Universul, decembrie 1950 (Anul 67, nr. 277-301)

1950-12-01 / nr. 277

tal al 67»lea4 PAGINI 4 LEI Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Adiţiei Poştelor şi Telecomunicaţiilor Mo. 39.061/938 Fondator: LUlGI CAZZAVILLAN liFGyKHrSA | „UNIVERSUL” Înscris sub nr. 160 Trib. Ilfov pp-r.p. DIN URMA ŞTIR!­B!N LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI­­ 3.30.10. APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚII. LA 3 DECEMBRIE VOM VOTA PENTRU PACE! ! Trăiască victoria ale Frontului Democraţiei Populare! Programul expus în Mani-­­­festul Frontului Democraţiei­­ Populare impresionează de la prima ve­dere prin aceea că el trasează sarcini ale poporului nostru, ale regimului nostru, pe mulţi ani de aici înainte. Avem în faţă perspectiva largă a planului de cinci ani pentru punerea bazelor socialismului în ţara noastră. Ne-am propus să realizăm un plan de electri­ficare pe un deceniu. Dease­­meni, opera de transformare socialistă a agriculturii presu­pune timp îndelungat pentru realizarea premiselor ei econo­mice şi pentru convingerea cu răbdare a ţărănimii muncitoare cu privire la justeţea căii pro­puse. Mai mult, au şi început mari construcţii ce vor dura mai mulţi ani, cum sunt: Ca­nalul Bimăre-Marea Neagră, Casa Scânteii şi atâtea altele. Acestea arată că planurile de lungă durată nu sunt utopii, ci se traduc în realitate de pe drum. Dar nu este vorba numai de atâta. Faptul că noi reglemen­tara activitatea noastră comu­nă pe ani de zile, arată trăini­cia regimului nostru de demo­craţie populară , arată că nu e vorba de un regim conjunctu­­ral, ci alegătorii sunt chemaţi să voteze la 3 Decembrie pen­tru un regim cu solidă bază de massă şi care-şi întemeiază trăinicia tocmai pe legăturile sale indisolubile cu poporul muncitor. Partidele şi partiduleţele di­nainte vreme, oricâtă înşelă-­­ ciume şi spirit demagogic a­­veau cutezanţa să pună în ,,pro-­­ gramele” lor electorale, nu în- ‘ drăzneau să scruteze viitorul, intuind parcă sfârşitul apropiat al regimului lor. Ele nu s’au preocupat, dealtfel, niciodată de viitorul ţării noastre, de în­făţişarea oraşelor şi satelor pentru anii ce vor veni, de pre­facerea resurselor naturale de care dispunem în resurse pen­tru oameni. In schimb, politi­cienii „istorici”, gropari ai in­tereselor poporului, vorbeau pentru viitor de transformarea ţării noastre în teatru de răz­boi, spre beneficiul inspirato­rilor monopolişti ai politicii ex­terne a României capitaliste­­moşiereşti. Ne amintim de de­claraţiile unui cunoscut sforar politic al acelei epoci care, în momentul când aplica curba de sacrificiu pentru salariaţi şi în­cărca puştile cu gloanţe pentru grevişti, exprima cu megalo­manie pretenţia claselor ex­ploatatoare de la noi de a fi so­cotite meterez înaintat al pof­telor prădalnice ale lui Hitler. Manifestul Frontului Demo­craţiei Populare înfăţişează, dimpotrivă, un program de pa­ce. Privim cu încredere viito­rul nostru: mai mult, îl carac­terizăm precis în cifre şi pro­cente. Să poftească d-nii Ache­­son, Dulles, Churchill şi aghio­­tanţii lor diplomatici şi să în­cerce a descoperi măcar o sin­gură literă a programului nos­tru care să exprime vreo ten­dinţă războinică. Şi-ar pierde timpul degeaba ! Tocmai de­­aceea Frontul Democratiei Populare poate arăta cu atâta siguranţă calea către viitor a poporului nostru, pentru că re­gimul nostru promovează pacea prin fiecare act al guvernării sale și numai un regim de pace poate conta pe trăinicia lui, a­dică pe sprijinul permanent din partea poporului. La toate întrunirile ce au a­­vut loc în cadrul campaniei e­­lectorale, a răsunat puternic vo­cea iubitorilor de pace­­din ţara noastră, cari formează imensa majoritate a populaţiei. Din cei o sută zece mii candidaţi ai Frontului Democraţiei Popu­­­­lare nu este unul care să nu fi adus, prin munca sa, un aport deosebit la întărirea Patriei noastre ca factor activ în lupta mondială pentru pace. Alege­rile prilejuesc un viguros a­­vânt în muncă în toate ramu­rile economiei naţionale; ele se vor desfăşura sub semnul acestui avânt, care este gene­rat tocmai de voinţa de pace a poporului nostru. Şi din efor­tul fiecăruia, unit cu al celor­lalţi oameni ai municii, prind viaţă măreţele planuri ale vii­torului ţării noastre, prevăzut de poet a fi viitor de aur. Să întărim Republica Popu­lară Română, votând pentru candidaţii Frontului Democra­ţiei Populare! întărind Patria, noi facem baza materială a frontului păcii, şi mai trainică, şi mai de neînvins, încă nu s’a stins ecoul desba­­terilor istoricului Congres Mon­dial al Partizanilor Păcii dela Varşovia. învăţămintele sale vor trăi în inima poporului nostru. Şi cuvântul Congresului exprimat în „Manifestul către popoarele lumii”: „Pacea nu se aşteaptă, pacea se cucereşte!” se va oglindi în votul de la 3 Decembrie al poporului nostru, vot care va fi încă un pas către cucerirea păcii, către bunăsta­rea şi fericirea familiei şi co­piilor noştri! ŞEDINŢA PLENARĂ LĂRGITĂ A COMITETULUI PERMANENT PENTRU APĂRAREA PĂCII DIN R.P.R. Miercuri dimineaţă a avut loc şedinţa plenară lărgită a Comite­tului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., la care au luat parte şi secretari ai Comitetelor regionale de luptă pentru pace. Şedinţa a fost prezidată de a­­cademicianul Mihail Sadoveanu, membru în Consiliul Mondial al Păcii, preşedintele Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., care a rostit cuvântul de deschidere. Prof. univ. Florica Mezincescu, membru în Consiliul Mondial al Păcii, vicepreşedinte al Comitetu­lui Permanent p­intru Apărarea Păcii din R.P.R., ministru adjunct la Ministerul Învăţământului Pu­blic, a făcut o largă expunere des­pre desfăşurarea lucrărilor celui de al doilea Congres Mondial al Ped­u­rilor Păcii. Vorbitoarea a subliniat însem­nătatea istorică mondială a Con­gresului, arătând că acesta a fost cea mai largă şi mai reprezenta­tivă Adunare a popoarelor. Repre­zentanţi din 80 de ţări, oameni de convingeri politice, filozofice si religioase diferite, dar însufleţiţi cu toţii de ideia nobila a împiedi­cării unui nou război mondial, au găsit un limbaj comun şi au ela­borat un măreţ program comun de luptă pentru salvarea păcii. Prin întreaga atmosferă în care s-a desfăşurat Congresul, prin pro­blemele de importanţă vitală pe care le-a desbătut, prin documen­tele votate, Congresul reprezintă un hotărît pas înainte al mişcării mondiale a partizanilor păcii. Tre­când într’o nouă etapă şi maii Înal­tă, această mişcare porneşte mai departe cu mândrie, cu dârzenie, conştientă că reprezintă cu ade­vărat voinţa neclintită de pace a sutelor de milioane de oameni cin­stiţi din întreaga lume, care, u­­niţi şi organizaţi, constitue o for­ţă capabilă să impună pacea aţâ­ţătorilor la război, imperialiştii a­­mericani şi englezi. Expunerea d-nei Florica Mezin­cescu a fost subliniată cu vii a­­plauze. A vorbit apoi d. Sorin Tom­a, membru în Consiliul Mondial al Păcii, membru în Comitetul Per­manent pentru Apărarea Păcii din , R.P.R., redactor responsabil al­­ ziarului „Scânteia”, despre parti­ciparea delegaţiei partizanilor pă­cii din Republica Populară Română la lucrările Congresului şi despre hotărîrile celui de al doilea Con­gres Mondial al Partizanilor Păcii. Vorbind des­pre felul în care de­legaţii la Congres şi-au dus la îndeplinire mandatul încredinţat de milioanele de partizani ai păcii din ţara noastră, d. Sorin Toma a subliniat că propunerile prezenta­te de delegaţii români au intrat în textele care au fost votate de co­misii şi de Congres. Materialul de popularizare a realizărilor din ţara noastră adus de noi a avut un succes deosebit fiind cerut şi stu­diat cu mult interes. Membrii de­legaţiei au dat numeroase inter­view-uri, declaraţii, au publicat articole, au luat parte la întruniri ale femeilor, tinerilor, profesori­­lor, scriitorilor, ziariştilor, sindi­catelor metalurgice, etc. Un răsunet deosebit a avut la Congres acţiunea dusă de delega­ţia noastră , potrivit mandatului primit din partea Congresului Co­mitetelor de luptă pentru pace din R.P.R. — pentru demascarea pre­gătirilor agresive ale clicii titois­­te. O serie întreagă de delegaţii, atât din ţările de democraţie popu­lară, cât şi din alte ţări îndepăr­tate ca Equador, Siria, etc., au cerut cu hotărîre condamnarea clicii fasciste de aţâţători la răz­boi dela Belgrad. Congresul prin glasul lui Pietro Neni­ care a pre­zentat raportul comisiei politice, a condamnat activitatea criminală a lui Tito şi a bandei sale. După ce s’a ocupat pe larg de importanţa programului de pace elaborat de Congresul dela Varşo­via, a documentelor votate de Congres şi a alcătuirii Consiliului Mondial al Păcii, d. Sorin Toma a subliniat că delegaţia noastră s’a întors dela Varşovia cu convinge­rea nestrămutată că pacea poate fi apărată, că mişcarea partizani­lor păcii este puternică şi că ea are o mare capacitate de a trezi la luptă pentru pace mari forţe sociale care până acum stăteau departe de această luptă şi de a (Continuare in pag. 3-a) Adunarea festivă de la Ateneul R.P.R. cu prilejul celei de a 30-a aniversări a Republicii Socialiste Sovietice Armene Miercuri seara a avut loc la A­­teneul R.P R. o adunare festivă organizată de ARLUS și Comite­tul Democrat Armean cu prilejul celei de-a 30-a aniversări a Re­publicii Socialiste Sovietice Ar.­r­e­ne. Au fost de faţă: d-n­a Ana Pau­­er, d­. I. Chişinevschi, d. acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, d. Miron Constantinescu, d.na Con­stanţa Crăciun, d. Al. Drăghici, d. general-maior Leotrim­ Sălăjan, d. Emil Popa, d. Marin Florea Ionescu, d. prof. ing. N. I­­rofiri, d. M. Roşianu, d. Gr. Preoteasa, d-na Florica Mezincescu, d-na Ana Toma, d-na Sanda Rangheţ, d­r. Marcarian, d. Gr. Pambuc­­cian, d. H. Bahoian, şi alţii. Deasemeni au participat d-nii: A. V. Zotov, prim consilier al Ambasadei Sovietice; S. S. Span­­darian, consilier al Ambasadei So­­vietice, şi B A. Savinov, prim secretar al Ambasadei Sovietice. Au mai fost de faţă reprezen­tanţi ai organizaţiilor de massă, muncitori, şi un mare număr de oameni ai muncii de naţionalitate armeană. Adunarea a fost deschisă prin intonarea Imnului R.P.R., Imnu­lui Sovietic şi Imnului R.S.S. Ar­mene, de către Corul Comitetului Democrat Armean, după care, în aplauzele celor prezenţi, a luat loc pe estradă prezidiul adunării. Adunarea a fost prezidată de d-na Constanţa Crăciun, membru al C.C. al P.M.R., preşedinta U.F.D.R. Prin prelungite ovații, adunarea a ales în prezidiul de onoare Bi­­roul Politic al C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S., în frunte cu Generalisai­mul Stalin. Deasemenea a fost ales în pre­zidiul de onoare, cu puternice a­­clamații, Biroul Politic al C.C. al P.M.R., în frunte cu d. Gh. Gheor­­ghiu-Dej. A luat apoi cuvântul 4. Al. Drăghici, membru al C.C. al P.M.R., care a vorbit despre în­semnătatea celei de-a 30-a ani­­versări a R.S.S. Armene. Vorbitorul a subliniat că Arme­nia Sovietică, această mică Repu­blică cu un trecut istoric foarte sbuciumat, și-a făurit în anii re­gimului sovietic, în sânul popoa­relor U.R.S.S. şi graţie ajutoru­lui frăţesc al marelui popor rus, o viaţă fericită şi îmbelşugată. Aceasta dovedeşte că U.R.S.S. duce o politică de ridicare a ni­velului material şi cultural al po­­poarelor mici şi apără libertatea (Continuare în pag. 3-a) apsmm&smssEw Sosirea în Capitală a funtaşilor Federaţiei Sindicale Mondiale Miercuri seara au sosit în Ca­pitală Loris Saillant, secretar ge­neral al Federaţiei Sindicale Mon­diale, Vincente Lomb­ardo Toleda­­k­i, Allain Le­ Leap, Lazaro Pena, vicepreşedinţi ai Federaţiei Sindi­cale Mondiale, R­o­­bert, secretar al Federaţiei S' ’ Mondiale, pentru a lua la sesiunea Biroului Executiv a" F.S.M. e»" are loc la Bucureşti între 1-7 De­cembrie. Cu acelaşi tren a sosit o dele­gaţie a sindicatelor din America Latină, care a fost invitată să participe la şedinţa Biroului Exe­cutiv al F.S.M., în care se va dis­cuta problema sindicatelor din A­­merica Latină. O­as­o­eţii au fost întâmpinaţi în .... Moroi de d. Gh. Apostul, preşedintele Confederaţiei Gene­rale a Muncii, d-na Liuba Chişi­nevschi, vicepreşedinte al 'C.G.M . d. "Stelian Moraru, membru în Bi­roul Comitetului Executiv al C.G.M., secretar al Uniunii Internaţionale a Muncitorilor din Transporturi, precum­­şi de numeroşi activişti sindicali. Oaspeţilor li s’au oferit buchete de fiori. (Agerpres) ASPECTE DIN PREGĂTIRILE PENTRU ALEGERI Centrul electoral No. 9, raionul I Mai, Ana Bădănoiu primește cer­tificatul de alegător. O pancartă pe b-dul Lacul Tel O vitrină pe b-dul N. Bălcescu SSS^l.,.--..S 1 5353 SB p Hr. 2TJ Viliért I Decembrie „SUCCESELE IN MUNCĂ ALE MINERILOR NOŞTRI SUNT SUCCESELE DECIM NOSTRU DE DEMOCRAŢIE POPULARĂ, SUNT SUCCESELE FRONTULUI MONDIAL AL PĂCII, SUNT TOT ATÂTEA LOVITURI DE MOARTE DATE IMPERIALIŞTILOR AŢÂŢĂTORI ŞI PROV­OCATORI DE NOI RĂZBOAIE“ Cuvântarea d-lui Alexandru Moghioroş, secretar al C.C. al P.M.R. şi Preşedinte al Comitetului de Stat pentru colectarea produselor agricole, rostită la marele meeting al minerilor din Valea Jiului Petroşani. 29.­­ Marţi, oame­­­nii muncii din Valea Jiului au îprimit în mijlocul lor un oas pe drag: pe d. Alexandru Moghioroş, secretar al CC al PMR şi preşe­dintele Comitetului de Stat pentru colectarea produselor agricole, încă din primele ore ale după amiezii, au început să se adune în:centrul oraşului Petroşani, mi­nerii de la Petrila, Lonea, Lupeni şi Aninoasa, ţesătoarele de la Vulcan, delegaţii de ţărani­­ din satele din regiune, studenţi ai Institutului Cărbunelui din_ Petro­şani, elevi ai şcolilor medii. In primele rânduri ale­­celor adunaţi, se aflau minerii _ fruntaşi Reşitea Ion dela Lupeni, Feher Ion dela Aninoasa şi Kopetin Geza dela Lonea, care de multă vreme dau cărbune în contul primului nostru Plan Cincinal, Putinda Silviu, fruntaş în muncă de la Atelierele CFR Petroşani, Bila­­horea Ana, ţesătoare din Lupeni. Pe piepturile celor mai mulţi din­tre ei, străluceau mândre „Ordi­nul Muncii" şi „Medalia Muncii . Sunt mineri care în fruntea to­varăşilor lor antrenaţi în întreceri socialiste, au dat mult cărbune patriei şi au luptat pentru a trans­forma Valea Jiului într’o vale a bucuriei. Meetingul a fost deschis­ de d. Vintilă Marin, prim secretar al Comitetului regional PMR Hune­doara.­­ „Noroc bun, tovarăşi mineri", le-a urat d. Al Moghioroş celor a­­dunaţi. Şi din toate colţurile pie­­ţii au răsunat ovaţii şi urate nes­fârşite, arătând dragostea­­fierbin­te a minerilor din Valea Jiului pentru Partidul Muncitoresc Ro­mân şi pentru conducătorii săi. Ropote de aplauze şi chemări înflăcărate la lupta pentru depă­şirea sarcinilor de Plan, au su­bliniat cuvântarea d-lui Al. Mo­ghioroş. Miile de oameni ai muncii care au participat Ut meeting îşi a­­minteau, ascultăndu-l pe d. Ale­xandru Moghioroş, de vremea când bancherii jefuiau cu sălbăticie bo­găţiile subsolului Văii Jiului şi ii ţineau pe ei în mizerie şi înapoiere. Cu ură îşi aminteau minerii mai vârstnici de concedierile în massă, de reprimările sângeroase împotri­va celor care cereau dreptul la o viaţă mai omenească, de condiţiile primitive în care lucrau şi de vie­ţile tinere care au pierit­­datorită nepăsării criminale a patronilor. Şi astăzi, cu câtă bucurie, cu fără încredere pot privi viitorul! In scurtă vreme regiunea lor şi-a schimbat înfăţişarea, s’a tre­zit la viaţă nouă. Blocuri de lo­cuinţe muncitoreşti, spaţioase şi luminoase au înlocuit aşezările inegrite şi umede, biblioteci, că­mine culturale, policlinici, şcoli nu­meroase, instituţii superioare de învăţământ pentru fiii şi fiicele minerilor, sunt realizări cu care se pot mândri pe drept cuvânt. Târziu, către seară, meetingul a luat sfârşit. Pe întinsul pieţii, pu­ternic luminată, încadrată de ze­cile de steaguri roşii fluturânde, au răsunat, vreme îndelungată,­­lozincile prin care oamenii mun­cii din Valea Jiului îşi exprimau hotărîrea nestrămutată de a da la 3 Decembrie votul lor celor mai­­buni şi mai devotaţi fii ai poporu­­lui, candidaţilor Frontului Demo­craţiei Populare. Cuvântarea d-lui Alexandru Moghioroş Luând cuvântul în ovaţiile ne­sfârşite ale mulţimii, d. Alexan­dru Moghioroş a început prin a arăta că ziua de 3 Decembrie, ziua alegerilor de deputaţi in Sfa­turile Populare, este un moment de răscruce în viaţa ţării noastre, o zi în care oamenii muncii fă­când bilanţul luptelor şi cuceri­rilor obţinute sub conducerea în­ţeleaptă a Partidului, pot să se bucure de succesele obţinute şi să-şi ia noi angajamente pentru realizarea măreţelor planuri ale Partidului şi Guvernului. La sfârşitul anului 1944, la câte­va luni de la eliberarea ţării noa­stre de către glorioasa Armată Sovietică, tovarăşul Gh. Gheor­­ghiu-Dej, secretarul general al Comitetului Central al Partidului nostru şi cel mai iubit fiu al cla­sei muncitoare, coborînd în mi­nele de la Petrila ca să aducă mi­­­­nerilor din Valea Jiului cuvântul­­ Comitetului Central al Partidului­­ Comunist Român, le spunea: „Să nu vă gândiţi numai la ziua de astăzi, ci şi la ziua de mâine... Va trebui să facem din această Vale a Plângerii, o Vale a Bucuriei”. Minunatele cuvinte prin care Partidul chema minerii şi întregul popor muncitor La lupta pentru un viitor fericit, fără mizerie şi exploatare, au devenit astăzi fapt împlinit. Pe zi ce trece fosta Vale a Plângerii devine o Vale a Bucu­riei. „ Sunt încă vii în amintirea mi­nerilor acele vremuri de urgie când lupta lor era înăbuşită în sânge, când în toc de pâine ei primeau din partea călăilor regi­mului burghezo-moşieresc doar gloanţe. Când venea vremea, candidaţii burgheziei, recrutaţi dintre capitalişti şi moşieri, îşi asigurau voturile cu ajutorul bâtelor agenţilor electorali, al jandarmeriei şi poliţiei. Muncitorii conştienţi erau urmăriţi şi arestaţi. Comuniştii erau urmăriţi cu străş­nicie deoarece ei luptau pentru binele muncitorimii, împotriva foamei, mizeriei şi a bolilor care se cuibăriseră în căminele sărăcă­cioase ale minerilor. Cu o deosebită mândrie privesc oamenii muncii din ţara noastră la vremurile de azi, la realizările măreţe care s’au înfăptuit sub conducerea Partidului, dela elibe­rarea ţării noastre de către glo­rioasa Armată Sovietică. Cea mai însemnată cucerire a oamenilor muncii din ţara noastră este aceea că au smuls puterea de stat din mâinile capitaliştilor şi moşierilor şi au lichidat pentru totdeauna domnia acestor clase. Acum în organele locale al puterii de stat, în Sfaturile Popu­lare ce vor fi alese la 3 Decem­­­brie 1950, vor intra peste 1O0.Doi deputaţi propuşi de către oameni muncii, fă credincioşi interesei al Patriei şi ale tuturor celor ce muncesc. Mincitorii şi ţăranii muncitori din numeroasele regiuni, raioane, oraşe şi comune din ţară au pro­pus dreept candidaţi ai lor pe frun­taşi ai Partidului şi membri ai Gu­vernului. In fruntea candidaţilor din Valea Jiiruî au fost propuşi conducători ai Partidului şi Gu­vernului, în frunte cu primul can­didat al oamenilor muncii din în­treaga ţară, iubitul nostru tova­răş Gh. Gheorghiu-Dej (urale, a­plauze puternice). Printre candidaţii pe care locui­torii din Valea Jirilui i-au mai propus ca deputaţi în Sfaturile Populare se găsesc numeroşi oa­meni ai muncii ca: minerii Laka­tos Sigismund, Racz Mihail, Ni­­chelski Rudolf, Letean Petru, Dan­(Continuare în pag. 3-a) CUVÂNTUL ALEGĂTORILOR CETĂŢENII VORBESC CANDIDAŢILOR DESPRE NEVOILE CARTIERULUI LOR Paşii îi sunt mai repezi ca de o­­bicei. De mână, în stânga îl ţine pe Sandu, în dreapta, pe Viorica. Maria Medrea este nerăbdătoare să cunoască mai bine pe candida­tul, căruia îi va acorda votul său. Ceasul indică ora 6, când uşa de la intrare se întredeschide şi Maria Medrea, împreună cu cei doi copilaşi ai ei, a ajuns fără în­târziere. Dintr’un colţ al încăpe­rii, o voce i se adresează: „Intră, prieteno, hai la sfat”. Îşi recunoscu deîndată vecina din curte. Dar din moment ce privirea i se roti prin cameră, recunoscu încă mulţi vecini şi prieteni din cartier. In seara aceasta, sunt mulţi cetăţeni la Casa A­legă­tori­­lid Nr. 6 din raionul Lenin. Megafoamle răsună puternic, transmiţând melodioasa muzică până la celălalt capăt al străzii Sfinţii Apostoli. Uşa, aproape că mi stă un minut. — Mai aveţi tocuri şi în dreap­ta, dacă e nevoie mai am nişte bănci, le aduc imediat, se adresă responsabilul „Casei Alegătorului” numeroşilor cetăţeni care intrau mereu. — Prieteni şi prietene, pe unii dintre dv. vă cunosc, pe alţii am plăcerea să vă cunosc în seara a­­ceasta. Prin cuvintele acestea a începu a vorbi celor de faţă can­didatul pentru Sfatul Popular oră­­şănesc, circumscripţia electorala 186, d-lu­l Mihai Popescu. Vor­beşte apoi prin cuvinte simple şi pline de conţinut, despre munca ce a desfăşurat-o până în prezent ca medic, contribuţia sa ce a adus-o încă din urmă cu ani, în mijlocul muncitorilor mineri de pe Valea Jiului, îngrijindu-le sănă­tatea cu toate piedicile ce le în­­tâlnia în munca sa din partea regimurilor trecute ale capitaliş­tilor. Astăzi, el munceşte cu râvna la Policlinica Nr. 5 de pe calea 13 Septembrie, unde este medic ra­diolog. Vorbeşte alegătorilor săi despre realizările regimului nostru de democraţie ppsulara, accen­tuând, prin cifre şi fapte, reali­zările de pe tărâmul social-sani­­tar. „Alături de dv., cu sprijinul dv., vom înfăptui multe şi multe lucruri, pentru cartierul nostru, pentru căminele noastre”. Şi d-lui Mihai Popescu îşi încheie cele ce a avut de spus, lăsând apoi să vorbească cei prezenţi la această consfătuire. Vexter Toniţa propune Înfiinţa­rea unui cămin de copii în car­tier. Victor Negreanu dă câteva sugestii în legătură cu distribui­rea lemnelor. O gospodină a car­tierului, se înscrie voluntară la curăţirea unei porţiuni a străzii Izvor. Discuţiile se înfiripa, proble­mele se desbat, se lămuresc. Can­didatul îşi notează doleanţele ce­tăţenilor, apoi răspunde clar lă­muritor. I se cere adresa, ca în felul acesta locuitorii cartierului să poată avea un contact zilnic, cu candidatul lor. „Am vorbit cu dv. Duminică, când aţi fost la noi în cartier, în casele noastre, mai am de pus o întrebare”. Şi d-rul Mihai Popescu bucu­ros că prietenii îl recunosc, răs­punde cu amabilitate gospodinei Crăciunescu Cornelia de pe strada Izvor. •a.) La „Casa Alegătorului”, după consfătuirea cu candidatul, cetă­ţenii au mai rămas încă, în gru­puri discutând despre sărbătoarea de Duminică a poporului nostru muncitor, despre drumul de bună­stare şi progres ce se lărgeşte tot mai mult în faţa noastră. Maria Medrea cheamă spre dân­sa ,c­ei doi copilaşi ai ei, ce se ju­cau în fundul camerei, ii ia de mână şi înainte de a pa­răsi încă­perea, spuse celor de faţă: „Pentru viitorul lor am semnat ! pentru pace, acum voi vota pentru­­ pace”. Armand lauri» LA 3 DECEMBRIE VOM VOTA CANDIDAŢII FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE Redarea demnităţii, ca om şi cetăţean, actorului dramatic, este o mare realizare înfăptuită în ţara noastră, odată cu instaurarea regimului de democraţie populară. Faptul că numeroşi artişti creatori, de toate categoriile, au fost propuşi de către mase, candidaţi la alegerile pentru Sfaturile Populare, dovedeşte acest lucru, menit să ne umple de mândrie şi pe noi, cei care, până nu demult, eram socotiţi de burghezie un fel de paiaţe, „râsul lumii”. Cu neţărmurită bucurie am luat cunoştinţă, din Chemarea Comi­tetului Central al Partidului Muncitoresc Român, că în măreţul plan pentru ridicarea pe toate tărâmurile a ţării noastre, figurează şi clădirea Teatrului Naţional, o victimă a răsboiului. Mulţime de actori şi de spectatori aşteaptă, cu deplină încredere, realizarea proectului. Votând pe candidaţii Frontului Democraţiei Populare, vom grăbi înfăptuirea unor noi şi noi realizări. Gh. Storin de la Teatrul Naţional Mă gândesc la cei 6 anî care au trecut dela a­cel neuitat 23 August 1944 şi cât de multe s’au făcut in aceşti ani. Gândurile mă poartă pe uliţele cartierului în care locuiesc, ca şi departe prin oraşele şi satele ţării noastre. Iată, de pildă cartierul Dea­lul Spirei în care locuesc. Aproape că nu ar putea fi recunoscut de un cetăţean ce nu l-a mai vizitat in ultimii 3 ani. Să luăm ca exemplu strada Drumul Serii. In urmă cu doi ani n­-ar fi putut crede nimeni că pe strada Drumul Serii ar putea trece o căruţă fără a se împotmoli în noroi. Dacă întâmplător mai trecea şi o maşină pe această stradă şi se împotmolea şi ea în noroi, doar cu ajutorul unui tractor se putea urni din loc. Şi să privim azi aceiaşi stradă. O stradă pietruită, largă, cu trotoare pe ambele părţi, pe care circulă autobuzele de pe linia 47, iţi dă într’adevăr impresia unui bulevard. Cât de multe se pot spune despre schimbările de pe o singură stradă, dar despre cele ale întregului cartier ! In locul aşa ziselor terenuri virane pe care se adăposteau gunoaele,­un ade­vărat focar de infecţie, sunt azi solarii pentru copii, parcuri îţi îmbie pretutindeni ochiul. Locul cârciumilor, adevărată plagă pentru cartier s-au hiat biblioteci publice, atenee populare, cluburi, centre culturale puternice capabile să satisfacă tot mai mult dorinţa de cultură a locuitorilor cartierului. In câteva cuvinte am căutat să oglindesc aci realizările regimului de democraţie populară in car­tierul în care tocuesc. Acestea par a fi lucruri mărunte. In reali­tate nu este aşa. Ele se împletesc cu alte mii şi mii de realizări mari şi mici, care toate împreună reprezintă tocmai viaţa noastră nouă. Ţara întreagă a devenit un imens şantier de construcţie paşnică. Se ridică uzine noi, se des­voltă altele existente. Tot mai mult se înalţă schelele palatului culturii „Casa Scânteii”. Se transformă satele noastre, capătă o altă înfăţişare. De toată această mărea­ţă operă de Construcţie socialistă pe care o înfăptuieşte, poporul nostru muncitor este mândru. El ştie că şi un viitor ne aşteaptă sarcini luminoase după prevederile primului nostru plan cincinal, şi la capătul tuturor acestor construcţii ne aşteaptă viaţa fericită .2 mâine. Pentru ea voi vota şi eu candidaţii Frontului D'mocraţiei Populare. ie*, Gheorghiu funcţionar * Peste câteva zile ne vom pre­zenta în faţa urnelor de vot şi noi femeile care în trecut nu a­­veam acest drept. Acum vom fi şi noi din rândurile acelora care vor hotărî în marile căror cetăţeni să se încredinţeze gospodărirea statului nostru. Noi am văzut cite prefaceri spre bine şi câte realizări au fost înfăptuite în cartierele în care lo­cuim, câtă grijă se acordă astăzi oamenilor cinstiţi, câtă preocupare există pentru copiii noştri. Eu personal am văzut şi cunosc mai bine realizările înfăptuite in cartierul nostru. Ca membră a U.F.D.R. am căutat să iau şi eu parte la toate acţiunile obşteşti­ în care mi s’a cerut sprijinul d­in cartierul nostru U . D.R.­­istorc prin muncă voluntară, au curăţat câteva terenuri care erau pline cu dărâmături şi impurităţi, adevărate focare de boală. Pe strada Sevastopol a fost a­­menajat un solar pentru copii. Din iniţiativa Ministerului Să­nătăţii a fost înfiinţat un centru de lapte unde primesc zilnic gra­tuit lapte copiii mici, copiii bol­navi şi femeile însărcinate. Piaţa de unde târguiesc gospo­dinele cartierului nostru, piaţa „H­e Pintilie”, este din ce în ce mai bine aprovizionată. Pentru toate aceste lucruri, care se fac în interesul oamenilor cins­­tiţi,­ pentru ca viaţa noastră să de­vină din ce în ce mai sigură şi mai îmbelşugată, voi vota la 3 Decembrie, candidaţii Frontului De­mocraţiei Populare’ Sabete­­ Gospodină

Next