Universul, august 1950 (Anul 67, nr. 176-199)
1950-08-02 / nr. 176
CULTURA ŞI VIAŢA Astăzi mai mult ca oricând, oamenii cinstiţi de pretutindeni, trebue să cunoască adevărata faţă a celor care vor să incendieze omenirea, trebue să recunoască mijloacele perfide pe care uneltele acestor criminali de teapa lui Tito le folosesc pentru a-şi servi stăpânii. Cunoscându-şi duşmanii, cunoscând mijloacele folosite de ei pentru înfăptuirea sceleratelor lor planuri, oamenii muncii vor şti mai bine cum să lupte cu aceşti criminali, care doresc să distrugă milioane de vieţi, să distrugă valori pe care civilizaţia le-a acumulat timp de secole. Unul din mijloacele cele ma î eficiente pentru desvăluirea hidoasei feţe a imperialiştilor angloamericani şi a celor în slujba lor, este filmul sovietic. Caracterizat prin respectul pentru adevăr, printr’un cald umanitarism, filmul sovietic,pus în slujba binelui şi al progresului, este o puternică armă a oamenilor muncii în luptă cu forţele întunericului care ar voi să oprească în loc mer- Isul omenirii. Din iniţiativa Comite- tului pentru Cinematografie de pe lângă Consiliul de Miniştri, şi al Sovromfilmului, va avea loc în Capitală, în luna August, Festivalul filmului sovietic. In cadrul acestui festival, vor rula, la grădina Progresul şi Sala Maxim Gorki, filtre sovietice care vor arăta oamenilor muncii, odată mai mult, cine le sunt prieteni şi cine le sunt duşmani. Printre filmele pe care le vom viziona în cadrul festivalului se numără: „Complotul condamnaţilor” care arată conspiraţia încercată de către imperialiştii anglo-americani cu ajutorul uneltelor lor, în ţările eliberate de sub jugul fascist datorită victoriei Armatei Sovietice. „Cifrul Secret’*, „Agentul Secret”, „Documentul misterios” şi „Ei au o patrie“, filme prin care se desvălue josnicele mijloace la care recurg duşmanii omenirii — spionaj, răpiri, crimă — pentru a opri drumul spre mai bine al celor ce muncesc, „Chestiunea Rusă“, cu ajutorul căruia spectatorul pătrunde în culisele presei americane unde ipocrizia, falsul şi minciuna surd „virtuţile” celor care „informează“ cetăţeanul american. Dar tot în acest film spectatorul vede că în America există oameni cinstiţi şi aceştia sunt cei mulţi, cei puternici prin numărul lor. „Judecata onoarei”, armă puternică îndreptată împotriva cosmopolitismului, film în care se arată că izolarea savanţilor de marile probleme ale vieţii, duce în mod fatal la aservirea acestora — conştient sau inconştient — intereselor duşmanilor ştiinţei şi ai culturii. „Marele cetăţean*’, film care arată lupta pe care au dus-o oamenii sovietici împotriva duşmanilor interni. Conferinţele vor preceda filmele care vor rula în cadrul festivalului, discuţiile care vor avea loc în fabrici pe marginea acestor filme vor contribui la evidenţierea unei sarcini de mare actualitate: întărirea vigilenţei oamenilor muncii, creşterea combativităţii şi a hotă- rîrîi lor de a lupta cu şi mai multă dârzenie împotriva duşmanilor păcii. 1 AUGUST—23 AUGUST FESTIVALUL FILMULUI SOVIETIC, ARMĂ IN LUPTA PENTRU PACE SARCINILE NOULUI COMITET PENTRU ARTĂ Prin desfiinţarea Ministerului Artelor şi crearea noului Comitet pentru Artă de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri —nu s’a săvârşit o simplă schimbare de titulatură sau de „firmă". Noul organ creat are sarcini mult mai cuprinzătoare şi metode de lucru mult mai complexe decât fostul Minister al Artelor, tocmai pentru a îndruma, stimula şi controla mai rodnic întreaga activitate artistică a ţării. Intr’adevăr, prin Decretul Prezidial Nr. 166 din 10 iulie a.c., pentru înfiinţarea şi organizarea Comitetului pentru Artă, publicat în Buletinul Oficial nr. 58 din 12 iulie, se stabilesc o seamă de sarcini şi atribuţiuni, ce arată caracterul nou şi, în multe privinţe, revoluţionar al noii instituţii. Vom înfăţişa in linii mari sarcinile Comitetului pentru Artă, care are ca preşedinte pe d. Eduard Mezincescu şi vice-preşedinţi pe d-nii Eugen Rodan, Vasile Moldovan şi M. T. Vlad, ţinând seama în cele ce urmează de expunerea şi interesantele comentarii făcute de către d. Eugen Rodan, într-o şedinţă la care au participat oamenii artei, spre a lua cunoştinţă de noile lor sarcini. Noului Comitet pentru Artă îi revin conducerea tuturor instituţiilor de artă (teatre dramatice, teatre muzicale, filarmonici, ansambluri de cântece şi jocuri, muzee, etc.); stimularea creaţiei artistice, prin organizarea de concursuri şi prin comenzi de Stat; aprobarea reimiloriilor tuturor teatrelor şi instituţiilor muzicale. Spre deosebire de atribuţiile fostului Minister al Artelor, noua instituţie îşi exercită controlul artistic nu numai asupra instituţiilor care fac parte din sistemul de organizare al Comitetului, dar şi asupra tuturor instituţiilor de artă, sau manifestărilor artistice care aparţin altor instituţii sau organizaţiilor de massă. Cu alte cuvinte, Comitetul pentru Artă aplică linia trasată de Partidul Muncitoresc Român şi de Guvern întregii vieţi artistice de la noi, fie ea teatrală, muzicală, plastică, fie manifestărilor profesionale sau manifestărilor de amatori. Aceasta înseamnă o considerabilă lărgire şi adâncire a sarcinilor noului Comitet, precum şi o măreaţă răspundere pentru prefacerea ariei, pentru stimularea creaţiei, pentru ajutorul dat prin tot felul de mijloace, oamenilor artei. Dar în sarcina de îndrumare, stimulare şi control a noii instituţii cad nu numai teatrele, operele, filarmonicile, muzeele, expoziţiile de artă şi manifestările populare, ci şi alte activităţi unde grija pentru aspectul artistic era adesea nesocotită. Ne referim la faptul că de acum încolo construcţiile de săli de teatre, de muzee şi instituţii de artă, ca şi elaborarea planurilor pentru sistematizarea oraşelor, pentru construirea de noi oraşe şi cartiere, nu se va mai face fără participarea şi avizul unei instituţii care are răspundere pentru tot ce înseamnă artă, pentru aspectul artistic al oricărei construcţii sau manifestări obşteşti. De la construirea de noi oraşe la construirea de monumente publice, de la organizarea muzeelor şi expo- jiţiilor de artă la conservarea pa- trimoniului artistic naţional, de la controlul asupra instituţiilor de în- văţămănt artistic la editarea a tot felul de publicaţiuni legate de pro- blemele artei . Comitetul pentru Artă are complexe şi vii sarcini şi el va fi prezent oriunde se crează artă de orice fel, oriunde se manifestă năzuinţa către frumos a poporului nostru. Intre direcţiile noii instituţii, se află şi Direcţia Repertoriului, Spectacolelor şi Manifestărilor de Artă Plastică, care va avea un mare rol în îndrumarea şi stimularea creaţiei dramatice, plastice şi muzicale şi care arată, ca dealtfel şi celelalte activităţi, că stimulând creaţia, noul Comitet nu se va ocupa formal de manifestările artistice, ci le va privi, aprecia şi stimula , în funcţie atât de conţinutul lor ideologic cât şi de forma lor, tocmai pentru a răspunde sarcinii de a ajuta cât mai rodnic la crearea unei arte măreţe, artă care nu se poate realiza decât bazată pe o ideologie înaintată, pe cea mai înaintată ideologie, cea marxist-leninistă. Revoluţia culturală necesară trecerii spre socialism, îşi are în noul Comitet pentru Artă organul de vie şi cuprinzătoare activitate şi măreaţă răspundere. In expunerea sa, d. Eugen Rodan a subliniat că noua instituţie va trebui să aibă o atitudine înţelegătoare şi stimulatoare faţă de oamenii artei, ajutându-i prin toate mijloacele să creeze opere de valoare. De asemenea, colaborarea între instituţiile de artă va trebui îmbunătăţită, tot pentru a se obţine roade cât mai folositoare poporului muncitor. S-a accentuat, de asemenea, principiul răspunderii colective şi individuale şi bătălia ce trebuie dată pentru o activitate planificată, tocmai pentru a se cuprinde temeinic sarcinile şi a se realiza o măreaţă înflorire a întregii vieţi culturale de la noi. „ASPECTE DIN VIAŢA CULTURALĂ A U.R.S.S.“ Conferinţa scriitorului Mihail Beniuc Sâmbătă seara d. Mihail Beniue, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., care s-a întors de curând din vizita făcută în U.RS.S., a vorbit, la Casa Universităţii, despre : „Aspecte din viaţa culturală a Uniunii Sovietice”. Au participat numeroşi profesori universitari, conferenţiari universitari, studenţi şi studente. Conferenţiarul şi-a început expunerea stăruind asupra măreţei munci paşnice ce se desfăşoară în Uniunea Sovietică, pentru construirea comunismului. Ceea ce caracterizează omul sovietic este setea de cultură, se*tea de a-şi însuşi cele mai îna- intate cuceriri ale tehnicii şi şti i tatei. Conferenţiarul s’a ocupat apoi de organizarea bibliotecilor, de activitatea şcolilor şi universităţilor, dând ca exemplu faptul că în R. S. S. Georgiană, unde până la Marea Revoluţie din Oc tombrie exista un singur Instit ]tut de învăţământ superior cu 300 de elevi, astăzi există 40 de astfel de institute, iar la universitatea din Tbilisi urmează cursurile peste 20.000 studenţi. D. Mihai Beniuc a vorbit mai departe despre intensa viaţă culturală din U. R. S. S. Oamenii sovietici frecventează mult teatrele, operele, cinematografele, concertele, conferinţele şi sunt prezenţi la toate manifestările culturale, bucurându-se de minunatele condiţii create de Partidul Bolşevic şi Guvernul U. R. S. S. Aceste condiţii dau omului sovietic un simţământ al libertăţii, de care nu se pot bucura oamenii muncii din ţările capitaliste. Omul sovietic preţueşte cultura, — a subliniat în încheiere conferenţiarul — şi de aceea luptă pentru a o apăra, luptă pentru cauza dreaptă a păcii şi progresului, împotriva imperialiştilor anglo-americani, care vor să distrugă cultura şi să arunce omenirea într’un nou măcel mondial. (Agerpres). HEJ3? T «I aKBBBBBaimWWWWaWWMMaMai a întâlnirea studenţilor români, care au studiat in U.R.S.S., pe studenţii din Institutele de învăţământ superior din Bucureşti In cinstea Congresului UIS, sectorul UTM studenţi, în colaborare cu ARLUS, a organizat Vineri seară, la Parcul de Cultură ARLUS, o întâlnire tovărăşească a studenţilor români, care au studiat în U.R.S.S., cu studenţii din Institutele de învăţământ superior din Bucureşti. In cuvântul de deschidere, Belu Elena, din partea sectorului UTM studenţi, a arătat că această reuniune va ajuta pe studenţii români să-şi însuşească noi elemente din minunata experienţă a studenţilor sovietici. Ion Ticărău, student al Facultăţii de relaţii internaţionale din Kiev, a vorbit apoi despre oraşul Kiev, capitala R.S.S. Ucrainiene. „ Pretutindeni am văzut grija Partidului Bolşevic şi a Marelui Stalin pentru crearea unei vieţi fericite pentru poporul care construeşte comunismul, a spus vorbitorul. A vorbit apoi Teodor Has, student al Institutului Politehnic din Harcov, despre practica studenţilor în Uniunea Sovietică. In marea Ţară a Socialismului, învăţământul superior este strâns legat de practică, pentru ca tinerele cadre bine pregătite să poată satisface nevoile mereu crescânde ale Industriei socialiste. Iosefide Ion, de la Institutul Politehnic din Sverdlovsk, a vorbit despre activitatea culturală şi sportivă a studenţilor sovietici. Pentru a crea un om sănătos, puternic, capabil să contribue la construirea comunismului, studenţii, împreună cu profesorii lor, duc în orele libere o intensă viaţă culturală şi sportivă. Cei mai buni sportivi sunt în acelaşi timp şi cei mai buni la învăţătură. Manifestarea studenţească s-a încheiat într-o atmosferă entuziastă, aplauze îndelungate salutând succesele oamenilor sovietici ce făuresc comunismul. La sfârşitul reuniunii a rulat filmul sovietic „Drumul spre glorie". (Agerpres). ier: swt&wewjji In întâmpinarea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace din R. P. R. (Uz»maa*e din pagina I-a) Circînile ce stau în faţa lor de a ridica cât mai sus măreţul şi invincibilul steag al partizanilor păcii. Schwartz Malvina, Găitănaru Ion tineri muncitori, luptători pentru pace alături de tineretul muncitor din întreaga ţara, sunt şi ei aleşi delegaţi. Atât din rândurile celor ce-au ales cât şi din rândurile celor aleşi, s’a luat cuvântul, arătându-se voinţa nestăvilită de apărare a păcii. Giovani Gergami a dat citire unui mandat încredinţat aleşilor de către salariaţii întreprinderii, pentru a prezenta astfel cuvântul şi hotarîrea lor de apărare a păcii, la conferinţa rahwta.11. Prin acest mandat muncitorii şi funcţionarii de la întreprinderea „Universul”, cer cu toată tăria ca acel guvern care va folosi primul bomba atomică să fie considerat criminal de război şi să dea socoteală întregii omeniri pentru această faptă. Deasemeni se arată prin acest mandat indignarea salariaţilor faţă de agresorii americani împotriva poporului coreean, cât şi faţă de samavolniciile imperialiştilor împotriva partizanilor păcii. După amiaza zilei de ieri a fost un prilej de manifestare pentru pace, un prilej de sărbătoare pentru muncitorii şi funcţionarii Întreprinderii „Universul”, care şi-au ales reprezentanţa , conferinţa raională a Comitetelor de lupţi pentru pace. „ Frumosul şi bogatul program artistic, prin care la încheiat această adunare, a fost susţinut de Ansamblul de cântece române şi sovietice al Comitetului Provizoriu, de artştii teatrului de Revistă şi aii teatrului de Estradă. Armand Laurian ----------SITUAŢIA ATMOSFERICĂ Institutul meteorologic anunţă ! Timpul se menţine variabil, cu cerul mai mult senin dimineaţa şi noros după amiază, când devine favorabil averselor locale, cu deosebire m Estul ţării şi în regiunea de munte. Temperatura staţionară,in următoarele fcredgoe timp #*voraM averselor maBs» UNIVERSUL Nr. 176 n Editura Partidului Muncitoresc Român a apărut, în limbile română şi maghiară, Rezoluţia Plenarei C. C. a P. M. R. cu privire la rezultatele verificării membrilor de Partid şi la primirea nouilor membri în Partid. watAA at:? Waui 1 ^gaiBg^grjaiBa^-r 1^ Cetăţenii străini şi apatrizii posesori de adeverinţe ce ţin loc de bilete de liberă petrecere, se vor prezenta pentru prelungire Se aduce la cunoştinţă cetăţeni,lor străini şi apatrizilor, posesori de adeverinţe ce ţin loc de bilete de liberă petrecere, că termenul de şedere nu ILP.R. expiră la 1 August 1950. Pentru prelungirea termenului de şedere în ţară, cetăţenii străini şi apatrizii stabiliţi în Bucureşti şi judeţul Ilfov, se vor prezenta după cum urmează : Cei domiciliaţi în raza sectorului I de Miliţie, la Biroul de Control al Străinilor, b-dul Gheorghi Dimitrov nr. 1. Cei domiciliaţi în raza sectorului II de Miliţie, la Biroul de Control al Străinilor, din str. Orlando nr. 9. Cei domiciliaţi în raza sectorului III de Miliţie, la Biroul de Control al Străinilor, din str. Agricultori nr. 111. Cei domiciliaţi în raza sectorului IV de Miliţie, la Biroul de Control al Străinilor, din str. Ardealului nr. 37. Cei domiciliaţi în raza sectorului V de Miliţie, la Biroul de Control al Străinilor, din str. Frumoasă nr. 16 Cei domiciliaţi în raza judeţului Ilfov, se vor prezenta la Miliţia Judeţeană Ilfov, Biroul de Control al Străinilor, din str. Paul Greceanu nr. 36—38. Ordinea de prezentare este alfabetică şi se găseşte afişată la sectoare. Orele de prezentare vor fi între 8 dimineaţa şi 20 seara, fără întrerupere, în afară de Duminică, când se va lucra numai pana la orele 14. Cetăţenii străini şi apatrizi se vor prezenta cu o cerere de prelungire a termenului de şedere in I R.P.R. timbrată legal şi cu reci- Ipisa de plata taxelor legale, emisă de secţiunile financiare ale Comitetului Provizoriu. Cei din câmpul muncii vor prezenta şi o dovadă dela întreprinderea sau instituţia unde lucrează. Cererea va avea următorul conţinut : „Subsemnatul .... domiciliat în str. . . . nr. . . . fiul lui. . . . şi al. . . . de profesie. . . . actualmente exercitând profesia de. . ... în întreprinderea din. . . . str.............nr. . . . cetăţean al statului.............solicit vizarea adeverinţei nr. . . . eliberată de............. în vederea prelungirii termenului de şedere în ţară". „Anexez recipisa nr. . . din. . . . eliberată de. . . . din care se constată depunerea taxei de lei . . (cei scutiţi nu vor complecta această rubrică), precum şi dovada că sunt în câmpul muncii (unde estecazul)“. , Taxele de prelungire prevăzute de legea 11/1949 sunt de lei 3.000 (trei mii) pentru cei ce exercită o profesie pe cont propriu şi de lei 1.000 (una mie) pentru salariaţi şi pentru toţi ceilalţi cetăţeni străini de la 18 ani în sus. Se atrage atenţiunea tuturor cetăţenilor străini, să se prezinte în zilele indicate şi în ordinea hotărîtă pe sectoare, întrucât nu se vor acorda amânări. Celor găsiţi în neregulă, după efectuarea operaţiunilor de prelungire li se vor aplica prevederile Decretului Lege nr. 238/948. Pregătirea noilor cadre necesare sectorului agricol Pentru pregătirea noilor cadre necesare sectorului agricol, Ministerul Agriculturii a luat din timp măsuri pentru a se crea condiţii optime pentru studenţii care doresc să urmeze facultăţile dependente de minister. Astfel, la toate facultăţile Ministerului Agriculturii se ţin cursuri pregătitoare în vederea examenelor de admitere care vor avea loc în între 30 August şi 8 Septembrie. Candidaţii vor putea fi găzduiţi în căminele facultăţilor respective pentru întreaga perioadă a examenelor. Ministerul pune la îndemâna viitorilor studenţi condiţiile cele mai bune ca: burse, cămine, cantine, etc. La terminarea studiilor, absolvenţii vor fi imediat repartizaţi în câmpul muncii la SMT,GAS, instituţii de cercetări agronomice, la ICZ, la Pasteur. La examenele de admitere în facultăţi se pot înscrie absolveţii actualelor licee, şcoli medii tehnice, şcoli pedagogice, bacalaureaţii fostelor licee teoretice, industriale şi comerciale, precum şi absolvenţii fostelor licee sericicol© sau şcoli medii ale Ministerului Agriculturii. La facultăţile agrotehnice din : Bucureşti, Iaşi, Craiova, Cluj, Timişoara, precum şi la facultatea de horticultura din Bucureşti, exame-nul de admitere constă dintr’o probă scrisă la limba română şi ştiinţe naturale şi o probă orală din materiile: Constituţia IGPR, ştiinţe naturale şi chimie. „ La facultăţile Maşini Agricole din Bucureşti şi Craiova, îmbunătăţiri Funciare din Galaţi, Măsurători Terestre din Iaşi, examenul va consta dintr’o probă scrisă la limba româ-â nă şi matematică şi o probă orală l la Constituţia EPR, matematică şi fizică. Deasemenea, la facultatea de zootehmie şi la facultatea de medicinină veterinară din Bucureşti şi Arad, examenul va consta dintr’o probă scrisă la limba română şi ştiinţe naturale, şi oral, care va cuprinde Constituţia RF’II, chimia şi ştiinţele naturale. CULTURA FIZICA ŞI SPORTPRIMELE REZULTATE ALE ÎNTÂLNIRII DE ŞAH DINTRE REPREZENTATIVELE D£ JUNIORI ALE R. P. R. §i R. P. BULGARIA Rusciuk 31 (Agerpres) prin telefon. — Matchul internaţional de şah dintre reprezentativele de juniori ale R. P. Bulgaria şi R.P.R., desfăşurat Sâmbătă 29 şi Duminică 30 Iulie la Rusouk a dat următoarele rezultate: Flondor (R.P.R.) — Milev (R. P. Bulgaria): întrerupt: 0—1. Voiculescu (R.P.R.) — Rebecov (R. p. Bulgaria): 1—0; întrerupt. Creţulescu (R.P.R.) — Badet (R.P. Bulgaria): întrerupt: 0/1—Vi. Soos (R.P.R.) — Hinev (R. P. Bulgaria): 1—0; 0—1. Nacht (R.P.R. — Andreev (R. P. Bulgaria): ’/1—A; întrerupt. Ciocâltea (R.PR.) — Caleambjeio (R. P. Bulgaria): 6—1; întrerupt. Iancov (R.P.R.) — Nedev (R P. Bulgaria.): întrerupt; 0—1. Dunăreanu (R.P.R.) — Costache (R.P. Bulgaria) întrerupt; 1—0. Drimer (R.P.R.) — Perdinschi (R. P . Bulgaria): întrerupt; 1—0. Maria Albuleț (R.P.R.) — Todorova (R.P. Bulgaria): întrerupt; întrerupt. Margareta Andreescu (R.P.R.)—Ivanova (R.P. Bulgaria): 'h—Uni între U.R.S.S. conduce cu 126-73 in întâlnirea internaţională de atletism cu R. P. Ungară MOSCOVA, 31 (Agerpres). —AIS transmite: Duminică 30 Iulie a început, pe stadionul Dinamo din Moscova, întâlnirea internaţională de atletism dintre reprezentativele U.R.S.S. şi R. P. Ungară. Tribunele marelui stadion, frumos , pavoazat cu drapele sovietice și maghiare, au fost pline până la refuz, de miile de spectatori care veniseră să asiste la această interesantă întâlnire. înainte de disputarea primei probe, în aplauzele entuziaste ale spectatorilor, un grup de pionieri a înmânat atleţilor celor două ţări prietene, buchete de flori. Rezultatele înregistrate în prima zi sunt o mărturie vie a măestriei atleţilor sovietici, care în ultimii ani şi-au ridicat necontenit nivelul tehnic sportiv îmbunătăţind numeroase recorduri unionale şi mondiale. Numai in p ...azi atleţii sovietici I au stabilit trei noi recorduri unionale. Deasemeni oaspeţii maghiari s’au prezentat în forma excelentă, reuşind să câştige trei probe şi să amelioreze două recorduri ale R. P. Ungare. După prima zi URSS conduce cu 126-73. Performanţe deosebite au marcat în prima zi, atletele Secenova (U.R.S.S.) şi Olga Gyarmaty (R.P. Ungară), Jurii Kasov (U.R.S.S.), care a realizat la săritura în înălţime 1,93 m. şi Alexandru Kanaki, (U.R.S.S.), care la ciocan, cu o aruncare de 37,35 m, a reuşit să dispună de recordmanul mondial Imre Nemeth (R.P. Ungară). O excelentă performanţă a obţinut atleta Rimma Sumscaia (U.R.S.S.), care aruncând discul hors concurs 46 m, a reuşit să întreacă pe campioana mondială Nina Dumbadze (U.R.S.S.) cu 97 cm. Mari competiţii sportive organizate in Întâmpinarea Congresului Comitetelor de luptă pentru Pace In întâmpinarea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R., Intre 1 fl 10 August se vor organiza manifestaţii sportive in întreprinderi Instituţii, cartiere fl la sat©, unde vor avea Ioc adunările delegaţilor cara vor participa la Congres. Aceste manifestaţii sportive cuprind întreceri In următoarele discipline : atletism, nataţie, gimnastică, volley, oină, fair, etc. In zilele de 13 fi 20 August, faza adunărilor partizanilor păcii pe plăţi fliaţie, se vor organiza ştafete combinate (marţ, cărare, lrot biciclete, motociclete, etc.), în cadrul fiecărei plăţi şi al fiecărui oraş. La 27 August şi 3 Septembrie, faza conferinţelor pe judeţe, se vor organiza ştafete cu mesaglul pentru pace. Aceste ştafete vor porni din toate reşedinţele de plasă şi oraşe spre capitala de judeţ, unde va avea loc adunarea, purtând mesagiul. începând din ziua de 3 Septembrie până In ziua de 8 Septembrie se va desfăşura o ştafetă combinată Instea, care va duce mesagiile sportivilor din toate judeţele Congresului Comitetelor de luptă pentru pace ce va avea loc la București. Finalele campionatului R. P. R. de caiac au evidenţiat progresul canotajului nostru Duminică s-au desfăşurat pe lacul Herăstrău In prezenţii unui numeros public, întrecerile ultimei zile a finalelor campionatului R.P.R. de caiac. . La proba de caiac 4 băieţi (10.000 m.) victoria a revenit colectivului Locomotiva C.F.R. Galaţi, care a prezentatun echipaj omogen şi bine antrenat. De remarcat că cei patru componenţi ai echipajului sunt toţi muncitori cazangii la atelierele C.F.R. Galaţi. Ei au făcut o cursă excelentă, fiind răsplătiţi cu vii aplauze de publicul spectator. Toate probele au prilejuit dispute dărze, având darul să scoată în evidenţă progresul făcut de vâslaşii noştri şi în special de cei ai Asociaţiei Dinamo, care a au câştigat 8 probe în cadrul finalelor campionatelor R.R.R. de caiac. Câştigătorii probelor de Duminică: Caiac 4 băieţi (10.001 m.): Locomotiva C.F.R. Galaţi (Manoilă, Mitache, Matei, Vişevan) 50’31”8/10-Caiac 4 fete (3.000 m.) . Locomotiva S R.T. (Nicolau, Ionescu, Baciu, Scurtul 1T21”6/10. Ştafeta 4 x 500 m. băieţi: Dinamo (Marinescu, Navasari Huţan, Cojocaru) 10’50". Caiac simplu băieţi (800 m.l: Huţan R. (Dinamo) 4’27”8/10. Caiac simplu fete (500 m.) : Cojocaru Rozalia (Flamura Roşie) 3’17”. Caiac dublu băieţi (500 m.) : Dinamo Marinescu, Navasari) 2'24”. Caiac 4 fete (500 m.) : Spartac-B.R.P.R. (Paraschivescu, Tuchol, Enstche, ştefănescul 2’40”. Caiac 4 băieţi (800 m.) : Dinamo I (Cojobaru, Huiţan, Navasari, Marinescu) 2’30”. I .i,,j'-.it. -it ,■cj!g^TO',," vr-g7-r«^ ■ffiCiSr® COOPERAŢIA IN SPRIJINUL ŢĂRĂNIMII MUNCITOARE Despre aşa zisa „obişnuinţă” a ţăranului nostru muncitor cu traiul său mizer şi cu ceea ce „i-a dat Dumnezeu“, fac mult caz toţi aceia cari au trăit sau mai trăesc , încă de pe urma muncii altora. Cu acest pretext, pe care exploatatorii îl repetă pe diferite variante, ei I vor să explice dece nu s’a făcut nimic în trecut pentru a se ridica I nivelul de trai al ţărănimii munci■ toate şi dece ie era indiferent dacă acest nivel era in continuă I «cădere. Să luăm un singur aspect al situaţiei economice a satelor în trecut şi anume lipsa de produse industriale de larg consum în mediul rural. Ţăranii muncitori nu-şi puteau cumpăra decât rar — şi cu riscul de a fi jecmăniţi ca în codru, — produse industriale de strictă necesitate. Nu arare ori se întâmpla să nu se găsească intr’un sat o cutie de chibrituri, un kg. de gaz sau un metru de pânză. Care era cauza ? Cauza era, desigur, în primul rând nivelul scăzut al producţiei capitaliste din ţara noastră. Pe de altă parte însă, chiar şi această producţie scăzută nu ajungea la sate pe căi directe, ci pe calea întortochiată şi scumpă a intermediarilor de tot soiul, care căutau să câştige cât mai mult pe spinarea consumatorilor. In regimul de democraţie populară, desvoltarea schimbului între oraş şi sat, pe baze organizate, prin mijlocirea unei mişcări cooperatiste puternice, este de o necesitate vitală, fiindcă numai astfel mărfurile ce sunt produse într’o cantitate tot mai mare de industria socialistă în plin avânt, pot ajunge în bune condiţiuni în mâinile ţărănimii muncitoare şi tot astfel se poate asigura materia primă necesară pentru numeroase ramuri ale industriei. Cooperaţia, care stă la baza schimbului între oraş şi sat, a făcut la noi, sub îndrumarea Partidului Muncitoresc Român, mari paşi înainte. Ea are însă in faţa ei încă multe sarcini pe care trebie să le ducă la îndeplinire. In campania de recoltare din vara aceasta, cooperaţia a dat un sprijin puternic ţărănimii noastre muncitoare, procurându-i produse industriale prin organizarea de magazine şi chioşcuri bine aprovizionate la numeroase arii, prin desvoltarea reţelei de cooperative săteşti şi prin secţiile de producţie de pe lângă cooperativele de consum. Secţiile de producţie înfiinţate pe lângă cooperativele de consum sunt un bun mijloc de valorificare a produselor agricole chiar la locul unde ele se găsesc şi astfel un mijloc de fabricare la preţuri reduse a unor produse de larg consum. Totodată se dă posibilitatea atragerii spre diverse meserii a numeroşi ţărani muncitori Spre exemplu, în jud. Arad, au luat fiinţă pe lângă cooperativele de consum peste 250 secţii de producţie, care aduc mari foloase ţăranilor muncitori. Astfel, numai cooperativa din comuna Pecica are peste 20 secţii de producţie, care contribue la îmbunătăţirea traiului ţăranilor săraci şi mijlocaşi din regiune. De asemenea, cooperativele de producţie meşteşugărească, punând în valoare deşeurile rămase în industrie şi diversele resurse locale, produc pe scară largă produse de consum, pe care apoi Uniunile judeţene le îndreaptă şi către sate. In timpul campaniei de recoltare, numeroase cooperative de producţie meşteşugărească au trimis la sate echipe volante, care au reparat maşinile şi uneltele agricole ale ţăranilor muncitori, cât şi ale gospodăriilor agricole de Stat şi ale gospodăriilor agricole colective. Astfel, membrii cooperativei „Ciocanul” din Tg. Mureş au reparat în cursul lunii iunie 58 batoze, 28 motoare de batoze şi 78 de tractoare, executând totodată toate piesele necesare punerii tot in funcţiune. Se pot da numeroase exemple de cooperative meşteşurăreşti care au participat şi participă activ la sprijinirea câmpiii mici de recoltare, prin repararea ■ de maşini şi unelte agricole, cât şi prin intensificarea fabricării de produse necesare populaţiei rurale. Cooperaţia trebue să fie preocupată permanent să găsească mereu alte şi alte mijloace de valorificare a deşeurilor şi resurselor locale, contribuind astfel la mărirea producţei globale a ţării. Cooperaţia a început şi valorifi- I carea produselor din industria cas- nisa. Astfel în numeroase comune , d rt judeţul Sibiu ea a ajutat ne ţărănii muncitori să-şi sporească simţitor veniturile. Numai la Cisnă- Idiasra, în juri, Sibiu, ţăranii mtunci- I tori trrcduc diverse ţesături din fire de cânepă, ca : pânză, şervete, saci, preşuri, etc., care valorificate prin I cooperative aduc ţăranilor munciitori putinţa de a-şi procura produsele industriale de care au nevoie. Ajutând, alături de comerţul de Stat, la o cât mai largă desvoltare a schimbului între oraş şi sat, valorificând deşeurile, resursele focale şi produsele industriei casnice, desvoltând secţiile de producţie de pe lângă cooperativele de consum, cooperaţia aduce un sprijin tot mai puternic la lupta întregului nostru popor muncitor pentru înflorirea Patriei. A. Halea La aria din Perişoru-Brăila Pe drumul îngust de ţară ce duce spre aria din comuna Perişoru- Brăila este un du-te vino continuu. Şiruri lungi de care transportă la batoză recolta culeasă de pe câmp, altele aduc de la arie sacii plini cu boabe aurii. Deasupra norilor de pleavă ce ies din batoză şi deasupra stogurilor de fân, fâlfâie în bătaia vântului un drapel. Este „Drapelul Roşu’’ al brigăzii fruntaşe. Pe dreapta şi pe stânga drumului, pământul e negru. El a fost răscolit cu plugurile şi discuitoarele trase de tractoarele S.M.T. Ianca. Aici, desmiriştitul s’a făcut îndată după seceriş. Cu cât te apropii mai mult de arie, cu atât uruitul tractorului şi ţăcănitul batozei se aud mai tare. Ne îndreptăm spre batoza care înghite cu lăcomie snop după snop.MUNCITORII AJUTA ŢĂRĂNIMEA MUNCITOARE IN LUPTA PENTRU O RECOLTA ÎMBELŞUGATA Un tânăr scund şi bine legat, cu faţa arsă de soare, îmbrăcat într’o salapetă albastră, verifică mereu batoza şi tractorul. Acum îl vezi la coş, acum la valţuri, se mai uită apoi la „caii” din dreapta şi din stânga batozei, verifică pleava, ca nu cumva să fi slăbit vreun şurub şi să lase să scape boabele, trece apoi iar la tractor, verifică uleiul, apa, ascultă ţăcănitul motorului. Este Ivanof Constantin, şeful brigăzii a II-a de tractorişti. — „Verific permanent batoza — spune el — pentru ca niciuun bob din recolta făcută de ţăranii muncitori cu trudă să nu se piardă, să nu se sfarme şi grâul să iasă cât mai curat. Aşa înţelegem noi, muncitorii!, să ajutim pe ţăranii muncitori. Cu cât vor obţine ei grâne mai multe şi mai bune, cu atât muncitorii de la oraşe vor avea asigurată o nâine mai bună. Iar frăţia dintre muncitori şi ţărănimea muncitoare se va cimenta mai solid.” STAN CORBU E MULŢUMIT ! Se trecră acum grâul ţăranului muncitor Stan Corbu din Perişoru. „Hrănitorul’’ aruncă în gura bartezei snop după snop, iar In spatele batozei, prin uluce, boabele mari şi aurii se scurg în saci Stan Corbu e mulţumit. Cântarul arată că el a realizat pe un pogon semănat cu grâu, 755 kg. boabe. Atât n’a strâns el de când trăeşte. Din această cantitate el a dat la colectare 120 de kg., uium 45 kg. şi 5 kg. pentru „hrănitori”. Şi-a adus acasă restul de 485 kg., la care va adăuga şi recolta de porumb. — „Chiaburii şopteau peste tot să nu ducem grâul la arie, că o să plecăm de acolo cu mâinile goale. Şi uite că iarăşi iese la iveală ticăloşia chiaburilor şi neadevărul svonurilor pe care le răspândesc ei. Mă duc acum acasă să sfarm tăvălucul de piatră cu care băteam înainte grâul pentru a scoate, boabele. De acum înainte nu mai am nevoie de el. O să treci totdeauna la batoză, fiindcă aici boabele ies întregi şi curate de ţi-e mai mare dragul”, spune Stan Corbu. Urmează după el ţăranul mijlocaş Hodoş Chiţă. El a avut însămânţat cu grâu două hectare. Arătura a făcut-o S.M.T., semănatul l-a făcut cu maşina şi sămânţa i-a fost dată de Stat. La batoză a scos 2928 kgr. boabe. A vândut Statului cota, a achitat uiumul, a restituit sămânţa şi a adus acasă peste 2000 kg.’, de care poate dispune liber. Hodaş Ghiţă e mulţumit. Cu grâul care i-a rămas va avea destul pentru hrană, pentru sămânţă şi va putea să şi vândă liber o cantitate destul de mare. Urmează apoi Dumitru Telegol, cu 2.352 kg., Petre Buzea care a realizat 2332 kg., Stavarache Matei, care a realizat 4713 kg., Grigore Eremia, 2178 kg., Ion A. Popescu 1920. kg. Batoza continuă să treere. Oamenii din ceaţa ce lucrează la batoză dau zor. Paiele ieşite de la batoză sunt încărcate şi ele în căruţe şi transportate spre locurile unde ţăranii îşi fac stogurile. NICIUN BOB RISIPIT, NICIUN SPIC PIERDUT „Niciun bob risipit, nicium spic pierdut” — aceasta este lozinca pentru realizarea căreia luptă cu însufleţire tractoriştii, batezarii, mecanicii, inginerii şi tehnicienii Staţiunii de Maşini şi Tractoare Ianca, alături de ţăranii săraci şi mijlocaşi care îşi treeră recolta la cele 18 arii organizate de această Staţiune şi îşi desmiriştesc ogoarele cu tractoarele Staţiunii. Ei ştiu că succesul campaniei de seceriş, treeriş şi desmiriştit înseamnă un pas înainte în lupta pentru ridicarea nivelului de trai al lor şi al Întregului popor muncitor. In fruntea celor ce luptă pentru o recoltă îmbelşugată se află tânărul elev tractorist Ştefan N. Ştefan. El deţine, încă de la începutul campaniei de vară, „Drapelul Roşu’’ pe brigadă şi Staţiune. Pentru Ştefan N. Ştefan nu există normă care să nu poată fi depăşită. EL munceşte cu elanul tinereţii şi realizează zilnic 13—14 hectare desmiriştite. — „De la 14 ani am fost argat la boier! — spune el. Azi sunt fericit că am o meserie in care pot munci pentru a ajuta pe fraţii mei, ţăranii muncitori, să-şi făurească o viaţă mai bună. De aceea mă străduesc să depăşesc cât mai mult norma şi să lucrez cât mai bine.” Intervine şeful brigăzii, care spune : — „Toate încercările tractoriştilor de a-l câştiga măcar pentru o zi „Drapelul”, au fost zadarnice. Un singur tractorist a reuşit să sa apropie de realizările lui Ştefan, dar numai odată — şi tot i-a lip- st la încheerea lucrului, 20 da arii.’’ ! Şi ca la această arie şi la celelalte 17 arii ale S.M.T.Ianca, pe tarlalele fără haturi ale ţăranilor săraci şi mijlocaşi întovărăşiţi tractoriştii luptă pentru a depăşi normele, pentru a executa cât mai bine lucrările şi a ajuta ţărănimea muncitoare în lupta pentru un viitor luminos. „GRUCEA ROŞIE” ŞI COOPERAŢIA ABSENTE DE LA ARIE Realizările frumoase ale munciiorilor şi ale ţărănimii muncitorii de aici sunt întunecate de unele lipsuri de organizare a ariilor pe care lucrează echipele S.M.T.-Ianca, lipsuri de care însă nu poate fi făcut răspunzător S.M.T.-ul. Astfel, pe niciuna din cele 1 arii organizate de S.M.T-Ianca nu există reprezentant al „Crucii Roşii” şi nici magazine sau chioşcur ale cooperaţiei. S.M.T., în colaborare cu Cornitetele Provizorii din comunele respective, au înfiinţat pe fiecari alte câte un punct sanitar, în câţi o gheretă amenajată prin munci voluntară a tractoriştilor. Lipsesc insă surorile de Cruce Roşie, cu pregătirea necesară. La alta din Perişoru, de pildă oficiul de „soră’’ de Cruce Roşii e făcut de un ţăran bătrân — şefii tarlalei respective. — „Medicamente am eu aici, dar doctor nu sunt şi nici agent sanitar — ne spune el. Mă mai pricep eu să leg o tăietură şi să spăl rana cu spirt, dar parcă tot ar fi fost mai bine să avem aici pe cineva care se pricepe. Că cine ştie ce se poate Întâmpla...” Cooperaţia deasemeni este absentă la arie, deşi ar fi avut obligaţia să înfiinţeze un magazin sau un chioşc cu cele necesare lucrului la câmp şi cu alimente pentru cei care lucrează la arie. Uniunile Cooperativelor din judeţele Constanţa şi Tulcea, în afară de faptul că au aprovizionat din timp şi în cele mai bune condiţiuni cooperativele din judeţele respective cu cele necesare muncilor agricole, au înfiinţat şi magaj zinc pe lângă fiecare arie. In cât mumele tinde funcţionează mai multe arii, cooperativele au amenajat căruţe cu coviltir, care asigură aprovizionarea ţărănimii triun- I citoare. In felul acesta ţăranii ■ muncitori se pot aproviziona cu cele necesare, fără a mai fi nevoiţi să întrerupă lucrul şi să meargă in sat sau la târg pentru obiecte sau mărfuri de strictă necesitate. Realizările Ungunilor Cooperativelor din judeţele Tulcea şi Constanţa ar putea constitui un exemiplu pentru Uniunea Brăila. N. Slîvîar« NFORMAŢII ^ Mâine, Miercuri, orele 20, la Parcul de Cultură A.R.L.U.S. din str. Dr. Stacovtei nr. 44, în cadrul Ciclului „Să cunoaştem URSS" va avea loc conferinţa d-lui Max Solomon despre: „R. S. S. Azerbaidjană”. Vor urma exemplificări şi un film sovietic. ^ Consiliul General de Conducere A.R.L.U.S, anunţă pentru Joi, 3 August a. cu orele 20, la Parcul de Cultură A.R.L.U.S. din str. Dr. Staicovici nr., 44, conferinţa d-lui Iiie Murgulescu, Rectorul Universităţii C. I. Parhon, despre: „U. R. S. S. demască războiul bacteriologic, crimă de agresiune imperialistă împotriva omenirii”. Va urma un program artistic. es In cinstea zilei de 23 August Co- j mitetul pentru Cultură Fizică şi Sport organizează tn zilele de 4, 5 şi 6 August o cursă ciclistă de fond ! In 3 etape, denumită „Cursa Elibe- r rării'1. Această competiţie ciclistă se dis- I pută pe echipe, reprezentative ale asociaţiilor, formate din câte 3 aler gători. Fiecare asociaţie sau jude-, j ţeană poate înscrie una sau mai multe echipe. Cursa se va desfăşura după for- mula „Marşul Partizanilor", cicliştii ' unei echipe fiind obligaţi a parcurge traseul de la plecare şi până la so- sire, în grup. Plecările în etape se vor da astfel: Etapa I-a Vineri 4 August : Bucureşti—Braşov (plecări în bloc). Etapa II-a Sâmbătă 5 August : Braşov—Făgăraş—Braşov (plecarea pe echipe din 3 în 3 minute). Etapa IlI-a Duminică 6 August : Braşov—Bucureşti (plecarea în bloc) (Agerpres). Astăzi, Marţi, ora 20, va avea loc la Parcul de Cultură al Casei Prieteniei Româno Sovietice din str. Dr. Staicovici, conferinţa d-lui Emil Ion Giurgiuca. Intitulată: „Oamenii sovietici vorbind despre lupta dreaptă a poporului coreean pentru libertate şi independenţă. Va urma un film. ♦ Festivalul muzical ce urma să aibă loc la teatrul Alhambra în ziua de 31 Iulie, s-a amânat pentru ziua de 26 August. Biletele vândute sunt valabile. I Loteria de Stat comunică: 1 La tragerea Loto-ului Săp- I tămânal din 31 Iulie a. c. au a ieșit din urnă următoarele 10 numere câștigătoare: l !?i"!~83 T1Fl/HTil; prima, categorie SsSTreTsTtISsTImI ! a doua categorie | La Sucursala București, premiul s’a ridicat la sumar de lei 6.405.780. CURIER JUDICIAR ; NERESPECTAREA PIANULUI TIT CmIP A SI INS AM AMJARE Tribunalul Ilfov secţia I-a penală a condamnat pe inculpatul Ion Bălăşescu, din comuna Dudu-Ilfov la trei ani închisoare corecţională, confiscarea averii şi 50.090 lei despăgubiri civile, pentru faptul că, împotriva dispoziţiililor primite, nu a îndeplinit planul de cultură pe 1949 —1050, neînsămânţând o suprafaţă de 0,24 ha., cu tutun şi 3,50 ha., cu ecou. Semănăturile au fost făcut de ceilalţi locuitori ai comunei, întrucât inculpatul a dispărut şi şi-a lăsat pământul în părăsire. — Tribunalul Ilfov secţia 4-a penală a condamnat pe inculpatul Consitaguin D. V. Dinu din comuna Bascălii-Ilfov, la doi ani închisoare corecţională, confiscarea averii lai 30.000 lei despăgubiri, pentru faptul că n’a respectat planul de cultură pe anul 1939—1050, făcând însămânţările cu întârziere, nu a predat cota obligatorie de porumb pe 1949 şi a instigat pe locuitorii comunei să nu pracfica I cotele cuvenite statului. 1 — Acelaş Tribunal a condamnat pe I inculpatul Diaconescu Dumitru din comuna Valea- Dragului-Ilfov, la şaIse luni închisoare şi confiscarea averii, învinuit fiind că nu a respectat planul de cultură pe anul 1950, aşa cura a fost programat de Comitetul Provizoriu al comunei respective,sabotând astfel planul de start, i .e.Tot în faţa aceleiaşi instanţe s’a j Judecat procesul inculpatului Petre N.. Marin saca din comuna • Ilfov, azi dispărut pentru faptul că n’a cultivat și însămânţat pământul conform planului de cultură aratându-se astfel ca un duşman al clasei muncitoare. Tribunalul l-a condamnat la trei ani închisoare.