Universul, decembrie 1950 (Anul 67, nr. 277-301)
1950-12-01 / nr. 277
tal al 67»lea4 PAGINI 4 LEI Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Adiţiei Poştelor şi Telecomunicaţiilor Mo. 39.061/938 Fondator: LUlGI CAZZAVILLAN liFGyKHrSA | „UNIVERSUL” Înscris sub nr. 160 Trib. Ilfov pp-r.p. DIN URMA ŞTIR!B!N LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI 3.30.10. APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚII. LA 3 DECEMBRIE VOM VOTA PENTRU PACE! ! Trăiască victoria ale Frontului Democraţiei Populare! Programul expus în Mani-festul Frontului Democraţiei Populare impresionează de la prima vedere prin aceea că el trasează sarcini ale poporului nostru, ale regimului nostru, pe mulţi ani de aici înainte. Avem în faţă perspectiva largă a planului de cinci ani pentru punerea bazelor socialismului în ţara noastră. Ne-am propus să realizăm un plan de electrificare pe un deceniu. Deasemeni, opera de transformare socialistă a agriculturii presupune timp îndelungat pentru realizarea premiselor ei economice şi pentru convingerea cu răbdare a ţărănimii muncitoare cu privire la justeţea căii propuse. Mai mult, au şi început mari construcţii ce vor dura mai mulţi ani, cum sunt: Canalul Bimăre-Marea Neagră, Casa Scânteii şi atâtea altele. Acestea arată că planurile de lungă durată nu sunt utopii, ci se traduc în realitate de pe drum. Dar nu este vorba numai de atâta. Faptul că noi reglementara activitatea noastră comună pe ani de zile, arată trăinicia regimului nostru de democraţie populară , arată că nu e vorba de un regim conjunctural, ci alegătorii sunt chemaţi să voteze la 3 Decembrie pentru un regim cu solidă bază de massă şi care-şi întemeiază trăinicia tocmai pe legăturile sale indisolubile cu poporul muncitor. Partidele şi partiduleţele dinainte vreme, oricâtă înşelă- ciume şi spirit demagogic aveau cutezanţa să pună în ,,pro- gramele” lor electorale, nu în- ‘ drăzneau să scruteze viitorul, intuind parcă sfârşitul apropiat al regimului lor. Ele nu s’au preocupat, dealtfel, niciodată de viitorul ţării noastre, de înfăţişarea oraşelor şi satelor pentru anii ce vor veni, de prefacerea resurselor naturale de care dispunem în resurse pentru oameni. In schimb, politicienii „istorici”, gropari ai intereselor poporului, vorbeau pentru viitor de transformarea ţării noastre în teatru de război, spre beneficiul inspiratorilor monopolişti ai politicii externe a României capitalistemoşiereşti. Ne amintim de declaraţiile unui cunoscut sforar politic al acelei epoci care, în momentul când aplica curba de sacrificiu pentru salariaţi şi încărca puştile cu gloanţe pentru grevişti, exprima cu megalomanie pretenţia claselor exploatatoare de la noi de a fi socotite meterez înaintat al poftelor prădalnice ale lui Hitler. Manifestul Frontului Democraţiei Populare înfăţişează, dimpotrivă, un program de pace. Privim cu încredere viitorul nostru: mai mult, îl caracterizăm precis în cifre şi procente. Să poftească d-nii Acheson, Dulles, Churchill şi aghiotanţii lor diplomatici şi să încerce a descoperi măcar o singură literă a programului nostru care să exprime vreo tendinţă războinică. Şi-ar pierde timpul degeaba ! Tocmai deaceea Frontul Democratiei Populare poate arăta cu atâta siguranţă calea către viitor a poporului nostru, pentru că regimul nostru promovează pacea prin fiecare act al guvernării sale și numai un regim de pace poate conta pe trăinicia lui, adică pe sprijinul permanent din partea poporului. La toate întrunirile ce au avut loc în cadrul campaniei electorale, a răsunat puternic vocea iubitorilor de pacedin ţara noastră, cari formează imensa majoritate a populaţiei. Din cei o sută zece mii candidaţi ai Frontului Democraţiei Populare nu este unul care să nu fi adus, prin munca sa, un aport deosebit la întărirea Patriei noastre ca factor activ în lupta mondială pentru pace. Alegerile prilejuesc un viguros avânt în muncă în toate ramurile economiei naţionale; ele se vor desfăşura sub semnul acestui avânt, care este generat tocmai de voinţa de pace a poporului nostru. Şi din efortul fiecăruia, unit cu al celorlalţi oameni ai municii, prind viaţă măreţele planuri ale viitorului ţării noastre, prevăzut de poet a fi viitor de aur. Să întărim Republica Populară Română, votând pentru candidaţii Frontului Democraţiei Populare! întărind Patria, noi facem baza materială a frontului păcii, şi mai trainică, şi mai de neînvins, încă nu s’a stins ecoul desbaterilor istoricului Congres Mondial al Partizanilor Păcii dela Varşovia. învăţămintele sale vor trăi în inima poporului nostru. Şi cuvântul Congresului exprimat în „Manifestul către popoarele lumii”: „Pacea nu se aşteaptă, pacea se cucereşte!” se va oglindi în votul de la 3 Decembrie al poporului nostru, vot care va fi încă un pas către cucerirea păcii, către bunăstarea şi fericirea familiei şi copiilor noştri! ŞEDINŢA PLENARĂ LĂRGITĂ A COMITETULUI PERMANENT PENTRU APĂRAREA PĂCII DIN R.P.R. Miercuri dimineaţă a avut loc şedinţa plenară lărgită a Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., la care au luat parte şi secretari ai Comitetelor regionale de luptă pentru pace. Şedinţa a fost prezidată de academicianul Mihail Sadoveanu, membru în Consiliul Mondial al Păcii, preşedintele Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., care a rostit cuvântul de deschidere. Prof. univ. Florica Mezincescu, membru în Consiliul Mondial al Păcii, vicepreşedinte al Comitetului Permanent pintru Apărarea Păcii din R.P.R., ministru adjunct la Ministerul Învăţământului Public, a făcut o largă expunere despre desfăşurarea lucrărilor celui de al doilea Congres Mondial al Pedurilor Păcii. Vorbitoarea a subliniat însemnătatea istorică mondială a Congresului, arătând că acesta a fost cea mai largă şi mai reprezentativă Adunare a popoarelor. Reprezentanţi din 80 de ţări, oameni de convingeri politice, filozofice si religioase diferite, dar însufleţiţi cu toţii de ideia nobila a împiedicării unui nou război mondial, au găsit un limbaj comun şi au elaborat un măreţ program comun de luptă pentru salvarea păcii. Prin întreaga atmosferă în care s-a desfăşurat Congresul, prin problemele de importanţă vitală pe care le-a desbătut, prin documentele votate, Congresul reprezintă un hotărît pas înainte al mişcării mondiale a partizanilor păcii. Trecând într’o nouă etapă şi maii Înaltă, această mişcare porneşte mai departe cu mândrie, cu dârzenie, conştientă că reprezintă cu adevărat voinţa neclintită de pace a sutelor de milioane de oameni cinstiţi din întreaga lume, care, uniţi şi organizaţi, constitue o forţă capabilă să impună pacea aţâţătorilor la război, imperialiştii americani şi englezi. Expunerea d-nei Florica Mezincescu a fost subliniată cu vii aplauze. A vorbit apoi d. Sorin Toma, membru în Consiliul Mondial al Păcii, membru în Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din , R.P.R., redactor responsabil al ziarului „Scânteia”, despre participarea delegaţiei partizanilor păcii din Republica Populară Română la lucrările Congresului şi despre hotărîrile celui de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii. Vorbind despre felul în care delegaţii la Congres şi-au dus la îndeplinire mandatul încredinţat de milioanele de partizani ai păcii din ţara noastră, d. Sorin Toma a subliniat că propunerile prezentate de delegaţii români au intrat în textele care au fost votate de comisii şi de Congres. Materialul de popularizare a realizărilor din ţara noastră adus de noi a avut un succes deosebit fiind cerut şi studiat cu mult interes. Membrii delegaţiei au dat numeroase interview-uri, declaraţii, au publicat articole, au luat parte la întruniri ale femeilor, tinerilor, profesorilor, scriitorilor, ziariştilor, sindicatelor metalurgice, etc. Un răsunet deosebit a avut la Congres acţiunea dusă de delegaţia noastră , potrivit mandatului primit din partea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R. — pentru demascarea pregătirilor agresive ale clicii titoiste. O serie întreagă de delegaţii, atât din ţările de democraţie populară, cât şi din alte ţări îndepărtate ca Equador, Siria, etc., au cerut cu hotărîre condamnarea clicii fasciste de aţâţători la război dela Belgrad. Congresul prin glasul lui Pietro Neni care a prezentat raportul comisiei politice, a condamnat activitatea criminală a lui Tito şi a bandei sale. După ce s’a ocupat pe larg de importanţa programului de pace elaborat de Congresul dela Varşovia, a documentelor votate de Congres şi a alcătuirii Consiliului Mondial al Păcii, d. Sorin Toma a subliniat că delegaţia noastră s’a întors dela Varşovia cu convingerea nestrămutată că pacea poate fi apărată, că mişcarea partizanilor păcii este puternică şi că ea are o mare capacitate de a trezi la luptă pentru pace mari forţe sociale care până acum stăteau departe de această luptă şi de a (Continuare in pag. 3-a) Adunarea festivă de la Ateneul R.P.R. cu prilejul celei de a 30-a aniversări a Republicii Socialiste Sovietice Armene Miercuri seara a avut loc la Ateneul R.P R. o adunare festivă organizată de ARLUS și Comitetul Democrat Armean cu prilejul celei de-a 30-a aniversări a Republicii Socialiste Sovietice Ar.rene. Au fost de faţă: d-na Ana Pauer, d. I. Chişinevschi, d. acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, d. Miron Constantinescu, d.na Constanţa Crăciun, d. Al. Drăghici, d. general-maior Leotrim Sălăjan, d. Emil Popa, d. Marin Florea Ionescu, d. prof. ing. N. Irofiri, d. M. Roşianu, d. Gr. Preoteasa, d-na Florica Mezincescu, d-na Ana Toma, d-na Sanda Rangheţ, dr. Marcarian, d. Gr. Pambuccian, d. H. Bahoian, şi alţii. Deasemeni au participat d-nii: A. V. Zotov, prim consilier al Ambasadei Sovietice; S. S. Spandarian, consilier al Ambasadei Sovietice, şi B A. Savinov, prim secretar al Ambasadei Sovietice. Au mai fost de faţă reprezentanţi ai organizaţiilor de massă, muncitori, şi un mare număr de oameni ai muncii de naţionalitate armeană. Adunarea a fost deschisă prin intonarea Imnului R.P.R., Imnului Sovietic şi Imnului R.S.S. Armene, de către Corul Comitetului Democrat Armean, după care, în aplauzele celor prezenţi, a luat loc pe estradă prezidiul adunării. Adunarea a fost prezidată de d-na Constanţa Crăciun, membru al C.C. al P.M.R., preşedinta U.F.D.R. Prin prelungite ovații, adunarea a ales în prezidiul de onoare Biroul Politic al C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S., în frunte cu Generalisaimul Stalin. Deasemenea a fost ales în prezidiul de onoare, cu puternice aclamații, Biroul Politic al C.C. al P.M.R., în frunte cu d. Gh. Gheorghiu-Dej. A luat apoi cuvântul 4. Al. Drăghici, membru al C.C. al P.M.R., care a vorbit despre însemnătatea celei de-a 30-a aniversări a R.S.S. Armene. Vorbitorul a subliniat că Armenia Sovietică, această mică Republică cu un trecut istoric foarte sbuciumat, și-a făurit în anii regimului sovietic, în sânul popoarelor U.R.S.S. şi graţie ajutorului frăţesc al marelui popor rus, o viaţă fericită şi îmbelşugată. Aceasta dovedeşte că U.R.S.S. duce o politică de ridicare a nivelului material şi cultural al popoarelor mici şi apără libertatea (Continuare în pag. 3-a) apsmm&smssEw Sosirea în Capitală a funtaşilor Federaţiei Sindicale Mondiale Miercuri seara au sosit în Capitală Loris Saillant, secretar general al Federaţiei Sindicale Mondiale, Vincente Lombardo Toledaki, Allain Le Leap, Lazaro Pena, vicepreşedinţi ai Federaţiei Sindicale Mondiale, Robert, secretar al Federaţiei S' ’ Mondiale, pentru a lua la sesiunea Biroului Executiv a" F.S.M. e»" are loc la Bucureşti între 1-7 Decembrie. Cu acelaşi tren a sosit o delegaţie a sindicatelor din America Latină, care a fost invitată să participe la şedinţa Biroului Executiv al F.S.M., în care se va discuta problema sindicatelor din America Latină. Oasoeţii au fost întâmpinaţi în .... Moroi de d. Gh. Apostul, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii, d-na Liuba Chişinevschi, vicepreşedinte al 'C.G.M . d. "Stelian Moraru, membru în Biroul Comitetului Executiv al C.G.M., secretar al Uniunii Internaţionale a Muncitorilor din Transporturi, precumşi de numeroşi activişti sindicali. Oaspeţilor li s’au oferit buchete de fiori. (Agerpres) ASPECTE DIN PREGĂTIRILE PENTRU ALEGERI Centrul electoral No. 9, raionul I Mai, Ana Bădănoiu primește certificatul de alegător. O pancartă pe b-dul Lacul Tel O vitrină pe b-dul N. Bălcescu SSS^l.,.--..S 1 5353 SB p Hr. 2TJ Viliért I Decembrie „SUCCESELE IN MUNCĂ ALE MINERILOR NOŞTRI SUNT SUCCESELE DECIM NOSTRU DE DEMOCRAŢIE POPULARĂ, SUNT SUCCESELE FRONTULUI MONDIAL AL PĂCII, SUNT TOT ATÂTEA LOVITURI DE MOARTE DATE IMPERIALIŞTILOR AŢÂŢĂTORI ŞI PROVOCATORI DE NOI RĂZBOAIE“ Cuvântarea d-lui Alexandru Moghioroş, secretar al C.C. al P.M.R. şi Preşedinte al Comitetului de Stat pentru colectarea produselor agricole, rostită la marele meeting al minerilor din Valea Jiului Petroşani. 29. Marţi, oamenii muncii din Valea Jiului au îprimit în mijlocul lor un oas pe drag: pe d. Alexandru Moghioroş, secretar al CC al PMR şi preşedintele Comitetului de Stat pentru colectarea produselor agricole, încă din primele ore ale după amiezii, au început să se adune în:centrul oraşului Petroşani, minerii de la Petrila, Lonea, Lupeni şi Aninoasa, ţesătoarele de la Vulcan, delegaţii de ţărani din satele din regiune, studenţi ai Institutului Cărbunelui din_ Petroşani, elevi ai şcolilor medii. In primele rânduri alecelor adunaţi, se aflau minerii _ fruntaşi Reşitea Ion dela Lupeni, Feher Ion dela Aninoasa şi Kopetin Geza dela Lonea, care de multă vreme dau cărbune în contul primului nostru Plan Cincinal, Putinda Silviu, fruntaş în muncă de la Atelierele CFR Petroşani, Bilahorea Ana, ţesătoare din Lupeni. Pe piepturile celor mai mulţi dintre ei, străluceau mândre „Ordinul Muncii" şi „Medalia Muncii . Sunt mineri care în fruntea tovarăşilor lor antrenaţi în întreceri socialiste, au dat mult cărbune patriei şi au luptat pentru a transforma Valea Jiului într’o vale a bucuriei. Meetingul a fost deschis de d. Vintilă Marin, prim secretar al Comitetului regional PMR Hunedoara. „Noroc bun, tovarăşi mineri", le-a urat d. Al Moghioroş celor adunaţi. Şi din toate colţurile pieţii au răsunat ovaţii şi urate nesfârşite, arătând dragosteafierbinte a minerilor din Valea Jiului pentru Partidul Muncitoresc Român şi pentru conducătorii săi. Ropote de aplauze şi chemări înflăcărate la lupta pentru depăşirea sarcinilor de Plan, au subliniat cuvântarea d-lui Al. Moghioroş. Miile de oameni ai muncii care au participat Ut meeting îşi aminteau, ascultăndu-l pe d. Alexandru Moghioroş, de vremea când bancherii jefuiau cu sălbăticie bogăţiile subsolului Văii Jiului şi ii ţineau pe ei în mizerie şi înapoiere. Cu ură îşi aminteau minerii mai vârstnici de concedierile în massă, de reprimările sângeroase împotriva celor care cereau dreptul la o viaţă mai omenească, de condiţiile primitive în care lucrau şi de vieţile tinere care au pieritdatorită nepăsării criminale a patronilor. Şi astăzi, cu câtă bucurie, cu fără încredere pot privi viitorul! In scurtă vreme regiunea lor şi-a schimbat înfăţişarea, s’a trezit la viaţă nouă. Blocuri de locuinţe muncitoreşti, spaţioase şi luminoase au înlocuit aşezările inegrite şi umede, biblioteci, cămine culturale, policlinici, şcoli numeroase, instituţii superioare de învăţământ pentru fiii şi fiicele minerilor, sunt realizări cu care se pot mândri pe drept cuvânt. Târziu, către seară, meetingul a luat sfârşit. Pe întinsul pieţii, puternic luminată, încadrată de zecile de steaguri roşii fluturânde, au răsunat, vreme îndelungată,lozincile prin care oamenii muncii din Valea Jiului îşi exprimau hotărîrea nestrămutată de a da la 3 Decembrie votul lor celor maibuni şi mai devotaţi fii ai poporului, candidaţilor Frontului Democraţiei Populare. Cuvântarea d-lui Alexandru Moghioroş Luând cuvântul în ovaţiile nesfârşite ale mulţimii, d. Alexandru Moghioroş a început prin a arăta că ziua de 3 Decembrie, ziua alegerilor de deputaţi in Sfaturile Populare, este un moment de răscruce în viaţa ţării noastre, o zi în care oamenii muncii făcând bilanţul luptelor şi cuceririlor obţinute sub conducerea înţeleaptă a Partidului, pot să se bucure de succesele obţinute şi să-şi ia noi angajamente pentru realizarea măreţelor planuri ale Partidului şi Guvernului. La sfârşitul anului 1944, la câteva luni de la eliberarea ţării noastre de către glorioasa Armată Sovietică, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, secretarul general al Comitetului Central al Partidului nostru şi cel mai iubit fiu al clasei muncitoare, coborînd în minele de la Petrila ca să aducă minerilor din Valea Jiului cuvântul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, le spunea: „Să nu vă gândiţi numai la ziua de astăzi, ci şi la ziua de mâine... Va trebui să facem din această Vale a Plângerii, o Vale a Bucuriei”. Minunatele cuvinte prin care Partidul chema minerii şi întregul popor muncitor La lupta pentru un viitor fericit, fără mizerie şi exploatare, au devenit astăzi fapt împlinit. Pe zi ce trece fosta Vale a Plângerii devine o Vale a Bucuriei. „ Sunt încă vii în amintirea minerilor acele vremuri de urgie când lupta lor era înăbuşită în sânge, când în toc de pâine ei primeau din partea călăilor regimului burghezo-moşieresc doar gloanţe. Când venea vremea, candidaţii burgheziei, recrutaţi dintre capitalişti şi moşieri, îşi asigurau voturile cu ajutorul bâtelor agenţilor electorali, al jandarmeriei şi poliţiei. Muncitorii conştienţi erau urmăriţi şi arestaţi. Comuniştii erau urmăriţi cu străşnicie deoarece ei luptau pentru binele muncitorimii, împotriva foamei, mizeriei şi a bolilor care se cuibăriseră în căminele sărăcăcioase ale minerilor. Cu o deosebită mândrie privesc oamenii muncii din ţara noastră la vremurile de azi, la realizările măreţe care s’au înfăptuit sub conducerea Partidului, dela eliberarea ţării noastre de către glorioasa Armată Sovietică. Cea mai însemnată cucerire a oamenilor muncii din ţara noastră este aceea că au smuls puterea de stat din mâinile capitaliştilor şi moşierilor şi au lichidat pentru totdeauna domnia acestor clase. Acum în organele locale al puterii de stat, în Sfaturile Populare ce vor fi alese la 3 Decembrie 1950, vor intra peste 1O0.Doi deputaţi propuşi de către oameni muncii, fă credincioşi interesei al Patriei şi ale tuturor celor ce muncesc. Mincitorii şi ţăranii muncitori din numeroasele regiuni, raioane, oraşe şi comune din ţară au propus dreept candidaţi ai lor pe fruntaşi ai Partidului şi membri ai Guvernului. In fruntea candidaţilor din Valea Jiiruî au fost propuşi conducători ai Partidului şi Guvernului, în frunte cu primul candidat al oamenilor muncii din întreaga ţară, iubitul nostru tovarăş Gh. Gheorghiu-Dej (urale, aplauze puternice). Printre candidaţii pe care locuitorii din Valea Jirilui i-au mai propus ca deputaţi în Sfaturile Populare se găsesc numeroşi oameni ai muncii ca: minerii Lakatos Sigismund, Racz Mihail, Nichelski Rudolf, Letean Petru, Dan(Continuare în pag. 3-a) CUVÂNTUL ALEGĂTORILOR CETĂŢENII VORBESC CANDIDAŢILOR DESPRE NEVOILE CARTIERULUI LOR Paşii îi sunt mai repezi ca de obicei. De mână, în stânga îl ţine pe Sandu, în dreapta, pe Viorica. Maria Medrea este nerăbdătoare să cunoască mai bine pe candidatul, căruia îi va acorda votul său. Ceasul indică ora 6, când uşa de la intrare se întredeschide şi Maria Medrea, împreună cu cei doi copilaşi ai ei, a ajuns fără întârziere. Dintr’un colţ al încăperii, o voce i se adresează: „Intră, prieteno, hai la sfat”. Îşi recunoscu deîndată vecina din curte. Dar din moment ce privirea i se roti prin cameră, recunoscu încă mulţi vecini şi prieteni din cartier. In seara aceasta, sunt mulţi cetăţeni la Casa Alegătorilid Nr. 6 din raionul Lenin. Megafoamle răsună puternic, transmiţând melodioasa muzică până la celălalt capăt al străzii Sfinţii Apostoli. Uşa, aproape că mi stă un minut. — Mai aveţi tocuri şi în dreapta, dacă e nevoie mai am nişte bănci, le aduc imediat, se adresă responsabilul „Casei Alegătorului” numeroşilor cetăţeni care intrau mereu. — Prieteni şi prietene, pe unii dintre dv. vă cunosc, pe alţii am plăcerea să vă cunosc în seara aceasta. Prin cuvintele acestea a începu a vorbi celor de faţă candidatul pentru Sfatul Popular orăşănesc, circumscripţia electorala 186, d-lul Mihai Popescu. Vorbeşte apoi prin cuvinte simple şi pline de conţinut, despre munca ce a desfăşurat-o până în prezent ca medic, contribuţia sa ce a adus-o încă din urmă cu ani, în mijlocul muncitorilor mineri de pe Valea Jiului, îngrijindu-le sănătatea cu toate piedicile ce le întâlnia în munca sa din partea regimurilor trecute ale capitaliştilor. Astăzi, el munceşte cu râvna la Policlinica Nr. 5 de pe calea 13 Septembrie, unde este medic radiolog. Vorbeşte alegătorilor săi despre realizările regimului nostru de democraţie ppsulara, accentuând, prin cifre şi fapte, realizările de pe tărâmul social-sanitar. „Alături de dv., cu sprijinul dv., vom înfăptui multe şi multe lucruri, pentru cartierul nostru, pentru căminele noastre”. Şi d-lui Mihai Popescu îşi încheie cele ce a avut de spus, lăsând apoi să vorbească cei prezenţi la această consfătuire. Vexter Toniţa propune Înfiinţarea unui cămin de copii în cartier. Victor Negreanu dă câteva sugestii în legătură cu distribuirea lemnelor. O gospodină a cartierului, se înscrie voluntară la curăţirea unei porţiuni a străzii Izvor. Discuţiile se înfiripa, problemele se desbat, se lămuresc. Candidatul îşi notează doleanţele cetăţenilor, apoi răspunde clar lămuritor. I se cere adresa, ca în felul acesta locuitorii cartierului să poată avea un contact zilnic, cu candidatul lor. „Am vorbit cu dv. Duminică, când aţi fost la noi în cartier, în casele noastre, mai am de pus o întrebare”. Şi d-rul Mihai Popescu bucuros că prietenii îl recunosc, răspunde cu amabilitate gospodinei Crăciunescu Cornelia de pe strada Izvor. •a.) La „Casa Alegătorului”, după consfătuirea cu candidatul, cetăţenii au mai rămas încă, în grupuri discutând despre sărbătoarea de Duminică a poporului nostru muncitor, despre drumul de bunăstare şi progres ce se lărgeşte tot mai mult în faţa noastră. Maria Medrea cheamă spre dânsa ,cei doi copilaşi ai ei, ce se jucau în fundul camerei, ii ia de mână şi înainte de a parăsi încăperea, spuse celor de faţă: „Pentru viitorul lor am semnat ! pentru pace, acum voi vota pentru pace”. Armand lauri» LA 3 DECEMBRIE VOM VOTA CANDIDAŢII FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE Redarea demnităţii, ca om şi cetăţean, actorului dramatic, este o mare realizare înfăptuită în ţara noastră, odată cu instaurarea regimului de democraţie populară. Faptul că numeroşi artişti creatori, de toate categoriile, au fost propuşi de către mase, candidaţi la alegerile pentru Sfaturile Populare, dovedeşte acest lucru, menit să ne umple de mândrie şi pe noi, cei care, până nu demult, eram socotiţi de burghezie un fel de paiaţe, „râsul lumii”. Cu neţărmurită bucurie am luat cunoştinţă, din Chemarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, că în măreţul plan pentru ridicarea pe toate tărâmurile a ţării noastre, figurează şi clădirea Teatrului Naţional, o victimă a răsboiului. Mulţime de actori şi de spectatori aşteaptă, cu deplină încredere, realizarea proectului. Votând pe candidaţii Frontului Democraţiei Populare, vom grăbi înfăptuirea unor noi şi noi realizări. Gh. Storin de la Teatrul Naţional Mă gândesc la cei 6 anî care au trecut dela acel neuitat 23 August 1944 şi cât de multe s’au făcut in aceşti ani. Gândurile mă poartă pe uliţele cartierului în care locuiesc, ca şi departe prin oraşele şi satele ţării noastre. Iată, de pildă cartierul Dealul Spirei în care locuesc. Aproape că nu ar putea fi recunoscut de un cetăţean ce nu l-a mai vizitat in ultimii 3 ani. Să luăm ca exemplu strada Drumul Serii. In urmă cu doi ani n-ar fi putut crede nimeni că pe strada Drumul Serii ar putea trece o căruţă fără a se împotmoli în noroi. Dacă întâmplător mai trecea şi o maşină pe această stradă şi se împotmolea şi ea în noroi, doar cu ajutorul unui tractor se putea urni din loc. Şi să privim azi aceiaşi stradă. O stradă pietruită, largă, cu trotoare pe ambele părţi, pe care circulă autobuzele de pe linia 47, iţi dă într’adevăr impresia unui bulevard. Cât de multe se pot spune despre schimbările de pe o singură stradă, dar despre cele ale întregului cartier ! In locul aşa ziselor terenuri virane pe care se adăposteau gunoaele,un adevărat focar de infecţie, sunt azi solarii pentru copii, parcuri îţi îmbie pretutindeni ochiul. Locul cârciumilor, adevărată plagă pentru cartier s-au hiat biblioteci publice, atenee populare, cluburi, centre culturale puternice capabile să satisfacă tot mai mult dorinţa de cultură a locuitorilor cartierului. In câteva cuvinte am căutat să oglindesc aci realizările regimului de democraţie populară in cartierul în care tocuesc. Acestea par a fi lucruri mărunte. In realitate nu este aşa. Ele se împletesc cu alte mii şi mii de realizări mari şi mici, care toate împreună reprezintă tocmai viaţa noastră nouă. Ţara întreagă a devenit un imens şantier de construcţie paşnică. Se ridică uzine noi, se desvoltă altele existente. Tot mai mult se înalţă schelele palatului culturii „Casa Scânteii”. Se transformă satele noastre, capătă o altă înfăţişare. De toată această măreaţă operă de Construcţie socialistă pe care o înfăptuieşte, poporul nostru muncitor este mândru. El ştie că şi un viitor ne aşteaptă sarcini luminoase după prevederile primului nostru plan cincinal, şi la capătul tuturor acestor construcţii ne aşteaptă viaţa fericită .2 mâine. Pentru ea voi vota şi eu candidaţii Frontului D'mocraţiei Populare. ie*, Gheorghiu funcţionar * Peste câteva zile ne vom prezenta în faţa urnelor de vot şi noi femeile care în trecut nu aveam acest drept. Acum vom fi şi noi din rândurile acelora care vor hotărî în marile căror cetăţeni să se încredinţeze gospodărirea statului nostru. Noi am văzut cite prefaceri spre bine şi câte realizări au fost înfăptuite în cartierele în care locuim, câtă grijă se acordă astăzi oamenilor cinstiţi, câtă preocupare există pentru copiii noştri. Eu personal am văzut şi cunosc mai bine realizările înfăptuite in cartierul nostru. Ca membră a U.F.D.R. am căutat să iau şi eu parte la toate acţiunile obşteşti în care mi s’a cerut sprijinul din cartierul nostru U . D.R.istorc prin muncă voluntară, au curăţat câteva terenuri care erau pline cu dărâmături şi impurităţi, adevărate focare de boală. Pe strada Sevastopol a fost amenajat un solar pentru copii. Din iniţiativa Ministerului Sănătăţii a fost înfiinţat un centru de lapte unde primesc zilnic gratuit lapte copiii mici, copiii bolnavi şi femeile însărcinate. Piaţa de unde târguiesc gospodinele cartierului nostru, piaţa „He Pintilie”, este din ce în ce mai bine aprovizionată. Pentru toate aceste lucruri, care se fac în interesul oamenilor cinstiţi, pentru ca viaţa noastră să devină din ce în ce mai sigură şi mai îmbelşugată, voi vota la 3 Decembrie, candidaţii Frontului Democraţiei Populare’ Sabete Gospodină