Universul, octombrie 1950 (Anul 67, nr. 226-251)

1950-10-01 / nr. 226

MCE REFUZĂ IMPERIALIŞTII PACTUL PĂCi­­ ntru destinderea situaţiei sale internaţionale, extrem de acordată, Uniunea Sovietică a prezentat în faţa­­ Adunării Ge­­nerale a O.N.U. un program concret de pace, program apro­bat şi susţinut de toate popoa­rele lumii, care nu doresc izbuc­nirea unui nou război cu mult mai pustiitor decât precedentele, război aducător de mizerie, ruină şi moarte în milioane şi milioane de cămine. Printre propunerile sovietice menite să asigure o pace trai­nică şi îndelunga tă este şi aceea privitoare la încheierea unui pact între marile puteri pentru întărirea păcii. Marile puteri sunt în primul rând răspunzătoare de menţine­­rea păcii şi dacă ele vor, pot împiedica izbucnirea unui război generalizat. Acest pact de pace propus de Uniunea Sovietică, alcătuit şi semnat în faţa lumii întregi, ar contribui la risipirea atmosferei de suspiciune existentă şi ar des­chide o eră de înţelegere, cola­borare şi apropiere între state. Semnatarii lui — marile pu­teri — ar fi în mod solemn le­gaţi să-l respecte, deoarece nu mai e vorba de un acord oare­care ticluit de diplomaţia „se­cretă” ci de un pact semnat la lumina zilei şi care ar atrage oprobiul întregii opinii publice asupra aceluia dintre part­eri care l-ar călca în picioare. Tocmai aici trebue, însă, cău­tată explicaţia refuzului puteri­lor imperialiste de a încheia un asemenea acord de istorică în­semnătate internaţională. In vorbe, conducătorii de azi ai Americii, Angliei şi Franţei se declară pentru pace. Ei în­drăznesc să explice chiar, că su­mele enorme alocate în bug­ele ţărilor respective pentru înar­mare, ca şi ameninţarea cu born, ba atomică şi „supra­bomba” sunt necesare pentru menţinerea păcii, pentru „apărarea” împo­triva unui eventual „agresor” Care, ei nu se sfiesc s’o spună, ar fi... Uniunea Sovietică. Uniunea Sovietică a spulberat dintr’o singură lovitură stupida minciună propagandistică a im­perialiştilor, oferindu-le pe o pe­­rioadă lungă de timp un pact de pace. Toată lumea ştie cu câtă scrupulozit­ate respectă Uniunea Sovietică acordurile internaţio­nale. Politica externă stalinistă îşi face un punct de onoare din a nu sa abate nici cu o iotă de la litera şi sensul acordurilor în jon­sul cărora se găseşte şi semnă­­tura Uniunii Sovietice. Cu fermitate a demascat Uniu­nea Sovietică toate încercările făcute de Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa de a încălca sau revizui în mod unilateral a­­cordurile de la Yalta şi Potsdam, acorduri care fixau principiile după care trebuia reorganizată lumea pentru asigurarea unei păci democratice după înfrânge­rea agresorilor fascişti. Cu ace­eaşi fermitate apără ca acum Organizaţia Naţiunilor Unite şi Charta sa de atacurile duşmani­lor colaborării şi ai păcii, care vor să transforme acest for in­ternaţional dintr’un instrument de pace într'un Instrument de agresiune şi război. Politica Uniunii Sovietice isvo­­răşte din convingerea că siste­mul socialist şi cel capitalist pot coexista şi colabora şi că supe­rioritatea sistemului socialist a­­supra celui capitalist se demon­strează în fiecare­ zi în opera de construcţie paşnică, întrecerea paşnică dintre cele două sisteme va asigura în mod inevitabil vic­toria socialismului asupra ca­pitalismului. In această privinţă ritmul viu al desvoltării econo­mice şi culturale în Uniunea So­vietică şi ţările de democraţie populară contrastează în chip izbitor cu stagnarea şi decăde­rea economiei şi culturii în lu­mea capitalistă. Intr’o perioadă istoriceşte foarte scurtă, popoare altădată nomade au atins un­­nivel superior de viaţă în Marea Ţară a Socia­lismului. Capitalismul şi-a propus şi el de curând să desvolte regiunile înapoiate de pe glob. „Doctrina Truman" cuprinde un punct spec­ial privitor la această chestiune, faimosul* punct 4. Toată propa­ganda în .jurul operei civiliza­toare pe care ar intenţiona s’o întreprindă imperialismul ame­­rican s’a dovedit a fi însă un sinistru „bluff". Nu desvoltarea regiunilor îna­poiate era scopul monopoliştilor din Wall­ Street ci crearea de baze militaro-strategice, baze cu care ei au împânzit lumea. Comparându-se alocaţiile a­­cordate diferitelor ţări din apu­­sul Europei în cadrul „planului Marshall", cu cheltuelile mili­tare impuse acestor ţări de Sta­tele Unite, se poate constata că toţi dolarii sunt cheltuiţi, nu pentru redresare economică ci pentru înarmare, ba mai mult, bugetele militare ale ţărilor res­pective depăşesc ,,ajutoarele” americane, apăsând greu pe umerii oamenilor muncii. Legea capitaliştilor este pro­fitul. Cum se realizează acest profit puţin importă. Rechinii de bursă au învăţat că în război se pot câştiga­ bani mulţi, mai mulţi decât în timp de pace. Fi adevărat că pentru asta trebuie să curgă sângele în valuri. Dar nu contează. Oame­nii pot muri cu milioanele, re­­chiul­ şi sistemul lor să supra­vieţuiască. O frică animalică l-a cuprins în faţa eventualităţii a­­sigurării unei păci trainice. ..Pa­cea nu poate fi scopul politicii noastre externe", a ţipat unul dintre ei, ca ieşit din minţi. Diplomaţii şi politicienii dela Washington s’au executat şi au refuzat­ pactul păcii promis de Uniunea Sovietică deşi ştiu bine că vor stârni ura şi indignarea sutelor de milioane de partizani ai păcii din lumea întreagă. Insă peste capul guvernanţilor dela Washington, Londra şi Paris, In pofida acestora şi a stăpânilor lor, popoarele au şi semnat pro­priul lor pact de pace şi vor şti să-l facă respectat. Doritorii de dolari însângeraţi să ia aminte ! Nicolas Popescu PENTRU ÎNLESNIREA APROVIZIONĂRILOR DE IARNĂ Frunzele îngălbenite de vreme, norii pufoşi de toamnă, aduc o­­dată cu ei, în fiecare gospodărie, preocuparea aprovizionărilor de iarnă. Şi aprovizionările acestea, care Înainte nu interesau decât pe bietul gospodar, —u lăsat să se descurce singur în faţa ofensivei speculanţilor de tot soiul — sunt astăzi o preocupare şi a celor care gospodăresc treburile ţării. Cu multă husarie a luat cu­noştinţă fiecare gosp­odină care chibzuia cum să se aprovizioneze mai bine pentru iarnă, de Hotă­­rîrea Consiliului de Miniştri cu privire la stabilirea preţurilor — plafon de achiziţie şi a preţuri­lor de vânzare cu amănuntul la unele produse agricole şi pentru reglementarea comerţului cu a­­ceste produse. Hotărîrea aceasta au primit-o cu mulţumire şi producătorii a­­gricoli,­ cărora li se fac înlesniri, spre a-şi putea vinde cantităţile ce le rămân după vânzarea cotei către Stat. Nu vor mai fi nevoiţi produ­cătorii să-şi piardă vremea pe drumuri pentru a-şi vinde produ­sele ce le prisosesc. Ei vor putea beneficia din plin de existenţa în comunele lor a unităţilor coope­ratiste şi a delegaţilor comerţului de Stat, cărora le vor putea vin­de pe loc produsele lor. O măsură importantă prevă­zută în Hotărîrea Consiliului de Miniştri este aceea care preci­zează că: cumpărările direct de la producător, în scopu­l revânzării produselor agricole prevăzute în prezenta Hotărîre, se vor face numai de către organele Statului şi organizaţiile cooperatiste". In felul acesta micul producă­tor, care era altădată jeluit de intermediari şi comercianţi parti­culari, atunci când venea la cân­­tăritul şi plata produselor pe care le vindea acestora, este ferit a­­cum de toate astea, prin posibi­litatea ce o are de a vinde coo­perativelor şi organelor Statului. Consumatorii, pe de altă parte, nu vor mai avea de făcut faţă o­­bişnuitei ofensive, a speculanţilor în perioada aprovizionărilor de iarnă. Vânzând cooperativelor sau Sta­tului prisosul ce le rămâne după predarea cotelor obligatorii, pro­ducătorii agricoli contribuie la desv­oltar­ea schimbului între sat şi oraş, in folosul lor şi al oame­nilor muncii de la oraşe şi din centrele industriale. Căci în felul acesta se creează condiţii nu numai pentru o mai bună aprovizionare a populaţiei orăşeneşti, dar şi pentru sporirea, producţiei industriale, deci pen­tru mărirea cantităţilor de pro­duse­ destinate satelor. Hotărîrea Consiliului de Mi­niştri privitoare la stabilirea pre­­ţurilor-plafon de achiziţie şi a preţurilor de vânzare cu amă­nuntul pentru unele produse a­­gricole şi pentru reglementarea comerţului cu aceste produse, este încă o măsură care oglindeşte grija regimului nostru de demo­craţie populară, faţă de oamenii muncii de la oraşe şi sate. ADEVĂRATA DEMOCRAŢIE «■ ■n—imn.i bwcti—■— Se făcea mult caz, pe vremuri, de „democraţie** şi de „libertăţile" democratice. Se vorbea mult despre „votul universal“. Care era realitatea ? Graficul da mai sus ne.o ar­ată limpede. |n alegerile din 1937, numai 21­­/o din întreaga populaţie a ţării a fost înscrisă în listele electorale. Şi, nici măcar cei înscrişi n’au participat toţi la vot. Abia trei sferturi din cei înscrişi au izbutit să voteze. Legile „democratice** alcătuite de burghezie şi moşierime excludeau dela dreptul la vot, fe­­meile — jumătate din populaţie —,militarii şi funcţionarii publici. In afară de aceste categorii, excluse „legal“, milioane de oameni ai muncii erau înlăturaţi de la vot prin teroare şi sama­volnicie. Regimul de democraţie populară a lărgit considerabil dreptul la vot. In alegerile din 1948 — primele alegeri în Republica Populară Română — a fost înscrisă în listele electorale 53»/« din întreaga populaţie a ţării. Iar din cei înscrişi, au participat la vot peste 91°/o. Astăzi femeile au dreptul de a alege şi de a fi alese, ca şi bărbaţii. Tineretul votează de la 18 ani împliniţi, de unde în trecut primea „dreptul“ de vot abia de la 21 ani. Militarii, funcţio­narii îşi pot exercita pe deplin drepturile cetăţeneşti, ca şi ceilalţi cetăţeni.­ Aceasta este democraţia adevărată, democraţia care exprimă interesele masselor populare, in­teresele milioanelor de oameni care muncesc şi luptă pentru o viaţă mai bună, pentru o viaţă lum'i''"-că şi îmbelşugată. 1937 O înscrişi în UsTrie 1948 ELECTOR.AI.E. ' DECRETUL PREZIDIULUI MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE PENTRU FIXAREA DATEI ALEGERII DEPUTAŢILOR SFATURILOR POPULARE ARTICOL UNIC. —­rin conformitate cu art. 78 din Le­gea Nrt. 6 din 8 Septembrie 1950, se fixează ziua de 5 Decembrie 1950 pentru alegerea deputaţilor Siatuii­or Populare. Bai în Bucureşti la 29 Septembrie 1950. Preşedinte!© Prezidiul«? Mar?« Adunări Naţionale C. I. PARHON Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale MARIM FLOREA IONESCI NUMIREA MEMBRILOR COMISIEI ELECTORALE CENTRALE Printr’un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale au fost numiţi în Comisia electorală cen­­trală : STELIAN MORARU, secreta­rul Confederaţiei Generale a Muncii, ca preşedinte; ALEXANDRU DRAGHICI, membru în Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, ca membru; PAUL CORNEA, secretar al Uniunii Tineretului Muncitor, ca membru; ILIE DANOIU, prim secretar al Organizației Partidului Mun­citoresc din regiunea Stalin, ca membru; ALEXANDRU FARK­AȘ, din partea Uniunii Populare Ma­ghiare, ca membru; IOSIF CATRANICI, secretar I al sindicatului Combinatului Re­şiţa, ca membru; EREMIA PARDAU, secretar I al Comitetului regional Suceava , al Frontului Plugarilor, ca mem-­­ bru­; CONSTANTIN BALMUŞ, rec­torul Universităţii „C. I. Par­­hon”, ca membru; PARASCHIVA MATEI, frun­­taşă în producţie la Industria Bumbacului „B“ Bucureşti, ca membră; CONSTANTIN ŞERBAN, frun­taş în producţie, maistru sondor la întreprinderile Petrolifere din Băicoi, ca membru; U­.TE STOENESCU, preşedin­­tele secţiunii civile a Curţii Su­preme, ca secretar. (Agerpres). LA DESCHIDEREA NOULUI M­ISITAR Astăzi studenţii Republicii noas­tre vor păşi mândri pe porţile fa­cultăţilor şi institutelor de învăţă­mânt superior, pentru a începe un nou an universitar. Conştienţi de încrederea pe care le-o acordă poporul nostru mun­citor, trimiţându-i sa lupte pentru însuşirea ştiinţei şi tehniicei celei mai înaintate, studenţimea noas­tră va face şi din acest an trniver­­­­sitar un succes în această luptă­­ nobilă, contribuind astfel la întări­rea Patriei noastre, factor activ în marele front al păcii. Bucurându-se de condiţii de stu­diu şi de viaţă cu fiecare an ce trece tot mai bine, studenţii vor căuta ca, printr-o strânsă colaborare cu profesorii lor, să înveţe cu dâr­zenie pentru ca la capătul anilor de studii să devină cadre de va­loare. Trecerea la primul nostru Plan Cincinal, lupta pentru realizarea luminoaselor lui prevederi, creează mari necesităţi de cadre cu o înal­tă calificare în toate ramurile vieţii noastre. Cu tot entuziasmul tinereţii, stu­denţii, alături şi sub îndrumarea profesorilor, vor trebui să se tran­sforme în adevăraţi cuceritori ai minunatelor taine ale ştiinţei şi tehnice­ pe care apoi să le pună în slujba construirii vieţii noi în Patria noastră. Pe acest drum le urăm succes la învăţătură! S’A CERUT REVIZUIREA SENTINŢEI DE CONDAMNARE A FRUNTAŞILOR COMUNIŞTI DIN STATELE UNITE New York 29 (Agerpres). — TASS transmite: Comitetul Naţional al Partidu­lui Comunist din Statele Unite a informat pe reprezentanţii presei că a cerut Curţii Supreme revi­zuirea sentinţei tribunalului din Foley Square, în cazul celor 11 fruntaşi ai Partidului Comunist. În declaraţia în care se cere revi­zuirea sentinţei se subliniază că binecunoscuta lege Smith, pe baza căreia au fost judecaţi şi condam­naţi fruntaşii Partidului Comu­nist, consideră drept crimă exer­citarea libertății cuvântului, a pre­sei și a întrunirilor in Statele U­­nite. Călătorul, care vine sau pleacă din Bucureşti, prin Gara de Nord, rămâne plăcut surprins de rânduiala nouă care­ domneşte aici. Până nu da mult, oganizarea di­feritelor servicii, curăţenia, lăsau mult de dorit, lucru care aducea nemulţumiri publicului călător. Chiar de la bun început, cetăţea­nul care avea nevoie doar de o In­formaţie de la biroul gării, se lovea de interminabilul „ocupat“ al te­lefonului. Dar de când numărului existent — din trecut — i s-au adă­­ugat încă patru, întrebarea îţi este satisfăcută cu promptitudine. Pentru a se evita aglomeraţia la Intrare, cât şi la ieşire, s-a intro­dus sensul unic care a adus o îm­bunătăţire circulaţiei din incinta Gării de Nord. Desigur că astfel cei aproxima­tiv 60.000 de călători ce Găsesc şi pleacă prin această gară zilnic, nu vor mai fi nevoiţi să se îmbulzeas­că la aceeaşi uşă de intrare şi ie­şire. Sălile de aşteptare şi-au schimbat şi ele înfăţişarea. Renovate, cu bănci confortabile, asigură în fe­lul acesta adăpost pentru acei ce aşteaptă plecarea sau sosirea tre­nului. Ceea ce e cu totul nou şi îm­bucurător în cele două săli de aş­teptare, o constituie înfiinţarea bi­rourilor de informaţii, ce se adaogă la biroul central şi sunt menite a satisface de îndată orice informaţie cerută de public. Pentru a se evita aglomeraţia dela cassele de bilete, s’a înmulţit numărul lor, înfi’n­ân­­du-se încă trei ghişee pentru clasa a Il-a şi alte trei pentru clasa II-a. In afară de aceste îmbunătăţiri, tre­­bue menţionate o serie întreagă de servicii care funcţionează în Gara de Nord satisfăcând cerinţele călătorilor. Nici copiii n’au fost uitaţi când au fost create condiţii mai bune pentru călători. Astfel, pentru micii călători care în sezonul de vară se îndreptau spre coloniile de la munte­­ şi mare, sa prevăzut o sală de aş­teptare unde, în bănci, la mesaţe mici, copiii citeau ziare şi, reviste sau utilizau jocul de şah şi domino. Folositoare, plină de bucurie este pentru mamele cu copii până la 3—4 ani, camera lor specială care prin grija U.F.D.R. funcţionează în cele mai bune condiţiunî. In patu­rile mici, special amenajate, copi­lul se odihneşte, mănâncă, după o călătorie obositoare pentru el, Ma­ria Cornea din Vaslui care poposeş­te fri­gară la camera mamiei şi a copilului pentru două ore, după care trebue să ia trenul­ spre Tg. Jiu, este bucuroasă de îngrijirea şi os­pitalitatea căpătate aici. In Gara de Nord, mai întâlnim un alt colţ frumos amenajat şi bine înzestrat, unde publicul poate pe­trece mai mult timp în aşteptarea personalului, acceleratului sau di­namului. Este biblioteca ARLUS. O încăpere frumoasă, luminată, cu mese şi scaune aranjate cu gust, stă la dispoziţia acelora care vor să ci­tească un ziar, o revistă, o broşură şi chiar un roman... dacă timpul le permite. Acesta e aspectul Gării de Nord pentru cetăţeanul care vine la timp la gară, care are timp să-şi ia bi­letul în linişte, să bea o bere în­­tr’unu! din restaurantele gării, să-şi­­ cumpere o carte de citit pe, drum dela chioşcul „Librăriei Noastre’­ dacă a uitat cumva să-şi ia de acasă, să fumeze o ţigară şi să se urce în tren fără grabă. Insă călă­torul care dă buzna în ultimul mo­ment, care împinge, calcă pe pi­cioare şi loveşte cu geamantanele sale, care face scandal că nu e lă­sat să-şi ia, el cel dintâi, biletul şi care ajunge pe peron în ultimul moment dinaintea plecării trenului, nu va avea vreme­­să vadă ceva din toate acestea. Şi sunt încă mulţi călători care fac astfel, în­­greuind munca funcţionarilor şi le­­zându-i pe ceilalţi călători. Armand Lauriant ÎNSEMNĂRI GARA DE NORD t lucrările sesiunii lărgite extraordinare a Academiei RJ Expunerea asupra Proectului de Plan al Electrificării R. P. R., prezentată de d. Gh. Gaston Marin, ministrii Eaeifîp Electrice Vineri, 29 Septembrie a. c., la ora 11 a. m., au început lucrările sesiunii lărgite extraordinare a A­­cademiei RPR. D. Traian Săvulescu, preşedinte­le Academiei RPR, a deschis şe­dinţa dând citire hotărîrii Prezidiu­lui Academiei RPR cu privire la convocarea sesiunii lărgite extra­ordinare pentru a desbate Proiec­tul de Plan al Electrificării RPR. In numele Prezidiului Academiei RPR, d. Traian Săvulescu a pro­pus ca biroul sesiunii lărgite să fie alcătuit din preşedintele Academiei RPR, acad. Tr. Săvulescu, şi din următorii membri: Chivu Stoica, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Metalurgiei şi Industriei Chimice; Bodnăraş Emil, ministrul Forţelor Armate ale RPR; acad. Profiri Nicolae; acad. Sadoveanu Mihail; Vasilichi Gheor­­ghe, ministrul Minelor şi Petrolu­lui; prof. univ. Constantinescu Mi­ron, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării; acad. Macovei Gh., preşedintele Comitetului Geolo­gic de pe lângă Consiliul de Mi­niştri; Vaida Vasile, ministrul A­­griculturii; Rangheţ Iosif, preşe­dintele Comitetului de Stat pentru distribuţia combustibilului; prof. univ. Gheorghiu I. S., membru co­respondent al Academiei RPR; prof. univ. Răutu Leonte, inginer Gas­ton Marin Gh., ministrul Energiei Electrice; Prisnea Constantin, mi­nistrul Silviculturii; acad. Roller Mihail; prof. Marinescu M., mem­bru corespondent al Academiei RPR; Alexa Augustin, ministru adjunct al Departamentului CFR; acad. Nicolau Gh., directorul Institutului de Energetică al Academiei RPR; acad. prof. P. Constantinescu- Iaşi, directorul Institutului de Istorie şi Filosofie al Academiei R.P.R. ; a­­cad. Carafoli Ilie, directorul Insti­tutului de Siderurgie şi Mecanică aplicată al Academiei RPR. A fost propus un secretariat tehnic de specialitate condus de prof. I. S. Gheorghiu, membru co­respondent al Academiei RPR. ALCĂTUIREA A ŞASE COMI­­SIUNI Prof. I. S. Gheorghiu a propus alcătuirea următoarelor şase comi­siuni: Comisiunea de studiu a folosirii apelor, alcătuită din 17 membri; preşedinte: acad. N. Profiri; Comisiunea Hidroenergetică, al­cătuită din 17 membri; preşedin­te : acad. I. Carafoli ; Comisiunea Termoenergetică, al­cătuită din 33 membri; preşedin­te : acad. Gh. Nicolau; Comisiunea E­lec­tr­oenergetică, alcătuită din 28 membri; preşe­dinte : prof. I. S. Gheorghiu, membru corespondent al Acade­miei R.P.R.; Comisiunea Agrotehnică şi elec­trificării rurale, alcătuită din 31 membri; preşedinte: acad. Tra­ian Săvulescu ; Comisiunea de studiu a­ utila­jului şi a materialului energetic, alcătuită din 26 membri; preşe­dinte : prof. M. Marinescu, mem­bru corespondent al Academiei R.P.R. ÎNSEMNĂTATEA MĂREŢEI OPERE DE ELECTRIFICARE A ŢARII După alcătuirea comisiilor a luat cuvântul acad. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei RPR, care a arătat însemnătatea măreţei o­­pere de electrificare a ţării, ini­ţiată de Partid şi Guvern, operă ce constitue o pârghie hotărîtoare pentru propăşirea şi înflorirea pa­triei noastre. Vorbitorul a subli­niat că pentru prima oară în isto­ria ţării noastre, forurile conducă­toare ale Statului supun desbate­­rii înaltului for de ştiinţâ — Aca­demia RPR — oamenilor de ştiin­ţă, asemenea documente de im­portanţă uriaşă în viaţa poporului nostru. EXPUNEREA D-LUI Ofl GAS­­TON MARIN, MINISTRUL ENER­GIEI ELECTRICE------~ A urmat expunerea asupra Pro­iectului de Plan al Electrificării RPR, prezentată de d. ing. Gh. Gaston Marin, ministrul Energiei Electrice. Domniia-sa a arătat, într­’o am­plă expunere ştiinţifică, că planul de electrificare a ţării, factor de primă însemnătate în construirea socialismului, va avea printre o­­biectivele sale principale: asigu­rarea creşterii producţiei indus­triilor existente şi alimentarea cu energie electrică a industrilor noi ce se vor creia în cadrul viitoarelor planuri cincinale ; va­lorificarea raţională a resurse­lor energetice folosind combusti­bili inferiori ; folosirea integrală a cursurilor de apă pentru irigarea regiunilor secetoase, producerea de energie electrică, etc.; electrifica­rea treptată a căilor ferate, elec­trificarea principalelor munci agri­cole şi pătrunderea electricităţii în sate, ridicarea nivelului cultural şi a bunei stări a poporului prin folosirea energiei electrice pentru trebuinţele sociale, culturale, cas­nice. După expunerea d-lui ministru Bastan Marin, d. preşedinte Tra­ian Săvulescu a arătat metodele de lucru ale comisiilor. Domnia-sa a făcut un călduros apel către membrii comisiunilor, rugându-i să desbată materialul prezentat in mod critic, să facă observaţii, su­gestii şi propuneri care să însem­ne o reală contribuţie a oamenilor de ştiinţă la marea operă de elec­trificare a ţării. D. Traian Săvu­lescu a făcut apel la patriotis­mul oamenilor de ştiinţă care se străduesc să pună activitatea lor­­ ştiinţifică în slujba înfloririi pa­triei noastre scumpe, Republica Populară Română. Rapoartele comisiunilor, conţi­nând propunerile lor concrete, ur­mează să fie sintetizate în raportul Biroului, raport care va fi la rân-­­­dul său­ supus unei largi desbateri în şedinţa plenară a sesiunii lărgi­te a Academiei RPR­, ce va avea loc luni 2 octombrie, după care raportul va fi înaintat forurilor conducătoare ale Statului nostru. ★ După aniază, la orele 19, au în­ceput şedinţele de lucru la co­misii.­­" ★ Azi dimineaţă la orele 9, conti­nuă lucrările în comisiuni. (Ager­­pres). Membrii Academiei R. P.R. în timpul şedinţei Niţesc şi Dumitra, de la Arte Grafice Nr. 1, care a luat parte la Congresul Comitetelor de luptă pentru pace, vorbeşte colegii­ săi... S-a încheiat o zi de muncă in­tensă şi rodnică la întreprinderea Arte Grafice Nr. 1. Oamenii plea­că de la serviciu cu sentimentul că şi-au făcut datoria, că au a­­du­s, prin munca lor, încă o con­tribuţie la lupta pentru pace. Dumitru Niţescu, de la zeţărie, care a fost delegat la Congresul Comitetelor de luptă pentru pace, este, ca de obicei, înconjurat de nenumăraţi tovarăşi de muncă. Colegii lui, muncitori sau func­ţionari, îi pun mereu întrebări cu privire la felul cum au decurs lucrările Congresului, la atmos­fera care a domnit acolo unde s-au discutat atâtea şi atâtea pro­bleme legate de lupta oamenilor muncii de pretutindeni pentru pace,­pentru progres. Niţescu nu are „darul vorbirii’’( totuşi prin felul lui simplu de a povesti, de a înfăţişa lucrurile, atrage întotdeauna interesul ce­lor din jurul său. De la Congresul Comitetelor de luptă pentru pace, Niţescu s'a înapoiat la lucru mai hotărît în muncă şi în aptă. El a înţeles bine ce a reprezentat acest Con­gres la care a avut cinstea să fie delegat şi a căutat ca din fiecare expunere, din fiecare cuvânt ros­tit sau din contactul cu ceilalţi delegaţi, să tragă învăţăminte cât mai folositoare, care să-l ajute în toată activitatea sa viitoare. Dar nu numai atât. Niţescu Dumitru s’a pătruns bine şi de datoria ce o are ca delegat la primul Con­gres al Comitetelor de luptă pen­tru pace din ţara noastră şi faţă de massele largi de oameni ai muncii. De aceea, la locul lui de producţia, în rândul colegilor din întreprindere, ca şi în cartierul in care locueşte, oriunde are o­­cazia, zeţarul de la Arte Grafice Nr. 1 care alimentează cu lucrări 40 de maşini, vorbeşte despre pace, despre ceea ce a văzut şi a simţit la Congres, despre lupta pe care fiecare om cinstit este dator s o ducă pentru apărara păcii. Cu o săptămână în urmă, în cadrul unei manifestări care a avut loc la Ateneul Popular „Pompiliu Ştefu” din Herăstrău Dumitru Niţescu a prezentat oa­menilor muncii din cartier, aşa cum s’a priceput, aspecte dela Congresul Comitetelor de luptă pentru pace, vorbindu-le despre ceea ce i s'a părut lui mai semni­ficativ, însufleţind pe cei care l-au ascultat, la lupta activă pen­tru bunul cel mai de preţ care este pacea. ★ La­­ Arte Grafice Nr. 1 stăm de vorbă cu câţiva dintre tovarăşii de nîîmcă ai lui Dumitru Niţescu cărora acesta le-a relatat im­presii de la Congres, cărora le-a înfăţişat unele momente din des­făşurarea Congresului. „M au impresionat nespus de mult cele ce mi-au fost povestite de colegul Niţescu cu pricire la apariţia în sala Congresului, în sunet de tobe şi trompete, a unui detaşement de pionieri, ne senge Ştefănescu Constantin, tată a pa­tru copii.­­Acesta m’a făcut să trăesc şi eu emoţia puternică şi bucuria pe care au trăit-o toţi "■ei din sală, şau cum să nu fii impresionat, căzând sau închipuindu-ţi pe a­­ceşti copii, cum manifestează pu­­ternic pentru pace, cum manifes­­tează pentru viaţă ? Pentru copiii de pretutindeni, pentru viaţa şi fericirea lor luptă omenirea progresistă din întreaga lume”, inchee Ştefănescu Con­stantin.­­ Pe Baciu Ioan, fruntaş în pro­ducţie care depăşeşte regulat norma cu 200'Vo, l-a interesat în­deaproape cum s’au prezentat la Congres delegaţii, fruntaşi în producţie. „Mi-a vorbit mult Niţes­u 'despre minerul fruntaş Parte Io­sif. Şi a accentuat asupra inte­re­­siei puternice pe care au pro­dus-o cuvintele lui rostite II Congres: „Noi minerii din Valea fiului iscălim zilnic pentru pace, dar nu numai cu creionul ni in ciocanul de abataj, dând zilnic cărbune negru cât mai mult Pa­triei noastre”. Despre cele povestite de Dumi­tru Niţescu colegilor lui cu pri­vire la Congres ne-au vorbit şi doi muncitori ai întreprinderii Arte Grafice Nr. 1. Desigur, Niţescu Dumitru, dala Arte Grafice Nr. 1, va continua cu eforturi sporite să-şi îndepli­nească sarcinile ce le are pe li­nia activităţii de fiecare zi pusă în slujba păcii. Re? .rara, astfel după curţi ne-a declarat el va trebui, imnenuă cr io(j iubitorii de pace, să nună fp iniîcarp rezobi­la Onvre-uirii Co­mitetelor de luptă pentru pace tn­­c.îc*, printre sitele, se spune :anfa*îil atomic exercitat de îrrr'e­­îp.H.s'n americani ca si tente rercafite vor rîe a îngrozi pe osror cu nervii slabi, nu not­isimn milioanele de o—n,- r-• r wtuiesc o viată p» î Hîrq Populară

Next