Universul, septembrie 1950 (Anul 67, nr. 200-225)

1950-09-01 / nr. 200

DOI ANI DE LA MOARTEA LUI A. A. JDANOV (Urmare din pagina Iva­­ nov a condus munca de partid in ţinutul Gorki. EI luptă cu energie pentru linia generală leninist-stali­­nistă a Partidului, apără inspirat poziţiile ideologice ale comunis­mului, atacă fără cruţare pe t­uş­­magiii partidului şi ai poporului. In acești ani, A. A. Jdanov intră­­ în sâmburele conducător al Par-­­ tidului Bolşevic condus de I. V.­­ Stalin, genialul continuator al o­­­ perei lui Lettin. Congresul al XIV-lea al Parti- j dului Bolşevic l-a ales pe A.. A.­­ Jdanov membru supleant al C.C.­­ ai P.C. (b.) al U.R.S.S. începând de la Congresul al XVI-lea al Par­tidului, el este membru al C.C. După Congresul al XVII-lea al Par­tidului, A. A. Jdanov este ales se­cretar al C.C. al P.C. (b.) a­­l U.R.S.S., membru supleant al Bi­­­­roului politic al C.C. al P.C. (b.) al U.R.S.S. Intre 1934 și 1944, A. A. Jdanov­­ se află în fruntea organizaţiei de­­ partid din Leningrad, în acelaş­i timp ei desfăşoară o importantă activitate în postul de secretar al C.C. al P.C. (b.) al U.R.S.S. Sub conducerea lui A. A. Jdanov, bol­şevicii din Leningrad au sdrobit­­ pe făţarnicii şi pe trădătorii troţ­­kisto-zinovievişti, s’au unit şi mai strâns în jurul C.C. al P.C. (b.)­­ al U.R.S.S. şi al marelui Stalin. La Leningrad s’a manifestat din plin talentul lui A. A. Jdanov ca remarcabil organizator bolşevic şi eminent conducător politic, care combina cu pricepere o uriaşă ac­tivitate practică cu o profundă e­­­laborare a chestiunilor teoriei­­ marxist-leniniste. Irt­­ajunul Congresului al XVIII- lea al Partidului, C.C. al P.C. (b.) al U.R.S.S. a încredinţat lui A. A. Jdanov condu­­erea muncii agita­­torico-propagandistice a partidului. După Congresul al XVII’­lea al P.C. (b.) al U.R.S.S., A. A. Jda­nov este ales membrul al Biroului politic al C.C. al P.C. (b.) al U.R.S.S. In anii Marelui Război al U­­niunii Sovietice pentru Apărarea Patriei, A. A. Jdanov îndeplineşte cu abnegaţie însărcinarea Partidu­lui şi a Guvernului sovietic de a apăra oraşu­­­lui Lenin, de a sdrobi hoardele fittleriste care asediau Le­­ningradul. însufleţiţi de A. A. Jdanov, apărătorii Leningradului au dat dovada de o bărbăţie, de un eroism şi de o măreţie a spiritului cum istoria omenirii nu mai cu­noscuse. De Leningradul, transfor­mat într’o inexpugnabilă fortăreaţă, s’au spart nenumăratele şi furioa­sele atacuri ale trupelor germano­­fasciste. Inamicul a fost sdrobit şi respins­. Leningradul — leagănul Marei Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie, — a fost salvat. In ani de construcţie socialistă paşnică de după război, problema minţii ideologice, a educaţiei co­muniste a oamenilor muncii, a că­­lirii marxist-leniniste a cadrelor de partid şi ale Statului au onor­at un loc de frupte în viaţa partidu­lui şi a ţării. Fiind un eminent teore­tician marxist, A. A. Jdanov pre­lucrează profund problemele ac­tuale ale leninismului. Strălucitele sale rapoarte in chestiunile privi­toare la cultura şi filozofia socia­listă, la mişcarea muncitorească in­ternaţională au intrat in teraurul ideologic al partidului lui Lenin- Stalin. Desvoltând ideile lui Leftin- Stalin­, A. A. Jdanov a desvăluit viu rolul criticei şi autocriticei ca forţă motrice a societăţii socia­liste, a subliniat insistent însemnă­tatea lor primordială în opera de educare bolşevică a cadrelor. ,,Numai o critică curajoasă­ şi făţişă, spunea el, ajută oamenilor noştri să se perfecţioneze, ţi În­deamnă să meargă înainte, să bi­ruie lipsurile din munca lor. Acolo unde nu există critică, se înrădă­cinează stagurarea, acolo nu există mişcare înainte“. (Raportul asupra revistelor ,,Zvezda“ şi „Lenin­grad“, pag. 30) A. A. Jdanov a învăţat cadrele de Partid şi ale Statului să mun­cească in mod stalinist, să îmbine o înaltă principialitate cu pătrun­derea detaliilor chestiunii, să an­­treneze pe scară larga pe activiştii organizaţiilor de bază la discuta­rea celor mai importante probleme ale politicei şi practicei, să anali­zeze fără frică activitatea lor, să-şi critice cu bărbăţie greşelile şi lip­surile, să muncească necontenit la perfecţionarea lor. Înflăcărat patriot sovietic, A. A. Jdanov se mândrea de marea mi­siune istorică a popoarelor U.R.S.S., care construiau cu îndrăzneală şi încredere societatea comunistă sub conducerea partidului Bolşevic. ..Cai pas vioi, spunea el, merg Înainte popoarele Uniunii Sovietice, învin­gând toate piedicile din calea lor, fericite şi mândre de faptul că sunt conduse, inspirate şi organizate la noi victorii de marele continuator al operei lui Lenin, Stalin al nostru“. Propagandist strălucit, A. A. Jdanov vorbea cu pasiune şi cu inspiraţie despre nesecata forţă vitală şi de invincibilitatea orân­duirii sovietice, despre frumuseţea sufletească şi măreţia oamenilor sovietici, crescuţi o dat­ă cu marile prefaceri socialiste din ţară. Luptător pasionat împotriva ca­pitalismului şi reacţiunii, A. A. Jdanov biciuia ploconirea în faţa culturii burgheze putrede, făcea apel ca, printr’o critică necruţă­toare, să se desvăl­ie caracterul ei regresiv, să se desvăluie servirea de robi a agresorilor şi aţâţători­lor la noi războaie. El ataca cos­mopolitismul, armă otrăvită a reacţiunii aaigio-americane care­­ căuta să supună dominaţiei Mie , popoarele lumii Întregi. A. A. Jdanov se afla in primele rânduri ale conducătorilor mişcării muncitoreşti interniţktuale. El ţi­nea neîncetat forţele păcii, dem­o­­­crăţiei şi ale socialistTOjjiui, Întărea I Vlidaritatea internaţională a as­e menilor muncii, demasca neobosit pe drpşmanii libertăţii şi a! into- I prudenţei popoarelor. I In raportul „Despre situaţia in­­­­ternaţională" prezentat Ic Cotite,­­ rinţa reprezentanţilor viilor partide comuniste (Septembrie 1847), A­­A. Jdanov a făcut o profundă ana­lită marxist-leninistă a situaţiei I mondiale de după război, a desfi­­şurat programul stalinist de luptă pentru consolidarea tut­uror forţe­lor democratice antiimperialiste, a demascat pe socialiştii de dreapta ca agentură a Imperialismului a­­merican. Caracterizând streinu« partide­­lr­r comuniste şi muncitoreşti in noile condiţii internaţionale, A. A. Jdanov a subliniat rolul lor istoric special, acela de a se pune in fruntea rezistenţei împotriva pla­nului american de înrobire a Eu­­ropei, de a lua in mâini« Tor­­ţeagul apărării independenţei na­ţionale şi a suveranităţii ţărilor lor, de a Strânge şi a uni toate forţele patriotice ale poporului, de a apăra cu bărbăţie o pace trai­nică şi democraţia populară, să in­­­­tărească prin toate mijloacele În­crederea clasei muncitoare In for­­­­ţele ei, in faptul că victoria ei­­ este posibilă şi inevitabilă. In cei doi ani care au trecut de la moartea lui A. A. Jdanov, forţei» lagărului păcii, democraţiei si socialismului au crescut şi s’au­­ întărit. Pentru prima oară in istoria omenirii, a luat fiinţă im front or­ganizat al Partizanilor păcii, in frunte cu Uniunea* Sovietică, miş­carea pentru o pace trainică a luat o amploare nemaipomenită in toată lumea. Apelul dela Stockholm al Co­mitetului permanent al Congresu­lui Mondial al partizanilor păcii a fost semnat de peste 273 milioane­­ de adulţi. Se poate crede pe bună dreptate, că la acest Apel a aderat aproape un sfert din populaţia glo­bului pământesc. Popoarele Uniunii Sovietice merg in primele rânduri ale luptă­­torilor împotriva războiului, pentru întărirea păcii în limea întreagă. Oamenii sovietici sunt convinşi că oricare ar fi forţele care s-ar opune stabilirii unei păci generale trai­nice şi a securităţii, până la urmă pacea va fi întărită. „In convin­gerea noastră, spunea A. A. Jda­nov, noi plecăm de la premisa d­­e forţele care acţionează in favoarea păcii cresc din zi in zi şi se spri­jină pe o temelie solidă. Milioane de oameni ai muncii se organi­zează ca să apere cauza păcii in toate ţările. Aceasta este chezăşia : că pacea va tr­imfa“. (Biroul So- I­vietic al Informațiilor).. Noi fapte care dovedesc acţiunile criminale ale clicii lui Tito in timpul războiului de eicbsrare naţională din Iugoslave Articol publicat in ziarul „Krasnaia Zvezda“ Moscova, 30 (Agerpres).^­TASS trainsmite: Ziarul KRASNAIA-ZVEZDA pu­blică un articol al lui Vladimirov in legătură cu acţiunile criminale ale clicii­­lui Tito în timpul războiului de eliberare naţională din Iugo­slavia. „ In ultimul timp, scrie Vladimi­rov, au ieşit la iveală noi şi noi fapte dovedind crimele mârşave săvârşite din secret de banda fas­cistă de provocatori şi spioni, care a pus mâna pe putere în Iugo­slavia. Nu mai este pentru nimeni un secret că clica titoistă a fost încă cu mult înainte de război o josnică agentură a imperialiştilor în b­âr­durile mişcării muncitoreşti internaţionale. Fapte de nedes­­minţit dovedesc că legături secrete trainice există mai de mult între clica lui Tito­ Rankovici, ai tre­cut­ agenţi ai Gestapoului şi ser­viciului de spionaj anglo-american. Trădarea bandei criminale a lui Tito, azi cunoscută tuturor, expli­că multe fapte care păreau înainte de neînţeles în Iugoslavia. După cum se ştie, Iugoslavia a fost o­­cupată de trupele ţărilor „axei“ fasciste la începutul anului 1941. In vara aceluiaş an, după agresiu­nea perfidă a hoardelor hitleriste împotriva Uniunii Sovietice, toate popoarele care au căzut sub jugul fascist au simţit că nu sunt sin­gure în lupta împotriva cotropi­torilor... in Întreaga Iugoslevie au iz­bucnit atunci revolte populare, s-au organizat detaşamente de parti­zani. In acel timp, „conducătorul“ războiului de partizani, Tito, a continuat să rămână liniştit la Bel­grad până In Septembrie 1941, la numai câţiva paşi de cartierul ge­neral al ocupanţilor, bu­cifrân­du-se de o ciudată „imunitate“. In vara anului 1941, în toiul luptei între­­stului popor împotriva ocupanţilor, ♦itolstil -au dat dispoziţia mârşavă de încetare a rezistenţei armate în Montenegro. Mai mult decât atât, josnicii trădători au ordonat com­uniştilor, in numele Partidului, să se predea ocupanţilor, „să se sa­crifice“, după cum s'a pretins, pentru ,,salvarea populaţiei“. Mii de comunişti au­­hotărît totuşi să continue lupta. Atunci titoiştii au adunat în toamna anului 1941 peste 4.000 partizani din Muntenegru — cele mai bune şi cele mai active cadre de partid şi i-au îndreptat, sub pretextul ajutorării partizani­lor sârbi, spre Sandjak, obligându­-i să atîce oraşul fortificat Plevle, unde se afla o garnizoană fascistă numărând peste 10.000 infanterişti dispunând de numeroase piese­ de artilerie, in această luptă a pierit majoritatea partizanilor. O parte dintrei ei, în frunte cu eroul poporulii iugoslav, Arso Iovano­­vici, au reuşit să treacă in Bosnia. Mişcarea de partizani din Monte­negro a primit o lovitură, In urma căreia nu a putut să se refacă un timp Îndelungat. Mersu! operaţiunilor militare in Iugoslavia arată că trădStorul Tito distrugea In mod conştient, în tot cursul celui de al doile­a război mondial, cele mai bune unităţi de şoc ale partizanilor si ale armatei, trasându-le In mod premeditat sar­cini a căror ducere la bun sfârşit era imposibilă, în contrazicere cu bunul simţ şi raportul de forţe, sarcini în urma cărora trupele se epuizau şi sufereau pierderi cu totul ne­justificate. „Tactica" tră­dătoare a lui Tito şi a complicilor­­săi avea în repetate rânduri drept consecinţă încercuirea trupelor iugoslave şi ducea dintr’o înfrân­gere intr’alta. Exterminarea celor mai bune cadre de partizani, a co­muniştilor adevăraţi, a patrioţilor credincioşi cauzei clasei munci­toare, a partizanilor înflăcăraţi ai prieteniei frăţeşti intre popoarele iugoslaviei şi popoarele Uniunii Sovietice, făcea parte din planurile stăpânilor anglo-americani ai lui Tito. Vladimirov precizează ca la cursul celei de a doua ofensive a trupelor germane fasciste in Iun*­anuarie-Februarie 1942, Tito a pus din nou unităţile brigăzii l­a pro­letare sub loviturile forţelor su­pe­­rioare ale inamicului. Acelaş lucru s’a repetat cu prilejul atacurilor ulterioare ale ocupanţilor, mai ales, In cursul luptelor Înverşunate din timpul „celei de a cincea ofen­sive" a trupelor italo-germane, când au pierit din vina bandei de spioni a lui Tito peste 12.000 k­mn cei mai buni luptători iugoslavi. Fapte nenumărate confirmă acţiu­nile criminale săvârşite de banda titoistă in timpul războiului de e­ Iiberare din Iugoslavia. Trimiterea grosului forţelor iugoslave di Bos­nia şî In regiunea coastei Mării Adriatice, realizată cu insistenţă de i\«da-Tito, avea drept scop să concentreze forţele de partizani în regiunile care nu prezentau o mare însemnătate pentru ocupanţi şi să submineze astfel extinderea miş­cării de eliberare naţională lj­ prin­cipalele regiuni ale ţării. Caracterizând strânsele legături ale clicii criminale titoiste cu ser­viciu­ de spionaj anglo-american. Vladimirov subliniază în conti­nuare că examinarea mai amănun­ţită a mersului operaţiunilor mili­tare in Iugoslavia in cursul celui de al doilea război mondial de­mască, fără putinţă de tăgadă, a­­devăratul rol al lui Tito şi al ban­dei sale criminale, e roi de tră­dători mârşavi ai eroicului popor iugoslav şi ai mişcării muncito­reşti internaţionale. Ascultând de ordinele directe ale imperialiştilor anglo-americaeni, Tito şi complicii lui exterminau in mod premeditat cele mai bune elemente ale arma­tei populare iugoslave, neutru a a­­sigura stăpânirea imperialiştilor in Iugoslavia şi in celelalte ţări din Europa Centrală şi Sud-Estică. Maşinaţiile criminale de astăzi ale clicii lui Tito sunt urmarea lo­gică a trădării, care durează de mai mulţi ani, a cauzei clasei mun­citoare, a socialismului, a Intere­selor naţionale ale popoarelor din Iugoslavia. Adevăraţii patrioţi Iugo­slavi şi Întreaga omenire progre­sistă au înfierat pe călăii titoişti care au trădat eroicul popor Iugo­slav iubitor de pace. Un sfârşit ruşinos ii aşteaptă pe mârşavii mer­cenari ai imperialismului! ŞTIRI EXTERNE Secretara Conferinţei sindicale raţionale pentru apărarea păcii, Freida Schwenkmeyer a declarat reprezentanţilor presei din Chicago că au luat fiinţă comitete pentru pace în peste 30 oraşe din Statele Unite. Freida Schwenkmeyer a subli­niat că în toate colţurile ţării sunt­­ strânse mii de semnături pe Ape­lul de la Stockholm.­­ Presa britanică relatează că imperialiştii americani elaborează în prezent planuri privitoare la construirea de noi baze aeriene în Marea Britanie. Totodată, imperialiştii de peste Ocean au dat dispoziţii pentru a­­menajarea și lărgirea unui însem­nat număr de aerodromuri folosite in timpul celui de­ al doilea război mondial.­­§1. După cum anuntă ziarele, in n­­oaptea de 28 spre 29 August, pi- ! trivit hotărîrii Tribunalului ”'4' tar din Roma, criminal”! , fostul mareșal Rodolfo a fort pus în lbertate. 4. Ansamblul de cântece si dan­suri al ministerului afacerilor in­terne din Republica Populară Ro­mână, care se află în prezent în Republica Pop­ulară Ungară, a dat in faţa muncitorilor mineri din Peca un spectacol care s'a bucurat de un uriaş succes.­­ Consiliul naţional al artişti­lor, oamenilor de ştiinţă şi liber profesioniştilor din Statele Unite, a d­at publicităţii o declaraţie şi care cere interzicerea armei ato­mice şi încetarea agresiunii ame­ricane în Coreea. dl In urma sporirii cheltuielilor pentru înarmare cu peste un mil­iard lire sterline, raţiile de unt in Anglia au fost reduse, preţul aces­tui aliment fiind totodată conside­rabil majorat. Astfel, guvernul la­burist pune în practică lozinca hitleristă „Tunuri in loc de unt“.­­ Guvernul belgian a luat hotă­rîrea să creeze o bază militari in Congo Belgian Trupele belgiene îşi vor stabili pi­rtizoana în loca­­litatea Camina. ■ După cum anunţă Daily­­Wor­­ker", peste ISO delegaţi reprezen­tând 95 organizaţii au luat parte la conferinţa partizanilor ptteii care s'a ţinut la Glasgow. La con­ferinţă a fost adoptată o rezolu­ţie care chiamă populaţia să spri­jine Apelul de la Stockholm. + In Suedia se desfăşoară ac­tualmente campania electorală pen­tru apropiatele alegeri ale orga­nelor puterii locale, care vor avea loc la 17 Septembrie. ■ Guvernul Republicii Demo­crate Vietnameze a obţinut succe­se însemnate pe tărâmul învăță­mântului public. Astfel, in pe­rioada 1945—1949, un număr de peste 1.500.000 oameni au învățat carte, astfel analfabricimu! a fost lichidat cu decă\’'S're in 54 di« trict? ,n r .!•»•» ';ate ­ I mi H­i Bysüt"",‹‹­­Ufol-VERS­ULI» . **.. fyt jl- ■.­ + 4 Consilii de Securitate a inclus pe ordinea de­­ discutare a declaraţiei Guvernului Central Popular ll R. P. Chineze cu privire la invazia anuală a Taiwanului de către Statele Unite Reprezentantul Uniunii Sovietice, Malik, a propus participarea unei delegaţii a Guvernului Central Popular al R.P. Chineze la desbaterile asupra plângerii in chestiunea Taiwanului . Ken’-York, 30 (Agerpres). — T­A55 transmite : Pe ordinea de zi preliminară a şedinţei Consiliului de Securitate din 29 August, au figurat două chestiuni — chestiunea coreeană şi protestul Guvernului Central Popu­lar al R. P. Chineze împotriva a­­gresiunii săvârşite de Statele Uni­te in Chib­a prin intervenţia lor ar­mată in Formosa. Documentele re­feritoare la cel de al doilea punct de pe ordinea de zi sunt: Mesajul din 24 August al ministrului de a­­faceri externe al Republicii Popu­lare Chineze, Cun En Lai, şi scri­­soarea din 25 August a reprezen­tantului Statelor Unite la ONU. După ce preşedintele Consiliului de Securitate, reprezentantul Uniu­nii Sovietice, I. A. Malik, a anun­ţat ordinea de zi preliminară, re­prezentantul Statelor Unite, Aus­tin, a cerut să i se dea cuvântul Înainte ca Consiliul de Securitate să voteze această ordine de zi, Austin a spus că îşi rezervă drep­tul de a face obiecţiuni ulterioare şi că ar dori să facă o scurtă de­claraţie. Oprirudu-se asupra punc­tului de pe ordinea de zi, formulat astfel: „Declaraţia Guvernului Central Popular al Republicii Popu­lare Chineze cu privire la invazia armată a teritoriului Chinei de că­tre guvernul Statelor Unite ale A­­mericii şi la violarea Chartei Na­ţiunilor Unite”. Austin a întrebat daca preşedintele Malik ar avea ceva de obiectat dacă formularea acestui punct ar fi Înlocuită prin formularea următoare: „Plângere in chestiunea Formosel’’. Dacă Ma­lik este de acord să includă acest punct la ordinea de zi, sub aceas­tă formă, a declarat Austin, Sta­tele Unite sunt gata să aprobe or­dinea de zi. Malik a răspuns că ordinea de zi prealabilă a fost întocmită po­trivit dorinţei Guvernului Central Popular al R. P. Chineze şi că Consiliul de Securitate poate adop­ta această chestiune fie in forma în care a fost formulată la ordi­nea de zi preliminară fie in forma in care a fost propusă de repre­zentantul Statelor Unite. Cel mai bun mijloc de soluţionare a aces­tei chestiuni, a declarat Malik în Încheiere, l-ar constitui punerea la vot. Reprezentantul Kuomintangului, Ciang Ting Fu, Intr'un lung dis­curs s’a declarat împotrivă luării în discuţie a plângerii Guvernului Central Popular al R. P. Chineze. Reprezentantul Angliei, Jebb, a sprijinit propunerea lui Austin de a se schimba formularea acestui punct de pe ordinea de zi. Luând cuvântul in calitate de re­prezentant al Uniunii Sovietice, Malik a arătat că Guvernul Cen­tral Popular al R. P. Chineze, in mesajul său, a acuzat direct Sta­tele Unite de invazie armată asu­pra teritoriului Chinei şi a ce­rut Consiliului de Securitate să ia mă­suri pentru ca Statele Unite să-şi retragă forţele lor armate de pe insula Taiwan, pe care Statele Unite continuă sa o denumească Formosa. Charta Organizaţiei Na­ţiunilor Unite­ cere membrilor O.N.U. să se abţină dela ameninţa­rea de a face uz de forţă şi dela folosirea forţei împotriva indepen­­derţţei politice şi a integrităţii te­ritoriale a vreunei ţări. In telegra­ma Guvernu­ui Central Popular al R. P. Chineze se arată că Statele Unite au violat această prevedere a Chartei prin ocuparea Taiwanu­lui de către forţele marinei de răz­boi a Statelor Unite. De aceea, a declarat Malk, Consiliul de Secu­ritate trebue si examineze aceasta acuzaţie. In continuare, Malik a arătat că acest punct de pe ordinea de zi a fost formulat potrivit acuzaţiei a­­duse de către Guvernul Central Popular al R. P. Chineze. La 25 August, a subliniat Malik, Consi­liul de Securitate a început din iniţiativa Statelor Unite examina­rea acestei chestiuni, când repre­zentantul USA a dat citire scri­sorii lui Austin şi numai după a­­ceea a fost citită in faţa Comiliu­­în­ telegrama lui Ciu En Lai. Ma­lik a arătat că argumentul adus de Statele Unite, după care Consiliul de Securitate trebue să examineze „chestiunea Formosei” nu se refe­ră la subiect, întrucât această chestiune se reduce la invazia ar­mata de către Statele Unite. Malik a arătat că Taiwanul a fost resti­tuit Chinei ca parte integrantă a teritoriului ei, potrivit hotărârilor a­­doptate în timpul războiului ei după război şi că această problemă a fost soluţionată ca făcând parte din problemele generale ale războiului împotriva fascismului german şi a militarismului japonez. Malik a subliniat că Consiliul de Securitate se află in faţa unei situaţii carac­terizate prin faptul că forţe arma­te străine au invadat acest terito­riu, care este parte integrantă a Re­publicii Populare Chineze. El a sub­liniat că flota 7-a americană îm­piedecă unicul guvern legal al Chi­nei să aibă acces la această insulă. Malik a repetat că în aceste îm­prejurări concrete este vorba ni de plângerea privitoare la Formo­sa, ci de chestiunea invaziei ar­mate din partea Statelor Unite în scopul cotropirii insulei. Statele Ui­te vor să încalce obligaţiile a­­sumate in cadrul conferinţei de la Cairo (care a avut loc in 1943 cu participarea reprezentanţilor Sta­­telor Unite, Angliei şi Chinei, care au recunoscut Taiwanul ca fiind parte integrantă a Chinei) şi să invadeze Taiwanul. În încheiere, Mark a declarat că, în lumina acestor fapte delegaţia Uniunii Sovietice consideră că a­­cest punct al ordinei de zi trebue formulat aşa cum a fost prezentat de Guvernul Central Popular al R. P. Chineze. Luând apoi cuvântul reprezen­tantul Indiei, Rau, a declarat că de­legaţia Indiei se pronunţă pentru adoptarea celui de al doilea punct al ordinei de zi prealabile, dar con­sideră că formularea lui trebue să fie concisă şi să ni implice o „a­­titudine preconcepută" faţă de a­­ceastă chestiune. Rau a propus în­locuirea formulării celui de al doi­lea punct de pe ordinea de zi prea­labilă prin: „Plângere cu privire la invazia armată a Formosei". Reprezentantul Statelor Uni­te, Austin, a fost de acord cu propu­nerea lui Rau. înainte de a se tre­ce la vot, preşedintele I. A. Malik a întrebat dacă Rau doreşte ca In formularea propu­­să de el să se menţioneze Taiwan sau Formosa. Rau a răspuns că propunerea tre­bue să sune astfel: „Plângere cu privire la invazia armată a Taiwa­­nului (Formosa)". Trecându-se la vot, propunerea Indiei a obţinut şase voturi­ ale reprezentanţilor Angliei, Statelor Unite, Indiei, Norvegiei, Franţei şi Ecuadorului. Formularea cuprinsă pe ordinea de zi prealabilă a o obţi­­nut un singur vot — votul repre­zentantului Uniunii Sovietice. Apoi, I. A. Malik a anunţat că punctul in discuţie de pe ordinea­­ de zi a fost adoptat cu şapte vo­turi. Împotriva includerii acestui punct pe ordinea de zi au votat reprezentantul Cubei şi delegatul Kuomintangului, reprezentantul E­­giptului s-a abţinut, reprezentan­n­tul Iugoslaviei nu a luat parte la vot. In continuare, 1. A. Malik, in ca­litate de preşedinte, a declarat că Consiliul de Securitate a primit din partea lui Ciu En Lai o telegramă In care se vorbeşte despre atacul efectuat de avioanele americane a­­supra populaţiei civile din China, precum şi mesajul Statelor Unite care conţine răspunsul la aceste a­­cuzaţii. Malik a propus să se in­cludă in ordinea de zi această plân­gere a Guvernului Central Popular al R. P. Chineze. Insă reprezentan­tul Angliei, Jebb, a protestat pe motiv că nu a văzut documentele menţionate. La aceasta, Malik a răspuns că dacă membrii Consiliu­lui nu au luat cunoştinţă de aceste documente şi nu sunt deci pregă­tiţi pentru a-şi expune punctul lor de vedere in această chestiune, a­­tunci propunerea includerii pe or­dinea de zi a celei de a doua plân­geri a Guvernului Central Popu­lar al R.P. Chineze poate fi amâna­tă până la şedinţa următoare. Con­siliul a acceptat propunerea lui Malik. Luând apoi cuvântul în calitate de reprezentant al URSS, Malik a propus ca Consiliul de Securitate să aprobe fără Întârziere, ca o mă­sură extraordinară, invitarea Gu­vernului Central Popular al R. P. Chineze de a-şi trimite reprezen­tanţii săi spre a participa la des­­bateri când Consiliul va examina cel de al doilea punct de pe ordi­nea de zi: „Plângerea cu privire la invazia armată a insulei Taiwan (Formosa)”. Uniunea Sovietică, a declarat Manik, se călăuzeşte după prevede­rile Chartei, care cer prezenţa re­prezentanţilor Guvernului Central Popular al R. P. Chineze ca parte in litigiu. Uniunea Sovietică se călăuzeşte de asemenea după prac­­tica din trecut, când la şedinţele Consiliului erau invitate părţile în litigiu, ca de pildă în cazurile In­done­ziei, Palestinei şi Kasmirului. Malik a subliniat că reprezentanţii Guverr­u­ui Central Popular al R.P. Chineze au nevoie de nu mai pu­­ţini de 3—5 zile pentru a sosi de la Peking la Lake Success. Austrl a adus obiecţiuni afirmând că înainte de a examina fondul chestiunii Sta­tele Unite­ nu pot consimţi să se­ facă o excepţie pentru propunerea Uniunii Sovietice şi a afirmat că această propunere este prematură. În calitate de preşedinte­ Malik a explicat că, făcând propunerea de a se invita acum reprezentanţii Guvernului Central Popular al R.P. Chineze, Uniunea Sovietică n- a încălcat regulile procedurii. Ar fi nedrept, a declarat el, să se încal­ce principiul invitării ambelor părţi in litigiu, aşa cum acest prin­cipiu este încălcat în prezent, în cazul Coreei. După aceea, Malik a propus membrilor Consiliului să hotărască prin vot chestiunea dacă Consiliul sprijină hotărîrea preşe­dintelui, împotriva hotărârii preşe­dintelui au fost exprimate cinci vo­turi: ale Statelor Unite, Koomin­­tai­gului, Cubei, Norvegiei şi E­­cuadorului; pentru propunerea pre­şedintelui au fost exprimate două voturi: — ale Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei. S-au înregistrat patru abţineri: — Franţa, India, Anglia şi Egipt. Malik a arătat că hota­­rirea sa rămâne in vigoare întru­cât împotriva ei nu au fost expri­mate decât cinci voturi, ştiirodu-se că pentru anularea hotărîrii preşe­dintelui sunt necesare şapte voturi contra. De aceea, propunerea U­­niunii Sovietice va fi pusă la vot. Malik a dat citire următorului text: „In legătură cu declaraţia Guver­nului Central Popular al R.P. Chi­neze privind invazia armată a in­sulei Taiwan (Formosa), Consiliul de Securitate hotărăşte să invite la şedinţa sa pe reprezentantul Gu­vernului Central Popular al Repu­blicii Populare Chineze”. Reprezentantul Angliei, Jebb şi-a exprimat temerea că propune­rea Uniunii Sovietice ar putea fi considerată ca o invitaţie făcută reprezentantului Guvernului Cen­tral Popular al RP Chineze de a participa la toate şedinţele Consi­liului de Securitate. Malik a ex­plicat că limitele invitaţiei sunt limpede precizate dar a propus lui Jebb sa introducă schimbări, dacă doreşte acest lucru. Atunci Jebb a propus să se introducă o f­ază de completare pentru a se sublinia că invitaţia se referă numai la acele şedinţe in cadrul cărora se va dis­cuta chestiunea Formosei. Malik a declarat că acest amen­dament este acceptabil pentru de­legaţia sovietică. Reprezentantul Statelor Unite, Austin a încercat să împiedice votarea „avertizând“ pe membrii Consulului de pericolul pe care l-ar prezenta acţiunile „pri­pite”, înainte chiar de a fi luat în considerare toate consecinţele a­­doptării acestei propuneri, Austin a declarat că el va vota împotriva propunerii. Austin a repetat afir­maţiile sale anterioare declarând că eforturile Consiliului, care urmă­reşte să invite pe reprezentantul Coreei de Sud au fost „spulberate” de încercările lui Man­k de a in­troduce pe reprezentanţii Coreei de Nord şi ai Guvernului Central Popular al RP Chineze. „Ne vom supune noi oare in prezent?” a in­­trebat Austin. Subliniind că aceas­tă chestiune este soluţionată şi ho­tărîrea preşedintelui rămâne in vi­goare, Malik şi-a exprimat uimirea faţă de comportarea reprezentantu­lui Statelor Unite care încalcă In mod grosolan regulile procedurii încercând si exercite in timpul vo­tării o presiune asupra membrilor Consiliului. "Reprezentantul Statelor Unite,­­ a adăugat Malik, are o atitudine lip­sită de consecvenţă. Pe de o parte, in chestiunea coreeană, reprezen­tantul Statelor Unite afirmă că Coreea de Nord ar fi „agresor” şi nu poate să asiste la şedinţele Consiliului de Securitate, că nu­mai „victima” poate să asiste la şedinţe. In prezent insă, în ches­­tiunea Taiwanului, reprezentantul Statelor Unite face o întoarcere de 180 de grade. ^Reprezentantul a­­gresorului — Statele Unite — se găseşte aci, la masă. Dar reprezen­tantul Statelor Unite declară că nu trebue să existe niciun fel de „pă­rere preconcepută” şi că victima nu poate să asiste, ci numai agre­sorul. Reprezentantul Ecuadorului, Qui, vedo nu a putut să se pronunţe asupra invitării reprezentantului Guvernului Central Popular al RP Chineze declarând că nu intenţio­nează să determine anticipat păre­rea definitivă a delegaţiei Ecuado­rului. Apoi, Jebb­ot a declarat că de­legaţia engleză se abţine de la vo­tarea asupra propunerii invitării re­prezentantului Guvernului Central Popular al RP Chineze şi că ar fi necesar să se aştepte până când Consiliul va şti exact când se va desbate chestiunea Formose1. Repre­zentantul francez, Chauvel, a decla­rat de asemenea că el se abţine în­trucât nu cunoaşte difjalité poziţia pe care o va adopta delegaţia fran­ceză când această chestiune va fi pusă pe ordinea de zi definitivă. Reprezentantul Norvegiei, SunSé, a rugat să se dea citire textului propunerii, după care, trecându-se la vot această propunere a obţinut patru voturi, ale Uniunii Sovietice, Norvegiei, Indiei şi Iugoslaviei ; contra acestei propuneri au fost ex­primate patru voturi — ale Sta­­telor Unite, Cubei, Ecuadorului şi Kuomintanguhri. S-au înregistrat trei abţineri: Franţa, Egiptul şi An­glia. După aceasta, Malik a decla­­rat că propunerea nu a fost accep­tată, dar Uniunea Sovietică îşi re­zervă dreptul de a prezenta din nou propunerea ca reprezentanţii Guvernului Central Popular al RP Chineze să fie invitaţi atunci când­­ va fi examinat fondul chestiunii­­ Taiwanului. Cu aceasta, şedinţa­­ Consiliului de Securitate a luat­­ sfârşit. Şedinţa următoare a fost­­ fixată pentru Joi 31 August. Atacul banditesc al aviaţiei americane asupra teritoriului R. P. Chineze Ţările de democraţie populară a provocat profunda indignare a poporului chinez ■I Moscova, 30 (Agerpres).­­ —­­ TASS transmite: C­orepondentul din Peking al­­ ziarului PRAVDA, scrie că atacul­­ banditesc al aviaţiei americane a­­supra teritoriului R. P. Chineze a provocat o profundă indignare in rândurile populaţiei chineze, care cere cu hotîrire înfrângerea ban­diţilor americani. Poporul chinez, care sprijină din toată inima Gu­vernul Central Popular şi măsuri­le sale pentru întărirea păcii, de­clara, că este gata să apere inte- I gritatea şi inviolabilitatea terito­riului Republicii Populare Chineze. • Peking, 30 (Agerpres). — După­­ cum anunţă Agenţia CHINA [ NOUA, la 28 August Comitetul­­ chinez de sprijinire a luptei tro- I potriva agresiunii americane din Taiwan şi Coreea, precum şi Co­mitetul chinez pentru Apărarea Păcii, au dat publicităţii un pro­test comun Împotriva violării spa­ţiului aerian al R. P. Chineze de către avioanele americane. In pro- I test se opţune: „Avioanele americane au pă­­trun pe teritoriul Chinei de Nord-I Est şi au mitraliat cetăţeni chinezi­­ din regiunea oraşelor Ling Cian şi Antun­g, omorînd trei muncitori şi­­ rănind alţi 19. Poporul chinez pro­testează cu hotârîre împotriva ac­ţiunilor provocatoare ale forţelor armate americane şi cere Consiliu­lui de Securitate să ia neîntârziat măsuri eficace împotriva celor care au violat spaţiul aerian al R. P. Chineae şi rare font răspun-­­ zători pentru moartea cetăţenilor­­ chinezi. Poporul chinez cere retra­­­ gerea forţelor armate americane din Coreea şi reglementarea paş­­­­nică a chestiunii coreene. Armata populară coreeană sileşte unităţile agresoare să se retragă TOKIO, 50 (Ag»rpr««). comandamentului armatei a­matei populare Înaintând inamice ti se retragă mai TOKIO, 30 (Agerpres). — După cum transmite FRANCE PRES­SE comunicatul cartierului gene­ral de la Tokio al armatei ame­ricane invadatoare din Coreea anunţa că in sectorul Pohang u­­nităţi ale armatei populare au silit o divizie din armata de mercenari a lui Li Sin Man să se retragă. Unităţile armatei populare au pătruns apoi in spatele liniilor defensive inamice, tăind liniile de comunicaţii la sud-vest de lo­calitatea Yongadong, între Po­hang şi Angangni. In regiunea Yihung unităţile armatei populare, înaintând, au silit unităţile inamice să se re­tragă spre Sud in împrejurimile localităţii Yongdagong. Ofensiva forţelor armatei populare in acest sector, a fost susţinută de un puternic foc de artilerie. Unităţi ale armatei populare au pătruns apoi până la postul de comandă al unei mari unităţi inamice. In regiunea Masan unităţile armatei populare au dat puter­nice atacuri pătrunzând in liniile defensive inamice. In acest sector — spune co­municatul — se observă mari mişcări de forţe ale armatei populare. Phenian, 30 (Agerpree). — TASS transmite : înaltul Comandant al Armatei Populare a R.P.D. Coreene a dat in seara de 29 August următorul comunicat: Pe toate fronturile, unităţile ar­matei populare respingând contra, atacurile înverşunate ale trupelor americane şi ale lui Li Sin Man şi dând lovituri inamicului, duc lupte crâncene. Unităţile armatei populare care au eliberat Uthung (Giko), au în­frânt In lupte crâncene forţa mi­litară şi tehnică a inamicului şi continuă să Înainteze apre Sud Unităţi ale armatei populare, care operează in regiunea de Sud de Yihung (Giko) au ucis şi răniri peste 1200 soldaţi şi au luat prizo­nieri peste 200 soldaţi şi ofiţeri Inamici. Au fost capturate 35 tu­nuri, 50 mitraliere grele, 500 puşti şi mari cantităţi de alte materiale. In momentul de faţă, unităţile ar­matei populare care operează in a­­ceastă regiune, continuă să scoată inamicul de pe poziţiile sale şi Înaintează spre Sud. Avioanele americane bombardea­ză cu tot mai mare sălbătecie ora­­şele şi satele paşnice. La 29 Au­gust, trei avioane americane au bombardat districtul Dunhwa (Ciu­­wa) şi au supus unor bombarda­mente barbare spitalul de campa­nie al societăţii de Cruce Roşie pe care se vedea limpede semnul dis­tinctiv. In urma acestui bombar­­dament s’au înregistrat victime. — După cum transmite FRANCE PRESSE, comunicatul 8-a americană din Coreea anunţă că unităţi ale ar­­spre Sud în regiunea Nord de Taegu a­u silit unităţile mulţii kilometri. Să înceteze bestialităţile imperialiştilor americani in Coreea iăcsaxsw, 30­­(Agerpres).—TA­S transmite : Corespondentul din Peking al Harului „Pravda" a luat un inter­view lui Kuo Mo­­o, preşedintele Comitetului Chinee pentru Apăra­­rea Păcii In legătură cu agresiu-­­ nea americană in Coreea AJu se -note exp­imp prin cuvinte, a spus Kyo Mo Jo, indignarea faţă de , atrocitafile bandiţilor americani din­­ Coreea. M’am înapoiat recent din­­ această ţară şi am văzut distruge-­­ rile provocate la Phenian de a­­viaţia americană. Americanii bom­bardează la Întâmplare, ucid cu brutalitate populaţia oraşelor paş­nice, mitraliază ţăranii care mun­cesc pe ogoare. Am văzut locuinţe de ţărani eşunortori distruse, şcoli, spitale şi aşezăminte culturale dă-­­­râmate, copii, femei şi bătrâni u­cişi. Am văzut in trecut, continuă Kuo Mo Jo, jaful militanştilor ja­­j­ponezi in China, cunosc distruge­­rile provocate de hitlerişti în Oc-­­ cident. Am văzut acum atrocităţile americanilor în Coreea, a im ' t Kyo Mo Jo. CONSTRUESC SOCIALISMUL In R. Polonă se construes: 1425 întreprinderi industriale Varșovia, 30 (Agerpres). — PAP transmite : In Republica Polonă va începe, in cadrul îndeplinirii planului de șase ani, construirea a 1.425 de întreprinderi industriale. Un nu­măr de 1.287 întreprinderi vor fi terminate până în 1955. In Repu­blică se vor crea în cursul acestei perioade noi centre industriale, o­­raşele distruse dar cât răpitorii hi­­tlerişti vor fi refăcute la­ satele poloneze vor fi transformate. In apropiere de Cracovia se ridică un nou oraş — oraşul constructo­rilor uzinei metalurgice Nova Huta care urmează să fie cons­­truită în viitorul apropiat. îndeplinirea înainte de termen a planului de predare a cerealelor in R. Cehoslovacă Praga 30 (Agerpres). — Ceteka transmite : In R. Cehoslovacă planul de pre­dare către stat a cotelor de cerea­le a fost îndeplinit înainte de ter­men in patru regiuni şi 111 ra­ioane din ţară. Potrivit datelor ministerului a­­griculturii în ultimele trei luni in regiunea Praga au fost create 73 noi cooperative agricole de pro­ducție. In prezent în Republică există 5533 cooperative agricole care numără 194.000 membri. Starea sănătăţii lui Palmiro Togliatti evoluează normal Roma, 30 (Agerpres). — TAS2 ranumite : Ziarul „Unita“ anunţă că starea ănătăţii lui Palmiro Togliatti care se află în spitalul oraşului Ivrea evoluează normal. Se subliniază că durerile semnalate in primele zile după accident au dispărut aproape complet. 200.000 muncitori feroviari canadieni in grevă Toronto, 30 (Agerpres). — TELE­­PRESS transmite : Greva muncitorilor feroviari din Canada, care a intrat in cea de a doua săptămână, continuă cu suc­ces. Numeroşi alţi muncitori fero­­viari s’au alăturat greviştilor, ast­­fel încât numărul acestora atinge in prezent 200.900. Apelul Comitetului Executiv al P. C. Finlandez cu prilejul implinirii a 32 ani dela infiinţarea Partidului Comunist Finlandez Helsinki, 30 (Agerpres). — TASS transmite : Cu prilejul împlinirii la 30 Au­gust a. c. a 32 de ani dela înfiin­ţarea Partidului Comunist Finlan­dez, Comitetul Executiv al Parti­dului a publicat un apel către toţi oamenii muncii din ţară. Lupta pentru pace împotriva primejdiei unui nou război, se spune un apel, este lupta pentru libertatea po­porului, pentru drepturile oameni­lor muncii, pentru democraţie. Comitetul Executv al Partidului Compui®­ Finlandez atrage in deo­sebi atenţia asupra rolului tradi­­tor al social - democraţilor de dreapta, aceşti agenţi ai burghe­ziei, care se străduesc să spargă frontul unit al oamenilor muncii pentru a ajuta imperialismul în pregătirea unui nou război mon­dial. Referindu-se la alegerile munici­pale care urmează să aibă loc în Finlanda in luna Octombrie, ape­lul subliniază însemnătatea obţi­nerii victoriei în aceste alegeri de către Uniunea Democrată a po­por elv. Huban­­ez.

Next