Universul, noiembrie 1950 (Anul 67, nr. 252-276)

1950-11-01 / nr. 252

4 P­V 99UNIVERSUL D­IN TARA Un candidat stă de vorbă cu alegătorii săi La „Casa Alegătorului" nr. 1 din cartierul Dâmbu-Rotund, oraşul Cluj, s-a strâns un nu­măr mare de alegători pentru a sta de vorbă cu mecanicul Gabor Ion, candidat al munci­torilor de la Depoul CFR­ Cluj, în Sfatul Popular orăşenesc. Mulţi dintre cei prezenţi îl cunosc pe Gabor Ion, căci lo­­cueşte în acelaş cartier cu ei, de mulţi ani de zile. Îmbăcat în salopeta cu care va porni iarăşi pe locomotivă, pentru a-şi respecta angaja­mentul de a parcurge 76.000 km. între spălări, el vorbeşte cetăţenilor despre realizările regimului nostru de democraţie populară „îmi pare rău că nu pot să vă duc pe fiecare dintre voi cu mine, cu trenul, să priviţi în dreapta şi in stânga liniei ferate — spune el. — Peste tot veţi vedea un uriaş şan­tier. Se construesc fabrici, casa muncitoreşti, şcoli, spitale, drumuri de fier şi atâtea al­tele". „Holdele bogate lucesc vara în soare, coşurile fabricilor par uriaşe printre casele joase. Peste tot, se văd oameni mun­cind. Faţa lor, ca şi a noastră, e plină de lumină, de bucu­rie". Candidatul continuă apoi să vorbească alegătorilor din car­tierul său, despre ce s-a cons­truit pe străzile lor, despre lu­mina electrică instalată, des­p­re pavajul proaspăt pus, des­pre şcoală, căminul de zi pen­tru copil, despre viaţa cea nouă din cartierul Dâmbu-Ro­tund al oraşului Cluj. ’A vorbit apoi muncitorul Cordoş Vasile, despre alegeri­le din trecut, arătând cum candidaţii care veneau pe a­­tunci să vorbească alegători­lor erau nişte domnişori cu mănuşi albe şi cilindru pe cap, care nu cunoşteau greutăţile şi lipsurile oamenilor muncii şi ştiau doar să-i amăgească cu promisiuni. „Azi am scăpat de aceştia — spune Cordoş Vasile. Iai pentru ca niciodată să nu se mai întoarcă acele vremuri, eu îmi voi da votul cu cea mai mare dragoste pentm oamenii cinstiţi şi destoinici ca cetă­ţeanul nostru Gabor Ion". Muncitorul ceferist Farkas Mihai care lucrează împreună cu Gabor Ion încă din anul 1920, povesteşte ce au păţit în anul 1929 pe vremea alegeri­lor. Directorul de atunci al CFR-ului, Dragoş, duşman în­răit al muncitorilor, fusese propus de marişti drept can­didat. Pentru a-şi asigura vo­turile, mar­iştii promiseseră că vor urca salariile muncitorilor şi multe alte avantagii, dar muncitorii nu s'au lăsat amă­giţi Văzând că nu se poate conta p­e votul muncitorilor ce­ferişti, la circumscripţia elec­torală din raza gării nu au fost primiţi să voteze decât 20 muncitori ceferişti, restul de aproape 500 nefiind admişi la nici o circumscripţie electora­lă din oraş, Gospodina Sturza Ludovica, a vorbit ap­oi despre dreptul de vot de care se bucură azi femeile. Ea a arătat cum în trecut femeile nu erau primite la vot. Împreună cu celelalte femei muncitoare, ea îşi va da votul pentru candidaţii Frontului De­mocraţiei Populare, ştiind că astfel votează pentru pace, pentru viaţa copiilor ei, pen­tru belşug şi fericire. Aceeaşi hotărîre de a vota din toată inima pe cei mai buni şi devotaţi fii ai poporu­lui muncitor, o au şi muncitorii Baboş Arcadie, Tămaş Tiberiu, Nicoară Margareta ca şi toţi cetăţenii cinstiţi din cartierul Dâmbu-Rotund al orașului Cluj. La Piatra neant, se construeşte o mare falitei de cărămizi şi ţigle PIATRA NEAMŢ. — Dincolo de funia ferată , de la gara veche a o­­raşului nostru se întinde şantierul de construcţie a unei mari fabrici moderne de cărămizi şi ţigle, care va pune în valoare uriaşele canti­tăţi, de argilă din regiune. Fabrica va fi înzestrată cu cele m­ai moderne mașini, cu desghe­­țător pentru încălzirea materia­lului, uscătorie artificială, cup­toare circulare superioare, etc. Incinta fabricii va fi străbătută de zeci de linii de decovil, iar o linie ferată va asigura transpor­tarea vagoanelor cu cărămizi şi ţigle spre marile şantiere de cons­trucţii din ţară. Unele clădiri auxiliare, ca bi­rourile administrative, infirmeria, farmacia, baia, sunt aproape gata. Pentru nivelarea platformei fabri­cii, se taie în prezent mari blocuri de argilă, care vor servi totodată drept material gata macerat pen­tru primul an de producţie. Muncitorii de pe acest şantier obţin zi de zi nouă succese în muncă. fimjinmi'mi.ir""1 m’sm UNIVERSUL Galaţi 30.­­ Consiliul sindical regional, în colaborare cu regionala „Arlus” a organizat în cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, în sala „V. A. Ureche”, o întâlnire a fruntaşilor în producţie, care folo­sesc metodele de muncă sovietice. Consfătuirea a fost deschisă de A. Boeru Ion, preşedintele Consiliu­lui regional. Tehnicianul Voicu Gheorghe de la filiala „Filimon Sârbu­" a vorbit de metoda sovietică de înfăşurare paralelă a firelor şi a arătat pe larg cum au pornit muncitorii la aplica­rea acestei metode­ şi succesele obţinute. Tehnicianul Popa Niculai de la aceiaş filatură, a explicat pe larg metoda de înfăşurare a firelor şi a comunicat că s’au obţinut mari suc­cese în lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat, pe anul în curs. Au mai vorbit muncitoarea Vic­­aşi 3­1. — In cadrul sărbătoririi Lunii Prieteniei Româno-Sovie­­tice, din iniţiativa Comitetului Provizoriu al oraşului, va lua fiinţă zilele acestea un centru de profila­xie şi combatere a cancerului, ce va­ funcţiona­­pe lângă Policlinica Nr. 1. Centrul va fi înzestrat cu tot ma­terialul şi aparatul necesar, precum şi cu personal medical suficient. ORGANIZAREA UNOR CURSURI DE LIMBA RUSA IN RAIONUL CODAESTI In cinstea Lunii Prieteniei Ro­mâno-Sovietice, Cercul A.R.L.U.S. din Codăeşti regiunea Iaşi a orga­nizat trei cursuri de limba rusă. Cursurile au fost inaugurate în cadrul unei adunări festive care a Câmpulung 30. — In cadrul Lu­nii Prieteniei Româno-Sovietice, în raionul Câmpulung se duce o in­tensă acţiune de popularizare a rea­lizărilor oamenilor sovietici. Activitatea ARLUS-ului creşte zi de zi. In ultima vreme, în cercurile ARLUS din raion, s’au înscris încă 1.143 cetăţeni. In sala cinematografului „Victo­ria”, peste 600 cetăţeni au ascultat cu viu interes conferinţa ţinută de Victor Debu, despre „importanţa prieteniei dintre Uniunea Sovietică şi R.P.R.”. După conferinţă a rulat filmul „Când trandafirul înfloreşte”. In conferinţa care a precedat pre­zentarea filmului „Tineretul Lumii”, au fost arătate condiţiile grele de trai şi muncă ale tineretului din colonii şi din ţările robite capitalis­mului, şi au fost scoase în evidenţă tom­a Frangulis, mecanicul Caranfil Hristache şi alţii.­­ In cadrul Lunii Prieteniei Ro­mâno-Sovietice, Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii, fi­liala Galaţi, a organizat în oraşul nostru între 8 şi 25 octombrie, 98 conferinţe, la care a participat un mare număr de cetăţeni. Deasemeni, la sate au fost ţinute conferinţe cu temele: „Cum trăiesc oamenii sovietici”, „URSS e ţara în care soarele nu apune niciodată”, „Oamenii sovietici înving seceta­ şi altele, care au stârnit un viu in­teres în rândul ţărănimii munci­toare. Numai în raioanele Bujoru şi Ga­laţi, în ziua de 22 octombrie s’au ţinut 18 conferinţe cu subiectul „Planul stalinist de transformare a naturii”, la care au participat peste 1.300 ţărani muncitori, avut loc la Căminul Cultural. A urmat un festival artistic dat de elevii ciclului I­ din Codăeşti, programul fiind prezentat în între­gime în limba rusă. Cercul A.R.L.U.S. şi-a mai propus să orga­nizeze încă şase cursuri de limba rusă, în comunele Dobrovăţ, Dă­­neşti, Raducăneni, Ciorteşti, Co­vasna şi Fereşti. EXPOZIŢIE DE PICTURA LA TI­MIŞOARA Timişoara 30. — In halcul Operei de Stat, Comitetul­ regional pentru sărbătorirea Lunii Prieteniei Ro­mâno-Sovietice a deschis expozi­ţia „Pictura clasică rusă”. Expoziţia este vizitată zilnic de mii de cetăţeni, perspectivele luminoase şi condiţiile favorabile de desvoltare ale tinere­tului din Uniunea Sovietică şi din ţările de democraţie populară. De asemenea, Miu Constantin, se­cretarul filialei ARLUS, a conferen­ţiat despre „Cultura sovietică în slujba păcii şi democraţiei”. In fiecare Duminică, în cadrul căminelor culturale au loc confe­rinţe şi festivaluri închinate Lunii Prieteniei Româno-Sovietice. Alte cursuri de limba rusă şi conferinţe in regiunea Constanta Constanţa 30. — Cursurile de limba nusă care funcţionează in re­giunea Constanţa cuprind din ce în ce mai mulţi oameni ai­­m­uncii, dornici de a învăţa limba lui Lenin si Stalin. Numai pe şantierele Canalului Dunăre — Marea Neagră, funcţio­nează în prezent 27 cursuri de limba rusă, care sunt urmate fiecare de câte 20—25 de elevi. In oraşul Constanţa funcţionează deasemeni astfel de cursuri. La Centrul Mecanic S.M.T., la sindica­tul salariaţilor din învăţământ, la întreprinderea „Sovrompetro­” în­vaţă sute de muncitori şi funcţio­nari. In cursul acestei luni, se vor deschide în regiunea Constanţa alte 20 cursuri de limba rusă, dintre care câte unul în reşedinţele de ra­ioane: Medgidia, Hârşova, Băneasa, Baia şi Constanţa iar iesii­ î­­n alte centre din regiune. ★ In cadrul Săptămânii „Căr­ţii So­vietice în lupta pentru pacea lumii”, Asociaţia „Arlus” din localitate a­­ organizat două conferinţe de popu­larizare a scrisului sovietic. In localul librăriei „Cartea Rusă” a conferenţiat profesoara Aurelia Zaharia, despre modul „Cum ajută cartea şi presa sovietică la Cons­truirea socialismului”. Ca casa de cultură „Puşkin” a vorbit de profesor Constantin Scrima despre literatura sovietică pentru copii. La ambele conferinţe, a participat un public numeros, alcătuit din elevi, eleve, precum şi oameni ai muncii. Vaslui 39. — Oamenii din oraşul nostru participă cu mult entuziasm la manifestările organi­zate în cinstea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, dovedi­ndu-şi astfel dragostea şi recunoştinţa faţă de Marea Uniune Sovietică, elibe­­ratoarea patriei noastre. In sala teatrului muncitoresc „Mihail Eminescu” numeroşi cetă­ţeni au ascultat cu viu interes re­cenzia romanului „Departe de Mos­cova” de A. Ajaev. Recenzia a fost urmată de un program artistic, prezentat de echi­pa sindicatului salariaţilor din Învă­ţământ. Tot în cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, pe ecranul cine­matografului „I. C. Frimu”, rulează filmul tehnicolor „Tineretul Lumii’’, care a fost vizionat până in pre­zent de peste 5.000 spectatori. LUNA PRIETENIEI ROMÂNO-SOVIETICE Consfătuiri de producţie, conferinţe, expoziţii şi numeroase cursuri de limba rusă in întreaga ţară — De la corespondenţii noştri ! Un nou centru medical la Iaşi Activitatea Cercului „Arlus“ din Câmpulung-Argeş CULTURA FIZICA SI SPORT Echipa U.R.S.S. a întrecut echipa R. Cehoslovace cu 215 pt.—135 pt. Rezultate neaşteptate in divizia A de football Luni 30 Octombrie. S-au disputat pe stadionul Armatei Cehoslovace, pro­bele zilei a doua din cadrul întâl­nirii internaţionale de atletism, din­tre echipele URSS şi R. Cehoslovace. Timpul ploios şi rece a influenţat în mare măsură buna desfăşurare a întrecerilor. Din cauza pistei de­­venită aproape impracticabilă proba de 3.000 m­. obstacole nu s’a alergat. Şi în material cu sportivii ceho­slovaci, atleţii sovietici şi-au dovedit înalta lor măestrie sportivă, căşti­­gând majoritatea probelor. Victoria finală a revenit echipei URSS care în cele două zile de con­­curs a totalizat 215 puncte faţă de 13, realizate de sportivii cehoslovaci. Iată rezultatele tehnice: . BAEŢI •­v 200 m. plat 1. Suhariev (URSS) 21’’ 8/10 2. Horele (R. Cehoslovacă) 22” 5/10 3. Sírnék (R. Cehoslovacă) 22” 5/10 4. Karaculov (URSS) 22” 5/10 10.ŰGO m. plat 1 Zátopek (R Cehoslovacă) 29'53’’ 2/10 2'. vanin (URSS) 31’43” 2/10 3. Semenov (URSS) 32’1G” 2/10 4. Hourek (R. Cehoslovacă) 32’57’’ Greutate 1. Grigalka (URSS) 15,65 m. 2. Gorianov (URSS) 13,49 m. 3. Katina (R. Cehoslovacă) 15,00 m. 4 Skobla (R Cehoslovacă) 14,69 m. 110 m. garduri 1. B­ulancic (URSS) 14” 4/10 2. Litnev (URSS) 14” 8/10 3. Krul (R. Cehoslovacă) 14” 9/10 4. Tosnar (R. Cehoslovacă) 15” 2/10 Disc 1. Kormuth (R. Cehoslovacă) 46,37 m. 2. Salin (URSS) 45,27 m. 3. Bosak (R. Cehoslovacă) 44,32 m. 4. Isaiev (URSS) 43,88 m. Duminică s-a disputat în întreaga Republică, a doua etapă a crossului „Să întâmpinăm 7 Noembrie”. Datori­ta bunei pregătiri tehnice a concurenţilor şi a grijii cu care fo­rurile organizatoare au pregătit con­cursurile, această a doua etapă, a înregistrat peste tot un frumos suc­ces. S’au realizat rezultate tehnice mulţumitoare şi o participare nume­roasă. In general concursurile s’au des­făşurat într’o atmosferă de tine­rească însufleţire, expresie a senti­mentului de bucurie cu care tinere­tul nostru sportiv, alături de toţi oamenii muncii, întâmpină cea de-a 33-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, măreaţa sărbătoare a celor ce muncesc din întreaga lume. „ In Capitală, concursurile pe raioa­ne au strâns la start, câteva mii de tineri şi tinere, calificaţi în urma concursurilor din săptămâna trecută. S-au calificat pentru etapa finală de Duminică 5 Noembrie, următorii concurenţi, pe raioane : RAIONUL 23 AUGUST Juniori : Pantelimon I.; Junioare : Lucian Zoe; Seniori: Mureşanu; Se­nioare : Boltean Constanţa. RAIONUL LENIN Juniori : Coman D.; Junioare : A­­dea Victoria; Seniori: Peter Andrei; Senioare : Vasi Eva. RAIONUL stat,in Juniori­­: Atanasiu Vasile; Junioare: Vîntilă Maria; Seniori: Hodnic Va­sile; Senioare: * * * I Voişanu Magdalena. RAIONUL TUDOR VLADI­MIRESCU 'Juniori: Dumitrescu I.; Junioare: Teodorici Mirianu; Seniori: Dumitru Tu­plu salt 1. Scerbacov (URSS) 14,49 m­. 2. B. Zuhariev (URSS) 13,70 m. 3 Ku­bicek (R Cehoslovacă) 13,62 m. 4.­ Koutov (R. Cehoslovacă) descalificat 1.500 m. plat 1. Belocurov (URSS) 3’57” 8/10 2. Jungwisth (R. Cehoslovacă) 4’ 8/10 3. Veetousme (URSS) 4’ 8/10 4. Svajgr (R. Cehoslovacă) 4/9” 2/10 înălţime 1. Siderco (URSS) 1,80 m. 2. Sem­oha (R. Cehoslovacă) 1,80 m. 3. Bibeev (URSS) 1,80 m. 4. Siedler (R. Cehoslovacă) 1,80 na. FETE Disc 1. N. Dumbadze (URSS) 50,58 ra. 2 Ponomareva (URSS) 46,62 m. 3. Jungreva (R. Cehoslovacă) 42,57 Tn. 4. Staehovikova (R. Cehoslovacă) 38,92 m. 300 in. plat 1. Bâstrova (URSS) 26” 1/10 2. Smirnova (URSS) 26” 1/10 3. Modracova (R. Cehoslovacă) 27” 4. Hulova (R. Cehoslovacă) 28” 2/10. 300 In. plat 1. Vasilieva (URSS) 2’18” 3/10 2. Bogatîreva (URSS) 2’21*' 3/10 3. Jerukova (R. Cehoslovacă) 2’2C’ 3/10 4. Krenilova (R. Cehoslovacă) 2'37” Greutate 1. Andreeva (URSS) 14,3« m. 2. Tocenova (URSS) 14,30 m. 3. Jumgrova (R. Cehoslovacă) 13,08 m. 4. Komarkova (R. Cehoslovacă) 12,86 m Lungime 1. Borodina (URSS) 5,50 m. 2. Go kiéli (URSS) 5,26 m. 3. Hiklova (R. Cehoslovacă) 5,18 m. 4. Hulova (R. Cehoslovacă) &,12 m. , „ Suliţă 1. Nabâcova (URSS) 47,71 m. 2. Zâbina (URSS) 46,14 m. 3. Zakova (R. Cehoslovacă) 39,10 m 4. Volfova (R. Cehoslovacă) 36.09 m' Ion. Senioare: Comănescu Liliana. RAIONUL 1 MAI Juniori: Anastasiu Ion; Junioare: Mărgineanu Victoria; Seniori: Miron Alexandru; Senioare: Rizea Maria. RAIONUL GRIVIŢA ROŞIE Juniori : Grigoriu Aurel; Junioare: Lixandru Petru; Seniori: Brăşovea­­nu Mihai; senioare: Oros Maria. RAIONUL GHEORGHE GHEORGHIC-DF-J Juniori: Mălăeru Ion; Junioare : Manolache Elena; Seniori: Arășoiu C. ; Senioare: Carda Elena. RAIONUL NICOLAE BALCESCU Juniori: Cotrocota Cristea; Junioa­re : Alexandrescu Maria; Seniori: Enceanu Ion; Senioare : Petrașcu Liliana. D. Paraschivescu campion R.P.R.­ ­In organizarea Comisiei Centrale de atletism, Duminică 29 Octombrie s-a desfăşurat pe traseul Bucureşti (Stadionul Tineretului)—Săftica şi re­tur (20 km.), campionatul de marş pe şosea al R. P. R. Victoria a re­venit cunoscutului mărşăluitor Ba­­raschivescu D. (Flacăra) care a par­curs distanţa în 1 h. 35T3”. Iată primii clasaţi în această difi­cilă probă: 1. paraschivescu D. (Flacăra) 1 h. 35’15”; 2. Chiose (Locomotiva P.T.T.) 1 h. 42’35”; 3. Barbu (individual) 1 h. 42’32”; 4. Haralambie (Flacăra) 1 h. 43’32”; 3. Alexandrescu (Locomotiva P.T.T.) 1 h. 43’32”; 8. 15h«rasîsii (Di­namo) 1 h. 44’38”. Cea de a XIX-a etapă a diviziei naţionale A. a fost caracterizată prin câteva rezultate surpriză, care au complicat şi mai mult situaţia atât în fruntea cât şi la periferia clasa­mentului. Astfel Ştiinţa Timişoara a dispus de Fl. Hoşie Arad, Locomo­tiva­ Timişoara a învins pe feroviarii sibieni în deplasare, iar Partizanul Petroşani a întrecut categoric pe Metalul Reşiţa. * IN CAPITALA după ce în ajun, C.C.A., a dispus de Locomotiva cu 4-2 (3-0). Duminică pe stadionul Re­publicii, Partizanul şi Progresul I.C.O. au terminat la egalitate: 1-1 (1-0). Din cauza „mizei“ importante a jecului, — ştiut fiind că bucureşte­­nii sunt ameninţaţi cu retrogradarea — partida a decurs într-o atmosferă de nervozitate care a dat loc la unele ciocniri între jucători. In prima repriză având avantagiul vântului, partizanul a dominat mai mult, a fost superior în „câmp“ şi şi-a asigurat avantagiul. După pauză orădenii­ au atacat mai insistent şi apărarea bucureşteană a trebuit să lupte din greu pentru a menţine rezultatul. Finalmente insă a cedat şi Progresul a egalat situa­ţia. Rezultatul este real şi oglindeşte fidel raportul de forţe dintre echi­pe. Sub aspectul tehnicei individua­le oaspeţii au fost superiori, cons­truind câteva faze frumoase de foot­ball. Au abuzat însă de prea multe combinaţii trăgând rar la poartă. Bucureştenii de cealaltă parte au luptat cu însufleţire pentru un re­zultat favorabil care i-ar fi putut salva de retrogradare. Nu însă toţi atacanţii au înţeles să depună maxi­mum de efort pentru apărarea culo­­rilor clubului. De remarcat că în minutul 70 la un plonjon a lui Weber, acesta a fost lovit în cap și nevoit să pără­sească terenul, iar arbitrul a elimi­nat din joc pe pop și Andrei pen­­tru că s’au lovit reciproc. Punctul bucureştenilor a fost în­scris în minutul 44 de către Flama­ropol, care a reluat mingia venită din bară. In minutul 75 Progresul a marcat un punct pe care arbitrul In­ cadrul Lunii Prieteniei Româno- Sovietice, Duminică 28 Octombrie în faţa a peste 20.000 spectatori s’a desfăşurat pe traseul S.I.N.C. din Parcelarea Floreasca, campionatul de motociclism viteză pe circuit al R. F. R. Deasemenea s’au disputat şi probele de automobile, care s’au alergat contra cronometrului. Iată rezultatele tehnice : 98 cmc. (8.400 m.) — -1 concurenţi. 1. loniţă G. (C.C.A.) 8’099 ” 3/10; 2. Hedeşiu (Meseriaşul) 8’53” 2/10. 10 cmc. (12.600) — 8 concurenţi. 1. Nicu Ştefan (Locomotiva R. A. T. A­) 10’58” 4/10; 2. Muşat Gh. (S.P.C.—Sfaturi Populare) 11T1”. 250 one. (12.600) — 12 concurenţi. 1.­­Traian Matei (Meseriaşul) 9’44”; 2. Dumitrache D. (C.C.A.) 9’44” 5/10. 350 cmc. (25.200) — 12 concurenţi. . 1. Moldovan Romano (C. C. A.) 19T5”; 2. Pascotă I. (Timişoara) 21’. 500 cmc. (31.500) — 9 concurenţi. 1. Sădeanu N. (C.C.A.); 2. Mavrodin V. (Locomotiva C.F.R.). 750 cmc. (31.500) — 12 concurenți. 1. V. stănescu (Locomotiva R. A. T. A.) 22T-4” 6/10; 2. Mormocea G. (C.C-A.). Ataș (18.800)­­ — 11 concurenți. 1. Spiriu (C.C.A.) 12’55”; 2. Gall G. (Electrica) 1ST­” 4/10. 500 cmc. curse (31.500 m.) — 6 con- I curenţi. 1. N. Niculici (C.C.A.) 20’53” l-a acordat, dar apoi a revenit asu­pra deciziei. Egalarea s’a produs­­ cu cinci minute înainte de sfârşit, când la o lovitură de colţ s’a produs în­vălmăşeală şi Bodo cu concursul lui Pepelea a trimis mingia în plasă. S’au remarcat I. Vasile, Tudose, Bodo, respectiv Stamate, Pepelea, Flamaropol. A arbitrat d. Gh. lonescu echipele următoare : Partizanul: Stamate, Drăgan, Ma­ t­rinescu, Flamaropol, lordache, Fătu,­­ Neagu, Oană, Andrei. Progresul: Weber (David), I. Va­sile, Darok, Zilahy, Tudose, Pop, Co­­vaci, Spielman, Vaczi, Bodo, Söke. In „deschidere“ Dinamo (Oraşul Stalin) a dispus cu 1-0 (0-0) de Me­talul după un joc în care s’a dove­dit superior sub raport tehnic şi tactic. In provincie s’au înregistrat ur­mătoarele rezultate : Tg. Mureş , Locomotiva R.A.T.A.— Dinamo Bucureşti 2-0 (1-0). Sibiu : Locomotiva Timişoara—Lo­comotiva 2-0 (0-0). Timişoara : Ştiinţa—Fl. Roşie A­­rad 2-1 (2-0); Metroşani : Partizanul—Metalul Re­şiţa 0-1 (3-0). In urma acestor rezultate, clasa­mentul se prezintă astfel : 1. F. Ro­şie 24 p-te; 2. Locomotiva Timişoara 22 p-te; 3. Locomotiva Bucureşti 22 p-te; 4. Casa Centrală a Armatei 21 p-te; 10. Progresul Oradea 21 p-te; 6. Ştiinţa Timişoara 19 p-te; 7. Parti­zanul Petroşani 18 p-te; 8. Locomo­tiva Tg. Mureş 18 p-te; 9. Dinamo Bucureşti 16 p-te; 10. Locomotiva Si­biu 16 p-te; 11. Metalul Reşiţa 16 p­te; 12. Partizanul Bucureşti 15 puncte. In cea de a XX-a etapă se vor disputa următoarele jocuri: Bucureşti: Partizanul—Dinamo. Bucureşti1. C. C. A.—Locomotiva Tg. Mureş. Sibiu: Locomotiva — Locomotiva Bucureşti. Oradea: Progresul I.C.O.—Partiza­nul Petroşani. Arad : F. Roşie—Metalul Reşiţa. Timişoara : Locomotiva—Ştiinţa Ti­mişoara. 3/10; 2. Iordănescu A. (Dinamo). Automobile curse până la 2­1. (10.500 m.) conta cronometrului. 1. M. Dumitrescu (Metalul Vulcan) 7’24” 84; 2. Bodnarenco St. (Energo- Construcţia) 7’42” 14. Automobile curse peste 2­­. (10.500 m. ) contra cronometrului. 1. Jean Caloianu (Energo-Construcţia) 7'41” 61; 2. Tóth Alex. (Locomotiva C.F.R.) 7’45” 37. Participări numeroase şi o bună organizare au caracterizat desfăşurarea etapei a Ii-a a crossului „Să întâmpinăm 1 Noembrie“ de marş pe şosea ★ Campionatele R. P. R. de motociclism viteză Facem cunoscut deţinătorului microscopului marca Reicher format revol­ver, Nr. 200242 3x50—1600, cu 3 obiective şi 3 oculare, că ESTE PROPRIETATEA FA­BRICII DE CIMENT „Gu­­ra-Văii” Raionul T.-Severin şi este invitat a anunţa fa­brica, deoarece microscopul a fost furat. Din realizările regimului nostru de democraţie populară 5^ *RS DIN 1­ARĂ DEJ 27. — Ani dearândul, popu- ! inundaţiilor. Numai sub regimul laţia satului Rus, din raionul Deju­l nostru s'a putut construi un pod a avut de suferit sub regimurile­­ solid, cu picioare de beton, de Oraşul Stalin. 30. — Pentru îm­plinirea şi depăşirea Planului­­ de Stat, muncitorii fabricii „Partiza­nul Roşu” şi-au luat noi angaja­­mente in muncă. Angajamentele privesc depăşi­rea planului anual, până în ziua de 20 Decembrie, cu 20.000 m. stofă; sporirea productivităţii muncii cu 20r o; îmbunătăţirea calităţii cu 5°■ o; scăderea preţului de cost cu 0,5% şi economisirea sumei de 1.800.000 iei. De asemeni, până la finele a­­nului 1950 să producă cu 10% peste plan. Timişoara, 30. — O echipă de muncitori dela Revizia de vagoane din localitate, s’a deplasat la gos­podăria agricolă colectivă din co­muna Peciul nou. Muncitorii ceferişti au reparat o axă conducătoare a maşinei de semănat, o fată de la roata greblei mecanice, un suport dela ţevile se­mănătoarei, apoi unelte şi maşini, cum şi montarea unei maşini de semănat. Brăila, 30. — In lupta pentru realizarea celui mai bogat cont de economii, echipa muncitorului Ciu­­­­pală de la Uzinele Metalurgice­­ „Progresul” a reuşit să înscrie in­­ contul de economii suma de 40­­ mii lei, prin întrebuinţarea unor­­ deşeuri.­­ Muncitorii şi tehnicienii şantie­­r mini naval „1 Mai’, antrenaţi în­­ întreceri socialiste, au reuşit să o termine cu nouă zile înainte de­­ termen, al­­treilea vas de 1000 tone,­­ care a fost lansat pe Dunăre. •­ Iaşi, 30. — Tinerii muncitori din brigada „30 Decembrie” de la lecţia II-a Vagottaj a Atelierelor LF.R. Nicolina, antrenaţi în ift­­receri socialiste, au reuşit ca, in primele 20 zile ale lunii Octom­­brie, să obţină o depăşire de nor­­nă cu 50%. Ei şi-au luat angajamentul, ca n cinstea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor de deputaţi în Statu­ile Populare, când mulţi dintre ei vor vota pentru prima dată, să-şi itensifice eforturile pentru a rea­­iza angajamentul comun al sec­tei: depăşirea programului de Târgovişte, 30. — Membrii gos- I podar­iei agricole colective „Dru- I mul lui Lenin”, din comuna Jugu- I reni G. A. C. muncind cu râvnă,­­ au terminat însămânţările de toam­nă cu trei zile înainte de termen. * Cluj, 30. — Desfășurând cu mult avânt întrecerea socialistă,­­ tractoriștii dela S. M. T. Bonciola, raionul Gherla, regiunea Cluj, și-au îndeplinit în ziua de 24 Oc­tombrie planul de lucrări prevă­zute pe anul 1950. In fruntea întrecerii s’a situat brigada lui Kun Iosif. Deasemeni, s’a mai evidenţiat brigada tracto­ristului Balog Francisc. IN CLIŞEU: Podul de peste Valea­ Simişnei trecute, din cauză că podul de­­ care se bucură azi populaţia de peste Valea Simişnei, era şubred prin aceste locuri, şi mereu luat de ape în timpul ! Oamenii muncii întâmpina a 0-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie cu noi succese în producţie CARANSEBEŞ. 30.­­• Oţelarii fle la uzinele ,,Oţelul Roşu” sunt hotărîţi să închine celei de a 33-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie cât mai multe succese în producţie. Astfel, în ziua de 17 Octombrie, echipele prim-topitorilor Tomaş­­tek Stefan, Cociulat Bionisie şi Cherlea Grigore, d­in cuptorul Nr. 2, „Cuptorul Păcii ’, au de­păşit programul de producţie cu 7,9 la suta, iar în ziua de 13 Oc­tombrie cu 9,3 la sută. Prin buna organizare a muncii, colectivul de muncitori şi teh­nicieni de la laminorul de fier cerc laminat Ia rece a reuşit ca, în perioada 1—18 octombrie, să dea cu 18,8 la sută mai multe produse laminate decât prevede programul de producţie. Cele mai mari depăşiri de nor­me au fost obţinute de laminato­­rii Marian Nicolae, Szász Robert şi Sfia Ioan, de forfecării Sava Ion, Munteanu Simion şi Iapa Gheorghe, de cuptoraşii Sava Ion şi Novac Emeric şi de depărtăto­­rul de oxid Ersoszi Rudolf. Echipele de muncitori de la la­minorul de tablă au reuşit ca în ace­eaşi perioadă să depăşească programul de producţia cu 3,1 la sută. La Carastasata CONSTANŢA 89. — Cine a tre­cut în ultimele seri prin cartie­rul D. P. M. a observat că, la lumina unui reflector se lucrează ceva in curtea Şcolii Nr. 6, că oa­menii înalţă o construcţie, că se cară cărămizi, ciment, că zeci de oameni forfotesc prin curtea a­­celei şcoli. Puuü, iau «> rt'-mvf.:.1 ziastă muncitorii cartierului, oa­meni care ziua întreagă lucrează prin atelierele, birourile şi pe cheiurile portului, îndrumaţi în muncă şi luptă, pentru constru­irea socialismului în ţara noas­tră, au hotărât să-şi petreacă o bună parte din timpul lor liber înălţând o nouă sală de clasă şi diferite dependinţe, necesare şco­lii. Căminul Cultural „M. Băl­­cescu” şi direcţiunea şcolii Nr. 6, au ştiut să mobilizeze massele din cartier, să aprindă flacăra elanului muncii creatoare pentru realizări cu caracter edilitar. Ei construe­sc prin propriile lor mijjloace. Au dat, dăunăzi, un festival artistic şi au reuşit să strângă peste 70.089 lei. Cu aceşti bani şi cu alte nu­meroase contribuţii materiale şi de muncă voluntară, oamenii muncii din cartierul D.­­. M., pe lângă că fac această construcţie şcolară, instalează acum, cu ma­terialele achiziţionate, un post de radioficare a­ cartierului, o sta­ţiune de amplificare de 50 volţi, precum şi 3 difuzoare în raza a­­cestui cartier, pentru difuzarea programelor de radio şi a mani­festărilor de tot felul din cartier. De aceia vrednicii muncitori di s­port, de la S. M. C. şi D. P. M., petroliştii şi ceferiştii din partea locului, funcţionari şi elevi mun­cesc noaptea la lumina reflecto­rului, pentru ca în ziua­­1­­7 Noi­embrie să fie gata construcţia de şcoală, iar pe străzile cartie­rului să răsune cântecele Revolu­ției din Octombrie, transmise de stațiunea lor proprie. CURIER JUDICIAR GESTIONARII DE COOPERATIVE CON­DAMNAȚI PENTRU SUSTRAGERI Cu prilejul inventarului făcut de organele de control Cooperativei „16 Februarie 1933”, s-a constatat în sar­cina gestionarului Paul Kail din str. Mircești 21, o lipsă de 186.090 Iei. Prin rechizitorul parchetului, a­­cesta a fost trimis în judecată sub inculparea de a fi sustras această sumă pentru a o cheltui în folos personal. Tribunalul Ilfov secţia IV-a Jude­când pe invinurt, l-a condamnat la 1 an Închisoare corecţională şi la plata sumei arătate, către Coopera­tiva păgubită. — Secţia II-a penală a tribunalului a condamnat la 1 luni închisoare corecţională, pe Ion Drăgoi, care în calitate de gestionar al restaurantu­lui Cooperativei Bragadiru-Ilfov, a avut o lipsă de 10.340 lei pe care nu a putut-o justifica. El a fost o­­bligat şi la plata sumei de 111.060 lei către Cooperativă, cu titlul de des­păgubiri civile. CHIABUR CONDAMNAT PENTRU SABOTAJ Secţia I-a penală a tribunalului Ilfov, condamnase la 2 luni închi­soare corecţională şi cheltueli penale de judecată, pentru delictul de sa­botaj agricol, pe chiaburul Dumitru D. Radu, din com. Tunari - Ilfov, care nesocotind planul de cultură, a însămânţat cu grâu numai 5 hec­tare şi jum., deşi fusese programat cu 8 hectare. Recursul făcut de către inculpat a fost re­pins de Curtea Bucureşti secţia IV-a penală, astfel că pedeap­sa a rămas definitivă. R­ADIO Miercuri 1 Noembrie 1950 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 5.42. Deschiderea emisiunii. 5.45. Gimnastică. 5.55. Rad­io-Jurnal. 6.10. Cântec­e sovietice interpretate de so­lişti români. 6.20. Sfaturi şi îndrumări agricole. RADIO BUCUREŞTI I 6.30. Muzică uşoară. RADIO ROMANIA 6.30. Buletin de ştiri în limba ma­ghiară. 6.45. Emisiune pentru ţără­nime în limba maghiară. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 6.55. Buletin de ştiri in limba rusă. 7.00. Muzică populară românească şi sovietică. 7.30. Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia”. 7.40. Frag­mente din simfonia „Eroica“ de Beethoven. 7.55. Buletin de ştiri. 8.00. închiderea emisiunii. 10.00—10.15. Postul pe 32,4 m. Emi­siune pentru Radiodifuziune Sovie­tică RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI . 12.57. Deschiderea emisiunii­. 13.00. Ora exactă. Cotele apelor Dunării. 13.02. Buletin de ştiri şi Revista Pre­sei. 13.12. Cântece despre lupta po­porului nostru muncitor. RADIO BUCUREŞTI I 13.30. Muzică uşoară. RADIO ROMANIA 13.30. Emisiune în limba germană. 13.45. Buletin de ştiri în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 13.55. Concert popular. 14.30. Co­­m­entar. 15.00. Ciclul Muzica popoare­lor. Arta naţională a popoarelor din U.R.S.S. Ansambluri şi solişti din Republi­cele Sovietice. 15.30. Radio­jurnal. 15.50. Muzică uşoară. 16.53. Muzică uşoară. 16.10. Cronica biblio­grafică. 16.15. Cei mai populari com­pozitori sovietici: Kriukov. 16.30. în­văţământ de partid. 16.40. Muzică simfonică. 17.00. Curs de limba rusă. 17.30. Recomandări din programul de a doua zi. 17.32. Muzică uşoară. 17.40. Din marea ţară a socialismului. 17.55. Mari cântăreţi sovietici. 38.10. Co­m­­entar 18.20. Mari cântăreţi sovie­tici. 38.30. 1emisiune pentru ostaşi. RADIO BUCUREŞTI I 19.00. Cronica vieţii muzicale. 19.15. Muzică variată. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 19.00. Emisiune în limba maghiară. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 19.40 Evenimentul zilei. 19.49. Con­cert de muzică populară. RADIO BUCUREŞTI II 19.40. Recomandări din programul de a doua zi- 19.41. It­elecţiuni din opere. 20.30. Muzică. 20.40. Muzică pentru fanfară. 20.55. Muzică popu­­ară . românească. 21.10. Valsuri. 31.35.­­ Muzică simfonică rusă. RADIO ROMÂNIA, RADIO­­ BUCUREŞTI I ŞI RADIO TIMIŞOARA 20.00. Radio-Jurnal. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 20.15. Muzică românească. 20.30. Poşta­ Radio. 20.40. Concert sovietic. Săptămâna muzicii sovietice 21.35. Emisiune sportivă. 21.43. Muzică u­­şoară. 23.50. Publicitate. 21.53. Muzică uşoară. RADIO ROMÂNIA — RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II 22.00. Radio-Jurnal RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 22.20. Noi cântece ale compozitori­lor noştri. 22.30. Buletin de ştiri în limba rusă. 22.35. Compozitorii noş­tri. 22.55. Cântece şi jocuri româ­neşti şi sovietice. 23.30. Radio-Jurnal. 23.35. Muzică simfonică. 24.00. închi­derea emisiunii. RADIO BUCUREŞTI II 22.20. Concert de muzică variată. 23.00. închiderea emisiunii. 19.30—20.00. Postul pe 32,4 m. Postul pe Unda Scurtă pe 25 m. şi Radio România Liberă pe 48,3 m. Emisiune pentru străinătate în limba română. 20.00—23.00. Postul pe 32,4 m. Postul pe Unda scurtă pe 25 m și Radio România Liberă pe 48,3 m­. emit pentru străinătate. 20.00. Emisiune în limba greacă: Cântece pentru Stalin. 20.30. Emi­siune în limba sârbă: Opere inspi­rate de prietenia româno-sovietică. 21.000. Emisiune In­ limba germana: Cântece de luptă pentru pace. 21.30. Emisiune în limba rusă: Ansambluri cari au vizitat Uniunea Sovietică. 22.00. Emisiune în limba engleză: Artiști român,­i interpretând Muzică sovietică. 22 30. Emisiune în limba franceză. Muzică populară româ­nească. POSTUL RADIO TIMIŞOARA 18.57. Deschiderea emisiunii. 19.00.­­ Emisiune pentru Banat în limba ro-­­mână. 19.15. Figuri de eroi revolu­ţionari. 19.00. Emisiune în limba ger­mană. 10.45. Muzică uşoară. 20.00. Stadio-Jurnal­­cu Radio România şi Radio Bucureşti I) 20.15. Maeştrii ar­tei sovietice. 20.30. Emisiune în limba sârbă (cu posturile pe 32,4 m 25 m. şi 48,3 m.) 21.00. Muzică populară ro­mânească şi a naţionalităţilor conlo­cuitoare. 21.35. Emisiune în limba maghiară. 21.30. Inchidera emisiunii. 14.0­0—14.45. Postul pe 32,4 m. și Radio România Liberă pe 48,3 m. E­­misiune în limba greacă 14.45—15.00. Postul pe 32,4 m. Radio România Liberă pe 48,3 m. și Radio Timişoara pe 540 m. Emisiune în limba sârbă. BMWSaad­ «BWJMMmtWIMUWtyM’ V '*2__3 Mim PîihUrim­t. PIERDERI ARAMA Vasile, str. Serg. Maj. Hu­­luţ Emil nr. 99, pierdut Buletinul Populaţiei nou, carnetul C.F.R., car­net­­ sindicat, cartela de­ lemeie, fac­tura bicicletă, declar nule. Recom­pensă frumoasă aducătorului. A LE­X­AN D RUVasil­­ev­ic­i şos. Giur­­giului 146, pierdut Eul. Populaţi­e nou, circa 39, 3 chitanţe plata Fis­­­­cul­ui. D­eclar nule. 32 CARNET cooperator nr. 25443/950, e­­liberat Coop. „Victoria“, declar nul. I CONSTANTIN Uţuleanu, com. Var- I­ţoapele, Telerman, pierdut cartea , meşter 2, eliberata Roşiori de Vede,­­ declar nul. 35 DUMITRU Tăd­ase pierdut Biroul Populaţiei vechi, liberat de comuna Danicei jud. Argeş, adeverinţa dela comuna Danicei că nu s’a liberat al­tul nou. 4 DECLAR anulat tichetul carne alb pentru patru persoane, cu numele Scarlat Gh., centrul de distribuire 194, fiind pierdut. _______________31 GROZA Gheorghe, b-dul Gh. Dimi­­trof nr. 69, pierdut Buletinul de Identitate, aparţinând de circ.­­ Mi­liţie 17, declar nul. 53 GEORGETA Cazacu, Praporgescu la pierdut actul locului veci 27—28 fi­gura 76 bis Cimitirul Bellu, al de­cedatului preot Negulescu, declarăm nul._______________________________12 IOSIF Petre, comuna Tămădău Ilfov pierdut Titlul Pensie I. O. V. R. nr. 54­. Declar nul. 30 ÎNTREPRINDEREA de Transport București, pierdut permisul fiscal nr. 35144/950 al autobusului nr. 20.306 B. NI declarăm nul. 18 IONESCU Ana, str. petre Nene,ju 8, I pierdut carnet Cooperator 6069/1109 I Coop. Rahova. Declar nulă. MORARU Ion, șos. Panduri 71, pier- I dut carnet conducere auto eliberat­­ cu M­ Capitalei. Declar nul.______26 . NI­CU­LAIE Paieru, com. Curcani II- I­fov, pierdut permis port armă 026313. I Declar nul. 10 PIERDUT cartele alimente C 87099," Paraschiva Grecu, C 87100 Lina Miu. PIERDUT tichet alb, Nicolae Ilie, patru persoane. Splaiul independen­ţei 89._____________________________63 POGAN Traian com. Avram Ian­cu Turda, pierdut Biroul populaţiei,­­ carnet C.F.R. Declar nule. 1 PIERDUT Buletinul Populaţie­i nr. 5124 C. 39, Dob­re Marin, str. Tar­ga 6. 2 PIERDUT permis conducere auto nr. 61902, Tudose Dumitru, Proser­pina 8. 5­­ PIERDUT adeverință de scriitor nr. 102, eliberată de Uniunea Scriitorilor pe numele Else Komis, C. A. Ro­­setti 14. Declar nulă. 7 PIERDUT Biroul Populaţie 28762 eli­berat C. M. B., Neagu D. Mihai. De­clar nul. ___________ PIERDUT carnet sindicat nr. 96495/ 802, pe numele Teodorinczik Cecilia eliberat Sindicatul S.M.C.C.I. Declar nul. 14 PIERDUT act concesiune cimitirul Bellu fig. 58 loc 20, Teodor Ştefăne-I­seu. Declar nul. 15 PIERDUT factura nr. 5069 din 9 Au­gust 1350 pentru 25 kg. came, Iei I 1730, emisă taberei M. C. I. Vatra I Bornei, de Comcar, gestionar Stă- I­noiu Mariana. O declar nulă. FIERDUT diploma Şcoala comer­­i cială Superioară Târgul Mureş pro­­­­moţia 1828, pe numele Caramlău pe­tre. O declar nulă. 21 PIERDUT actul concesiune cimitirul Ghe­ncea, concesionară Ana C. Ră­j­dulescu, figura 6. 33, locul 36. ____ _ PIERDUT Permis fiscal cu nr. 26915, declar nul, Elisabet Gh­iţă, str. E­­lena Cuza 7. 25 PIERDUT Biroul Populaţiei, Baia Teofil 8470/950, circ. 27. ___ 27 PIERDUT servieta cu acte conţinând facturierul rol nr. 380, carnet de meşter cu numele Stan C­ tici Cco­­ceanu din București, str. Vlădescu nr. 26, aducătorului bună recompen­să, contrariu declar nule. 29 PIERDUT factura 2184/950, valoare 23.400 lei, eliberată Editura Stat pen­tru M. I. U. Direcţia Achiziţionări Colectări. Declarăm nulă._________36 PIERDUT actul 15155/3588 B din 1937 loc vechi Sf. Vineri fig. 10/5, Găle­­şescu, declar nul. 37 PIERDUT actul concesie loc 25 fi­gura M. 31, Atanasiu, Cimitirul Re­­învierea. II declar nul. 38 Pie­rdut Biroul Populaţiei şi Dova­da eliberat circa 29 Miliţie, Păun M. Florea. Dec­l­ar nul.______________39_ PIERDUT autorizaţie de vânătoare d nr 21.72.39, pe numele Dumitru Va­sile._______________________________42 PIERDUT diplomă infirmieră Cruce Roşie, Prodan Elena, carnet nr. 1971. PIERDUT carnetul de sănătate nr. 235.140, pe numele Gavrilă Constan­tin. Declar nul. 45 PIERDUT 3 tichete carne, pe numele Petrovici Alexei, Sofia şi Igor. Le declar nule._______________________46 PIERDUT bonuri consignaţie 7241, 7153, Sari Golda,__________________47 PIERDUT, Sâmbătă 28 Octombrie, a. c., ora 18,40, din tramvaiul 9, pe str. Vasile Lascăr, valiză mare piele conţinând registru intrare ieşire anul 1949, registru jurnal, maestru şi in­ventar pe anul 1950, actele justifica­tive şi suma de 67.500 lei. Rog a tri­mite actele pe adresa Ing. Macovei, str. Vasile Lascăr nr. 133. 48 PIERDUT diploma Ş­coale­i C­om­er­ciale nr. 3 Bucureşti, eliberată 1920, pe numele Rădulescu P. Ilie, Bucu­reşti, Drumul la Tei 121, declar nula. PIERDUT Buletinul populaţiei nr. 3024/941 circa 7 Miliţie, pe num­el­e Foţi Apostol, str. şt. Negulescu nr. 1, declar nul. 50 PIERDUT brevet C. A. M., calea Griviţei nr. 137, pe numele Maria Bade­scu, declar nulă.__________51 PIERDUT tichetul carne, pe numele Sorin Rădulescu, pentru 3 persoane. Loto-Săptămâna:; Rezultatul tragerii din 30­­ Octombrie 1950- La tragerea ILdio-ului Săv-J tămanai din 30 Octombrie | a. c., au ieșit din urnă urm­ă-[| toarele numere câștigătoare : ,« j®2, 75, 37, 76, 30, 36, 1, 47,44,90,22, 78,84.fj La Sucursala București, [premiul s’a ridicat la suma de­­ 1 lei 5.496.330. |j JUDECĂTORIA POPULARA MIXTA T.-SEVERIN CITATIE Nr. 3253/1950 D-na Aurora Corneliu Anghel, c. T.-Severin, a reclamat in judecat.i pe soțul său Corneliu Anghel, d.-­ T.-Severin, azi cu domiciliul neco­­­oscut, sa citează ca în ziua de 23 Oct- 1350, orele 8 dim., să fie pre­zinte la această judecătorie ca pâ­rât, în acțiunea de divorţ. Grefier, D. Mandache1 Tipografia UNIVFRSUî. întreprindere Industrială de Stat București Str Brezovina Nr. 23 25

Next