Universul, septembrie 1950 (Anul 67, nr. 200-225)
1950-09-01 / nr. 200
DOI ANI DE LA MOARTEA LUI A. A. JDANOV (Urmare din pagina Iva nov a condus munca de partid in ţinutul Gorki. EI luptă cu energie pentru linia generală leninist-stalinistă a Partidului, apără inspirat poziţiile ideologice ale comunismului, atacă fără cruţare pe tuşmagiii partidului şi ai poporului. In acești ani, A. A. Jdanov intră în sâmburele conducător al Par- tidului Bolşevic condus de I. V. Stalin, genialul continuator al o perei lui Lettin. Congresul al XIV-lea al Parti- j dului Bolşevic l-a ales pe A.. A. Jdanov membru supleant al C.C. ai P.C. (b.) al U.R.S.S. începând de la Congresul al XVI-lea al Partidului, el este membru al C.C. După Congresul al XVII-lea al Partidului, A. A. Jdanov este ales secretar al C.C. al P.C. (b.) al U.R.S.S., membru supleant al Biroului politic al C.C. al P.C. (b.) al U.R.S.S. Intre 1934 și 1944, A. A. Jdanov se află în fruntea organizaţiei de partid din Leningrad, în acelaşi timp ei desfăşoară o importantă activitate în postul de secretar al C.C. al P.C. (b.) al U.R.S.S. Sub conducerea lui A. A. Jdanov, bolşevicii din Leningrad au sdrobit pe făţarnicii şi pe trădătorii troţkisto-zinovievişti, s’au unit şi mai strâns în jurul C.C. al P.C. (b.) al U.R.S.S. şi al marelui Stalin. La Leningrad s’a manifestat din plin talentul lui A. A. Jdanov ca remarcabil organizator bolşevic şi eminent conducător politic, care combina cu pricepere o uriaşă activitate practică cu o profundă elaborare a chestiunilor teoriei marxist-leniniste. Irtajunul Congresului al XVIII- lea al Partidului, C.C. al P.C. (b.) al U.R.S.S. a încredinţat lui A. A. Jdanov conduerea muncii agitatorico-propagandistice a partidului. După Congresul al XVII’lea al P.C. (b.) al U.R.S.S., A. A. Jdanov este ales membrul al Biroului politic al C.C. al P.C. (b.) al U.R.S.S. In anii Marelui Război al Uniunii Sovietice pentru Apărarea Patriei, A. A. Jdanov îndeplineşte cu abnegaţie însărcinarea Partidului şi a Guvernului sovietic de a apăra oraşului Lenin, de a sdrobi hoardele fittleriste care asediau Leningradul. însufleţiţi de A. A. Jdanov, apărătorii Leningradului au dat dovada de o bărbăţie, de un eroism şi de o măreţie a spiritului cum istoria omenirii nu mai cunoscuse. De Leningradul, transformat într’o inexpugnabilă fortăreaţă, s’au spart nenumăratele şi furioasele atacuri ale trupelor germanofasciste. Inamicul a fost sdrobit şi respins. Leningradul — leagănul Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie, — a fost salvat. In ani de construcţie socialistă paşnică de după război, problema minţii ideologice, a educaţiei comuniste a oamenilor muncii, a călirii marxist-leniniste a cadrelor de partid şi ale Statului au onorat un loc de frupte în viaţa partidului şi a ţării. Fiind un eminent teoretician marxist, A. A. Jdanov prelucrează profund problemele actuale ale leninismului. Strălucitele sale rapoarte in chestiunile privitoare la cultura şi filozofia socialistă, la mişcarea muncitorească internaţională au intrat in teraurul ideologic al partidului lui Lenin- Stalin. Desvoltând ideile lui Leftin- Stalin, A. A. Jdanov a desvăluit viu rolul criticei şi autocriticei ca forţă motrice a societăţii socialiste, a subliniat insistent însemnătatea lor primordială în opera de educare bolşevică a cadrelor. ,,Numai o critică curajoasă şi făţişă, spunea el, ajută oamenilor noştri să se perfecţioneze, ţi Îndeamnă să meargă înainte, să biruie lipsurile din munca lor. Acolo unde nu există critică, se înrădăcinează stagurarea, acolo nu există mişcare înainte“. (Raportul asupra revistelor ,,Zvezda“ şi „Leningrad“, pag. 30) A. A. Jdanov a învăţat cadrele de Partid şi ale Statului să muncească in mod stalinist, să îmbine o înaltă principialitate cu pătrunderea detaliilor chestiunii, să antreneze pe scară larga pe activiştii organizaţiilor de bază la discutarea celor mai importante probleme ale politicei şi practicei, să analizeze fără frică activitatea lor, să-şi critice cu bărbăţie greşelile şi lipsurile, să muncească necontenit la perfecţionarea lor. Înflăcărat patriot sovietic, A. A. Jdanov se mândrea de marea misiune istorică a popoarelor U.R.S.S., care construiau cu îndrăzneală şi încredere societatea comunistă sub conducerea partidului Bolşevic. ..Cai pas vioi, spunea el, merg Înainte popoarele Uniunii Sovietice, învingând toate piedicile din calea lor, fericite şi mândre de faptul că sunt conduse, inspirate şi organizate la noi victorii de marele continuator al operei lui Lenin, Stalin al nostru“. Propagandist strălucit, A. A. Jdanov vorbea cu pasiune şi cu inspiraţie despre nesecata forţă vitală şi de invincibilitatea orânduirii sovietice, despre frumuseţea sufletească şi măreţia oamenilor sovietici, crescuţi o dată cu marile prefaceri socialiste din ţară. Luptător pasionat împotriva capitalismului şi reacţiunii, A. A. Jdanov biciuia ploconirea în faţa culturii burgheze putrede, făcea apel ca, printr’o critică necruţătoare, să se desvălie caracterul ei regresiv, să se desvăluie servirea de robi a agresorilor şi aţâţătorilor la noi războaie. El ataca cosmopolitismul, armă otrăvită a reacţiunii aaigio-americane care căuta să supună dominaţiei Mie , popoarele lumii Întregi. A. A. Jdanov se afla in primele rânduri ale conducătorilor mişcării muncitoreşti interniţktuale. El ţinea neîncetat forţele păcii, democrăţiei şi ale socialistTOjjiui, Întărea I Vlidaritatea internaţională a ase menilor muncii, demasca neobosit pe drpşmanii libertăţii şi a! into- I prudenţei popoarelor. I In raportul „Despre situaţia internaţională" prezentat Ic Cotite, rinţa reprezentanţilor viilor partide comuniste (Septembrie 1847), AA. Jdanov a făcut o profundă analită marxist-leninistă a situaţiei I mondiale de după război, a desfişurat programul stalinist de luptă pentru consolidarea tuturor forţelor democratice antiimperialiste, a demascat pe socialiştii de dreapta ca agentură a Imperialismului american. Caracterizând streinu« partidelrr comuniste şi muncitoreşti in noile condiţii internaţionale, A. A. Jdanov a subliniat rolul lor istoric special, acela de a se pune in fruntea rezistenţei împotriva planului american de înrobire a Europei, de a lua in mâini« Torţeagul apărării independenţei naţionale şi a suveranităţii ţărilor lor, de a Strânge şi a uni toate forţele patriotice ale poporului, de a apăra cu bărbăţie o pace trainică şi democraţia populară, să intărească prin toate mijloacele Încrederea clasei muncitoare In forţele ei, in faptul că victoria ei este posibilă şi inevitabilă. In cei doi ani care au trecut de la moartea lui A. A. Jdanov, forţei» lagărului păcii, democraţiei si socialismului au crescut şi s’au întărit. Pentru prima oară in istoria omenirii, a luat fiinţă im front organizat al Partizanilor păcii, in frunte cu Uniunea* Sovietică, mişcarea pentru o pace trainică a luat o amploare nemaipomenită in toată lumea. Apelul dela Stockholm al Comitetului permanent al Congresului Mondial al partizanilor păcii a fost semnat de peste 273 milioane de adulţi. Se poate crede pe bună dreptate, că la acest Apel a aderat aproape un sfert din populaţia globului pământesc. Popoarele Uniunii Sovietice merg in primele rânduri ale luptătorilor împotriva războiului, pentru întărirea păcii în limea întreagă. Oamenii sovietici sunt convinşi că oricare ar fi forţele care s-ar opune stabilirii unei păci generale trainice şi a securităţii, până la urmă pacea va fi întărită. „In convingerea noastră, spunea A. A. Jdanov, noi plecăm de la premisa de forţele care acţionează in favoarea păcii cresc din zi in zi şi se sprijină pe o temelie solidă. Milioane de oameni ai muncii se organizează ca să apere cauza păcii in toate ţările. Aceasta este chezăşia : că pacea va trimfa“. (Biroul So- Ivietic al Informațiilor).. Noi fapte care dovedesc acţiunile criminale ale clicii lui Tito in timpul războiului de eicbsrare naţională din Iugoslave Articol publicat in ziarul „Krasnaia Zvezda“ Moscova, 30 (Agerpres).^TASS trainsmite: Ziarul KRASNAIA-ZVEZDA publică un articol al lui Vladimirov in legătură cu acţiunile criminale ale cliciilui Tito în timpul războiului de eliberare naţională din Iugoslavia. „ In ultimul timp, scrie Vladimirov, au ieşit la iveală noi şi noi fapte dovedind crimele mârşave săvârşite din secret de banda fascistă de provocatori şi spioni, care a pus mâna pe putere în Iugoslavia. Nu mai este pentru nimeni un secret că clica titoistă a fost încă cu mult înainte de război o josnică agentură a imperialiştilor în bârdurile mişcării muncitoreşti internaţionale. Fapte de nedesminţit dovedesc că legături secrete trainice există mai de mult între clica lui Tito Rankovici, ai trecut agenţi ai Gestapoului şi serviciului de spionaj anglo-american. Trădarea bandei criminale a lui Tito, azi cunoscută tuturor, explică multe fapte care păreau înainte de neînţeles în Iugoslavia. După cum se ştie, Iugoslavia a fost ocupată de trupele ţărilor „axei“ fasciste la începutul anului 1941. In vara aceluiaş an, după agresiunea perfidă a hoardelor hitleriste împotriva Uniunii Sovietice, toate popoarele care au căzut sub jugul fascist au simţit că nu sunt singure în lupta împotriva cotropitorilor... in Întreaga Iugoslevie au izbucnit atunci revolte populare, s-au organizat detaşamente de partizani. In acel timp, „conducătorul“ războiului de partizani, Tito, a continuat să rămână liniştit la Belgrad până In Septembrie 1941, la numai câţiva paşi de cartierul general al ocupanţilor, bucifrându-se de o ciudată „imunitate“. In vara anului 1941, în toiul luptei întrestului popor împotriva ocupanţilor, ♦itolstil -au dat dispoziţia mârşavă de încetare a rezistenţei armate în Montenegro. Mai mult decât atât, josnicii trădători au ordonat comuniştilor, in numele Partidului, să se predea ocupanţilor, „să se sacrifice“, după cum s'a pretins, pentru ,,salvarea populaţiei“. Mii de comunişti auhotărît totuşi să continue lupta. Atunci titoiştii au adunat în toamna anului 1941 peste 4.000 partizani din Muntenegru — cele mai bune şi cele mai active cadre de partid şi i-au îndreptat, sub pretextul ajutorării partizanilor sârbi, spre Sandjak, obligându-i să atîce oraşul fortificat Plevle, unde se afla o garnizoană fascistă numărând peste 10.000 infanterişti dispunând de numeroase piese de artilerie, in această luptă a pierit majoritatea partizanilor. O parte dintrei ei, în frunte cu eroul poporulii iugoslav, Arso Iovanovici, au reuşit să treacă in Bosnia. Mişcarea de partizani din Montenegro a primit o lovitură, In urma căreia nu a putut să se refacă un timp Îndelungat. Mersu! operaţiunilor militare in Iugoslavia arată că trădStorul Tito distrugea In mod conştient, în tot cursul celui de al doilea război mondial, cele mai bune unităţi de şoc ale partizanilor si ale armatei, trasându-le In mod premeditat sarcini a căror ducere la bun sfârşit era imposibilă, în contrazicere cu bunul simţ şi raportul de forţe, sarcini în urma cărora trupele se epuizau şi sufereau pierderi cu totul nejustificate. „Tactica" trădătoare a lui Tito şi a complicilorsăi avea în repetate rânduri drept consecinţă încercuirea trupelor iugoslave şi ducea dintr’o înfrângere intr’alta. Exterminarea celor mai bune cadre de partizani, a comuniştilor adevăraţi, a patrioţilor credincioşi cauzei clasei muncitoare, a partizanilor înflăcăraţi ai prieteniei frăţeşti intre popoarele iugoslaviei şi popoarele Uniunii Sovietice, făcea parte din planurile stăpânilor anglo-americani ai lui Tito. Vladimirov precizează ca la cursul celei de a doua ofensive a trupelor germane fasciste in Iun*anuarie-Februarie 1942, Tito a pus din nou unităţile brigăzii la proletare sub loviturile forţelor superioare ale inamicului. Acelaş lucru s’a repetat cu prilejul atacurilor ulterioare ale ocupanţilor, mai ales, In cursul luptelor Înverşunate din timpul „celei de a cincea ofensive" a trupelor italo-germane, când au pierit din vina bandei de spioni a lui Tito peste 12.000 kmn cei mai buni luptători iugoslavi. Fapte nenumărate confirmă acţiunile criminale săvârşite de banda titoistă in timpul războiului de e Iiberare din Iugoslavia. Trimiterea grosului forţelor iugoslave di Bosnia şî In regiunea coastei Mării Adriatice, realizată cu insistenţă de i\«da-Tito, avea drept scop să concentreze forţele de partizani în regiunile care nu prezentau o mare însemnătate pentru ocupanţi şi să submineze astfel extinderea mişcării de eliberare naţională lj principalele regiuni ale ţării. Caracterizând strânsele legături ale clicii criminale titoiste cu serviciu de spionaj anglo-american. Vladimirov subliniază în continuare că examinarea mai amănunţită a mersului operaţiunilor militare in Iugoslavia in cursul celui de al doilea război mondial demască, fără putinţă de tăgadă, adevăratul rol al lui Tito şi al bandei sale criminale, e roi de trădători mârşavi ai eroicului popor iugoslav şi ai mişcării muncitoreşti internaţionale. Ascultând de ordinele directe ale imperialiştilor anglo-americaeni, Tito şi complicii lui exterminau in mod premeditat cele mai bune elemente ale armatei populare iugoslave, neutru a asigura stăpânirea imperialiştilor in Iugoslavia şi in celelalte ţări din Europa Centrală şi Sud-Estică. Maşinaţiile criminale de astăzi ale clicii lui Tito sunt urmarea logică a trădării, care durează de mai mulţi ani, a cauzei clasei muncitoare, a socialismului, a Intereselor naţionale ale popoarelor din Iugoslavia. Adevăraţii patrioţi Iugoslavi şi Întreaga omenire progresistă au înfierat pe călăii titoişti care au trădat eroicul popor Iugoslav iubitor de pace. Un sfârşit ruşinos ii aşteaptă pe mârşavii mercenari ai imperialismului! ŞTIRI EXTERNE Secretara Conferinţei sindicale raţionale pentru apărarea păcii, Freida Schwenkmeyer a declarat reprezentanţilor presei din Chicago că au luat fiinţă comitete pentru pace în peste 30 oraşe din Statele Unite. Freida Schwenkmeyer a subliniat că în toate colţurile ţării sunt strânse mii de semnături pe Apelul de la Stockholm. Presa britanică relatează că imperialiştii americani elaborează în prezent planuri privitoare la construirea de noi baze aeriene în Marea Britanie. Totodată, imperialiştii de peste Ocean au dat dispoziţii pentru amenajarea și lărgirea unui însemnat număr de aerodromuri folosite in timpul celui de al doilea război mondial.§1. După cum anuntă ziarele, in noaptea de 28 spre 29 August, pi- ! trivit hotărîrii Tribunalului ”'4' tar din Roma, criminal”! , fostul mareșal Rodolfo a fort pus în lbertate. 4. Ansamblul de cântece si dansuri al ministerului afacerilor interne din Republica Populară Română, care se află în prezent în Republica Populară Ungară, a dat in faţa muncitorilor mineri din Peca un spectacol care s'a bucurat de un uriaş succes. Consiliul naţional al artiştilor, oamenilor de ştiinţă şi liber profesioniştilor din Statele Unite, a dat publicităţii o declaraţie şi care cere interzicerea armei atomice şi încetarea agresiunii americane în Coreea. dl In urma sporirii cheltuielilor pentru înarmare cu peste un miliard lire sterline, raţiile de unt in Anglia au fost reduse, preţul acestui aliment fiind totodată considerabil majorat. Astfel, guvernul laburist pune în practică lozinca hitleristă „Tunuri in loc de unt“. Guvernul belgian a luat hotărîrea să creeze o bază militari in Congo Belgian Trupele belgiene îşi vor stabili pirtizoana în localitatea Camina. ■ După cum anunţă DailyWorker", peste ISO delegaţi reprezentând 95 organizaţii au luat parte la conferinţa partizanilor ptteii care s'a ţinut la Glasgow. La conferinţă a fost adoptată o rezoluţie care chiamă populaţia să sprijine Apelul de la Stockholm. + In Suedia se desfăşoară actualmente campania electorală pentru apropiatele alegeri ale organelor puterii locale, care vor avea loc la 17 Septembrie. ■ Guvernul Republicii Democrate Vietnameze a obţinut succese însemnate pe tărâmul învățământului public. Astfel, in perioada 1945—1949, un număr de peste 1.500.000 oameni au învățat carte, astfel analfabricimu! a fost lichidat cu decă\’'S're in 54 di« trict? ,n r .!•»•» ';ate I mi Hi Bysüt"",‹‹Ufol-VERSULI» . **.. fyt jl- ■. + 4 Consilii de Securitate a inclus pe ordinea de discutare a declaraţiei Guvernului Central Popular ll R. P. Chineze cu privire la invazia anuală a Taiwanului de către Statele Unite Reprezentantul Uniunii Sovietice, Malik, a propus participarea unei delegaţii a Guvernului Central Popular al R.P. Chineze la desbaterile asupra plângerii in chestiunea Taiwanului . Ken’-York, 30 (Agerpres). — TA55 transmite : Pe ordinea de zi preliminară a şedinţei Consiliului de Securitate din 29 August, au figurat două chestiuni — chestiunea coreeană şi protestul Guvernului Central Popular al R. P. Chineze împotriva agresiunii săvârşite de Statele Unite in Chiba prin intervenţia lor armată in Formosa. Documentele referitoare la cel de al doilea punct de pe ordinea de zi sunt: Mesajul din 24 August al ministrului de afaceri externe al Republicii Populare Chineze, Cun En Lai, şi scrisoarea din 25 August a reprezentantului Statelor Unite la ONU. După ce preşedintele Consiliului de Securitate, reprezentantul Uniunii Sovietice, I. A. Malik, a anunţat ordinea de zi preliminară, reprezentantul Statelor Unite, Austin, a cerut să i se dea cuvântul Înainte ca Consiliul de Securitate să voteze această ordine de zi, Austin a spus că îşi rezervă dreptul de a face obiecţiuni ulterioare şi că ar dori să facă o scurtă declaraţie. Oprirudu-se asupra punctului de pe ordinea de zi, formulat astfel: „Declaraţia Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze cu privire la invazia armată a teritoriului Chinei de către guvernul Statelor Unite ale Americii şi la violarea Chartei Naţiunilor Unite”. Austin a întrebat daca preşedintele Malik ar avea ceva de obiectat dacă formularea acestui punct ar fi Înlocuită prin formularea următoare: „Plângere in chestiunea Formosel’’. Dacă Malik este de acord să includă acest punct la ordinea de zi, sub această formă, a declarat Austin, Statele Unite sunt gata să aprobe ordinea de zi. Malik a răspuns că ordinea de zi prealabilă a fost întocmită potrivit dorinţei Guvernului Central Popular al R. P. Chineze şi că Consiliul de Securitate poate adopta această chestiune fie in forma în care a fost formulată la ordinea de zi preliminară fie in forma in care a fost propusă de reprezentantul Statelor Unite. Cel mai bun mijloc de soluţionare a acestei chestiuni, a declarat Malik în Încheiere, l-ar constitui punerea la vot. Reprezentantul Kuomintangului, Ciang Ting Fu, Intr'un lung discurs s’a declarat împotrivă luării în discuţie a plângerii Guvernului Central Popular al R. P. Chineze. Reprezentantul Angliei, Jebb, a sprijinit propunerea lui Austin de a se schimba formularea acestui punct de pe ordinea de zi. Luând cuvântul in calitate de reprezentant al Uniunii Sovietice, Malik a arătat că Guvernul Central Popular al R. P. Chineze, in mesajul său, a acuzat direct Statele Unite de invazie armată asupra teritoriului Chinei şi a cerut Consiliului de Securitate să ia măsuri pentru ca Statele Unite să-şi retragă forţele lor armate de pe insula Taiwan, pe care Statele Unite continuă sa o denumească Formosa. Charta Organizaţiei Naţiunilor Unite cere membrilor O.N.U. să se abţină dela ameninţarea de a face uz de forţă şi dela folosirea forţei împotriva independerţţei politice şi a integrităţii teritoriale a vreunei ţări. In telegrama Guvernuui Central Popular al R. P. Chineze se arată că Statele Unite au violat această prevedere a Chartei prin ocuparea Taiwanului de către forţele marinei de război a Statelor Unite. De aceea, a declarat Malk, Consiliul de Securitate trebue si examineze aceasta acuzaţie. In continuare, Malik a arătat că acest punct de pe ordinea de zi a fost formulat potrivit acuzaţiei aduse de către Guvernul Central Popular al R. P. Chineze. La 25 August, a subliniat Malik, Consiliul de Securitate a început din iniţiativa Statelor Unite examinarea acestei chestiuni, când reprezentantul USA a dat citire scrisorii lui Austin şi numai după aceea a fost citită in faţa Comiliuîn telegrama lui Ciu En Lai. Malik a arătat că argumentul adus de Statele Unite, după care Consiliul de Securitate trebue să examineze „chestiunea Formosei” nu se referă la subiect, întrucât această chestiune se reduce la invazia armata de către Statele Unite. Malik a arătat că Taiwanul a fost restituit Chinei ca parte integrantă a teritoriului ei, potrivit hotărârilor adoptate în timpul războiului ei după război şi că această problemă a fost soluţionată ca făcând parte din problemele generale ale războiului împotriva fascismului german şi a militarismului japonez. Malik a subliniat că Consiliul de Securitate se află in faţa unei situaţii caracterizate prin faptul că forţe armate străine au invadat acest teritoriu, care este parte integrantă a Republicii Populare Chineze. El a subliniat că flota 7-a americană împiedecă unicul guvern legal al Chinei să aibă acces la această insulă. Malik a repetat că în aceste împrejurări concrete este vorba ni de plângerea privitoare la Formosa, ci de chestiunea invaziei armate din partea Statelor Unite în scopul cotropirii insulei. Statele Uite vor să încalce obligaţiile asumate in cadrul conferinţei de la Cairo (care a avut loc in 1943 cu participarea reprezentanţilor Statelor Unite, Angliei şi Chinei, care au recunoscut Taiwanul ca fiind parte integrantă a Chinei) şi să invadeze Taiwanul. În încheiere, Mark a declarat că, în lumina acestor fapte delegaţia Uniunii Sovietice consideră că acest punct al ordinei de zi trebue formulat aşa cum a fost prezentat de Guvernul Central Popular al R. P. Chineze. Luând apoi cuvântul reprezentantul Indiei, Rau, a declarat că delegaţia Indiei se pronunţă pentru adoptarea celui de al doilea punct al ordinei de zi prealabile, dar consideră că formularea lui trebue să fie concisă şi să ni implice o „atitudine preconcepută" faţă de această chestiune. Rau a propus înlocuirea formulării celui de al doilea punct de pe ordinea de zi prealabilă prin: „Plângere cu privire la invazia armată a Formosei". Reprezentantul Statelor Unite, Austin, a fost de acord cu propunerea lui Rau. înainte de a se trece la vot, preşedintele I. A. Malik a întrebat dacă Rau doreşte ca In formularea propusă de el să se menţioneze Taiwan sau Formosa. Rau a răspuns că propunerea trebue să sune astfel: „Plângere cu privire la invazia armată a Taiwanului (Formosa)". Trecându-se la vot, propunerea Indiei a obţinut şase voturi ale reprezentanţilor Angliei, Statelor Unite, Indiei, Norvegiei, Franţei şi Ecuadorului. Formularea cuprinsă pe ordinea de zi prealabilă a o obţinut un singur vot — votul reprezentantului Uniunii Sovietice. Apoi, I. A. Malik a anunţat că punctul in discuţie de pe ordinea de zi a fost adoptat cu şapte voturi. Împotriva includerii acestui punct pe ordinea de zi au votat reprezentantul Cubei şi delegatul Kuomintangului, reprezentantul Egiptului s-a abţinut, reprezentanntul Iugoslaviei nu a luat parte la vot. In continuare, 1. A. Malik, in calitate de preşedinte, a declarat că Consiliul de Securitate a primit din partea lui Ciu En Lai o telegramă In care se vorbeşte despre atacul efectuat de avioanele americane asupra populaţiei civile din China, precum şi mesajul Statelor Unite care conţine răspunsul la aceste acuzaţii. Malik a propus să se includă in ordinea de zi această plângere a Guvernului Central Popular al R. P. Chineze. Insă reprezentantul Angliei, Jebb, a protestat pe motiv că nu a văzut documentele menţionate. La aceasta, Malik a răspuns că dacă membrii Consiliului nu au luat cunoştinţă de aceste documente şi nu sunt deci pregătiţi pentru a-şi expune punctul lor de vedere in această chestiune, atunci propunerea includerii pe ordinea de zi a celei de a doua plângeri a Guvernului Central Popular al R.P. Chineze poate fi amânată până la şedinţa următoare. Consiliul a acceptat propunerea lui Malik. Luând apoi cuvântul în calitate de reprezentant al URSS, Malik a propus ca Consiliul de Securitate să aprobe fără Întârziere, ca o măsură extraordinară, invitarea Guvernului Central Popular al R. P. Chineze de a-şi trimite reprezentanţii săi spre a participa la desbateri când Consiliul va examina cel de al doilea punct de pe ordinea de zi: „Plângerea cu privire la invazia armată a insulei Taiwan (Formosa)”. Uniunea Sovietică, a declarat Manik, se călăuzeşte după prevederile Chartei, care cer prezenţa reprezentanţilor Guvernului Central Popular al R. P. Chineze ca parte in litigiu. Uniunea Sovietică se călăuzeşte de asemenea după practica din trecut, când la şedinţele Consiliului erau invitate părţile în litigiu, ca de pildă în cazurile Indoneziei, Palestinei şi Kasmirului. Malik a subliniat că reprezentanţii Guverruui Central Popular al R.P. Chineze au nevoie de nu mai puţini de 3—5 zile pentru a sosi de la Peking la Lake Success. Austrl a adus obiecţiuni afirmând că înainte de a examina fondul chestiunii Statele Unite nu pot consimţi să se facă o excepţie pentru propunerea Uniunii Sovietice şi a afirmat că această propunere este prematură. În calitate de preşedinte Malik a explicat că, făcând propunerea de a se invita acum reprezentanţii Guvernului Central Popular al R.P. Chineze, Uniunea Sovietică n- a încălcat regulile procedurii. Ar fi nedrept, a declarat el, să se încalce principiul invitării ambelor părţi in litigiu, aşa cum acest principiu este încălcat în prezent, în cazul Coreei. După aceea, Malik a propus membrilor Consiliului să hotărască prin vot chestiunea dacă Consiliul sprijină hotărîrea preşedintelui, împotriva hotărârii preşedintelui au fost exprimate cinci voturi: ale Statelor Unite, Koomintaigului, Cubei, Norvegiei şi Ecuadorului; pentru propunerea preşedintelui au fost exprimate două voturi: — ale Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei. S-au înregistrat patru abţineri: — Franţa, India, Anglia şi Egipt. Malik a arătat că hotarirea sa rămâne in vigoare întrucât împotriva ei nu au fost exprimate decât cinci voturi, ştiirodu-se că pentru anularea hotărîrii preşedintelui sunt necesare şapte voturi contra. De aceea, propunerea Uniunii Sovietice va fi pusă la vot. Malik a dat citire următorului text: „In legătură cu declaraţia Guvernului Central Popular al R.P. Chineze privind invazia armată a insulei Taiwan (Formosa), Consiliul de Securitate hotărăşte să invite la şedinţa sa pe reprezentantul Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze”. Reprezentantul Angliei, Jebb şi-a exprimat temerea că propunerea Uniunii Sovietice ar putea fi considerată ca o invitaţie făcută reprezentantului Guvernului Central Popular al RP Chineze de a participa la toate şedinţele Consiliului de Securitate. Malik a explicat că limitele invitaţiei sunt limpede precizate dar a propus lui Jebb sa introducă schimbări, dacă doreşte acest lucru. Atunci Jebb a propus să se introducă o fază de completare pentru a se sublinia că invitaţia se referă numai la acele şedinţe in cadrul cărora se va discuta chestiunea Formosei. Malik a declarat că acest amendament este acceptabil pentru delegaţia sovietică. Reprezentantul Statelor Unite, Austin a încercat să împiedice votarea „avertizând“ pe membrii Consulului de pericolul pe care l-ar prezenta acţiunile „pripite”, înainte chiar de a fi luat în considerare toate consecinţele adoptării acestei propuneri, Austin a declarat că el va vota împotriva propunerii. Austin a repetat afirmaţiile sale anterioare declarând că eforturile Consiliului, care urmăreşte să invite pe reprezentantul Coreei de Sud au fost „spulberate” de încercările lui Mank de a introduce pe reprezentanţii Coreei de Nord şi ai Guvernului Central Popular al RP Chineze. „Ne vom supune noi oare in prezent?” a intrebat Austin. Subliniind că această chestiune este soluţionată şi hotărîrea preşedintelui rămâne in vigoare, Malik şi-a exprimat uimirea faţă de comportarea reprezentantului Statelor Unite care încalcă In mod grosolan regulile procedurii încercând si exercite in timpul votării o presiune asupra membrilor Consiliului. "Reprezentantul Statelor Unite, a adăugat Malik, are o atitudine lipsită de consecvenţă. Pe de o parte, in chestiunea coreeană, reprezentantul Statelor Unite afirmă că Coreea de Nord ar fi „agresor” şi nu poate să asiste la şedinţele Consiliului de Securitate, că numai „victima” poate să asiste la şedinţe. In prezent insă, în chestiunea Taiwanului, reprezentantul Statelor Unite face o întoarcere de 180 de grade. ^Reprezentantul agresorului — Statele Unite — se găseşte aci, la masă. Dar reprezentantul Statelor Unite declară că nu trebue să existe niciun fel de „părere preconcepută” şi că victima nu poate să asiste, ci numai agresorul. Reprezentantul Ecuadorului, Qui, vedo nu a putut să se pronunţe asupra invitării reprezentantului Guvernului Central Popular al RP Chineze declarând că nu intenţionează să determine anticipat părerea definitivă a delegaţiei Ecuadorului. Apoi, Jebbot a declarat că delegaţia engleză se abţine de la votarea asupra propunerii invitării reprezentantului Guvernului Central Popular al RP Chineze şi că ar fi necesar să se aştepte până când Consiliul va şti exact când se va desbate chestiunea Formose1. Reprezentantul francez, Chauvel, a declarat de asemenea că el se abţine întrucât nu cunoaşte difjalité poziţia pe care o va adopta delegaţia franceză când această chestiune va fi pusă pe ordinea de zi definitivă. Reprezentantul Norvegiei, SunSé, a rugat să se dea citire textului propunerii, după care, trecându-se la vot această propunere a obţinut patru voturi, ale Uniunii Sovietice, Norvegiei, Indiei şi Iugoslaviei ; contra acestei propuneri au fost exprimate patru voturi — ale Statelor Unite, Cubei, Ecuadorului şi Kuomintanguhri. S-au înregistrat trei abţineri: Franţa, Egiptul şi Anglia. După aceasta, Malik a declarat că propunerea nu a fost acceptată, dar Uniunea Sovietică îşi rezervă dreptul de a prezenta din nou propunerea ca reprezentanţii Guvernului Central Popular al RP Chineze să fie invitaţi atunci când va fi examinat fondul chestiunii Taiwanului. Cu aceasta, şedinţa Consiliului de Securitate a luat sfârşit. Şedinţa următoare a fost fixată pentru Joi 31 August. Atacul banditesc al aviaţiei americane asupra teritoriului R. P. Chineze Ţările de democraţie populară a provocat profunda indignare a poporului chinez ■I Moscova, 30 (Agerpres). — TASS transmite: Corepondentul din Peking al ziarului PRAVDA, scrie că atacul banditesc al aviaţiei americane asupra teritoriului R. P. Chineze a provocat o profundă indignare in rândurile populaţiei chineze, care cere cu hotîrire înfrângerea bandiţilor americani. Poporul chinez, care sprijină din toată inima Guvernul Central Popular şi măsurile sale pentru întărirea păcii, declara, că este gata să apere inte- I gritatea şi inviolabilitatea teritoriului Republicii Populare Chineze. • Peking, 30 (Agerpres). — După cum anunţă Agenţia CHINA [ NOUA, la 28 August Comitetul chinez de sprijinire a luptei tro- I potriva agresiunii americane din Taiwan şi Coreea, precum şi Comitetul chinez pentru Apărarea Păcii, au dat publicităţii un protest comun Împotriva violării spaţiului aerian al R. P. Chineze de către avioanele americane. In pro- I test se opţune: „Avioanele americane au pătrun pe teritoriul Chinei de Nord-I Est şi au mitraliat cetăţeni chinezi din regiunea oraşelor Ling Cian şi Antung, omorînd trei muncitori şi rănind alţi 19. Poporul chinez protestează cu hotârîre împotriva acţiunilor provocatoare ale forţelor armate americane şi cere Consiliului de Securitate să ia neîntârziat măsuri eficace împotriva celor care au violat spaţiul aerian al R. P. Chineae şi rare font răspun- zători pentru moartea cetăţenilor chinezi. Poporul chinez cere retra gerea forţelor armate americane din Coreea şi reglementarea paşnică a chestiunii coreene. Armata populară coreeană sileşte unităţile agresoare să se retragă TOKIO, 50 (Ag»rpr««). comandamentului armatei amatei populare Înaintând inamice ti se retragă mai TOKIO, 30 (Agerpres). — După cum transmite FRANCE PRESSE comunicatul cartierului general de la Tokio al armatei americane invadatoare din Coreea anunţa că in sectorul Pohang unităţi ale armatei populare au silit o divizie din armata de mercenari a lui Li Sin Man să se retragă. Unităţile armatei populare au pătruns apoi in spatele liniilor defensive inamice, tăind liniile de comunicaţii la sud-vest de localitatea Yongadong, între Pohang şi Angangni. In regiunea Yihung unităţile armatei populare, înaintând, au silit unităţile inamice să se retragă spre Sud in împrejurimile localităţii Yongdagong. Ofensiva forţelor armatei populare in acest sector, a fost susţinută de un puternic foc de artilerie. Unităţi ale armatei populare au pătruns apoi până la postul de comandă al unei mari unităţi inamice. In regiunea Masan unităţile armatei populare au dat puternice atacuri pătrunzând in liniile defensive inamice. In acest sector — spune comunicatul — se observă mari mişcări de forţe ale armatei populare. Phenian, 30 (Agerpree). — TASS transmite : înaltul Comandant al Armatei Populare a R.P.D. Coreene a dat in seara de 29 August următorul comunicat: Pe toate fronturile, unităţile armatei populare respingând contra, atacurile înverşunate ale trupelor americane şi ale lui Li Sin Man şi dând lovituri inamicului, duc lupte crâncene. Unităţile armatei populare care au eliberat Uthung (Giko), au înfrânt In lupte crâncene forţa militară şi tehnică a inamicului şi continuă să Înainteze apre Sud Unităţi ale armatei populare, care operează in regiunea de Sud de Yihung (Giko) au ucis şi răniri peste 1200 soldaţi şi au luat prizonieri peste 200 soldaţi şi ofiţeri Inamici. Au fost capturate 35 tunuri, 50 mitraliere grele, 500 puşti şi mari cantităţi de alte materiale. In momentul de faţă, unităţile armatei populare care operează in această regiune, continuă să scoată inamicul de pe poziţiile sale şi Înaintează spre Sud. Avioanele americane bombardează cu tot mai mare sălbătecie oraşele şi satele paşnice. La 29 August, trei avioane americane au bombardat districtul Dunhwa (Ciuwa) şi au supus unor bombardamente barbare spitalul de campanie al societăţii de Cruce Roşie pe care se vedea limpede semnul distinctiv. In urma acestui bombardament s’au înregistrat victime. — După cum transmite FRANCE PRESSE, comunicatul 8-a americană din Coreea anunţă că unităţi ale arspre Sud în regiunea Nord de Taegu au silit unităţile mulţii kilometri. Să înceteze bestialităţile imperialiştilor americani in Coreea iăcsaxsw, 30(Agerpres).—TAS transmite : Corespondentul din Peking al Harului „Pravda" a luat un interview lui Kuo Moo, preşedintele Comitetului Chinee pentru Apărarea Păcii In legătură cu agresiu- nea americană in Coreea AJu se -note expimp prin cuvinte, a spus Kyo Mo Jo, indignarea faţă de , atrocitafile bandiţilor americani din Coreea. M’am înapoiat recent din această ţară şi am văzut distruge- rile provocate la Phenian de aviaţia americană. Americanii bombardează la Întâmplare, ucid cu brutalitate populaţia oraşelor paşnice, mitraliază ţăranii care muncesc pe ogoare. Am văzut locuinţe de ţărani eşunortori distruse, şcoli, spitale şi aşezăminte culturale dă-râmate, copii, femei şi bătrâni ucişi. Am văzut in trecut, continuă Kuo Mo Jo, jaful militanştilor jajponezi in China, cunosc distrugerile provocate de hitlerişti în Oc- cident. Am văzut acum atrocităţile americanilor în Coreea, a im ' t Kyo Mo Jo. CONSTRUESC SOCIALISMUL In R. Polonă se construes: 1425 întreprinderi industriale Varșovia, 30 (Agerpres). — PAP transmite : In Republica Polonă va începe, in cadrul îndeplinirii planului de șase ani, construirea a 1.425 de întreprinderi industriale. Un număr de 1.287 întreprinderi vor fi terminate până în 1955. In Republică se vor crea în cursul acestei perioade noi centre industriale, oraşele distruse dar cât răpitorii hitlerişti vor fi refăcute la satele poloneze vor fi transformate. In apropiere de Cracovia se ridică un nou oraş — oraşul constructorilor uzinei metalurgice Nova Huta care urmează să fie construită în viitorul apropiat. îndeplinirea înainte de termen a planului de predare a cerealelor in R. Cehoslovacă Praga 30 (Agerpres). — Ceteka transmite : In R. Cehoslovacă planul de predare către stat a cotelor de cereale a fost îndeplinit înainte de termen in patru regiuni şi 111 raioane din ţară. Potrivit datelor ministerului agriculturii în ultimele trei luni in regiunea Praga au fost create 73 noi cooperative agricole de producție. In prezent în Republică există 5533 cooperative agricole care numără 194.000 membri. Starea sănătăţii lui Palmiro Togliatti evoluează normal Roma, 30 (Agerpres). — TAS2 ranumite : Ziarul „Unita“ anunţă că starea ănătăţii lui Palmiro Togliatti care se află în spitalul oraşului Ivrea evoluează normal. Se subliniază că durerile semnalate in primele zile după accident au dispărut aproape complet. 200.000 muncitori feroviari canadieni in grevă Toronto, 30 (Agerpres). — TELEPRESS transmite : Greva muncitorilor feroviari din Canada, care a intrat in cea de a doua săptămână, continuă cu succes. Numeroşi alţi muncitori feroviari s’au alăturat greviştilor, astfel încât numărul acestora atinge in prezent 200.900. Apelul Comitetului Executiv al P. C. Finlandez cu prilejul implinirii a 32 ani dela infiinţarea Partidului Comunist Finlandez Helsinki, 30 (Agerpres). — TASS transmite : Cu prilejul împlinirii la 30 August a. c. a 32 de ani dela înfiinţarea Partidului Comunist Finlandez, Comitetul Executiv al Partidului a publicat un apel către toţi oamenii muncii din ţară. Lupta pentru pace împotriva primejdiei unui nou război, se spune un apel, este lupta pentru libertatea poporului, pentru drepturile oamenilor muncii, pentru democraţie. Comitetul Executv al Partidului Compui® Finlandez atrage in deosebi atenţia asupra rolului traditor al social - democraţilor de dreapta, aceşti agenţi ai burgheziei, care se străduesc să spargă frontul unit al oamenilor muncii pentru a ajuta imperialismul în pregătirea unui nou război mondial. Referindu-se la alegerile municipale care urmează să aibă loc în Finlanda in luna Octombrie, apelul subliniază însemnătatea obţinerii victoriei în aceste alegeri de către Uniunea Democrată a popor elv. Hubanez.