, •• ce a relatat cum a ajuns i le­­■- - „u strupul de spiona] Wa­rs­piin intermediul lui Cioba­­nu ‘a­­arătat că a primit (cinci seri-S' % SS» S"vA“A m? uni militare, economice si pollti e":-"-.-KnîNTBLB : Asupra informa­­tiunilor militare ce anume îţî cerea î ^ ■ n s • \ tttt • Asupra informațiuni­­(0V ^il,UreLîmiAScrea următoarele :i * p. mișcări de trupe prin țara, p­­­ind atât armata romana, eat tp ce .­­ovietică, locul de cantonare, de c.. —c a diferitelor unități militare, nu este posibil, indicativuil lor , dUîea în armament a acestor uni­­. . fo,m- nouă de organizare j ar­­m ‘ei si forma nouă de organizare ^ si securității . . ' 'PRiÎRINTELE : Ce comunica­t Si r- ^strucţiuni ţi-a transmis Vasila­r­­UZATUL : îmi spunea în primul r­­­ră a primit scrisoarea mea de r­otare. îmi arăta domeniile de p-’ivitate asupra cărora trebue sa-mi repeentrez activitatea. Pe urmă îmi spunea să lucrez extrem de prudent, să-mi al­ec oameni de încredere Şi îmi 'punea că este In legătură cu , „ ..... 1 ,omân din jurul lui Rădescu, că are sprijinul antilo-amencan atat r • cât și mai ales material. Ca pn' ■ ajuta cu bani dacă voi avea novee. în cadrul acţiunilor mele. îmi sp.r-, (o-marea unor grupuri sub­­vr- ' ■ care urmăreau să aibă rolul . st. Informaţiuni şi 11­1 transmită mie, iar eu să Ie transmit r\ -o----- lui. îmi dădea chiar mn­s*rr- iuni despre, cum ar vedea el o asen-crea organizaţie, adică o unire a tuturor informaţilor Intr’un singur punct central, care trebue sa fiu eu si în acelaşi timp trimiterea die bani si aparate de radio pentru Ca să se poată face mai uşor această activi­tate de spionaj. În prima scrisoare am trimis pri­mele informaţii petrolifere obţinute de la Aurel Rente, despre producţia de petrol pe 1948, programare şi e­­xecutare, forajul la tiţei pe programare şi executare şi produc­Interogatoriile de­­ In şedinţa de Miercuri după amia­ză au continuat interogatoriile acu­zaţiilor. Este introdus acuzatul Renţe Gheorgige Mircea, care a arătat cum a primit o scrisoare de la Istanbul, scrisă cu cerneală simpatică, prin care V­si lache îi făcea propunerea ntre, împreună cu vărul său, în serviciul de spionaj străin şi să-i trimită informaţiuni. INTRROG­A­TOIUUL ACUZATULUI RENT­ GHEORGHE MIRCEA PREŞEDI­NTELE: Ce caracter a­veau intformaţiuniile care vi se ce­reau? liste, a început interogatoriul acu­zaţilor. Primul a fost interogat acuza­tul Ciobanu Vasile, ca su­ ît­eaua un PUEŞibajiN IELE : Cu ce ocazie cunoscut pe Kiazim ? ACUZATUL: Cu ocazia unei vi­zite la Constanţa. I PREŞEDINTELE : Ce ţi-a spus I Sanda Cernătescu despre Kiazim ? ACUZATUL : Mi-a spus că este curierul care face legătura între Contanţa şi Istambul. PREŞEDINTELE: Ce informaţii ai mai dat­­în scrisoarea trimisă prin Kiazim ? ACUZATUL : Informaţii despre in­­teresul pe ca­re îl puneam în căuta­rea grupurilor subversive. Insă le arătam că, nu este un lucru , tocmai uşor şi îi rugam să-mi indice o per­­­­soamă cu care să pot să stau de­­ vor­bă. PREŞEDINTELE: Ce sumă de bani ţi-a trimis Vasilache prin Kiazim şi ce instrucţii îţi trimitea cu această ocazie ? ACUZATUL : In scrisoarea pe care mi-a dat-o Sanda Cernătescu, Vasi­lache îmi indica că mi-a trimis 30oo miii de Iei. Trebuia să dau 50.000 lei concubinei lui Vasilache, 20.000 lei , d-nei Virginia Duţescu Abeles, soţia lui Abeles Constantin de la Istanbul, I 70 000 lei lui Sanda Cernătescu ţi I Vâlsan; restul trebuia sâ-1 împart eu cu Ciocâlteu în părţi egale. ! PREŞEDINTELE : In cazul când­­ d-ta ai fi plecat din ţară, cine arm să-ţi ia locul ? ACUZATUL: Unna să-mi ia locul­­ camaradul Bogarin Ion. I PREŞEDINTELE : Cum ai făcu legătura cu Bogarin? i-ai dat ceva , instrucţiuni? ACUZATUL: I-am dat instrucţiuni, i-am făcut cunoştinţă cu Sanda Cer­­nătescu, i-am explicat cum să înter­­buinţeze cerneala simpatică, i-am spus despre ce anume lucruri să se intereseze şi mi-a dat informaţii din fabrica în care lucra. PREŞEDINTELE : Ce anume in­formaţii ? AC­UZATUL : Despre Planul de Stat, despre munca ce se execută, despre starea de spirit. Acuzatul declară apoi că a cules informaţiuni în acelaş sens şi de la fostul naţionali-ţărănist Despan­ion. PREŞEDINTELE : Care este prima legătură pe care ai făcut-o d-ta pe linia căutării eventualelor grupuri subversive ? ACUZATUL : prima legătură pe care am făcut-o a fost cu d-taii Spiru Raftopol. PREŞEDINTELE : Ce discuţii ai avut cu el ? ACUZATUL: I-am explicat ce mă interesează şi în acest sens mi-a prezentat pe Dan Alexiu. PREŞEDINTELE : Din ce cauză ţi-a prezentat pe Dan Alexiu ? ACUZATUL : Mi-a spus că este omul care m’ar putea conduce unde mă interesează. PREŞEDINTELE : Ai menţinut a­ceastă legătură cu Dan Alexiu ? ACUZATUL : N’am mai menţi­nut-o, deoarece pe acesta îl cunoş­tea şi avocatul Ciocâlteu, iar eu e­­ram acela care trebuia să mă inte­resez numai de informaţii din do­meniul aviaţiei. PREŞEDINTELE : Cine urma deci să se ocupe de chestiunea acestor grupuri subversive ? ACUZATUL : Cu acest lucru tre­buia să se ocupe avocatul Ciocâlteu. PREŞEDINTELE : Dar d-ta ai dat vreun sprijin lui Ciocâlteu ? ACUZATUL : Cum eu aveam de gând să fug din ţară, am vorbit cu Virginia Duţescu Abeles, care urma să-l prezinte pe colonelul Drăguţescu , fostul aghiotant al lui Rădescu, pe Despan Ion şi pe Bogarin Ion, dar datorită arestării nu a fost po­sibil. PREŞEDINTELE : Ce te-a deter­minat să fugi din ţară, adică să te hotărăşti la o fugă din ţară ? ACUZATUL: Teama de a nu fi PREŞEDINTELE : Ce pregătiri ai­­ făcut d-ta,în această direcţiune? ACUZATUL : In acest sens am luat contact cu Spiriu Raftopol şi cu­­ Darius Teodosiu, nepotul lui Rădes­­­­cu, singurul mijloc fiind fuga tot cu I avionul. Pentru aceasta trebuia să întrebuinţez un narcotic pentru ostaş­î­şui ca­re însoţea avionul In acest scop am vizitat de trei ori Legaţia I Americană, luând contact cu ataşa­­tul militar naval Karpe pentru a-mi­­ procura acest narcotic. Dar acesta a­­ refuzat, spimându-mi că nu-1 are şi­­ mi-a dat indicaţiuni să mă adresez la Paris. PREŞEDINTELE: înainte de Karpe şi de Teodosiu, cu cine ai mai avit legături în această privinţă ? ACUZATUL : Cu Spiru Raftopo! ? cu Darius Teodosiu am discuta* îr» principiu acest lucru şi pe urmă deabia cu Karpe. Teodosiu trebuia să meargă la Legaţia Americană cea­ră el narcotie în cazul când eu voi­­ fi refuzat. Cu această oca^'e a**-» dis­cutat cu Karpe că în cazul că nu voi reuşi să fug cu avionul, va fu­n­cit un caic. I-am spus că în acest­a am nevoe de o sumă de ban» și el­­ mi-a dat suma de bani solicitată. PREȘEDINTELE : Ce legături ai avut în acest scop cu Max Mandle- I s eu ? ; ACUZATUL: Deoarece atașatul mi­litar naval mi-a spus să mă adresez 1** Paris i-am scris prin ■•n»*' Spiru Raftopol şi a unui funcţion*^ , dela Legaţia Franţei o scrisoare 1,,, 1 Max Manolescu în lur»^ A neust. DeT”' . Max Manolescu am primit r^Divis^’ prin d-na ing. Runcan că nu se gă­­j­seşte uşor acest narcotic, în schimb I acesta se interesa de un teren pro­­­­pice pentru ca el să vină să ne ia­­ de aici. I ,a mm tu! a re»'iiTiO':-'’iit and­ nume­le rt Cl'V f101—O o li? care se produceau, num.Ic tabaci­lor după naţionalizarea lor, date despre ceea ce putea produce fiecare fabrică. Ca date politice interesau cele despre situaţia din ţară, situa­ţia din partidul Muncitoresc Român. Ni s’a cerut să indicăm dacă există grupări subversive, în ce foc, şi or­ganizarea în acelaş timp a echipelor de sabotaj militar şi economic. PREŞEDINTELE: V’a arătat Va­­n­ache în această scrisoare cu cine este în legătură? ACUZATUL: Ne-a spus că este cu „Comitetul Naţional” de la Paris şi cu generalul Rădescu. PREŞEDINTELE: Primele informa­ţiuni trimise la Istanbul de unde şi prin cine le-aţi căpătat? ACUZATUL: Prin Dan Teodosiu şi Spiru Raftopol, Dan Teodosiu ne-a dat informaţiuni privitoare la miş­carea de trupe în ţară, numele fa­bricilor după naţionalizare şi produ­sele lor, iar Spiru Raftopol ne-a da­t alte informaţiuni cu privire la miş­carea de trupe în ţară şi privitor la repararea podului peste Dunăre. PREŞEDINTELE: Prin cine­ le-aţi trimis la Istanbul? ACUZATUL: Ca răspuns la scri­soarea lui Vasilache tot prin Cio­banu Vasile. PREŞEDINTELE: După recrutarea acestor elemente aţi mai atras şi pe alţii în serviciul de spionaj? ACUZATUL: Da, eu am recrutat pe unchiul meu Aurel Benţe, care era inginer la Centrala Petroliferă „Muntenia”. PREŞEDINTELE: Ce informaţiuni vă dădea? ACUZATUL: Din domeniul petro­lifer privitor la programarea şi ex­tragerea de ţiţei, metrii liniari fo­raţi, prelucrarea petrolului, volumul gazului extras în Transilvania şi felifiana de organizare a întreprin­de­rii „Muntenia”. PREŞEDINTELE: In afară de calea aceasta de transmitere prim Ciobanu aţi mai aranjat o nouă cale? PREŞEDINTELE: L-ai cunoscut pe Petre Vasilache ? Im urma căror fapte ai ajuns în legătură cu el la Istambul? ACUZATUL: In Septembrie 1948 cu ocazia voiajelor pe care le fă­ceam pe motonava „Transilvania“, pe care mă aflam în calitate de ofiţer. La Istanbul l-am cunoscut pe Va­silache Petre care m-a întrebat ce mai este nou în ţară. După ce i-am comunicat tot ce ştiam, mi-a spus că voeşte să facă o organizaţie de spionaj în ţară şi că are ca vechi colaborator pe Ciobanu Vasile, fost pilot al ex-regelui, întrebându-mă totodată dacă voesc să lucrez şi eu in această organizaţie, precizându­­mi că această organizaţie este con­dusă direct de Intelligence Service. Apoi, mi-a precizat că dacă voi ad­mite să lucrez în această organiza­ţie voi fi plătit cu sume considera­bile de bani. PREŞEDINTELE: După acceptare ce instrucţiuni ai primit? ACUZATUL: Instrucţiunile primite de la Vasilache au fost urmă­toarele: să-i dau informaţiuni în le­gătură cu mişcarea din portul Con­stanţa. Totodată mi-a spus ca să re­crutez pe d-na Sanda Cernătescu pe care o cunoaşte din cele arătate de Mir­on ş­te­rames­cu. In afară de faptul de a aduce instrucţiuni de la Vasi­lache în ţară, de a duce materia­lul informativ de la Ciobanu Vasile lui Vasilache, sarcina mea de bază era de a căuta să introduc în orga­nizaţie diferite elemente certate cu regimul şi care voesc să fugă din PREŞEDINTELE: In ce­­ împreju­rări aţi cunoscut şi aţi ajuns în le­gătură cu organizaţia de spionaj de la Istambul? ACUZATA: La începutul toamnei anului 1948, un vechi prieten al meu, Vâlsan, care era îmbarcat pe vasul „Transilvania“, mi-a spus că in ultima cursă pe care a făcut-o fiind în trecere prin Istanbul, a co­­borît de pe vas ca să se întâlnească cu Ştefănescu, un bun prieten al meu Acolo, întâlnind un român a­­ntirae vasilache zis Doru, acesta i-a propus să culeagă şi să trimită in­formaţii din ţară. Tot atunci, fiind vorba de distribuţia scrisorilor so­site din ţară şi de informaţiuni, Vâl­san mi-a spus că m’a propus pe mine pentru treaba asta, ceea ce eu am acceptat. PREŞEDINTELE : Urma sa­ fii re­tribuită pentru această muncă? ACUZATA: Da. PREŞEDINTELE: Ce te-a determi­nat să accepţi să intri în această afacere de spionaj? ACUZATA: Sunt contra regimului comunist. PREȘEDINTELE: Numai aceasta te_a determinat ? ACUZATA: M-au tentat şi banii. PREȘEDINTELE: Când ai luat contact cu Ciobanu ? ACUZATA: In Februarie 1949, când am primit scrisoarea din Istanbul, nu?n Mamut, căpitanul kaikul­ui ..A­­!a!h“ Acuzata a recunoscut anoi o serie întreagă de acţiuni duşmănoase să­vârşit­e de grupul de um­eni şi tră­ă+CH împotriva Republicii populare Române. Acuzata a relatat pe larfi felul cum se informa întreaga bandă pentru a furniza aceste date spioni­lor pTati slujba imperialiştilor. In continuare acuzata a decla­rat: ..Vasilache mi-a cerut să tri­mit situaţia sovromurilor, schema de­­orgianizare, numele directorlor subdirectorilor şi funcţionarilor mai importanţi, mărfurile sosite în por­tul constanta pentru a fi expediate în felul şi tonajul lor, o s­­tupt’ o pir.nr-§ de im no»'ţi! mărf” ■' ia de gaz mel.m .1 Ardeal. Acestea au fost infontiaţliml transmise prin Nunciatura Apostolică.­­ Acuzatul arată apoi că pe la mij­locul verii, Ciobanuu apucat de pani­că şi voind să plece, voia să anga­jeze în această plecare un om­ cu bani şi un om politic, cu influenţă în lumea occidentală. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi o în­tâlnire între Ciobanu şi Karpe ? ACUZATUL: întâlnirea a fost a­­ranjată prin intermediul lui Bente. Karpe îl rugase să se ducă la am­basada americană sâ aranjeze o în­trevedere. PRE­ŞEDINTELE: Ai mai scris cui­va în străinătate? ACUZATUL: La sugestia lui Cio­banu­, am mai scris profesorului Ve­niamin, care făcea parte din antura­jul lui Rădescu şi pe care îl cunos­cusem la facultatea de drept din Bucureşti. In scrisoare îi ceream sprijin în fonduri şi ceream să pre­cizeze care este natura raporturilor între Rădescu şi crupul lui şi Vasila­che. Scrisoarea am scris-o fără cer­neală simpatică, şi la cererea lui Ciobanu am redactat-o în franţuzeş­te. PREŞEDINTELE: A cinc­ea scrisoa­re când ai primit-o, şi ce comunicări îţi făcea în această scrisoare? ACUZATUL: A cincea scrisoare, ultima dealtfel, am primit-o în Noembrie 1949, pe la începutul lunii, prin intermediul lui Ciobanu. Vasi­lache scria dela Paris și spunea că a discutat problema fondurilor cu Rădescu, că s’au acceptat fondurilie, că planul pe care el îl supusese lui Rădescu fusese acceptat, plan alcă­tuit în urma datelor transmise de noi, adică cele câteva informaţii pe care le putusem culege de la Dan A­­l­exiu şi Popa Stel­ian. PREŞEDINTELE: Acuzarea are de pus­ vreo întrebare? PROCURORUL: Acuzatul a decla­rat că a primit pentru activitatea sa die spionaj suma de 50.000­ lei. A mai primit şi alte sume de bani? ACUZATUL: Nu. PREŞEDINTELE: Apărarea are de pus vreo întrebare? APARAREA: Nu.­­ Şedinţa uol3 (Agerpres). Mercuri după amiază ACUZATUL: Ni se cereau infor­maţiuni cu caracter militar, econo­mic şi politic. Cele cu caracter mi­litar erau cu privire la trupele­­române şi sovietice, îi interesau de­plasările din ţară, transporturile de materiale, transporturile armatei, or­ganizarea miliţiei, organizarea secu­rităţii, organizarea armatei, datele unde se aflau cantonate trupele, in­­dficativele trupelor și unde se află depozitele militare. Cele economice I cuprindeau date privitoare la indus­tria siderurgică carboniferă, petro­liferă, lemnoasă. Interesa numărul I lucrătorilor acestor industrii, calita­tea mărfuri­lor, volumul mărfurilor I In sed­ii . de nu­­ au coni­nuat interogatoriile acuzaţilor. Este introdus acuzatul Kiazim Ak­­tuan, care este interogat prin inter­pret. PREŞEDINTELE : Din ce an lu­crezi pentru serviciul de spionaj turc ? ACUZATUL : De la începutul răz­boiului trecut, după ce nemţii au ve­nit la Burgas, din 1942. PREŞEDINTELE : Ce te-a determi­nat să accepţi propunerea de a lucra pentru serviciul de spionaj turc ? ACUZATUL : înainte de a pleca în călătorie noi eram trimişi la ser­­vic­ii de spionaj unde ni se vizau documentele şi fără acceptarea mi­­s­unii date de ei, nu se permitea călătoria. PREŞEDINTELE : După acceptare, ce instrucţiuni ţi s’au dat de către serviciul de spionaj turc în legătură cu culegerea infomaţiunilor ? Ce in­­formaţiuni trebuia să aduci ? ACUZATUL : Aveam misiunea de a transmite ştiri privitoare la situa­ţia economică, la situaţia din ţară şi situaţia populaţiei. In general, tot ce vedeam urma să comunic PREŞEDINTELE : In legătură cu circulaţia vapoarelor pe care le în­tâlneai sau le găseai în porturi, a­­veai instrucţiuni ? ACUZATUL : Desigur. In legătură cu mişcarea vaselor în porturi, ce încărcături aduc. PREŞEDINTELE: Când ai plecat în România, ce informaţii ţi-a indi­cat serviciul de spionaj turc că tre­bue să aduci din această ţară în 1947 ? ACUZATUL : Ca şi înainte, date privitoare la situaţia armatei, mişca­rea vaselor în porturi, date despre situaţia economică şi alte ştiri de a­­ceastă natură PREŞEDINTELE : Iţi reaminteşti ce ştiri ai cules cu această ocazie, ce informaţiuni ai adunat din ţară, după ce ai primit instrucţiunile, în anul 1947 ? ACUZATUL : Info­rm­a­ţiuind desp­r­e armată, despre mişcarea vaselo­r, cum se administrează portul şi de către cine, ce dispoziţii sunt privitor la vase. PREŞEDINTELE : Tribunalul vrea să ştie dacă l-ai cunoscut pe Regele Bey, ce ai discutat cu privire la oc­tiviimea de spionaj turc şi cu ce o­­cazie ? ACUZATUL: Cu ocazia călătoriilor pe care le-am făcut în 1949, şi anume la a cincea călătorie. PREŞEDINTELE : Când ai făcut inima călătorie ? ACUZATUL • In Martie — Aprilie 1948. PREŞEDINTELE : Ce misiuni ai pnimii cu această ocazie ? ACUZA'*’!" : să dau a­supra situa'’"i t­ov*',’,i’i »"’Tării va­selor, situaţiei economice. PREŞEDINTELE : Pe cine ai cu­AL'O.. ^cJL: ^ Apostolica din Bucureşti, vărul meu avea legătură cu Ciobanu Alexandru, Ciobanu ştefan şi cu Nicuşor Po­­pescu, care erau în serviciul Nun­­ciaturii. PREŞEDINTELE: Ai aranjat vreo întâlnire cu Ciobanu? Şi cu mai bine în această perioadă? ACUZATUL: In luna August anul trecut am fost personal la Legaţia Americană unde am stat de vorbă cu Karpe, privitor la cererea lui Ciobanu Vasile pentru procurarea u­­nui narcotic cu care urma să fie a­­dormiţi pasagerii unui avion Tars cu care urma să fugă în Turcia. PREŞEDINTELE: In legătură cu scrisoarea trimisă prin Nunciatura Apostolică aţi primit vreun răspuns prin Nuniciatură? ACUZATUL: Am primit prin Nunciatură răspuns la scrisoarea noastră prin Septembrie şi Vasilache ne comunica că se va duce la Pa­ris pentru a lua contact cu Rădescu pentru aprobarea fondurilor nece­sare ce ne interesau. Ne-a comunicat că turcul Aktuan a sosit la Cons­tanţa cu materialul de spionaj şi că nu­ a putut să-l predea, deoarece San­da Cernătescu nu era în Constanţa, că Vâlsan este urmărit şi că ar fi­ bine să-l scoatem din circuit. PREŞEDINTELE: Când aţi primit, ultima scrisoare de la Vasilache şi ce cuprindea? ACUZATUL: La începutul lunii Noembrie îmi comunica că a fost la Paris şi că a vorbit cu generau­l Rădescu şi că s’au aprobat planuri!?­ şi propunerile noastre în vederea u­­nei unificări a mişcărilor de rezis­tenţă din ţară, dacă ar fi existat. Am cerut să facă un raport pentru a-l prezenta generalului şi „consiliu­lui“ de la Paris. PREŞEDINTELE: Aţi trimis acest raport? ACUZATUL: Da. l.am trimis lui Vnrt'r,rh° la 7 No embrió ţară şi să activeze pe linie de sp­o­­naj la Istambul. PREŞEDINTELE: Ce procedee fo­losea Vasilache ca să introducă a­­genţii lui de spionaj în diferite ţări? ACUZATUL: La recrutarea mea Vasilache mi-a arătat o serie de carnete de marinar, precum şi pa­şapoarte în alb şi diferite ştampile cu care falsifica identitatea lor pen­tru a-i îmbarca pe diferite vase şi pentru a-i trimite în diferite tari pentru spionaj. PREŞEDINTELE: Cum a căutat Vasilache să-şi asigure discreţia d-tale? ACUZATUL: Ameninţându-mă că dacă voi trăda această organizaţie sau la o eventuală arestare a mea, îmi va omorî familia, precizându-mi totodată că acesta este sistemul de a lucra al Intelligence Service-ului. PREŞEDINTELE: Cu acest prilej, Vasilache ţi-a cerut ceva informaţii? ACUZATUL: Vasilache mi-a cerut informaţii militare şi economice. Dealtfel la recrutarea mea mi-a spus că informaţiile pe care i le voi tri­mite să fie cu caracter economic, politic şi militar. Informaţiile pe ca­re i le-am dat lui Vasilache au fost în legătură cu trucfele existente in regiunea constanţa, armament, e­­chipament, etc., precum şi încărcă­rile şi descărcările de vase, indicând destinaţia încărcăturii şi greutatea aproximativă. PREŞEDINTELE : In August 1949, ce scrisoare aţi primit prin ftiazim şi ce sumă de bani? ACUZATUL: Suma de 149.000 lei care era împărţită egal între mine H S"»*d3 C'Diuateneu.­lor, schema o ,, uizării Miliţiei şi a situaţiei agricole din ţară. In a­­celaşi timp îmi cerea o caracteri­zare a felului activităţii de spionaj a lui Ciobanu. PREŞEDINTELE: Cu privire la unele recrutări de elemente necesare activităţii, ce discuţii aţi avut cu Vâlsan ? ACUZATA : Referitor la Miliţie, am vorbit cu el dacă nu aş putea încerca o recrutare în direcţia acea­sta. Vâlsan mi-a spus să fiu foarte atentă şi să nu fac decât dacă aş fi foa­rte sigură de persoana în cau­ză. Până la urmă, însă, am renunţat deoarece am apreciat că pericolul este prea mare. PREŞEDINTELE : Dar în legătură cu caracterizarea aceasta a lui Cio­banu, i-a­i spus ceva lui Vasilache ? ACUZATA : I-am spus că Ciobanu ar putea activa mai intens dacă i s’ar trimite sume mai mari de bani. PREŞEDINTELE: Cum ai fost re­tribuită pentru activitatea depusă? ACUZATA: Am primit 90 000 lei prin Vâlsan, iar prin Riazim suma de 70.000 lei, din care 20 OOO i-am dat­­­lui Vâlsan. PREŞEDINTELE : Ciobanu pe ce cale a trimis corespondenţa ? ACUZATA : A trimis coresponden­ţa prin Nunciatura Apostolică din Bucureşti. PREŞEDINTELE : Ce ştii cu privi­­re la intenţia lui Ciobanu de a fugi din ţară ? ACUZATA: ştiu că era în căutarea unor terenuri de aterizare pentru că se simţea în pericol de a fi arestat şi voia să fugă cu avionul, însă nu ştiu cum urma să facă. PREŞEDINTELE : Cu ocazia ulti­mei vizite ce vi s’a făcut la Constan­ţa, aţi primit ceva comunicări ? ACUZATA : Am fost anunţată că au fost arestate patru persoane, prin­tre care şi comandorul Popescu Oaie rare ne dăduse informaţii din dome­niul aviaţiei. Tot­odată mi s’a spus că Bente şi Ciocârteu au primit scri­sori dela Vasilache prin care li se ch »m­ă legăturile cu mine şi minteri urmăriţi. n­oscut cu această ocazie la Consula­tul dela Constanţa ? ACUZATUL : Am cunoscut o per­soană cu numele de Bariţ. PREŞEDINTELE : Această cunoş­tinţă ai făcut-o întâmplător sau era hotărâtă dinainte, şi cine este acest Barit ? ACUZATUL : L-am întâlnit întâm­plător. Am făcut vizita la Consulat şi in momentul când am plecat a in­trat acest Barit cu care mi s’a făcut cunoştinţă. După ce am făcut cunoş­tinţă cu el, a spus că este fost ofiţer în armata română, pe urmă a fost proprietar de moară şi în momentul când l-am cunoscut era agent mari­tim la agenţia Marmara. PREŞEDINTELE : Pe Vasilache l-ai cunoscut ? ACUZATUL : Da Un funcţionar de la serviciul de spionaj, Hasanetis, mi-a făcut cunoştinţă cu el PREŞEDINTELE : In ce scop ? ACUZATUL : Mi s’a spus că tot ce predă Vasilache să aduc în ţară, iar tot ce primesc din ţară să-i predau lui vasilache. PREŞEDINTELE: Ce trebuia să faci cu materialul pe care îl dădea Vasilache ? ACUZATUL : Mai întâi să te duc la serviciul de spionaj pentru con­trol, ca şi dealtfel materialul pe ca­­re-l aduceam de aci în Istanbul şi pe care trebuia să-l prezint deasemenea la control Cu privire la instrucţiunile primite din partea lui Vasilache, acuzatul spune : Am primit instrucţiuni să cu­leg informaţii despre situaţia arma­tei române şi sovietice, situaţia por­­tului, mişcarea vaselor, ce încarcă şi ce descarcă vasele, dacă încarcă şi descarcă muniţii şi trupe şi despre situa ia economică. PREŞEDINTELE : Cu Barit ai luat contact ? ACUZATUL : El mi-a dat date des­pre situaţia ofiţerilor deblocaţi care vor fi reprimiţi în serviciu, despre închiderea agenţiilor maritime care vor deveni agenţii de stat, etc. PREŞEDINTELE : Când ai făcut ultima călătorie la Constanţa în 1948 ? ACUZATUL : In lunile de iarnă. PREŞEDINTELE :­ Ce misiune ai primit din partea organelor de spio­naj turce, în legătură cu Barit ? ACUZATUL : Mi-a dat misiunea ca să primesc de la Barit ştiri nulitare mai bune. PREŞEDINTELE : Ce informaţii ţi-a d­at cu acea ocazie Barit ? ACUZATUL : Date cu privire la armata română şi armata sovietică şi informaţii cu privire la vasele care încărcai petrol şi ciment. PREŞEDINTELE : Din partea ser­vi­ciului de spionaj turc ce misiuni ai avut în legătură cu nişte fotogra­fii ? ACUZATUL: Mi-a dat misiunea să cer de la Bariţ să-i predea fotografii sau să fotografiez depozitele de pe­trol din port. Acuzatul povesteşte mai departe cum a cunoscut-o pe acuzata Sanda Cernătescu şi pe acuzatul Ciobanu şi cum la o­rdinele serviciului de spionaj turc ţinea legătura cu aceştia aducându-le instrucţiuni şi bani din Istanbul. PREŞEDINTELE : Când ai făcut al cincilea transport şi ce ai primit din partea lui Vasilache cu această oca­zie pentru Constanţa ? ACUZATUL: In lunile August şi Septembrie am făcut al cincilea tran­sport. Vasilache mi-a predat scrisori, un carnet şi 300.000 de lei. PREŞEDINTELE : Dar din partea serviciului de spionaj turc ce ai pri­mit ? ACUZATUL : Mi-a dat instrucţiuni ca să-i comunic din nou la întoarcere constatările pe care le voi face, iar un funcţionar de la serviciul de spio­naj turc, cu numele de Emin, mi-a predat o scrisoare pentru consulul Regele Bey PREŞEDINTELE : Cu cine ai luat contact la Constanţa ? ACUZATUL : La Constanţa nu l-am găsit nici pe Vâlsan, nici pe Sanda şi am predat scrisoarea lui Re­­gele Bey. PREŞEDINTELE : La înapoie­rea la Istanbul ai raportat organelor supe­rioare ? ACUZATUL : Am arătat funcţiona­rului Emin, de la serviciul de spio­naj, că Vâlsan este urmărit de po­liţie. PREŞEDINTELE : În momentul când ai plecat de la Istambul ultima dată, Vasilache era în Istanbul ? , ACUZATUL : După ce am primit­­ banii dela concubina lui vasilache, la mijloc fiind Duminică, n’a­m putut să plec, iar Luni, Vasiiliache a sosit la Istanbul. PREŞEDINTELE: Ce ai vorbit cu Vasilache şi ce ţi-a spus când s’a înapoiat dela Paris ? Cu cine a luat legătura? ACUZATUL : Mi-a comunicat că la Paris a întâlnit pe fostul rege şi pe generalul Rădescu, precum şi mai multe persoane din anturajul lor. Mi-a cerut carnetul pe care-l primi­sem şi a mai adăugat diferite note. PREŞEDINTELE : Mamut lucra în serviciul de spionaj turc? ACUZATUL : Desigur că şi el avea legături întrucât toţi căpitanii de­­ caiace în mod obligatoriu făceau parte din serviciul de spionaj. Nu se dădea nicio permisiune de a pleca în străinătate înainte de a trece pe la serviciul de spionaj unde în mod o­­b­li­gator­iu li se dădeau instrucţiuni ce anume trebuia să facă acolo unde merg. PREŞEDINTELE: In ce fel îşi as­cundea sau îşi camufla situaţia die spion Petre Vasilache ? Avea el vreo meserie la Istanbul ? ACUZATUL: El se ascundea sub autoritatea unui funcţionar în ser­viciul lui Zechi Bey. PREŞEDINTELE: Zechi Bey nu era un bogătaş care făcuse afaceri la noi în ţară pe spinarea muncito­rilor? ACUZATUL : El a fost în Roma­- O­limne­nvizese proprietăţi Este introdus acuzatul Popescu Ni­­culae, fost şofer şi curier la Nuncia­tura Apostolică din Bucureşti. PREŞEDINTELE : L-ai cunoscut pe Ciocâlteu , ştefan ? ACUZATUL : Da. PREŞEDINTELE : Când şi în ce împrejurări ai acceptat să expediezi la Istanbul scrisori cu caracter de­­ plouaj ? ACUZATUL : întâlnind­­i-mă cu Ciocâlteu Ştefan, cu care eram prie­ten, la începutul lui Iulie 1949, acesta m’a rugat foarte mult să-i trimit o­­ scrisoare cu caracter de spionaj, în­­ Turcia. I-am spus c­ă sunt de acord, însă sub rezerva daca îmi va aproba, monseniorul Del Mestri, secretarul cancelar­iei Nunei­atu­rii. PREŞEDINTELE : Ai luat contact cu monseniorul Del Mestri şi ce răs­puns ţi-a dat ? ACUZATUL : Am luat a doua zi contact cu monsenior­ul Del Mestri şi l-am rugat dacă poate să trimită în Turcia o scrisoare cu caracter sub­versiv a unui prieten al meu. M-a întrebat cine este acest prieten. I-am spus că este Ciocâlteu Ştefan, şi monseniorul mi-a răspuns că îl cu­noaşte, că ştie că a fost funcţionar la Ministerul de Externe şi că pri­meşte să facă acest serviciu cu con­diţia ca să păstrez cel mai desă­vârşit secret şi să nu spun nimănui acest lucru. PREŞEDINTELE : Alte amănunte afară de acestea ţi-a mai dat mon­seniorul ? ACUZATUL : Tot el mi-a dat in­­formaţiuni cum să vină înapoi răs­punsul din Turcia. PREŞEDINTELE : In ce sens ? ACUZATUL : Cei care sunt în Tur­cia să pună scrisoarea în două plicu­­ri, pe plicul interior să fie scris nu­mele meu, iar pe cel exterior să fie scris „C/O monseniorului Guido Del Mestri. Nunciatura Apostolică Be­rna-Elveţia“. PREŞEDINTELE : Când ţi-a parve­nit prima scrisoare de la Ciocâlteu pentru cei din Turcia, şi ce adresă avea ? ACUZATUL : Prima scrisoare pe care am primit-o de la Ştefan Ciocâl­­teu avea adresa, după câte îmi amin­­tesc, Fani S­egal-Istanbul. Ea mi-a fost adusă de prietenul nostru co­mun Finţescu Ion, care a fost şi el şofer la Nunciatură. PREŞEDINTELE : Cui ai predat această scrisoare ? • ! ACUZATU:!. : Nu am predat-o, fiindcă nu mi-a primit-o nimeni, era prea voluminoasă. Finţescu a înapo­iat-o lui Ciocâlteu, acesta mi-a adu­s-o înapoi după câteva zile în pro­porţii mai reduse. PREŞEDINTELE : Aceasta cui ai predat-o ? ACUZATUL : Monseniorului Del Mestri şi a fost trimisă cu curierul care deserveşte Nunciatura, în Tur­cia. PREŞEDINTELE : Prin cine ai mai primit scrisori cu destinaţia Istan­bul ? ACUZATUL : Tot de la Ciocâlteu Ştefan am mai primit încă două scri­sori, una trimisă tot prin Finţescu Ion după o lună, şi a doua la un alt interval. Am mai primit după aceea încă trei scrisori pe care le-a adus la mine acasă Ciocâlteu Ştefan. PREŞEDINTELE : Cui îi erau adio-ACUZATUL? Tot lui Fani Segal- Istan­bul. PREŞEDINTELE: S’a primit vreun­­ răspuns dela Istanbul şi cum ţi-a intrat în posesie acest răspuns ? ACUZATUL : Pe la începutul lunii . Octombrie, monseniorul Del Mestri I m’a chemat şi mi-a spus că a primit o scrisoare dela Istanbul, pe care ur -­­ mează s’o transmită lui Ciocâlteu ! Am anunţat de acest lucru pe Cio­­­­câlteu Ştefan, care a venit la Nun­­­­ciatură şi i s’a predat scrisoarea per­sonal.­­ PREŞEDINTELE : Cu privire la culegerea unor informaţiuni, ai avut instrucţiuni ce anume informaţiuni­­ trebue să culegi şi ce conţineau a­­ceste instrucţiuni ? ACUZATUL : După ce a trecut a­­proape un an de la data anagajării mele, în primăvara anului 1948, vă­zând că sunt credincios dumnealor şi că nu ţin la regimul actual, au căpătat încredere în mine. Atunci m’a che­mat monseniorul O’Hakra în biroul dumnealui şi mi-a­ spus că-mi acor­dă toată încrederea şi m’a rugat să-i culeg anumite informiaţiuni. Cu oca­zia aceasta mi-a făcut cunoscut că în culegerea informaţiunilor să bag de seamă ca să nu atrag atenţiunea asupra mea. Informaţiunile de care avea nevoe erau de interes politico­­social şi în special militar. PREŞEDINTELE : Ţi-a asigurat ceva avantagii în schimbul activi­tăţii informative ? ACUZATUL : Cu această ocazie m’a asigurat că mă va retribui cu bani, haine, alimente şi în acelaş timp, din punctul de vedere al securităţii mele, mi-a spus că dacă voi fi în pericol, mă vor expedia peste straniţă. PREŞEDINTELE : Ai acceptat pro­punerea ? ACUZATUL : Da, am acceptat-o. PREŞEDINTELE : Cu ce persoane din cadrul Nunciaturii ai menţinut legătura pe linie de spionaj? ACUZATUL : Conform instruc­ţiunilor primite chiar de la Nunţiul Apostolic, trebuia să lucrez mai mult în această direcţie cu monse­­niorul Del Mestri. PREŞEDINTELE : Dar monsenio­rului O’Harra i-ai dat ceva infor­maţiuni ? ACUZATUL : Da. PREŞEDINTELE : Cam ce ? ACUZATUL : Am dat monsenio­rului OH­arra informaţiuni cu pri­vire la sistemul de instruire al ar­matei noastre. Am dat informaţiuni în ce priveşte gradul de pregătire al armatei, starea de spirit a arma­tei, cum sunt instruite regimentele de vânător­ de munte. Am dat la cerere informaţii asupra unor divizii ale armatei, asupra modului de re­crutare a oamenilor în Miliţie. Am însemnat pe o hartă centrele indus­­triale mai însemnate şi în acelaş timp am mai dat o informaţie despre capacitatea de producţie a anumitor fabrici. PREŞEDINTEI­E : Dar tu! Ce l i-ai dat c ceva informaţii ? ACUZATUL : Da. PREŞEDINTELE : Cam ce infor­ACUZATUL : Prima informaţie a fost despre numărul ofiţerilor de­blocaţi. Apoi despre mişcările de trenuri metare în ţară, deplasări de trupe în ţară, noi centrări de trupe, despre unităţile motomecani- i zate, materialul pe care-l posedă, dotarea autovehiculelor, modele, sis­tem, etc. Apoi informaţiuni asupra miliţiei, câte uniforme s-au făcut pentru miliţieni, starea de spirit in întreprinderile industriale şi starea de spirit din sânul populaţiei evreeşti PREŞEDINTELE : De unde puteai obţine aceste informaţiuni ? ACUZATUL : Aceste informaţiuni le căpătăm parte din discuţiile pe care Ie provocam cu prieteni şi cu­noscuţi, iar altă parte o ştiam per­sonal, în calitatea mea de fost de­legat al societăţii Ford pe lângă ar­­mată, doi ani de zile. PREŞEDINTELE: Cunoşti dacă pe altă carte chiri!' monseniorul Del Mestri culegea anumite informaţii? Poţi să ne dai vreun caz în care chiar d-ta ai văzut acest lucru? ACUZATUL : Da. Monseniorul Del Mestri căuta şi singur să capete In­formaţii. Astfel, plecând odată cu maşina la Predeal şi fiind oprită bariera la Buşteni pentru că trecea un tren, monseniorul s’a dat jos şi l-a întrebat pe cantonier dacă vede câte trenuri militare trec pe acolo şi direcţia lor. PREŞEDINTELE : Unde mergeau* toate aceste informaţii ? ACUZATUL : In străinătate, prin curierul diplomatic, care deservea Nunciatura *şi la legaţia americană şi la Oficiul de presă american. PREŞEDINTELE : In urma cărui fapt s’a ridicat problema fugii d-tale din ţară ? ACUZATUL ? In toamna anului 1948, după ce a fost arestat Gheor­­ghiu, un fost funcţionar la Nuncia­tura Apostolică, atât monseniorul Del Mestri cât şi monseniorul O’Harra şi Kirk au intrat în panică şi mi-au făcut cunoscut că ar fi bine să plecăm din ţară. I-am în­trebat ce facem cu soţiile noastre şi ni s’a spus că putem lua şi so­ţiile cu noi. PREŞEDINTELE : Vi s’a dat vreun sprijin? ACUZATUL: Ni s’a desemnat o călăuză, *ni s’au dat banii necesari pentru călăuză, bani pentru drumul până la frontieră şi în acelaş timp ni s’a asigurat trecerea pentru a ajumige în Franţa. A fost trimis cu mine la atacatul militar Parisot la legaţia Franţei, preotul Baral. PREŞEDINTELE ’ Vi s’a acordat această viză ? ACUZATUL • După ce am dat in­formaţi despre­ persoanele care vrem să trecem fraudulos frontiera, dom­nul ataşat militar francez Parisot ne-a spus să revenim peste câteva zile. Trecând peste câteva zile,­­ni s-a comunicat că a fost acceptată intrarea noastră în Franţa însă cu condiţia să luăm şi o persoană cu­noscută de dumnealor, ceea ce am acceptat. PREŞEDINTELE : Ce aţi făcut? Aţi fugit? ACUZATUL : Am încercat să tre­cem graniţa însă nu am reuşit. A­­tunci ne-am întors la Bucureşti. PREŞEDINTELE : Ce instrucţiuni aţi primit la înapoierea în Bucu­reşti de la Del Mestri, O’Harra şi Kirk ? ACUZATUL : Întorcându-ne la Bucureşti ni s’a spus că pericolul fiind trecut putem să ne reluăm posturile în prim­ire şi în acelaş timp putem să continuăm mai de­parte activitatea noastră informa­tivă PREŞEDINTELE : S’a mai pus după aceasta iarăşi problema fugii voastre? ACUZATUL : Da, în toamna anu­lui 1949 s’a pus din nou problema fugii noastre. In acest scop a fost trimis Remus Ionescu la Constanţa, spre a se interesa cum puteam fugi cu caiacele turceşti. PREŞEDINTELE : Cât ai primit pentru acţiune? ACUZATUL : Mi s’a dublat sala­riul iniţial, mi s-au dat haine, ali­mente şi 30.000 lei cu două luni de zile înainte de a fi arestat. PREŞEDINTELE : Pe această linie informativă, d-ta lucrai singur pen­tru Nunciatură sau mai cunoşteai şi alţii care făceau acest lucru ? ACUZATUL : Mi-am dat seama că nu am lucrat numai eu singur. De multe ori seara eram invitat să trag maşina în curtea din spatele Nun­­ciatur’î, unde se urcau în maşină dîterîtî indivizi. Monseniorul Del Mestri cerea să duc creste persoane unde voiau ei. Ei potfteauna îmi ce­­reau să-l las la diferite staţii de tramvai, niciodată la vreo adresă precisă. In interiorul Nunciaturii mai erau ascunse, cred, diferiţi in­divizi, deoarece am văzut chiar eu la etaju f p­linelor pe cineva într’o zi vorbind la telefon. Cum m’a vă­­^»it s’a retras într’o odaie alăturată. De etuvei mi s’a interzis accesul la etajul superior. PREȘEDINTEI:E : Pe monseniorul un­ei TVTeetrî îl du eom­ undeva în oraș? ACUZATUL : Da, de mai multa ori. Uneori cu aceste ocazii monsenio­rul Del Mestri ieşea în oraş ne­ascuns îmbrăcat în haine civile şi pentru a nu fi văzut de miliţianul din nost se culca în fundul maşinii. TI duceam în oraş şi lipsea câteva ore sau chiar lipsea câteva zile şi-mi spunea curio să vin să-l iau. PREŞEDINTELE : Eşti sigur de a­­cest lucru ? Faptele acestea sunt de o gravitate excepţională pentru mon­seniorul Del Mestri. ACUZATUL : Mai avea şi un alt sistem: se îmbrăca cu haine civile dedesubtul hainelor preoţeşti şi se desbrăca pe urmă de hainele preo­ţeşti în şi în­ felul acest,a nu-l vedea miliţianul de la poartă cum a ieşit. Când ne întoarcem la Nun­ciatură iarăşi îşi punea hainele preoţeşti deasupra. Mai erau cazuri când ieşea cu hainele preoţeşti, se sume­a ca să nu se vadă şi-şi punea un fular la gât. PREŞEDINTELE : Aceste lucruri le-ai văzut personal, sau ţi le-a spus cineva? ACUZATUL : Le-am văzut eu per­sonal. Dar puteţi să-i întrebaţi şi pe dumnealor, sunt aici în sală. T-a văzut şi Finţescu şi Remus To­­nescu şi toţi cei dela , Nunciatură. * După o scurtă pauză acuzaţii au fost introduşi în boxă şi primul crefier al Tribunalului Militar a dat citire depoziţiilor făcute la intero­gatoriu Cu aceasta şedinţa de dimineaţă inst 'Agerpres) Interogatoriul acuzatului Ciobanu Vasile arestat. Interogatoriul acuzatului Ciocâlteu St. Alexandru Interogatoriul acuzatului Vâlsan Nicolae Interogatoriul acuzatei Cernătescu Aurelia Sanda cftmktt A OF­ERI DIMINEATA Ituerogatorul acuzatului Kiazim Aktuan Interogatoriul aeuz£ tului Popescu Nicolae matii? I INFORMAŢII ■ Societatea de Ştiinţe Isto­rice, Filologice şi Folclor, filiala Bucureşti, anunţă pentru astăzi ! Vineri 30 iunie, orele 19, confe- I rinţa prof. TVL Grosu, cu subiec-­­­tul „Clasicii marxism-leninismiu­­lui despre folclor”, care va avea lor la sediul filialei din Bdul General­issimul Stalin No­u. Sunt invitaţi a lua parte atât membrii societăţii, cât şi per­soanele care se interesează­­­e problemele culturale. Intrarea liberă. • Audiţia de sfârşit de an a ele­vilor Şcoalei Medii Technice de Artă din Bucureşti are loc Dumi­nică 2 Iulie 1950 orele 10,30 precis in sala Teatrului Naţional „Sf. Sava". Se vor produce elevii secţiilor de muzică şi coreografie, iar în holul teatrului va fi prezentată expoziţia secţiei plastice, intrarea liberă. a apărut în limbile : rusă, română, franceză, engleză, ger­mană şi spaniolă­: „PENTRU PACE TRAINICA, PENTRU DEMOCRAŢIE POPULARĂ!“ Bucureşti, Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti Nr. 26 (86) Vineri 30 Iunie 1950 ARTICOL DE FOC-" Lupta împotriva clicii lui Tito, datoria internaţională a partide­lor comuniste. ___ agresiunea imperialiştilor ame­rcani împotriva poporului co­reean. M. THOREz : Unitatea în lupta pentru pace şi lbertate şi revendicările ime­­iate ale oamenilor muncii. KIM IR SEN l­upta poporului coreean pentru­­ stat democrat, independent Si mit. D. J. 1 .Democraţia” lor v" CERVENCO­" pe drumul lui Gheorghi Dimitrov E. ‘­SERENI: Votul pentru pace în Italia J. DUGLOS: Poporul iugoslav va scăpa de clica de trădători N. ZAHARIADF: Crearea axei „Atena-Belgrad” primejdueşte pacea. LAJOS SZUCZ Unificarea tineretului din U­n­garia. JAN MAREK: Note politice. De vânzare la toate magazinele „Librăria Noastră” și la toate chioşcurile. _______________________ — i ,4?. DISTRIBUIREA TRANSEI I DE LEMNE DE FOC, PE BAZA NOUILOR CARTELE Cor­tetul Provizoriu București-In­­treprinderea Combustibilul Bucu­­resti comunică următoarele: In ziua de 29 Iunie 1950, a început distribuirea transei I-a de lemne de foc, pe baza noilor cartele, pentru posesorii de cartele. Distribuirea cotelor de lemne se face pe bază de programare la cen­trele de vânzare. La programare se poate prezenta titularul cartelei sau un membru al familiei sale. Delegaţii salariaţilor din întreprin­deri se pot prezenta la programare la centrele de vânzare corespunză­toare Circumscripţiilor de Miliţie ale domic­iliilor salariaţilor, aducând cu dânşii şi cartelele respective. Plata lemnelor se face la depozit, în ziua programată pentru ridicarea lemnelor, cu cec sau numerar; prezentarea la depozit pentru ridi­carea lemnelor se face de titularul cartelei, fie de un membru al fami­liei respectivului, care să aibă asu­pra sa bu­letinul de identitate ai ti­tularului cartelei. Elevii şi studenţii posesori de car­tele vor fi programaţi la o dată ce se va anunţa ulterior, spre sfârşitul distribuirii tranşei I-a. Prezentarea pentru programare sa va face în felul următor: La centrul Nr. 1: Şos. Mihai Bravu 14, cei domiciliaţi în Circ. de Miliţie sau comuna Suburbană 1, 8, 9, Parcul Ioneasca (Andronache), Nr. 2, Bd. Tolbuchn­n 102, (Pache) circa 2, 5, 14, 17; Nr. 3 Bd. Tudor Vladimi­­rescu nr. 6, circ. 22, 24, 26, 29, 30, ju­mătate din com. T. Vladimirescu ; Nr. 4, Cal. 13 Septembrie 116, 21, 25, 25, 30, jumătate Tudor Vladimirescu; Nr. 5, Cal. Griviţei 510, Orașul Gri­­viţa; Nr. 6, Cal. Plevnei 222, circ. 31, 32, 33, 34, 38, 116 Februarie Crân­­gaşi; Nr. 7, Str. Tunari 42 circ. 3, (K- Nr- 8, Bl. Piep­tănari 19, circ. 27, 39, Popești Le­­­­deni; Nr. 9 Col. Orero 8 B. .circ. fi­la. 13, 15, 23, Dudești Cioplea; Nr. 10, Bd. Dimitrov, 105, circ. 16, 18, VS. Colen­tina. Fundenii. 30 Decemb­r­e, Pantelimon, Dobroești; Nr. 11, Bd.­ 1­0 Mai 54 (Filantropia), circ. 6, 35, 36, Băneasa; Nr. 12, Bd. Păcii 140, circ. Militari (dela Leu-Panduri) Roșu Duduia Chiajna. Cotele de lemne ce se distribue în tranșa I-a sunt:­­ Pentru cartele tip A, 2.200 kgr., cu bonurile 1-8; tip B, 2.000 kgr., cu bo­nurile 1—8;tip. C, 1.800 kgr. cu bo­nurile 1—8; tip. D, 1.600 kgr. cu bo­nurile 1­-8; tip­ E, 1.400, kgr. cu bo­nurile 1—3; tip F, 1.200 kgr. cu bo­­lo­nurile 1—8; tip G, 1.000 kgr., cu bor­o­nurile 1 — 8; tip H, 1.000 kgr., cu bonurile 1—10; tip N, 1.000 kgr. cu bonurile 1—20; tip S, 500 kgr., cu ■ bonurile 1—20. Cota tranșei I-a se poate ridica în întregime sau în mai multe rate, la alegerea consumatorului. Orariul de lucru al centrelor de vânzare este dela 8—13 şi 16—16, a­­fară de sâmbătă după amiază­­. Du­minică. Orariul de lucru al depozitelor este dela 7—16, In fiecare zi de lu­,­cru. Preţul de vânzare al lemnelor de foc tăiate loco depozit este de lei 1.800 pentru 1.000 kgr. Preţul transporturilor lemnelor d­e la depozit la domiciliu este de lei 210 pentru 1.000 kgr, conform deci­­ziilor în vigoare. Populaţia mioritoare nesalariată, care a complectat declaraţia de lem­ne prin delegaţii de stradă, va primi cartelele la domiciliu. Se atrage atenţiunea că datele programate pentru ridicarea lemne­­­lor trebuesc respectate'. ' CÂND SLUGILE DESCRIU METODELE „SUPERIORILOR“ (Urmare din pagina I-a) nu au nimic comun cu simplul transport de mărfuri Nici că se putea trăsătură mai concludentă demascând pe fasciştii din Ankara dolarizată! Tot Kiazim Aktuan a mărturisit că In afară de faptul obişnuit al transmiterii informaţiilor de spio­naj prin intermediul caicelor tur­ceşti, tot prin­ caice, atuinci când era posibil, se mai scotea din ţară şi câte un „certat“ cu regi­mul din ţara noastră (de pildă pe această cale a fost scos din ţară contrabandistul Vasiu Decebal). După cum, tot prin caice turceşti se livrează „utilaj“ (stilouri spe­ciale, cerneală simpatică etc.) pen­tru angajaţii serviciului de spio­naj, ca şi nelipsiţii dolari, lire oto­mane ş. a. m. d. Tot eri dimineaţă, în cadrul in­terogatoriului altui acuzat, Nicio­­lae Popescu, s-au desvăluit intere­sante amănunte asupra altor prac­tici identice în conţinut, deosebite doar prin eticheta purtată de au­torii lor. Nicolae Popescu a fost şofer şi curier la Nunciatura Apostolică. După propriile lui declaraţii, a participat acolo, direct şi indirect, la o intensă activitate de spionaj îndreptată împotriva Statului nos­tru. Şefi pe linie profesională (Po­­pescu era funcţionar acolo) şi mai ales pe linie de spionaj, îi erau „distinse“ figuri cum ar fi Nun­­ciul O’Harra şi Monsegfriorul Del Mestri. „Prelaţii“ nu numai că serveau la nevoie de legătură spio­nilor dornici să expedieze în di­plomatică siguranţă informaţii în străinătate, d­ar luau şi parte ac­tivă la acţiunea de spionaj. Amănuntele privind activitatea­­ auxiliară (admiţând, ceea ce e in­­doelnic, că cea principală ar fi cea de monsegnior) a lui Del Mestri, 9 consilierul Nunciaturii, au fost ex- 21 puse de acuzatul Popescu în pre- 9 zența a însuși respectivului dus. 9 cauză, ce se afla ieri în suia'^rîbu-^^.1 naiului. I Popescu a descris cum Mgr. Del m M.estri, ca un adevărat actor din- ■ tr’un film de aventuri transocea- ■ nie, lepăda adesea sutana rămâ- I nând „civil”. Şi în această cr­litate, I calmat pe semne din punct de ve- fl dere al responsabilităţilor morale, sî A îşi vedea de treburi (citeşte smo- j | naj). Monsegniorul Del Mestri im* 7 I pretură cu confratele său Kirk, a- I flat și el în sala tribunalului, * 1 avut prilejul să-şi rememoreze şi­­ alte episoade din pământeasca sa­­ viaţă. De pildă, ieşirile suspecte cu I J maşina Nunciaturii, îeşiri în care I I domnia-sa stătea în poziţie cu totul I orizontală pe podeaua maşinii 1 pentru a nu fi observat de gardia^^C! I nul dîn faţa Nunciaturii ! M Şi a fost o scenă cu adevărat­­ „tare“ aceea în care acuzatul Po- \ • v 1 pescu, pentru a convinge Tribuna, I Iul de autenticitatea faptelor rela- 1 tate, a invitat pe Preşedinte să în- I trebe spre verificare despre aces- 1 tfea pe cei doi prelaţi aflaţi în sală! ! Iată aici descrise câteva din fap- \ tete arătate la proces, de înşişi a-­f cttzaţîi. Ele dovedesc mocirla în­­ care se sbat în zilele noastre anu-­­ mite persoane, persoane aflate în ■ slujba forţelor reacţîunii. Acestea,­­ dela ele din ţară, sau de peste ho- I tarelte ţării lor, nesocotesc în chip '9 flagrant uzanţele Internaţionale.­­ Faptele au arătat acest lucru, or I faptele sunt îndărătnice şi nu vor I putea contrazise cu niciun fel de calomnii pe care ar încerca să I le difuzeze focarele de propagan-­­ dă războinică a imperialiştilor. 1 Saşa Georgescu I LACI! FRANCEZI AI IMPERIALIŞTILOR AMERICANI (Urmare din zile lor politice, pentru pace şi In­dependenţa naţională. ) Văzând că încercările ei „de a­­ restabili contactul cu massele populare“ dau greş, conducerea partidului socialist francez a fost silită să recurgă la o manevră de felul retragerii din guvern la 4 Aprilie. Astfel, leaderii socialişti­lor de dreapta speră să recâştige capitalul politic pierdut şi, prin urmare, Influenţa asupra clasei muncitoare în perioada de inten­sificare a luptei politice a oame­nilor muncii din Franţa, pentru­­ pace, împotriva aţâţătorilor la un­­ nou război. Ei nădăjduiesc că re-­­ tragerea miniştrilor socialişti din­­ guvern le va permite în viitor să utilizeze mai bine decât un trecut , partidul socialist, pentru scinda­rea şi dezorganizarea mişcării muncitoreşti din Franţa. In faţa frontului unit al reacţiunii inter­ne şi externe. Totuşi, aceste capsule sunt lip­site de temei. Pe zi ce trece, un număr tot mai mare de membri ai partidului socialist se conving de esenţa trădătoare a politicii înfăptuită de conducerea partidu­lui. Cel de al 42-lea congres al partidului socialist, ţinut la 26—29­­ Mai 1950, a arătat încă odată mas­­selor muncitoare din Franţa că leaderii socialişti de dreapta au rămas credincioşi politicii „planu­lui Marshall“ şi a pactului Atlan­ticului şi după retragerea lor din guvern. „Urmărind desbaterile de la ultimul congres al partidului socialist“, a scris cu acest prilej ziarul „L'Humanite“. „îţi vine să pagina I-a) vorbeşti mai mult despre c .v.m­ . decât despre „un joc dublu“ In­­tr-adevăr, totull este de aşa­ natură ca şi cum Julius Moeh, Guy ,Mol­­let, Ramadier,­­Felix Gouin şi cei-' lalţi conducători ar fi căutat­­ă, apară în ochii’ stăpânilor lor străi­ni ca oamenii ce­i mai capabili de a înfăptui politica lor în ţara noastră. Astfel, ei s‘au declarat de acord cu această politică de război şi s‘au pronunţat printre altele pentru o pregătire mai in­tensă a agresiunii în cadrul pac­tului Atlanticului. Ei s-au pronun­ţat împotriva apelului de la Stock­holm, ceea ce înseamnă că aprobă şi contribuie la folosirea bombei atomice împotriva popoarelor. Ei au salutat teza expusă, în planul Schumann.—Monnet, privitoare la fuzionarea industriei franco-ger­mane, teză care corespunde vede­rilor lor. Ei s‘au opus, în sfâ­şit, retragerii corpului expediţionar din Indochina, afirmând şi repetând că războiul odios pune o proven­ă internaţională şi prin aceasta des­chide calea unei Intervenţi­ a a­­mericanilor“. Ziarul „L‘Humanité“ n‘a expri­mat decât ceea ce vede şi, înţelege majoritatea zdrobitoare a­­ cteţ.Î . , muncitoare din Franţa, Deacee­a. In ciuda tuturor vicleşugunlior leaderilor socialişti de dreapta,., continuă să se lărgească şi­­ sa, întărească unitatea de acţiune a oamenilor muncii, puternicul, front,..., unic al comuniştilor socialiştilor de rând, catolicilor şi republicani-­­ lor. Acest front al partizanilor pă­cii, adevăraţi şi a­ctivis este o ga­rante a vîrctopakil Fraoțai.

Next