Universul, noiembrie 1950 (Anul 67, nr. 252-276)

1950-11-01 / nr. 252

poștală Anu­­al 67-î©a UHIUOIWI . bWIWi -VA tXi r 11 ... ..... 1 ----------------------------------­ tipografia 1 . CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE „UNIVERSUL” REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 Inscris sub nr. ISO Trib. Ilfov CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI­­ 3.30.10. CÂTEVA LĂMURIRI Alegerile din 3 Decembrie vor constitui un eveniment unic până acum în istoria ţării noastre. Unic, datorită însuşi obiectivului aces­tor alegeri. Niciodată poporul nostru nu a putut să-şi aleagă organe proprii ale puterii locale, organe care să se numească populare nu numai dintr’o simplă formalitate, ci ca urmare a com­poziţiei şi scopurilor lor. Când s’a mai pomenit să fie propuşi candidaţi în adunări ale oamenilor muncii ? Se ştie că, în trecut, chiar în alegerile pentru organele de conducere locale, propunerile veneau din partea coteriilor de partide, din partea grupuleţului de ,,notabili” ai oraşelor şi erau aprobate, în chip dictatorial-­birocratic, de conducerea partidelor. Oamenii obişnuiţi nu erau chemaţi să pro­pună candidaţi, ba mulţi nu erau chemaţi nici la alegeri. Acestea nu erau alegeri, ci mai degrabă un mod ipocrit ,i indirect de de­semnare, în fond, tot de la „cen­tru”, a compunerii organelor lo­cale de conducere. Iar „comedia electorală” era spoiala necesară prezentării regimului trecut ca regim al „votului Universal” şi a­ „democraţiei”. Dar acum oare nu, există un partid şi organizaţii care propun candidaţi ? Există. Partidul Mun­­citoresc Român, sindicatele, Uni­unea Tineretului Muncitor, Uniu­nea­ Femeilor Democrate, organi­zatele cooperatiste, Cul­turale, Uniunea Populară Maghiară, co­mitetele celorlalte naţionalităţi conlocuitoare, etc., pot propune candidaţi. Dar seamănă oare ele cu partidele de ieri ? Acestea sunt organizaţii care nici nu pu­teau exista în trecutul „democra­tic” decât în cea mai neagră ile­galitate sau în condiţii de perse­­cuţie „legală”. Când blocul mun­­citoresc-ţărănesc a propus, cu ani în urmă, candidaţi, cari au fost aleşi, ci au fost alungaţi din Parlament, contrar tuturor legi­lor şi uzanţelor. Organizaţiile enumerate mai sus sunt de un tip nou, nemaicunos­cut în istoria ţării noastre Ele au un puternic caracter de massă. Ele nu au nimic comun cu Poli­ticianismul apus, iar activitatea lor­­dă vieţii noastre publice un caracter principial, cu adevărat democraţie, lucru pe care nu se poate să nu-l observe şi să nu-l recunoască orice om de bună cre­dinţa. Acest caracter democratic şi principial pe care l-a căpătat viaţa noastră publică, se dato­­reşte îndrumării înţelepte a or­ganizaţiilor de massă de către Partidul Muncitoresc Român, care este forţa conducătoare în ţara noastră, ca urmare a faptu­lui că el este avantgard­a mun­citorimii, iar muncitorimea este clasa cea mai avansată, cea mai conştientă, cea mai hotărîtă să construiască viitorul. Partidul Muncitoresc Român şi organizaţiile de massă formea­ză în alegerile ce vor veni, Fron­tul Democraţiei Populare, fron­tul care grupează toate forţele luptătoare pentru independenţa şi înflorirea Patriei. In trecut existau coaliţii de partide, dar acestea aveau foarte rar un pro­gram comun şi până la urmă se interesau­­în principal tot de repartiţia voturilor obţinute îm­preună, căutând să capete cât mai multe Picuri, unele în dauna alteia, în organele de conducere. Poporul era indiferent la această repartiţie, căci nici o schimbare în soarta lui nu putea aduce faptul că unul sau altul din par­tidele coalizate sau adverse ob­ţineau un număr de voturi mai mic sau mai mare. Acum aceste condiţii de rivali­tate meschină a unor politicieni cu totul lipsiţi de patriotism şi de cinste au dispărut. Frontul Democraţiei Populare grupează toate forţele vii ale Patriei, în frunte cu Partidul Muncitoresc Român, inspiratorul şi organi­zatorul tuturor înfăptuirilor noa­stre istorice-economice, sociale şi culturale. Abia acum e posibil ca în organele locale ale puterii de Stat să intre candidaţi ai unui partid şi ai unor organizaţii cu adevărat democratice, exprimând în chin nealterat voinţa alegăto­rilor. Iar democraţia constă toc­mai în caracterul Reprezentativ al acestui Front al Democraţiei Populare ; democraţia şi-a pier­dut ghilometele pe care le face necesare referirea la aşa zisa „dispută electorală" între fostele partide aparţinând — toate — claselor stăpânitoare din trecut De ce nu votează însă elemen­tele exploatatoare ? Mai întâi, Sfaturile Populare nu sunt ale lor. Exploatatorii nu pot alege organe înfăptuite fără ei și îm-i potriva lor. Sfaturile Populare­­ sunt o cucerire a poporului,­­ smulsă tocmai prin luptă împo-­­ triva exploatatorilor. In al doi­lea rând, trebue amintit că toc­mai aceștia limitau cu cinism dreptul de vot, prin lege sau pe deasupra legii, condamnând la tăcere politică femeile, militarii, categorii de funcţionari, etc. In alegerile ce vor veni, aceste ca­tegorii vor vota, iar votul lor în­suşi va fi un act de acuzare îm­potriva „democraţiei” burgheze şi u­n certificat al democratismu­lui profund al regimului de azi. Nu pot fi alegeri mai democra­tice decât acelea în care duşma­nii democraţiei nu au drept de vot. Tocmai democraţia populară, o vor întări Sfaturile Populare ce se vor alege la 3 Decembrie. Este o prefacere istorică de importan­ţă uriaşă pentru ţara noastră. Noile organe ale puterii locale vor constitui un puternic instru­ment de afirmare a capacităţii de conducere a poporului. Sfatu­rile Populare vor strânge în ju­rul lor cetăţenii de cele mai di­ferite profesiuni, cari vor avea posibilitatea să participe nemij­locit la rezolvarea problemelor obşteşti. Aşa se va gospodări ţara, cu totul altfel faţă de cum o „gospodăreau” cei ce o jefuiau în trecut şi împotriva celor ce ar vrea să nu jefuiască din nou, re­­luându-şi poziţiile şi privilegiile pe veci pierdute. Sarcini mari aşteaptă a fi îndeplinite în pro­priul nostru interes, al Patriei, ca şi ai familiei noastre. Planul cincinal, planul de elec­trificare, alte măreţe opere de construcţie vor schimba faţa ţă­rii, care trebue să devină o pozi­ţie avansată a civilizaţiei, a păcii, a traiului fericit pentru cei ce muncesc. Niciun cetăţean cu drept de vot, gândindu-se la aceste pers­pective nemaiîntâlnite pentru noi, nu va ezita, de aceea, să-Şî facă datoria patriotică de a se prezenta la alegerile sărbăto­reşti de la 3 Decembrie şi de a vota pentru programul construc, ♦iei paşnice, pentru o viaţă în­floritoare, pentru democraţia populară ca singura formă de stat care poate determina acum progresul nostru neîncetat, şi poate asigura independenţa şi demnitatea Patriei noastre. Teodor Gheorghiu Luna Prieteniei ACAD. PROF. K. M. BÂKOV, »TORUL K. FED! SI P. A. MARKOV AU VIZITAT ORACOL STALIN ORAŞUL STALIN, 30. — Luni dimineaţa au sosit în Oraşul Stalin acad. prof. K. M. Bâkov, scriitorul K. A. Fedin şi P. A. Markov, membri ai delegaţiei oa­menilor de ştiinţă şi cultură so­vietici care se află în ţara noa­stră, cu prilejul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice. Oaspeţii au fost însoţiţi de d. Vasile Mârza, ministrul Sănătăţii şi de d. Mihail Novicov, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.PZR. Răspunzând căldurosului cuvânt de bun sosit, rostit de Bujorea­­nu Florea, secretar al Comitetu­lui Provizoriu al Oraşului Stalin, savantul sovietic acad. R. M. Bâ­­cov, a spus : „Noi suntem foarte bucuroşi că în cadrul sărbătoririi Lunii Prieteniei Româno-Sovie­tice avem prilejul să cunoaştem populaţia oraşului care poartă­­ numele tovarăşului Stalin. Noi­­ cu toţii îl iubim pe tovarăşul­­ Stalin, pentru că el a adus şi a­­duce libertatea popoarelor asu­prite. Noi suntem deasemeni bucuroşi că în noua Republică Populară Română se construeşte o lume nouă. Daţi-mi voe, dragi tovarăşi, să vă mulţumesc pen­«BMaSHFJ'TWSn­tru primirea călduroasă şi să vă urez succes în munca voastră constructivă”. In cursul dimineţii, oaspeţii au vizitat expoziţia industrială organizată de Comitetul Regio­nal ARLUS. Apoi membrii delegaţiei au vizitat uzinele „Sovromtractor”, unde s-au întreţinut cu numeroşi muncitori, printre care strunga­rul Karaagoni Emeric, care apli­că metoda de tăiere rapidă a metalelor, precum şi cu membrii cenaclului literar din uzină. De­legaţia a vizitat apoi şi secţia de rulmenţi a uzinelor „Steagul Roşu”, care este organizată după metode sovietice şi dotată cu uti­laj sovietic. La plecare, membrii delegaţiei sovietice au scris în cartea de o­­noare a uzinei următoarele: „Am fost fericit să mă întâl­nesc cu oamenii muncii care văd munca lor creatoare în noua Ro­mânie liberă” — Bâkov. „Duc cu mine în Patrie impre­siile uriaşului avârst de construi­re care a cuprins întreg poporul român” — Fedin. Acad. K. M. Bâkov a participat deasemeni la o consfătuire a med­nicilor din spitalul „Ilie Pinti­­lie”. Cu acest prilej, savantul sovie­tic a vorbit despre căile deschise fiziologiei şi medicinei în urma studiilor şi descoperirilor ştiin­­ţifice ale marelui învăţat sovie­tic I. P. Pavlov, în legătură cu reflexele condiţionate. El a încheiat spunând: Daţi­­mi voie să vă urez succes în munca dvs. de fiecare zi, care e menită să ajute clasei munci­toare să făurească o Români® nouă şi liberă. La urmă a luat cuvântul d. dr. Vasile Mârza, ministrul Sănătă­ţii,­­care a arătat că savantul so­vietic, academicianul profesor K. M. Bâkov duce mai departe lup­­ta începută de I. P. Pavlov pen­tru desvoltarea continuă a ştiin­ţei medicale. Tot în cursul zilei de Luni, K. A. Fedin a avut o convorbire cu­­ scriitorii din Oraşul Stalin, iar P. A. Markov s’a întreţinut cu artiştii Teatrului de Stat. In pag. II-a Urmărim­ manifestările în cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice DRUMUL LUI MITREA NAZARU Cel mai harnic a fest strigat­­ cărând sacii la căruţă... încă 290 cm­ dintâi: Moş Mitrea Năzăru­! de kg... 5:4 7:’"--­uncă! ! — Gatal Una-i plină cu vârf. Cântarul gemea sub greutatea ! Dar Mitrea Nazaru mai are de sacilor doldora de grâu... Odată­­ luat, până la 2570 kg. 360 kg., apoi 330 kg.. Moş Mitrea ! — Să mai treacă o căruţă, şi flăcăul lui nu mai pridideau, tot ! Bătrânului îi străluceau ochii de bucurie. Căciula îi căzuse pe frun­te, dar căra maî departe sacii cu grâu... Grâul lui... Munca lui, N. Paraschiv (Continuare in pag. 2-a) „Bu­cură-te, Moş Mitrea, de roadele muncii tale! Şi mergi înainte pe drumul ce ţi l-ai ales, dru­mul muncii cinstite în Gospodăria Colectivă, drum care duce la belşug şi fericire”... 9 FAGDH 4 LEX Adm­iei Poștelor și Telecomunicațiilor Ro. 20.064/939 COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a aflat cu adâncă mâhnire de moartea tovarășului Jen Bi Si» conducător de frunte al Partidului Comunist Chinez, membru în Biroul Politic şi Secretar al Comitetului Cen­­tral al Partidului Comunist Chinez, împărtăşim alături de poporul chinez şi de eroicul Partid Comunist Chinez, durerea pentru pierderea lui Jen Bi Si, tovarăş de luptă al conducătorului poporului chinez Mao Tse Dun, luptător neobosit în slujba păcii, democraţiei şi socialismului. In numele Comitetului Cen­tral al Partidului Muncito­­resc Român GH. GHEORGHINI­DE3 SOLII ARTEI SOVIETICE AU SOSIT ÎN CAPITALĂ Entuziasta primire din Gara de Nord Luni seara au sosit în Capitală artiștii sovietici: Irina Tihomir­ova, solistă de balet la Teatrul Mare din Moscova, laureată a Premiu­lui Stalin; Asaf Messerer, solist de balet la Teatrul Mare din Mos­cova, laureat al Premiului Stalin, artist emerit al R.S.F.S.R.; pianista Tatiana Nicolaeva, laureată a con­cursului Festivalului Mondial al Tineretului Democrat de la Buda­pesta; laureată a concursului In­ternaţional de la Leipzig pentru Pre­miu Bach; violonista Marina Iaş­­vili, laureată a concursului interna­ţional al violoniştilor de la Praga pen­tru Premiul Kubelik; violoncelistul Mstislav Rostropovîci, laureat al concursului unional al muzicanţi­lor instrumentişti, laureat al con­cursului Festivalului Mondial al Tineretului Democrat de la Buda­pesta şi Praga, laureat al con­cursului internaţional al violonce­­liştilor de la Praga, care vor da o serie de spectacole în cadrul ma­nifestărilor din Luna Prieteniei Ro­mâno-Sovietice. Artiştii sovietici sunt conduşi de I. P. Baharev, reprezentantul Co­mitetului pentru Artă de pe lângă Consiliul de Miniştri al URSS. Solii artei sovietice au fost sa­lutaţi la sosirea în Gara de Nord de d-nii N. Popescu-Doreanu, Gheorghe Florescu, Al. Buican, dr. I. Bogdan, M. T. Vlad, Nicolae Teşa, Ştefan Voicu, acad. Eugen Macovschi, Sanda Rangheţ, Paul Cornea, dr. C. Dimitriu, Hilda Jerea, M. Vescan, Zeno Vancea, Paul Constantinescu şi alţii. Din partea Ministerului de Ex­terne oaspeţii au fost primiţi de d-na Ana Tom­a şi Ecaterina Chivu. Au fost de faţă A. A. Golicen­­kov, prim secretar al Ambasadei U. R. S. S. şi I. A. Maximovski, re­prezentantul permanent al VOKS- ului în R.P.R. In numele Comitetului Naţional pentru organizarea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, d. M. T. Vlad a adus reprezentanţilor artei so­vietice un fierbinte salut, subli­niind că venirea artiştilor sovietici constituie un nou sprijin frăţesc pe care Uniunea Sovietică îl dă ţării noastre. A răspuns mulţumind pentru căl­duroasa primire, I. P. Baharev, care a adus cetăţenilor Capitalei Republi­cii Populare Române un călduros salut din partea cetăţenilor Mos­covei. Numeroasa asistenţă a manifestat entuziast pentru Uniunea Sovie­tică şi pentru marele Stalin, ge­nialul învăţător şi conducător al popoarelor. Oaspeţilor li s’au oferit buchete de flori. (Agerpres). MtBaaaBBaroB888aBsaBa«^8aa83ESBare^aMBB8^giaia SELECŢIONATA DE CICLISM A U.R.S.S. A SOSIT ASEARĂ IN CAPITALĂ Selecţionata , de ciclism a URSS a sosit aseară în Capi­tală, în drum spre Sofia unde va întâlni selecţionata R. P Bulgaria. In Gara de Nord, oaspeţii au fost întâmpinaţi de reprezen­tanţi ai Comitetului pentru Cultură Fizică Şi Sport în frun­te cu d. Manole Bodnăraş, vice­preşedinte al Comitetului, d. Ştefan Voicu, redactor respon­sabil adjunct al ziarului Scân­teia, preşedinte al Comisiei Centrale de Ciclism, precum şi de numeroşi sportivi. In numele sportivilor din Ca­pitală, d. Ştefan Voicu, a urat bun sosit solilor celui mai a­­vansat sport din lume, sportul sovietic. Arta interpretativă sovietică Pe imarginea concertelor corului Sveşnicov Ansamblul de Stat de cântece ruseşti, condus de profesorul Ale­­xandr Sveşnicov, artist emerit al R. S. F. S. R­usă şi laureat al pre­miului Stalin, a repetat concertul său în Sala Patria. O nouă audiţie a acestei minu­nate formaţii corale reprezintă nu numai un şir de emoţii superioare trăite cu mare intensitate, dar şi posibilitatea de a urmări cu atenţie şi de a înţelege şi mai bine marile realizări artistice ale cântăreţilor. Genil de stat de cântece ruseşti a ajuns la această incomparabilă măestrie artistică, atât datorită dis­ciplinei adoptată în munca sa cât şi faptului că interpretarea diverse­lor­ opere este făcută la capătul u­­nei serioase adânciri a conţinutu­lui lor. Numai graţie acestei Înţe­legeri şi apropieri de fondul lucră­rilor artiştii au isbutit — sub con­ducerea luminată şi pătrunzătoare a profesorului Sveşnicov — să în­chege celebrele interpretări, atât de expresive, de naturale, de pline de viaţă. Posibilităţile de ordin tehnic ale ansamblului sunt pur şi simplu u­­luitoare. Corali cântă cu o justeţe de intonaţie deasupra oricărei cri­tici. Această massă vocală, rezultă din fuziunea sonoră a peste o sută de cântăreţi şi care are o omoge­nitate perfectă este în măsură să atingă sunete atât de dulci şi u­­şoare, pianissime aşa de fine, în­cât realizarea lor, la limita extre­mă a audibilităţii, pare un vis, o poezie plină de farmec. In acelaş timp, gestul prompt, sobru şi im­punător­ al em-m­entului dirijor poate să scoată fortissime care să facă să vibreze cu putere întreaga sală. Intre aceste extreme, gradaţii de intensitate sonoră de toate ordinele, avântate mişcări cu­ caracter eroic, alteori accente de o tandră şi cuce­ritoare poezie, au dovedit o gamă nesfârşită de posibilităţi. Incompa­rabila măestrie tehnică, virtuozita­tea aproape instrumentală a coru­lui este numai mijlocul, nu scopul său. Este calea către acele întru­chipări veridice şi naturale ale ope­relor executate, marea artă inter­pretativă, de­ un atât de puternic realism, a şcoalei sovietice. Dece tot ce s’a cântat a apărut atât de sincer şi cald, de apropiat şi cuceritor, pentru toţi ascultătorii, fie că era vorba de viguroasele şi melodioasele cântece populare, ori de bucăţile din repertoriul clasic? Tocmai pentru motivul că toţi cântăreţii au adoptat atitudinea ac­tivă, de interiorizare, de pătrun­dere a celor ce cântă. Ar fi sufi­cient să ne gândim la energia vi­brantă şi la caracterul hotărît cu care au cântat Imnul Republicii Populare Române, sau chipul zglo­­biu, avântat, plin de temperament în care au prezentat Doruleţul, ca să ne dăm seama că aici stă marea artă. Aceasta este şi marea învăţă-­­ tură pe care o tragem din­ arta in- I terpretativă sovietică: apropierea­­ cât m­ai strânsă de operele inter- I pretate, pătrunderea, adâncirea con­ţinutului lor. Şi in această privinţă, Luna Prieteniei Româno-Sovietice va aduce neîntârziat — suntem convinşi — roade frumoase Şi bo­gate. I-V. Pandelestu In pagina III-a CHEMĂRILE COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST (BOLȘEVIC) CU PRILEJUL CELEI DE A 33-a ANIVERSĂRI A MARII REVOLUȚII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE p fei*. 25& Miereim 2Ăi'SJ ^­­*»" «VUcii li COMITET DE DIRECȚIE PRIVIND DRUMUL STRĂBĂTUT ÎN ULTIMUL TRIMESUL. Când urci spre culmile munţilor, privirile îţi sunt atrase mereu îna­inte, spre vârful către care te în­drepţi, spre ţinta pe care o urmă­reşti. Din când în când simţi însă nevoia să te uiţi în urmă, să ma­sori drumul parcurs, să te bucuri de progresele făcute şi să observi dacă nu cumva ai făcut vreo gre­şeală. Simţi nevoia, cu alte cuvinte, să faci un bilanţ al eforturilor de­puse, pentru a vedea ce mai ai de făcut spre a atinge mai repede şi mai uşor ţelul. Acesta este şi rostul comuni­catelor asupra îndeplinirii Planului de Stat, comunicatele pe care le dă publicităţii Comisiunea de Stat a Planificării, la încheerea­­fiecărui trimestru. Comunicatele acestea, rezultat al unei adânci analize a desfăşurării luptei­­pentru Plan, oglindesc realizările şi lipsurile, constituind, prin aceasta, un puter­nic factor mobilizator al eforturi­lor oamenilor muncii, un îndemn de a desfăşura cu şi mai mare avânt lupta pentru împlinirea şi depăşirea sarcinilor Planului de Stat. Iată, comunicatul asupra îndepli­nirii Planului de Stat pe trimestrul III al anului în curs. El înscrie ma­rile victorii înregistrate de oamenii muncii dîn ţara noastră în lupta pentru sporirea producţiei şi a pro­ductivităţii muncii, în lupta pentru întărirea Patriei, pentru ridicarea nivelului de trai şi­­de cultură al poporului muncitor. In acest trimestru hotărî­tor pen­tru îndeplinirea Planului pe între­gul an, producţia industrială a în­registrat, în ansamblul ei, noi pro­grese, iar productivitatea muncii a crescut cu 12% în comparaţie cu trimestrul corespunzător din 1949, ceea ce a permis ca până la sfârşitul trimestrului, adică în trei sferturi de an, să se îndeplinească 76,3%/a din Planul de producţie in­dustrială pe anul întreg, rămânând ca în ultimul sfert de an să se realizeze numai 23,7%. Este un a­­vans important, care va înlesni în­deplinirea şi depăşirea Planului pe anul 1959. Dacă în industrie s’au realizat progrese însemnate, nici agricultura n­u a rămas în urmă. Recolta de cereale panificabile obţinută anul a­­cesta este cu 43% mai mare decât în anul trecut, în pofida secetei care a bântuit unele regiuni ale ţării In obţinerea succeselor agriculturii noastre, un merit deosebit revine Staţiunilor de Maşini şi Tractoare care, folosind metode sovietice de lucru şi având la dispoziţie un nu­măr din ce în ce mai mare de trac­toare, a executat în vara anului 1950 cu 58% mai multe lucrări de­cât în vara precedentă. Gospodă­riile Agricole Colective şi cele de Stat au dat o contribuţie importantă la creşterea producţiei agricole ge­nerale, obţinând randamente pe care niciodată nu le-ar fi putut obţine gospodăriile ţărăneşti individuale. Astfel, de pildă, Gospodăriile Agri­cole Colective au obţinut, în medie, un randament cu 33% mai mare, iar Gospodăriile Agricole de Stat cu 28% mai mare decât gospodă­riile individuale. In vreme ce In ţările capitaliste producţia destinată nevoilor popu­laţiei scade neîncetat, în vreme ce acolo şomajul face ravagii, la noi producţia de bunuri de larg consum­ creşte, iar numărul celor folosiţi in economia naţională sporeşte neîn­cetat. La sfârşitul trimestrului II 1950 numărul muncitorilor era cu 230.000 mai mare decât în perioada corespunzătoare din 1949. Numărul muncitorilor, tehnicienilor şi funcţi­onarilor care lucrează in economia naţională a crescut, în aceeaşi pe­rioadă, cu 29%. Se ridică, totodată, şi puterea de cumpărare a celor ce muncesc, şi nivelul lor de trai. O indicaţie în acest sens ne-o dă creşterea con­tinuă a desfacerilor de mărfuri. In numai 9 luni din 1950 s’au desfăcut cu 5% mai multe mărfuri decât in întreg anul 1949. Din totalul măr­furilor desfăcute, 63% reprezintă desfaceri de mărfuri pentru centrele muncitoreşti. Desfacerile de mărfuri la sate au crescut de asemenea considerabil; ele au fost cu 62% mai mari în trimestrul III 1950, faţă de trimes­trul corespunzător din anul trecut. Cifrele acestea oglindesc limpede grija pe care regimul nostru de de­mocraţie populară o arată celor ce muncesc. Progrese importante s’au făcut şi în domeniul învăţământului, al culturalizării masselor şi al asis­tenţei sanitare. In numai tr­ci luni s’au înfiinţat 222 noi cămine cultu­rale şi case de citit, 39 noi case de naştere, 32 noi dispensare T.B.C., 58 noi unităţi ambulatorii. Iar în primele 9 luni ale anului s’au tipă­rit 1.980 de cărţi, în cea. 43 mili­oane exemplare! Cifrele vorbesc de la sine... Şi alături de aceste înfăptuiri, se inscriu o serie de mari realizări în domeniul investiţiilor. Pretutin­deni în ţară se construeşte, pretu­tindeni se crează unităţi noi de pro­ducţie, fabrici, uzine, şcoli, locuinţe muncitoreşti. In cursul unui singur trimestru au fost date în funcţiune: o nouă hală de maşini-unelte, o turnătorie şî trei forje, o oţelărie specială, o fabrică de oxigen, insta­laţii pentru sodă caustică electrică şî acid sulfuric, instalaţii frigori­­fere, fabrici de pastă de tomate, si­lozuri şi magazii, clinici medicale şi şcoli, precum şi 225 apartamente pentru muncitori. Să adăugăm, la toate acestea, măreţele lucrări de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, lu­crări care continuă în ritm din ce in ce mai viu. Iată realizările unui singur tri­mestru, realizări pe care regimul burghezo-moşieresc nu ar fi fost capabil să le înfăptuiască nici în decurs de ani de zile. Realizările acestea oglindesc pu­terea creatoare a regimului de de­mocraţie populară, ele oglindesc încrederea în viitor a poporului muncitor din ţara noastră, care — în pofida manevrelor criminale ale imperialiştilor americani aţâţători la război — işi continuă munca sa paşnică şi constructivă, conştient de forţa de neînvins a uriaşului front al păcii şî democraţiei din care facem şi noi parte şi în fruntea căruia păşeşte glorioasa Uniune Sovietică. Făcând bilanţul realizărilor de până acum, privind drumul străbă­tut in ultimul trimestru, oamenii muncii din ţara noastră pornesc cu şi mai puternic avânt spre noi în­făptuiri, pentru a întâmpina cu cinste primul nostru Plan Cincinal, Plan care va însemna un nou pas uriaş pe calea întăririi Patriei noas­tre, pe calea făuririi viitorului fe­ricit al poporului nostru muncitor. Adrian Teodo­escu ELECTRIFICAREA ESTE O CAUZĂ A ÎNTREGULUI POPOR „Nouă, celor care lucrăm in industria electrotehnică ne revin sarcini deosebit de importante” Cu multă bucurie am citit raportul secretarului general al C.C. al P.M.R., Gh. Gheorghiu-Dej, cu privire la planul de electrificare a ţării. Eu, care lucrez la o fabrică de utilaj electric, motoare şi transformatoare electrice, îmi dau seama ce înseamnă pentru Patria noastră acest plan, care deschide căi nebănuite de desvoltare a industriei şi agriculturii noastre, de ridicare a nivelului de trai şi de cultură al poporului nostru muncitor. Nu cred să existe om cu dragoste de Patrie şi de popor în ţara noastră, care să nu fie entuziasmat de acest măreţ plan şi care să nu fie hotărît să-şi dea întreaga lui contribuţie, pentru ca planul să devină realitate în cât mai scurtă vreme. Aşa cum arată d. Gh. Gheorghiu-Dej, cea mai însemnată parte din utilajul şi maşinile necesare realizării programului de lucrări pentru electrifi­carea ţării va trebui să fie produsă în ţară. Altădată, noi aduceam de peste hotare tot utilajul electric de care aveam nevoie, iar trusturile din ţările capitaliste împiedecau înfiinţarea unor fa­brici de maşini şi aparataj electric în ţară. Acum, Uniunea Sovietică ne ajută să producem în ţară din ce în ce mai multe maşini electrice, transformatoare, etc. In cadrul planului de electri­ficare se vor înfiinţa în ţară fabrici noi şi se vor mări cele existente. Nouă, celor care lucrăm în industria electroteh­nică, ne revin sarcini deosebit de importante pentru traducerea în viaţă a planului de electrificare. Cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, sunt sigur că vom izbuti să facem f.­aţă sarcinilor ce ne revin, vom contribui la măreaţa operă de electri­ficare a ţării. I. PANDEUCA Şef de secţie la serviciul tehnologie al fabricii „Dinamo” Bucureşti­ ­.Şi eu mă pregătesc pentru a deveni inginer şi a participa la măreaţa operă de electrificare a ţării“ Studiam de zor, mă pregăteam pentru un seminar la electricitate, când am văzut în ziar raportul d-lui Gh. Gheorghiu-Dej asupra planului de electrificare a ţării. De îndată am început să citesc raportul. Cu fie­care pasaj ce înaintam în lectura raportului, îmi dădeam tot mai mult seama de largile perspective ce le deschide planul de electrificare a ţării, des­­voltări luminoase a vieţii noastre noi. Şi când am citit pasagiile privitoare la nevoile de cadre tehnice pe care le crează lupta pentru reali­zarea acestui grandios program, am fost mândru că şi eu mă pregătesc astăzi pentru a deveni un in­giner capabil să participe la măreaţa operă de elec­trificare a ţării. După ce am terminat de cetit raportul d-lui Gh. Gheorghiu-Dej, am revenit la studiul meu cu mai multă îndârjire. Când am venit la facultate, am înţeles, din privirile şi vorbele colegilor mei, că toţi erau în­sufleţiţi de acelaş entuziasm ca şi mine, că, aşa cum arată şi raportul, noi trebue să ne pregătim pentru a deveni cadrele tehnice necesare bătăliei pentru electrificarea ţării, că deci trebue să luptăm pentru cucerirea minunatelor taine ale ştiinţei. In lupta aceasta noi avem sprijinul Partidului Muncitoresc Român şi al Guvernului care ne creează condiţii de studiu şi de viaţă tot mai bune. De asemenea avem mereu viu în ţara noastră faptul că tot ce ne însuşim noi azi în facultate, vom pune mâine în slujba realizării minunatului plan de electrificare a ţării, a progresului nelimitat al scumpei noastre Patrii. NICOLAE VALCOV Student în anul 11 al Facultăţii de Electrotehnică 0 sarcină de cea mai mare urgenţă şi însemnătate . Electrificarea ţării noastre se impune ca o sarcină de cea mai mare urgenţă şi însemnătate... Realizarea electrificării în­seamnă desvoltarea acelor ramuri ale economiei naţionale, care ridică într’un termen relativ scurt puterea economică a patriei noastre şi capacitatea ei de apărare, lucru de mare însemnătate în lupta pentru pace, pentru zădărnicirea planurilor criminale imperialismului american şi englez.­­DIN RAPORTUL D-LUI GH. GHEORGHIU-DEJ LA ŞE­­DINŢA PLENARA A C.C. AL P.M.R. ASUPRA PLANU­LUI DE ELECTRIFICARE A TARII) Planul de electrificare prev­ede 0 creştere considerabilă a puterii instalate in uzinele electrice _ dela 740.000 kw. în 1950 la 2.600.000 kw. în 1956 — şi a­ producţiei de energie electrică _ dela 2,1 la 7 miliarde kw­o. în viitorii zece ani. O asemenea creştere nu s’a putut realiza nici în zeci de ani. sub regimul burghezo moșieresc In graficul de mai sus se arată creşterea puterii instalate şi a energiei distribuite in cadrul planului de electrificare.

Next