Universul, august 1950 (Anul 67, nr. 176-199)

1950-08-02 / nr. 176

CULTURA ŞI V­IA­ŢA Astăzi mai mult ca oricând, oamenii cinstiţi de pretutindeni, trebue să cunoască adevărata faţă a celor care vor să incendieze omenirea, trebue să recunoască mijloacele perfide pe care uneltele acestor criminali de teapa lui Tito le folosesc pentru a-şi servi stă­pânii. Cunoscându-şi duşmanii, cunos­când mijloacele folosite de ei pen­tru înfăptuirea sceleratelor lor pla­nuri, oamenii muncii vor şti mai bine cum să lupte cu aceşti crimi­nali, care doresc să distrugă mi­lioane de vieţi, să distrugă valori pe care civilizaţia le-a acumulat timp de secole. Unul din mijloacele cele ma­ î eficiente pentru desvăluirea hi­doasei feţe a imperialiştilor anglo­­americani şi a celor în slujba lor, este filmul sovietic. Caracterizat prin respectul pen­tru adevăr, printr’un cald umanita­rism, filmul sovietic,­­pus în slujba binelui şi al progresului, este o puternică armă a oamenilor muncii în luptă cu forţele întunericului care ar voi să oprească în loc mer- I­su­l omenirii. Din iniţiativa Comite-­­ tului pentru Cinematografie de pe lângă Consiliul de Miniştri, şi al Sovromfilmului, va avea loc în Capitală, în luna August, Festiva­lul filmului sovietic. In cadrul acestui festival, vor rula, la grădina Progresul şi Sala Maxim Gorki, filtr­e sovietice care vor arăta oamenilor muncii, odată mai mult, cine le sunt prieteni şi cine le sunt duşmani. Printre filmele pe care le vom viziona în cadrul festivalului se numără: „Complotul condamnaţilor” care arată conspiraţia încercată de către imperialiştii anglo-americani cu ajutorul uneltelor lor, în ţările eliberate de sub jugul fascist dato­rită victoriei Armatei Sovietice. „Cifrul Secret’*, „Agentul Se­cret”, „Documentul misterios” şi „Ei au o patrie“, filme prin care se desvălue josnicele mijloace la care recurg duşmanii omenirii — spio­naj, răpiri, crimă — pentru a opri drumul spre mai bine al celor ce muncesc, „Chestiunea Rusă“, cu a­­jutorul căruia spectatorul pătrunde în culisele presei americane unde ipocrizia, falsul şi minciuna surd „virtuţile” celor care „informează“ cetăţeanul american. Dar tot în acest film spectatorul vede că în America există oameni cinstiţi şi aceştia sunt cei mulţi, cei puternici prin numărul lor. „Judecata onoarei”, armă puternică îndreptată împotriva cosmopolitis­mului, film în care se arată că izo­larea savanţilor de marile probleme ale vieţii, duce în mod fatal la aservirea acestora — conştient sau inconştient — intereselor duşma­nilor ştiinţei şi ai culturii. „Marele cetăţean*’, film care arată lupta pe care au dus-o oamenii sovietici împotriva duşmanilor in­terni. Conferinţele vor preceda filmele care vor rula în cadrul festiva­lului, discuţiile care vor avea loc în fabrici pe marginea acestor filme vor contribui la evidenţierea unei sarcini de mare actualitate: întă­rirea vigilenţei oamenilor muncii, creşterea combativităţii şi a hotă- r­îrîi lor de a lupta cu şi mai multă dârzenie împotriva duşmanilor păcii. 1 AUGUST—23 AUGUST FESTIVALUL FILMULUI SOVIETIC, ARMĂ IN LUPTA PENTRU PACE SARCINILE NOULUI COMITET PENTRU ARTĂ Prin desfiinţarea Ministerului Artelor şi crearea noului Comitet pentru Artă de pe lângă Preşedin­ţia­ Consiliului de Miniştri —nu s’a săvârşit o simplă schimbare de ti­­tulatură sau de „firmă". Noul or­gan creat are sarcini mult mai cu­prinzătoare şi metode de lucru mult mai complexe decât fostul Minister al Artelor, tocmai pentru a îndruma, stimula şi controla mai rodnic întreaga activitate artistică a ţării. Intr’adevăr, prin Decretul Prezi­­dial Nr. 166 din 10 iulie a.c., pen­tru înfiinţarea şi organizarea Co­mitetului pentru Artă, publicat în Buletinul Oficial nr. 58 din 12 iulie, se stabilesc o seamă de sarcini şi atribuţiuni, ce arată caracterul nou şi, în multe privinţe, revoluţi­onar al noii instituţii. Vom înfăţişa in linii mari sarci­nile Comitetului pentru Artă, care are ca preşedinte pe d. Eduard Mezincescu şi vice-preşedinţi pe d-nii Eugen Rodan, Vasile Moldo­van şi M. T. Vlad, ţinând seama în cele ce urmează de expunerea şi interesantele comentarii făcute de către d. Eugen Rodan, într-o şedinţă la care au participat oame­nii artei, spre a lua cunoştinţă de noile lor sarcini. Noului Comitet pentru Artă îi revin conducerea tuturor instituţii­lor de artă (teatre dramatice, tea­tre muzicale, filarmonici, ansam­bluri de cântece şi jocuri, muzee, etc.); stimularea creaţiei artistice, prin organizarea de concursuri şi prin comenzi de Stat; aprobarea reimiloriilor tuturor teatrelor şi in­stituţiilor muzicale. Spre deosebi­­re de atribuţiile fostului Minister al Artelor, noua instituţie îşi exer­cită controlul artistic nu numai a­supra instituţiilor care fac parte din sistemul de organizare al Co­mitetului, dar şi asupra tuturor instituţiilor de artă, sau manifestă­rilor artistice care aparţin altor in­stituţii sau organizaţiilor de mas­­să. Cu alte cuvinte, Comitetul pen­tru Artă aplică linia trasată de Partidul Muncitoresc Român şi de Guvern întregii vieţi artistice de la noi, fie ea teatrală, muzicală, plas­tică, fie manifestărilor profesionale sau manifestărilor de amatori. A­­ceasta înseamnă o considerabilă lărgire şi adâncire a sarcinilor noului Comitet, precum şi o măreaţă răspundere pentru prefacerea ariei, pentru stimularea creaţiei, pentru­­ ajutorul dat prin tot felul de mij­loace, oamenilor artei. Dar în sarcina de îndrumare, stimulare şi control a noii institu­ţii cad nu numai teatrele, operele, filarmonicile, muzeele, expoziţiile de artă şi manifestările populare, ci şi alte activităţi unde grija pentru aspectul artistic era adesea neso­cotită. Ne referim la faptul că de acum încolo construcţiile de săli de teatre, de muzee şi instituţii de artă, ca şi elaborarea planurilor pentru sistematizarea oraşelor, pentru construirea de noi oraşe şi cartiere, nu se va mai face fără participarea şi avizul unei institu­ţii care are răspundere pentru tot ce înseamnă artă, pentru aspectul artistic al oricărei construcţii sau manifestări obşteşti. De la construirea de noi oraşe la construirea de monumente publice, de la organizarea muzeelor şi expo- j­­iţiilor de artă la conservarea pa-­­ trimoniului artistic naţional, de la­­ controlul asupra instituţiilor de în-­­ văţămănt artistic la editarea a tot felul de publicaţiuni legate de pro-­­ blemele artei . Comitetul pentru Artă are complexe şi vii sarcini şi el va fi prezent oriunde se crează artă de orice fel, oriunde se mani­festă năzuinţa către frumos a poporului nostru. Intre direcţiile noii­ instituţii, se află şi Direcţia Repertoriului, Spectacolelor şi Manifestărilor de Artă Plastică, care va avea un mare rol în îndrumarea şi stimu­larea creaţiei dramatice, plastice şi muzicale şi care arată, ca dealtfel şi celelalte activităţi, că stimulând creaţia, noul Comitet nu se va o­­cupa formal de manifestările artis­tice, ci le va privi, aprecia şi sti­mula , în funcţie atât de conţinutul lor ideologic cât şi de forma lor, tocmai pentru a răspunde sarcinii de a ajuta cât mai rodnic la crea­­rea unei arte măreţe, artă care nu se poate realiza decât bazată pe o ideologie înaintată, pe cea mai înaintată ideologie, cea marxist-le­­ninistă. Revoluţia culturală necesară tre­cerii spre socialism, îşi are în noul Comitet pentru Artă organul de vie şi cuprinzătoare activitate şi măreaţă răspundere. In expunerea sa, d. Eugen Ro­dan a subliniat că noua instituţie va trebui să aibă o atitudine înţe­legătoare şi stimulatoare faţă de oamenii artei, ajutându-i prin toate mijloacele să creeze opere de valoare. De asemenea, colabora­rea între instituţiile de artă va tre­bui îmbunătăţită, tot pentru a se obţine roade cât mai folositoare poporului muncitor. S-a accentuat, de asemenea, principiul răspunderii colective şi individuale şi bătălia ce trebuie dată pentru o activitate planificată, tocmai pentru a se cu­­prinde temeinic sarcinile şi a se realiza o măreaţă înflorire a între­gii vieţi culturale de la noi. „ASPECTE DIN VIAŢA CULTURALĂ A U.R.S.S.“ Conferinţa scriitorului Mihail Beniuc Sâmbătă seara d. Mihail Be­niu­e, secretar al Uniunii Scrii­torilor din R.P.R., care s-a în­tors d­e curând din vizita făcută în U.RS.S., a vorbit, la Casa Universităţii, despre : „Aspecte din viaţa culturală a Uniunii So­­vietice”. Au participat numeroşi profe­­sori universitari, conferenţiari universitari, studenţi şi studente. Conferenţiarul şi-a început ex­punerea stăruind asupra măreţei munci paşnice ce se desfăşoară în Uniunea Sovietică, pentru construirea comunismului. Ceea ce caracterizează omul so­vietic este setea de cultură, se*­­­tea de a-şi însuşi cele mai îna-­­ intate cuceriri ale tehnicii şi şti­ i tatei. Conferenţiarul s’a ocupat apoi­­ de­­ organizarea bibliotecilor, de­­ activitatea şcolilor şi universită­­­­ţilor, dând ca exemplu faptul­­ că în R. S. S. Georgiană, unde­­ până la Marea Revoluţie din Oc­­­ tombrie exista un singur Instit ]­tut de învăţământ superior cu 300 de elevi, astăzi există 40 de astfel de institute, iar la uni­versitatea din Tbilisi urmează cursurile peste 20.000 studenţi. D. Mihai Beniuc a vorbit mai departe despre intensa viaţă cul­­turală din U. R. S. S. Oamenii sovietici frecventează mult tea­trele, operele, cinematografele, concertele, conferinţele şi sunt prezenţi la toate manifestările culturale, bucurându-se de mi­nunatele condiţii create de Par­tidul Bolşevic şi Guvernul U. R. S. S. Aceste condiţii dau omului so­vietic un simţământ al libertăţii, de care nu se pot bucura oa­menii muncii din ţările capita­liste. Omul sovietic preţueşte cul­tura, — a subliniat în încheie­re conferenţiarul — şi de aceea luptă pentru a o apăra, luptă pentru cauza dreaptă a păcii şi progresului, împotriva imperia­liştilor anglo-americani, care vor să distrugă cultura şi să arunce omenirea într’un nou măcel mondial. (Agerpres). HEJ3? T «I aKBBBBBaimWWWWaWWMMaMai a întâlnirea studenţilor români, care au studiat in U.R.S.S., pe studenţii din Institutele de învăţământ superior din Bucureşti In cinstea Congresului UIS, sectorul UTM studenţi, în colabo­rare cu ARLUS, a organizat Vi­neri seară, la Parcul de Cultură ARLUS, o întâlnire tovărăşească a studenţilor români, care au studiat în U.R.S.S., cu studenţii din Insti­tutele de învăţământ superior din Bucureşti. In cuvântul de deschidere, Belu Elena, din partea sectorului UTM studenţi, a arătat că această reu­niune va ajuta pe studenţii români să-şi însuşească noi elemente din minunata experienţă a studenţilor sovietici. Ion Ticărău, student al Facultă­ţii de relaţii internaţionale din Kiev, a vorbit apoi despre oraşul Kiev, capitala R.S.S. Ucrainiene. „ Pretutindeni am văzut grija Partidului Bolşevic şi a Marelui Stalin pentru crearea unei vieţi fericite pentru poporul care cons­­trueşte comunismul, a spus vorbi­torul. A vorbit apoi Teodor Has, stu­dent al Institutului Politehnic din Harcov, despre practica studenţi­lor în Uniunea Sovietică. In ma­rea Ţară a Socialismului, învăţă­mântul superior este strâns legat de practică, pentru ca tinerele ca­dre bine pregătite să poată satis­face nevoile mereu crescânde ale Industriei socialiste. Iosefide Ion, de la Institutul Po­litehnic din Sverdlovsk, a vorbit despre activitatea culturală şi sportivă a studenţilor sovietici. Pentru a crea un om sănătos, pu­ternic, capabil să contribue la construirea comunismului, studen­ţii, împreună cu profesorii lor, duc în orele libere o intensă viaţă cul­turală şi sportivă. Cei mai buni sportivi sunt în acelaşi timp şi cei mai buni la învăţătură. Manifestarea studenţească s-a încheiat într-o atmosferă entuzias­tă, aplauze îndelungate salutând succesele oamenilor sovietici ce făuresc comunismul. La sfârşitul reuniunii a rulat filmul sovietic „Drumul spre glo­rie". (Agerpres). ier­: swt&wewjji In întâmpinarea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace din R. P. R. (Uz»maa*e din pagina I-a) Circînile ce stau în faţa lor de a ridica cât mai sus măreţul şi in­vincibilul steag al partizanilor păcii. Schwartz Malvina, Găitănaru Ion tineri muncitori, luptători pentru pace alături de tineretul m­uncitor din întreaga ţara, sunt şi ei aleşi delegaţi. Atât din rândurile celor ce-au ales cât şi din rândurile celor a­­leşi, s’a luat cuvântul, arătându-se voinţa nestăvilită de apărare a păcii.­­ Giovani Gergami a dat citire unui mandat încredinţat aleşilor de către salariaţii întreprinderii, pen­tru a prezenta astfel cuvântul şi hotarîrea lor de apărare a păcii, la conferinţa rahwta.11. Prin acest mandat muncitorii şi funcţionarii de la întreprinderea „Universul”, cer cu toată tăria ca acel guvern care va folosi primul bomba atomică să fie considerat criminal de război şi să dea soco­teală întregii omeniri pentru a­­ceastă faptă. Deasemeni se arată prin acest mandat indignarea salariaţilor faţă de agresorii americani împotriva poporului coreean, cât şi faţă de samavolniciile imperialiştilor îm­potriva partizanilor păcii. După amiaza zilei de ieri a fost un prilej de manifestare pentru pace, un prilej de sărbătoare pen­tru muncitorii şi funcţionarii În­treprinderii „Universul”, care şi-au ales reprezentanţa , conferinţa raională a Comitetelor de lupţi pentru pace. „ Frumosul şi bogatul program ar­tistic, prin care la încheiat aceas­tă adunare, a fost susţinut de An­samblul de cântece române şi so­vietice al Comitetului Provizoriu, de artştii teatrului de Revistă şi aii teatrului de Estradă. Armand Laurian ----------­SITUAŢIA ATMOSFERICĂ Institutul meteorologic anunţă ! Timpul se menţine variabil, cu ce­rul mai mult senin dimineaţa şi no­­ros după amiază, când devine favo­rabil averselor locale, cu deosebire m­ Estul ţării şi în regiunea de munte. Temperatura staţionară,­in­­ următoarele fcred­goe tim­p #*­­voraM averselor maBs» UNIVERSUL Nr. 176 ­­n Editura Partidului Muncitoresc Român a apărut, în limbile română şi maghiară, Rezoluţia Plenarei C. C. a­ P. M. R. cu privire la re­­zultatele verificării membrilor de Partid şi la primi­­rea nouilor membri în Partid. watAA at:? Wau­­­i 1 ^gaiBg^grjaiBa^-r 1^ Cetăţenii străini şi apatrizii posesori de adeverinţe ce ţin loc de bilete de liberă petrecere, se vor prezenta pentru prelungire Se aduce la cunoştinţă cetăţeni­,­lor străini şi apatrizilor, posesori de adeverinţe ce ţin loc de bilete de liberă petrecere, că termenul de şedere nu ILP.R. expiră la 1 August 1950. Pentru prelungirea termenului de şedere în ţară, cetăţenii străini şi apatrizii stabiliţi în Bucureşti şi judeţul Ilfov, se vor prezenta după cum urmează : Cei domiciliaţi în raza sectorului I de Miliţie, la Bi­­roul de Control al Străinilor, b-dul Gheorghi Dimitrov nr. 1. Cei do­miciliaţi în raza sectorului II de Miliţie, la Biroul de Control al Străinilor, din str. Orlando nr. 9. Cei domiciliaţi în raza sectorului III de Miliţie, la Biroul de Control al Străinilor, din str. Agricultori nr. 111. Cei domiciliaţi în raza sectorului IV de Miliţie, la Biroul de Control al Străinilor, din str. Ardealului nr. 37. Cei domiciliaţi în raza sectorului V de Miliţie, la Biroul de Control al Străinilor, din str. Frumoasă nr. 16 Cei do­miciliaţi în­­ raza judeţului Ilfov, se vor prezenta la Miliţia Judeţeană Ilfov, Biroul de Control al Străi­nilor, din str. Paul Greceanu nr. 36—38. Ordinea de prezentare este alfa­betică şi se găseşte afişată la sec­toare. Orele de prezentare vor fi între 8 dimineaţa şi 20 seara, fără în­trerupere, în afară de Duminică, când se va lucra numai pana la orele 14. Cetăţenii străini şi apatrizi se vor prezenta cu o cerere de pre­lungire a termenului de şedere in I R.P.R. timbrată legal şi cu reci- I­pisa de plata taxelor legale, emi­să de secţiunile financiare ale Co­mitetului Provizoriu. Cei din câmpul muncii vor pre­zenta şi o dovadă dela întreprin­derea sau instituţia unde lucrează. Cererea va avea următorul con­ţinut : „Subsemnatul .... domiciliat în str. . . . nr. . . . fiul lui. . . . şi al. . . . de profesie. . . . actu­­almente exercitând profesia de. . ... în întreprinderea din. . . . str.............nr. . . . cetăţean al sta­tului.............solicit vizarea adeve­rinţei nr. . . . eliberată de............. în vederea prelungirii termenului de şedere în ţară". „Anexez recipisa nr. . . din. . . . eliberată de. . . . din care se cons­tată depunerea taxei de lei . . (cei scutiţi nu vor complecta această rubrică), precum şi dovada că sunt în câmpul muncii (unde este­­cazul)“. , Taxele de prelungire prevăzute de legea 11/1949 sunt de lei 3.000 (trei mii) pentru cei ce exercită o profesie pe cont propriu şi de lei 1.000 (una mie) pentru salariaţi şi pentru toţi ceilalţi cetăţeni stră­ini de la 18 ani în sus. Se atrage atenţiunea tuturor ce­tăţenilor străini, să se prezinte în zilele indicate şi în ordinea hotă­­rîtă pe sectoare, întrucât nu se vor acorda amânări. Celor găsiţi în neregulă, după efectuarea operaţiunilor de pre­lungire li se vor aplica prevede­rile Decretului Lege nr. 238/948. Pregătirea noilor cadre necesare sectorului agricol Pentru pregătirea noilor cadre nec­esare sectorului agricol, Ministe­rul Agriculturii a luat din timp mă­suri pentru a se crea condiţii opti­me pentru studenţii care doresc să urmeze facultăţile dependente de minister. Astfel, la toate facultăţile Mini­sterului Agriculturii se ţin cursuri pregătitoare în vederea examenelor de admitere care vor avea loc în în­tre 30 August şi 8 Septembrie. Candidaţii vor putea fi găzduiţi în căminele facultăţilor respective pentru întreaga perioadă a exame­nelor. Ministerul pune la îndemâna viitorilor studenţi condiţiile cele mai bune ca: burse, cămine, cantine, etc. La terminarea studiilor, absol­venţii vor­ fi imediat repartizaţi în câmpul muncii la SMT,­­GAS, insti­tuţii de cercetări agronomice, la ICZ, la Pasteur. La examenele de admitere în fa­cultăţi se pot înscrie absolveţii ac­tualelor licee, şcoli medii tehnice, şcoli pedagogice, bacalaureaţii foste­lor licee teoretice, industriale şi co­merciale, precum şi absolvenţii fos­telor lic­ee sericicol© sau şcoli me­dii ale Ministerului Agriculturii. La facultăţile agrotehnice din : Bucureşti, Iaşi, Craiova, Cluj, Timi­­­­şoara, precum şi la facultatea de­­ horticultura din Bucureşti, exame-­­­nul de admitere constă dintr’o pro­­­­bă scrisă la limba română şi ştiinţe­­ naturale şi o probă orală din ma­­t­­eriile: Constituţia IGPR, ştiinţe na­turale şi chimie. „ La facultăţile Maşini Agricole din­­­ Bucureşti şi Craiova, îmbunătăţiri­­ Funciare din Galaţi, Măsurători Te­­­­restre din Iaşi, examenul va consta­­ dintr’o probă scrisă la limba româ-­â nă şi matematică şi o probă orală l la Constituţia EPR, matematică şi­­ fizică.­­ Deasemenea, la facultatea de zoo­­­­tehmie şi la facultatea de medicin­i­nă veterinară din Bucureşti şi Arad,­­ examenul va consta dintr’o probă­­ scrisă la limba română şi ştiinţe na­­­­turale, şi oral, care va cuprinde­­ Constituţia RF’II, chimia şi ştiinţele naturale. CULTURA FIZICA ŞI SPORT­PRIMELE REZULTATE ALE ÎNTÂLNIRII DE ŞAH DINTRE REPREZENTATIVELE D£ JUNIORI ALE R. P. R. §i R. P. BULGARIA Rusciuk 31 (Agerpres) prin telefon. — Matchul internaţional de şah din­tre reprezentativele de juniori ale­­ R. P. Bulgaria şi R.P.R., desfăşurat Sâmbătă 29 şi Duminică 30 Iulie la Ruso­uk a dat următoarele rezultate: Flondor (R.P.R.) — Milev (R. P. Bulgaria): întrerupt: 0—1. Voiculescu (R.P.R.) — Rebecov (R. p. Bulgaria): 1—0; întrerupt. Creţu­lescu (R.P.R.) — Badet (R.P. Bulgaria): întrerupt: 0/1—Vi. Soos (R.P.R.) — Hinev (R. P. Bul­­­­garia): 1—0; 0—1. Nacht (R.P.R. — Andreev (R. P. Bulgaria): ’/1—­A; întrerupt. Ciocâltea (R.PR.) — Caleamb­jeio (R. P. Bulgaria): 6—1; întrerupt. Iancov (R.P.R.) — Nedev (R P. Bul­garia.): întrerupt; 0—1. Dunăreanu (R.P.R.) — Costach­e­ (R.P. Bulgaria) întrerupt; 1—0. Drimer (R.P.R.) — Perdinschi (R. P . Bulgaria): întrerupt; 1—0. Maria Albuleț (R.P.R.) — Todoro­va (R.P. Bulgaria): întrerupt; între­rupt. Margareta Andreescu (R.P.R.)—Iva­nova (R.P. Bulgaria): 'h—Uni între U.R.S.S. conduce cu 126-73 in întâlnirea internaţională de atletism cu R. P. Ungară MOSCOVA, 31 (Agerpres). —­­AIS transmite: Duminică 30 Iulie a început, pe stadionul Dinamo din Moscova, în­tâlnirea internaţională de atletism dintre reprezentativele U.R.S.S. şi­­ R. P. Ungară. Tribunele marelui stadion, frumos , pavoazat cu drapele sovietice și ma­ghiare, au fost pline până la refuz, de miile de spectatori care veniseră să asiste la această interesantă în­tâlnire. înainte de disputarea primei pro­be, în aplauzele entuziaste ale spec­tatorilor, un grup de pionieri a în­mânat atleţilor celor două ţări prie­tene, buchete de flori. Rezultatele înregistrate în prima zi sunt o mărturie vie a măestriei atleţilor sovietici, care în ultimii ani şi-au ridicat necontenit nivelul tehnic sportiv îmbunătăţind nume­roase recorduri unionale şi mondia­le. Numai in p­ ...a­zi atleţii sovietici I au stabilit trei noi recorduri unio­nale. Deasemeni oaspeţii maghiari s’au prezentat în forma excelentă, reuşind să câştige trei probe şi să amelioreze două recorduri ale R. P. Ungare. După prima zi URSS condu­ce cu 126-73. Performanţe deosebite au marcat în prima zi, atletele Secenova­­ (U.R.S.S.) şi Olga Gyarmaty (R.P.­­ Ungară), Jurii K­asov (U.R.S.S.), care a realizat la săritura în înăl­ţime 1,93 m. şi Alexandru Kanaki, (U.R.S.S.), care la ciocan, cu o a­­runcare de 37,35 m, a reuşit să dis­pună de recordmanul mondial Imre Nemeth (R.P. Ungară). O excelentă performanţă a obţinut atleta Rimma Sumscaia (U.R.S.S.), care aruncând discul hors concurs 46 m, a reuşit să întreacă pe cam­pioana mondială Nina Dumbadze (U.R.S.S.) cu 97 cm. Mari competiţii sportive organizate in Întâmpinarea Congresului Comitetelor de luptă pentru Pace In întâmpinarea Congresului Co­mitetelor de luptă pentru pace din R.P.R., Intre 1 fl 10 August se vor organiza manifestaţii sportive in în­treprinderi Instituţii, cartiere fl la sat©, unde vor avea Ioc adunările delegaţilor cara vor participa la Congres. Aceste manifestaţii sportive cu­prind întreceri In următoarele disci­pline : atletism, nataţie, gimnastică, volley, oină, fair, etc. In zilele de 13 fi 20 August, faza adunărilor partizanilor păcii pe plăţi fl­iaţie, se vor organiza şta­fete combinate (marţ, cărare, l­r­ot biciclete, motociclete, etc.), în ca­drul fiecărei plăţi şi al fiecărui oraş. La 27 August şi 3 Septembrie, faza conferinţelor pe judeţe, se vor or­ganiza ştafete cu mesaglul pentru pace. Aceste ştafete vor porni din toate reşedinţele de plasă şi oraşe spre capitala de judeţ, unde va a­­vea loc adunarea, purtând mesa­giu­l. începând din ziua de 3 Septem­brie până In ziua de 8 Septembrie se va desfăşura o ştafetă combinată In­stea, care va duce mesagi­ile spor­tivilor din toate judeţele Congresu­lui Comitetelor de luptă pentru pace ce va avea loc la București. Finalele campionatului R. P. R. de caiac au evidenţiat progresul canotajului nostru Duminică s-au desfăşurat pe lacul Herăstrău In prezenţii unui nume­ros public, întrecerile ultimei zile a finalelor campionatului R.P.R. de caiac. . La proba de caiac 4 băieţi (10.000 m.) victoria a revenit colectivului Locomotiva C.F.R. Galaţi, care a prezentat­­un echipaj omogen şi bine antrenat. De remarcat că cei patru compo­nenţi ai echipajului sunt toţi mun­citori cazangii la atelierele C.F.R. Galaţi. Ei au făcut o cursă exce­lentă, fiind răsplătiţi cu vii aplauze de publicul spectator. Toate probele au prilejuit dispute dărze, având darul să scoată în evi­denţă progresul făcut de vâslaşii noştri şi în special de cei ai Aso­ciaţiei Dinamo, care a au câştigat 8 probe în cadru­l finalelor campiona­telor R.R.R. d­e caiac. Câştigătorii probelor de Duminică: Caiac 4 băieţi (10.00­1 m.): Loco­motiva C.F.R. Galaţi (Manoilă, Mi­­tache, Matei, Vişevan) 50’31”8/10-Caiac 4 fete (3.000 m.) . Locomo­tiva S R.T. (Nicolau, Ionescu, Baciu, Scurtul 1T21”6/10. Ştafeta 4 x 500 m. băieţi: Dinamo (Marinescu, Navasari Huţan, Cojo­­caru) 10’50". Caiac simplu băieţi (800 m.l: Hu­­ţan R. (Dinamo) 4’27”8/10. Caiac simplu fete (500 m.) : Cojo­caru Rozalia (Flamura Roşie) 3’17”. Caiac dublu băieţi (500 m.) : Dina­mo­ Marinescu, Navasari) 2'24”. Caiac 4 fete (500 m.) : Spartac-B.R.P.R. (Paraschivescu, Tu­chol, E­­nstche, ştefănescul 2’40”. Caiac 4 băieţi (800 m.) : Dinamo I (Cojob­aru, Huiţan, Navasari, Mari­nescu) 2’30”. I .i,,j'-.it. -it ,■cj!g^TO',," vr-g7-r«^ ■ffiCiSr® COOPERAŢIA IN SPRIJINUL ŢĂRĂNIMII MUNCITOARE Despre aşa zisa „obişnuinţă” a ţăranului nostru muncitor cu traiul său mizer şi cu ceea ce „i-a dat Dumnezeu“, fac mult caz toţi a­­ceia cari au trăit sau mai trăesc , încă de pe urma muncii altora. Cu­­ acest pretext, pe care exploatatorii­­ îl repetă pe diferite variante, ei I vor să explice dece nu s’a făcut­­ nimic în trecut pentru a se ridica I nivelul de trai al ţărănimii munci­­■ toate şi dece ie era indiferent­­ dacă acest nivel era in continuă I «cădere. Să luăm un singur aspect al si­­t­­uaţiei economice a satelor în tre­cut şi anume lipsa de produse in­dustriale de larg consum în me­diul rural. Ţăranii muncitori nu-şi puteau cumpăra decât rar — şi cu riscul de a fi jecmăniţi ca în co­dru, — produse industriale de strictă necesitate. Nu arare ori se întâmpla să nu se găsească intr’un sat o cutie de chibrituri, un kg. de gaz sau un metru de pânză. Care era cauza ? Cauza era, de­sigur, în primul rând nivelul scă­zut al producţiei capitaliste din ţara noastră. Pe de altă parte însă, chiar şi această producţie scăzută nu ajungea la sate pe căi directe, ci pe calea întortochiată şi scum­pă a intermediarilor de tot soiul, care căutau să câştige cât mai mult pe spinarea consumatorilor. In regimul de democraţie popu­lară, desvoltarea schimbului între oraş şi sat, pe baze organizate, prin mijlocirea unei mişcări coo­peratiste puternice, este de o ne­cesitate vitală, fiindcă numai ast­fel mărfurile ce sunt produse în­tr’o cantitate tot mai mare de in­dustria socialistă în plin avânt, pot ajunge în bune condiţiuni în mâi­nile ţărănimii muncitoare şi tot astfel se poate asigura materia primă necesară pentru numeroase ramuri ale industriei. Cooperaţia, care stă la baza schimbului între oraş şi sat, a fă­cut la noi, sub îndrumarea Parti­dului Muncitoresc Român, mari paşi înainte. Ea are însă in faţa ei încă multe sarcini pe care tre­­bi­e să le ducă la îndeplinire. In campania de recoltare din vara aceasta, coo­peraţia a dat un sprijin puternic ţărănimii noastre muncitoare, procurându-i produse industriale prin organizarea de magazine şi chioşcuri bine aprovi­zionate la numeroase arii, prin desvoltarea reţelei de cooperative săteşti şi prin secţiile de produc­ţie de pe lângă cooperativele de consum. Secţiile de producţie în­fiinţate pe lângă cooperativele de consum sunt un bun mijloc de va­lorificare a produselor agricole chiar la locul unde ele se găsesc şi astfel un mijloc de fabricare la preţuri reduse a unor produse de larg consum. Totodată se dă posi­bilitatea atragerii spre diverse me­serii­ a numeroşi ţărani muncitori Spre exemplu, în jud. Arad, au luat fiinţă pe lângă cooperativele de consum peste 250 secţii de pro­ducţie, care aduc mari­­ foloase ţă­ranilor muncitori. Astfel, num­ai cooperativa din comuna Pecica are peste 20 secţii de producţie, care contribue la îmbunătăţirea traiului ţăranilor săraci şi mijlocaşi din regiune. De asemenea, cooperati­vele de producţie meşteşugărească, punând în valoare deşeurile ră­mase în industrie şi diversele re­surse locale, produc pe scară lar­gă produse de­­ consum, pe care a­­poi Uniunile judeţene le îndreaptă şi către sate. In timpul campaniei de recoltare, numeroase cooperative de produc­ţie meşteşugărească au trimis la sate echipe volante, care au repa­rat maşinile şi uneltele agricole ale ţăranilor muncitori, cât şi ale gospodăriilor agricole de Stat şi ale gospodăriilor agricole colec­tive. Astfel, membrii cooperativei „Ciocanul” din Tg. Mureş au re­parat în cursul lunii iunie 58 ba­toze, 28 motoare de batoze şi 78 de tractoare, executând totodată toate piesele necesare punerii tot in funcţiune. Se pot da numeroa­se exemple de cooperative meşteşu­­­­răreşti care au participat şi par­ticipă activ la sprijinirea câmpii­­i mici de recoltare, prin repararea ■ de maşini şi unelte agricole, cât şi prin intensificarea fabricării de produse necesare populaţiei rurale. Cooperaţia trebue să fie preocupa­tă permanent să găsească mereu alte şi alte mijloace de valorificare a deşeurilor şi resurselor locale, contribuind astfel la mărirea pro­ducţei globale a ţării.­­ Cooperaţia a început şi valorifi- I carea produselor din industria cas-­­ nisa. Astfel în numeroase comune , d­­ rt judeţul Sibiu ea a ajutat ne ţă­­­­rănii muncitori să-şi sporească sim­­­­ţitor veniturile. Numai la Cisnă- I­diasra, î­n juri, Sibiu, ţăranii mtunci- I tori trrc­duc diverse ţesături din fire de cânepă, ca : pânză, şervete, saci,­­ preşuri, etc., care valorificate prin I cooperative aduc ţăranilor munci­­i­tori putinţa de a-şi procura pro­­­­dusele industriale de care au ne­voie. Ajutând, alături de comerţul de Stat, la o cât mai largă desvoltare a schimbului între oraş şi sat, va­lorificând deşeurile, resursele fo­­cale şi produsele industriei casni­ce, desvoltând secţiile de produc­ţie de pe lângă cooperativele de consum, cooperaţia aduce un spri­jin tot mai puternic la lupta în­tregului nostru popor muncitor pentru înflorirea Patriei. A. Halea La aria din Perişoru-Brăila Pe drumul îngust de ţară ce duce spre aria din comuna Perişoru- Brăila este un du-te vino continuu. Şiruri lungi de care transportă la batoză recolta culeasă de pe câmp, altele aduc de la arie sacii plini cu boabe aurii. Deasupra norilor de pleavă ce ies din batoză şi deasupra stogu­rilor de fân, fâlfâie în bătaia vân­tului un drapel. Este „Drapelul Roşu’’ al brigăzii fruntaşe. Pe dreapta şi pe stânga drumu­lui, pământul e negru. El a fost răscolit cu plugurile şi discuitoa­­rele trase de tractoarele S.M.T. Ianca. Aici, desmiriştitul s’a făcut îndată după seceriş. Cu cât te apropii mai mult de arie, cu atât uruitul tractorului şi ţăcănitul batozei se aud mai tare. Ne îndreptăm spre batoza care înghite cu lăcomie snop după snop.­­MUNCITORII AJUTA ŢĂRĂNI­MEA MUNCITOARE IN LUPTA PENTRU O RECOLTA ÎMBELŞUGATA Un tânăr scund şi bine legat, cu faţa arsă de soare, îmbrăcat în­­tr’o salapetă albastră, verifică me­reu batoza şi tractorul. Acum îl vezi la coş, acum la valţuri, se mai uită apoi la „caii” din dreapta şi din stânga batozei, verifică pleava, ca nu cumva să fi slăbit vreun şu­rub şi să lase să scape boabele, trece apoi iar la tractor, verifică uleiul, apa, ascultă ţăcănit­ul moto­rului. Este Ivanof Constantin, şe­ful brigăzii a II-a de tractorişti. — „Verific permanent batoza — spune el — pentru ca niciuun bob din recolta făcută de ţăranii mun­citori cu trudă să nu se piardă, să nu se sfarme şi grâul să iasă­ cât mai curat. Aşa înţelegem noi, muncitorii!, să a­jutim pe ţăranii muncitori. Cu cât vor obţine ei grâne mai multe şi mai bune, cu atât muncitorii de la oraşe vor a­­vea asigurată o nâine mai bună. Iar frăţia dintre muncitori şi ţără­nimea muncitoare se va cimenta mai solid.” STAN CORBU E MULŢUMIT ! Se trecră acum grâul ţăranului­­ muncitor Stan Corbu din Perişoru. „Hrănitorul’’ aruncă în gura ba­­r­tezei snop după snop, iar In spa­tele batozei, prin uluce, boabele mari şi aurii se scurg în saci Stan Corbu e mulţumit. Cântarul arată că el a realizat pe un pogon­­ semănat cu grâu, 755 kg. boabe. Atât n’a strâns el de când trăeşte. Din această cantitate el a dat la colectare 120 de kg., uium 45 kg. şi 5 kg. pentru „hrănitori”. Şi-a adus acasă restul de 485 kg., la care va adăuga şi recolta de po­rumb. — „Chiaburii şopteau peste tot să nu ducem grâul la arie, că o să plecăm de acolo cu mâinile goale. Şi uite că iarăşi iese la iveală tică­loşia chiaburilor şi neadevărul svo­nurilor pe care le răspândesc ei. Mă duc acum acasă să sfarm tăvă­­lucul de piatră cu care bătea­m îna­inte grâul pentru a scoate, boabele. De acum înainte nu mai am nevoie de el. O să treci totdeauna la bato­ză, fiindcă aici boabele ies întregi şi curate de ţi-e mai mare dragul”,­­ spune Stan Corbu. Urmează du­pă el ţăranul mijlo­caş Hod­oş Chiţă. El a avut însă­­mânţat cu grâu două hectare. Ară­tura a făcut-o S.M.T., semănatul l-a făcut cu maşina şi sămânţa i-a fost dată de Stat. La batoză a scos 2928 kgr. boabe. A vândut Statului cota, a achitat uiumul, a restituit sămânţa şi a a­­dus acasă peste 2000 kg.’, de care poate dispune liber. Hod­aş Ghiţă e mulţumit. Cu grâul care i-a rămas va avea des­tul pentru hrană, pentru sămânţă şi va putea să şi vândă liber o cantitate destul de mare. Urmează apoi Dumitru Tele­gol, cu 2.352 kg., Petre B­uzea care a realizat 2332 kg., Stavarache Matei, care a realizat 4713 kg., Gri­gore Eremia, 2178 k­g., Ion A. Popescu 1920. kg. Batoza continuă să treere. Oa­menii din ceaţa ce lucrează la batoză dau zor. Paiele ieşite de la batoză sunt încărcate şi ele în că­ruţe şi transportate spre locurile unde ţăranii îşi fac stogurile. NICIUN BOB RISIPIT, NICIUN SPIC PIERDUT „Niciun bob risipit, ni­cium spic pierdut” — aceasta este lozinca pentru realizarea căreia luptă cu însufleţire tractoriştii, batezarii, mecanicii, inginerii şi tehnicienii Staţiunii de Maşini şi Tractoare Ianca, alături de ţăranii săraci şi mijlocaşi care îşi treeră recolta la cele 18 arii organizate de această Staţiune şi îşi desmiriştesc ogoa­rele cu tractoarele Staţiunii. Ei ştiu că succesul campaniei de seceriş, treeriş şi desmiriştit înseamnă un pas înainte în lupta pentru ridica­rea nivelului de trai al lor şi al În­tregului popor muncitor. In fruntea celor ce luptă pentru o recoltă îmbelşugată se află tână­rul elev tractorist Ştefan N. Ştefan. El deţine, încă de la începutul campaniei de vară, „Drapelul Roşu’’ pe brigadă şi Staţiune. Pentru Ştefan N. Ştefan nu exis­tă normă care să nu poată fi depă­şită. EL munceşte cu elanul tine­reţii şi realizează zilnic 13—14 hectare desmiriştite. — „De la 14 ani am fost argat la boier! — spune el. Azi sunt feri­cit că am o meserie in­­ care pot munci pentru a ajuta pe fraţii mei, ţăranii muncitori, să-şi făurească o viaţă mai bună. De aceea mă stră­­duesc să depăşesc­ cât mai mult norma şi să lucrez cât mai bine.” Intervine şeful brigăzii, care spune : — „Toate încercările tractorişti­lor de a-l câştiga măcar pentru o zi „Drapelul”, au fost zadarnice. Un singur tractorist a reuşit să sa apropie de realizările lui Ştefan, dar numai odată — şi tot i-a lip-­ s­t la­ încheerea lucrului, 20 da arii.’’ ! Şi ca la această arie şi la cele­­­lalte 17 arii ale S.M.T.­Ianca, pe tarlalele fără haturi ale ţăranilor săraci şi mijlocaşi întovărăşiţi tractoriştii luptă pentru a depăşi normele, pentru a executa cât mai bine lucrările şi a ajuta ţărănimea muncitoare în lupta pentru un vii­tor luminos. „GRUCEA ROŞIE” ŞI COOPERA­­ŢIA ABSENTE DE LA ARIE Realizările frumoase ale muncii­­orilor şi ale ţărănimii muncitorii de aici sunt întunecate de unele lipsuri de organizare a ariilor pe care lucrează echipele S.M.T.-Ian­­­ca, lipsuri de care însă nu poate fi făcut răspunzător S.M.T.-ul. Astfel, pe niciuna din cele 1­ arii organizate de S.M.T-Ianca nu există reprezentant al „Crucii Ro­şii” şi nici magazine sau chio­şcur ale cooperaţiei. S.M.T., în colaborare cu Corni­­tetele Provizorii din comunele res­pective, au înfiinţat pe fiecari alte câte un punct sanitar, în câţi o gheretă amenajată prin munci voluntară a tractoriştilor. Lips­esc insă surorile de Cruce Roşie, cu pregătirea necesară. La alta din Perişoru, de pildă oficiul de „soră’’ de Cruce Roşii e făcut de un ţăran bătrân — şefii tarlalei respective. — „Medicamente am eu aici, dar doctor nu sunt şi nici agent sani­tar — ne spune el. Mă mai pricep eu să leg o tăietură şi să spăl rana cu spirt, dar parcă tot ar fi fost mai bine să avem aici pe cineva care se pricepe. Că cine ştie ce se poate Întâmpla...” Cooperaţia deasemeni este ab­sentă l­a arie, deşi ar fi avut obli­­gaţia să înfiinţeze un magazin sau un chioşc cu cele necesare lucru­­lui la câmp şi cu alimente pentru cei care lucrează la arie.­ Uniunile Cooperativelor din ju­deţele Constanţa şi Tulcea, în a­­fară de faptul că au aprovizionat din timp şi în cele mai bune con­­diţiuni cooperativele din judeţele respective cu cele necesare mun­cilor agricole, au înfiinţat şi maga­­j zinc pe lângă fieca­re arie. In câ­­t mumele tinde funcţionează mai­­ multe arii, cooperativele au ame­­najat căruţe cu coviltir, care asi­­­­gură­ aprovizionarea ţărănimii triun- I citoare. In felul acesta ţăranii ■ muncitori se pot aproviziona cu­­ cele necesare, fără a mai fi nevoiţi să întrerupă lucrul şi să meargă in sat sau la târg pentru obiecte sau mărfuri de strictă necesitate. Realizările Ung­unilor Cooperati­velor din judeţele Tul­cea şi Cons­tanţa ar putea constitui un exem­i­plu pentru Uniunea Brăila. N. Slîvîar« NFORMAŢII ^ Mâine, Miercuri, orele 20, la Parcul de Cultură A.R.L.U.S. din str. Dr. Sta­covtei nr. 44, în ca­drul Ciclului „Să cunoaştem URSS" va avea loc conferinţa d-lu­i Max Solomon despre: „R. S. S. Azer­­baidjană”. Vor urma exemplificări şi un film sovietic. ^ Consiliul General de Condu­cere A.R.L.U.S, anunţă pentru Joi, 3 August a. cu orele 20, la Parcul­­ de Cultură A.R.L.U.S. din str. Dr.­­ Staicovici nr., 44, conferinţa d-lui­­ Iiie Murgulescu, Rectorul Univer­sităţii C. I. Parhon, despre: „U. R. S. S. demască războiul bacteriologic, crimă de agresiune­­ imperialistă împotriva omenirii”.­­ Va urma un program artistic. es In cinstea zilei de 23 August Co- j mitetul pentru Cultură Fizică şi­­ Sport organizează tn zilele de 4, 5­­ şi 6 August o cursă ciclistă de fond ! In 3 etape, denumită „Cursa Elibe- r rării'1. Această competiţie ciclistă se dis- I pută pe echipe, reprezentative ale­­ asociaţiilor, formate din câte 3 aler­­­ gători. Fiecare asociaţie sau jude-, j ţeană poate înscrie una sau mai­­ multe echipe. Cursa se va desfăşura după for-­­ mula „Marşul Partizanilor", cicliştii '­ unei echipe fiind obligaţi a parcurge­­ traseul de la plecare şi până la so-­­ sire, în grup. Plecările în etape se vor da astfel: Etapa I-a Vineri 4 August : Bucu­reşti—Braşov (plecări în bloc). Etapa II-a Sâmbătă 5 August : Bra­şov—Făgăraş—Braşov (plecarea pe e­­chipe din 3 în 3 minute). Etapa IlI-a Duminică 6 August : Braşov—Bucureşti (plecarea în bloc) (Agerpres).­­ Astăzi, Marţi, ora 20, va a­­vea loc la Parcul de Cultură al Casei Prieteniei Româno Sovietice din str. Dr. Staicovici, conferinţa d-lui Emil Ion Giurgiuca. Intitu­lată: „Oamenii sovietici vorbind despre lupta dreaptă a poporului coreean pentru libertate şi inde­pendenţă. Va urma un film. ♦ Festivalul muzical ce urma să aibă loc la teatrul Alhambra în ziua de 31 Iulie, s-a amânat pen­tru ziua de 26 August. Biletele vândute sunt valabile. I Loteria de Stat comunică: 1 La tragerea Loto-ului Săp- I tămânal din 31 Iulie a. c. au a ieșit din urnă următoarele 10­­ numere câștigătoare: l !?i"!~83 T1F­­l/HTil; prima, categorie SsSTreT­sTtISsTImI ! a doua categorie | La Sucursala București,­ premiul s’a ridicat la sumar de lei 6.405.780. CURIER JUDICIAR ; NERESPECTAREA PIANULUI­­ TIT CmIP A SI INS AM AM­­JARE Tribunalul Ilfov secţia I-a penală a condamnat pe inculpatul Ion Bălă­­­şescu, din comuna Dudu-Ilfov la trei ani închisoare corecţională, con­fiscarea averii şi 50.090 lei despăgu­biri civile, pentru faptul că, împo­triva dispoziţiililor primite, nu a îndeplinit planul de cultură pe 1949 —1050, neînsămânţând o suprafaţă de 0,24 ha., cu tutun şi 3,50 ha., cu ecou. Semănăturile au fost făcut de cei­lalţi locuitori ai comunei, întrucât inculpatul a dispărut şi şi-a lăsat pământul în părăsire. — Tribunalul Ilfov secţia 4-a pena­lă a condamnat pe inculpatul Cons­­i­tagu­in D. V. Dinu din comuna Bas­­călii-Ilfov, la doi ani închisoare co­­recţională, confiscarea averii lai 30.000 lei despăgubiri, pentru faptul că n’a respectat planul de cultură pe anul 1939—1050, făcând însămânţările cu întârziere, nu a predat cota obliga­torie de porumb pe 1949 şi a instigat pe locuitorii comunei să nu pracfica I cotele cuvenite statului. 1 — Acelaş Tribunal a condamnat pe I inculpatul Diaconescu Dumitru d­in­­ comuna Valea- Dragului-Ilfov, la şa­­I­se luni închisoare şi confiscarea a­­­­verii, învinuit fiind că nu a respec­­­­tat planul de cultură pe anul 1950,­­ aşa cura a fost programat de Comi­­t­etul Provizoriu al comunei respec­­t­­ive,­­sabotând astfel planul de start, i .e­.Tot în faţa aceleiaşi instanţe s’a j Judecat procesul inculpatului Petre N.. Marin sac­a din­ comuna­­ • Ilfov, azi dispărut pentru faptul că n’a cultivat și însămânţat pământul conform planului de cultură aratân­­du-se astfel ca un duşman al clasei muncitoare. Tribunalul l-a condamnat la trei ani închisoare.

Next