Universul, decembrie 1950 (Anul 67, nr. 277-301)

1950-12-01 / nr. 277

JWl UE»nrr^npTS?,TTT*"Jtl ^ £^g»SS- u :’-. •. ..iagaasasik«r.idgKát- .^auaHggwy- •■- ;»”■'«; • .*■-*«■■****■■■ ■- rg»a.v3.- ^r:^&3sagK«i:<-.■ iA.’.JXabaag^K'iSv?ga»ga 1 IT?K^g| i ca' Regimul de democraţie populară sprijină cooperaţia meşteşugăreas­că, astfel încât aceasta să poată ajunge la mari unităţi de produc­ţie, folosind cât mai mult maşi­nile. Din exemplu de ceea ce poate da cooperaţia meşteşugărească îl ofe­ră standurile producţiei meşteşu- I­găreşti organizate la Expoziţia Tehnică Industrială a R.P.R., din , Parcul Libertăţii din Capitală. Cooperaţia meşteşugărească ex­pune la expoziţie numeroase pro­­duse ale sectorului metalurgic şi chimic, precum şi al sectorului lemn-construcţii, care prin natura producţiei lor se încadrează în tematica expoziţiei. Sunt expuse acolo piese de fon­tă, aluminiu, alamă, bronz şi fier, de la şuruburi, lanţuri şi carcase, până la cântare, balanţe şi rul­menţi. Simt expuse deasemenea pompe de tot felii, aeriterme, e­­lectromotoare şi transformatoare. In mod deosebit atrag atenţia maşinile de carculat şi cele de multiplicat, realizate net­tm prima dată la noi in ţrră de meseriaşii coo­perative­ de producţie „Metall­­-■*" din Oraşul Stalin. Cele mai multe din produsele realizate de cooperativele metalur­gice sunt fabricate din deşeuri şi materii prime locale. Deşeurile sunt folosite in spe­cial In sectorul chimic. Cooperati­vele de producţie meşteşugărească produc uleiuri bune din uleiuri arse, ele confecţionează diferite articole din cauciuc regenerat, fo­losesc resursele locale pentru a produ­ce sulfaţi şi nitrolacuri, acid oxalic, hârtie fotografică, etc. Cooperativele de construcţii ex­pun machetele câtorva lucrări exe­cutate de ele : un cartier de lo­cuinţe muncitoreşti, instalaţia de încălzire a piscinei şi halei de­­ sport a Comitetului pentru Cultur­ă Fizică şi Sport. Se prezintă dease­­menea macheta unui puţ forat la mare adâncime, pentru obţinerea apei de mică densitate necesară a- t­gmentârii industriei. Standurile gnopr-raţiei meşteşugă-­­ reşti de la Expoziţia Tehnică Indus- ■ trials oglindesc realizările bogate obţinute de cooperaţia meşteşugă­­rească din ţara noastră, care se bucură de uit puternic sprijin din partea regimului nostru de demo­craţie populară. PEN­Tr­U O VIA­ŢĂ MA­I B­UNĂ PEN­TRU P A CE VOTAŢI CANDIDA­ŢII FRONTUL­UI DEMOCRA 7727 POPULARE Cooperaţia de producţie meşteşugăreasca dobândeşte un loc important in viaţa noastră economică. In ultimul timp, cooperaţia de producţie meşteşugărească a luat o mai mare des­volt­are. Ea prime­şte tot mai mult sprijin din partea statului. (DIN MANIFESTUL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE) Mici meseriaşi candidaţi ai poporului Al. Havrişcenco Fiu de cizmar sărac, el în­suşi cizmar, este secretar al Fe­deraţiei generale a meseriaşilor, regiunea Galaţi din 1948 şi al Asociaţiei încălţăminte şi pielărie din 1947. Este un om harnic şi cinstit Aşa îl cunosc cetăţenii din circumscripţia electorală 25, uunde a fost propus candidat pen­­tru Sfatul Popular al oraşului republican Galaţi, Gh­eorghe Sandu Cismar, membru al cooperativei ..7 Noem­brie” din Focşani, Gh­eor­­ghe Sandu este apreciat de tovară­şii săi de muncă şi de cetăţenii din cartierul în care locueşte, da­torită dragostei cu care lucrează şi spiritului său gospodăresc. De aceea ei l-au propus candidat în circumscripţia 3-a electorală, pentru alegerile de deputaţi în Sfatul Popular al raionului Foc­şani Dan Glu­falia Tâmplar de meserie, Dan Ghera- Ha s’a ridicat prin meritele sale la funcţiunea de vice-preşedînte al Comitetului Provizoriu al raionului Caracal. Pentru hotărîrea cu care apără cauza păcii, el a fost ales preşe­dinte al Comitetului de luptă pen­tru pace din raion. Cetăţenii preţuesc în mod deo­sebit avântul cu care munceşte pentru înflorirea satelor din cu­prinsul raionului. De aceea, ei l-au propus candidat în circum­scripţia 62 Rotunda, pentru Sfatul Popular Raional. Kekez Milan Fiu de muncitori, Kek­ez Milan a indurat, ca ucenic, exploatarea nemiloasă a patronilor. Astăzi, Kekez Milan lucrează cu vrednicie, îndrumând şi pe ceilalţi miei meseriaşi în IU®*» pentru Construirea Vieţii noi. Bucurându-se de Încrederea tuturor mieilor meseriaşi din o­­re­şul său, Kekez Milan a fost propus candidat pentru Sfatul Popular al oraşului Timişoara. Er o cooperativă de producţie de lingerie din Bu­cureşti ^p^rniiiyvMnirfnar-iiif" r, i~tw—ir VIAŢĂ NOUĂ LA MEDGIDIA Pentru unii, Dobrogen însemna doar fâşia de litoral, presărată ici şi colo cu localităţi balneare, în care îşi aveau sălaşul, pe vreme de arşiţă, cei îmbuibaţi. Pe litoral s’au ridicat pentru bogătaşi hote­luri somptuoase; pentru ei s’au clădit cazinouri în care noapte de noapte, risipeau la jocuri de no­roc, averi întregi strânse din ex­ploatare. La puţini kilometri de aceste locuri de îmbuibare, domneau mi­zeria, foametea, înapoierea sanita­­­ră şi culturală. Medgidia, de­­pildă, era un orăşel uitat în care sărăcia şi boalele făceau ravagii! Etapele desvoltării regimului de democraţie populară au constituit tot atâtea lovituri grele date ex­ploatatorilor. începerea construirii Canalului a făcut să pătrundă o viaţă nouă în Medgidia Către dealurile de Calcar de la marginea oraşului, se ridică semeaţă schelăria clădirilor care vor adăposti cea mai mo­dernă fabrică de ciment din ţară. La Medgidia se află, de asemeni, grupul de ateliere pentru reparaţii de maşini auto, care vor constitui în viitor o mare întreprindere pro­ducătoare. Lucrările Canalului îm­preună cu cele două mari unităţi­­ ale atelierelor CFR, au trezit ora­­ş­­ul la o intensă viaţă industrială. Activitatea întreprinderilor econo­mice ia un avânt din ce în ce mai mare. Actualmente, funcţio­­nează pe lângă Comitetul Provi­zoriu al oraşului, o olărie, o fa­brică de ape gazoase şi o fabrică de cărămizi. S’a amenajat o casă de naştere deservită de personal de specialitate, s’a instalat o linie de aducţiune a apei pe o distanţă de patru kilometri, o conductă de scurgere de 800 metri, iar in cu­­rând se va deschide prima baie comunală. Cea mai importantă realizare este însă începerea lucrării de electrificare a cartierului munci­torilor ceferişti ,,Gh. Gheorghiu, Dej”. In cadrul acestei acţiuni, vor fi electrificate 14 străzi cu aproximativ 70 case. In alegerile de la 3 Decembrie, cetăţenii oraşului vor da votul lor candidaţilor Frontului Democraţiei Populare, pentru ca Medgidia să devină un oraş din ce în ce mai înfloritor. Ei vor vota pentru bunăstare, pentru socialism, pen­tru pace. De vorba cu interpreţii scenetei „Alegerile lui Ciubuc“ pe care o reprezintă secţia de proză a Ansamblului C.G.. In ultimele două săptămâni membrii secţiei de proză a An­samblului C.G.M. au vizitat nu­meroase fabrici şi uzine, cluburi muncitoreşti, etc. (Clubul P.T.T., Sindicatul învăţământ, Clubul 7 Noembrie, Griviţa Roşie, etc.). Aproape zi de zi ei au reprezentat în faţa a sute de oameni ai mun­cii sceneta „Alegerile lui Ciubuc’', de Jak Fulga, scenetă care înfă­ţişează aspecte ale odioaselor ale­geri făcute în trecut în ţara noa­stră.­­ „Noi am pregătit cu drag această piesetă", ne spune Hero Lupescu­, unul dintre interpreţi. „Prin aceste reprezentaţii pe care le dăm, secţia noastră de proză este şi ea prezentă în campania electorală,­ contribuie şi ea prin aceasta la susţinerea bătăliei ale­­ger­lor Sceneta aduce în scenă tipurile specifice ale politicienilor veroşi, aie celor care în ajunul alegerilor promiteau marea cu sare a oame­nilor muncii de la oraşe şi sate, numai pentru a le stoarce votu­rile întâlnim astfel pe Prefectul Alectt Pleaşcă, pe consilierii co­munali Popescu Pietriş şi Popescu Bidinea, pe comisarul Ciubuc, etc. — „­Voi ne străduim să redăm cât mai bine figurile odioase ale acestor politicieni de tristă aminti­re— ne spune Ion Enache — pen­­tru a scoate astfel cât mai mult în evidenţă matrapaslâcinile alegeri­­lor din regimul burghezo - moşie­­resc In sceneta „Alegerile lui Ciu­buc“ sunt şi două personagii po­zitive. Unul din acestea — al muncitorului Gheorghiţă — este i Interpretat de Dumitru T. Dumitru fost strungar, astăzi membru al Ansamblului, student in anul II la Institutul de Teatru. Pentru meritele lui deosebite el a fost propus candidat în alegerile de la 3 Decembrie, un­irea electorală 4) pentru Sfatul Popular al Raionului Tudor Vladimirescu. — „Alegerile care se fac acum , în regimul de democraţie populară , sunt prilej de sărbătoare pentru toţi oamenii muncii". — ne spune­­ tânărul actor. Ţara întreagă parti­­cipă cu însufleţire la susţinerea campaniei electorale, la pregătirea alegerilor de la 3 Decembrie. Zi­lele trecute, la şcoala Troiţa din Calea Dudeşti m’am întâlnit cu alegătorii mei. Acolo am simţit mai bine cât de mari şi importante sunt sarci­­­­ni­le care-mi stau în faţă. Mi-am­­ luat şi cu acel prilej angajamentul­­ să lupt cu toate forţele mele pen­­­ tru înfrumuseţarea oraşului nos­tru, pentru pare și progres". ît­­­, cheie Dumitru T Dumitru. Iori după amiază membrii Sec­ţiei de proză a Ansamblului C.G.M. au fost din nou in mijlocul oa­menilor muncii, reprezentând sec. I neta „Alegerile lui Ciubuc” la­­ fabrica Timpuri Noi. ion. juh „REGIM­L DE DEMOCRAŢIE POPULARĂ NE AJUTĂ SĂ NE CROIM O VIAŢĂ MAI BUNĂ“ In regiunea Teleorman, nume­roşi mici meseriaşi sunu unit în cooperative de producţie meşte­şugărească. Astăzi funcţionează în regiu­ne 4 cooperative de ciornă de: 3 cooperative de croitorie, 2 cooi o­perative de construcţie şi produc­ţie şi una de metalurgie. In a­­ceste 10 cooperative meşteşugă­reşti lucrează un număr de 600 meseriaşi şi peste 200 zilieri. Un exemplu îi constitue coo­perativa de cişmărie „Tudor Vladimirescu” din Roşiorii de Vede, care cuprinde 129 membri şi care a ajuns să producă L200 perechi de încălţăminte pe lună. Pentru valorificarea deşeurilor cooperativa a înfiinţat o secţie unde se lucrează săndăluţe pen­tru copii, cordoane bărbăteşti, sacoşe, etc. Dintre cele trei cooperative meşteşugăreşti de croitorie, o ac­tivitate mai rodnică se observă la cooperativa de producţie „19 Martie" din oraşul Roşiori. Coo­perativa cuprinde 83 membri. Cele două cooperative de con­strucţie şi producţie din Ro­şiori şi Alexandria au şi ele o serie întreagă de realizări. Bung­oara la cooperativa meşteşugă­rească „Constructorul” din Ale­xandria se lucrează pentru Cen­­trocop Bucureşti, mobilă tip populară, tâmplărie buna şi tu­buri de ciment. Intrând în cooperative mese­riaşii şi-au îmbunătăţit mult condiţiile de trai. Ei au primit cartele, asistenţă medicală gra­tuită atât ei cât şi familiile lor. Cei bolnavi au fost trimiţi la băi şi la casele de odihnă. Câştigul lor a crescut de ase­­menea mult. Zugrăvit Gheorghe Baiu şi Stănescu Gheorghe, de pildă, au câştigat câte 15.000 lei şi mai mult pe lună. Iată ce spune Bade® Nicolae, tinichigiu de meserie, care lu­crează la cooperativa metalurgică din Alexandria. „înainte vreme lucram pe la diferiţi exploata­tori. Nu mă alegeam cu nimic. Lucrând în cooperativă venitu­rile mele s-au mărit şi acum simt că viaţa se îmbunătăţeşte pe zi ce trece. Eu voi vota, la 3 De­cembrie, pe candidaţii Frontului Democraţiei Populare, fiindcă re­gimul nostru de democraţie popu­lară ne ajută să ne orbim o viaţă mai bună, lipsită de exploatare”. tarile perspective ale cooperaţiei meşteşugăreşti" Ce a adus alcilor meseriaşi regimul de democraţie populară oglindite la Expoziţia Tehnico-Industrială a R.PIL Grea era la trecut viaţa m­icilor meseriaşi. Apăsaţi de impozite grele, loviţi de concurenţa fabrican­ţilor, micii meseriaşi erau condam­naţi la ruină. Regimul de democraţie populară a venit în sprijinul micilor mese­riaşi. Au fost acordate reduceri im­portante şi chiar anulări de impo­zite şi s-au luat o serie de măsuri pentru asigurarea unei mai bune «­­provizii­a­ri a micilor meseriaşi cu materii prime şi materiale. Perspective luminoase se deschid micilor meseriaşi prin încadrarea în cooperative de producţie m­aşte­c;jri*îitvr­e*£^. Cooperaţia de producţie meşte­şugărească este un factor impor­tant în satisfacerea cerinţelor cres­cânde ale celor ce muncesc. Marile posibilităţi de participare a cooperaţiei de producţie meşte­şugărească la producţia bu­nurilor de larg consum au determinat Gu­vernul Să -i incadreze activitatea , în Planul de Stat, In lupta pentru realizarea saret­ u­nitor ce-i revin, cooperaţia de pro-­­­ducţie meşteşugărească,­ sprijinită de Partidul Muncitoresc Român şi de Guvern, a obţinut succese im­portante. Reţeaua cooperativelor meşteşugăreşti creşte ţi se des­­voltă zi de zi, cuprinzând ramuri de producţie din cele mai diferite: cismăcia, croitoria, prelucrarea me­talelor, tân­plăra, construcţiile, etc. Prin înfiinţarea de Uniuni pe ramuri de producţie s’au creiat noi condiţionai de desvoltare, noi baze pentru activitatea productivă a cooperativelor. Comisia de Organizare a Goo­Consilier la Comisiunea de Organizare a Cooperaţiei Meşteşugăreşti poraţiei de Producţie Meşteşugă­rească a urmărit, în special in ul­timul timp, ca desvolta­rea coope­rativelor să fie legată de realită­ţile vieţii economice locale, crein­­du-se cooperative numai acolo unde se simte nevoia lor şi in special in centrele populate sau unde există posibilităţi de valorificare a de­şeurilor sau materiilor prime lo­cale. O recentă Hotărîre a Consiliului de Miniştri trasează noi şi impor­tante sarcini cooperaţiei meşteşu­găreşti, în direcţia prelucrării de­şeurilor pe scară largă, în vederea producerii a cât mai multe bunuri de larg consum, înlesnind toto­dată cooperativelor meşteşugăreşti procurarea deşeurilor. In afară de deşeuri şi materii prime locale, prin grija Guvernului au fost şi sunt puse la dispoziţia cooperativelor de producţie meşte­şugărească importante cantităţi de materii prime, din fondul centra­lizat al Statulu­i. Deasem­enea coo­perativele primesc permanent din partea Statului credite însemnate, atât pentru producţie, cât şi pen­tru investiţii, precum şi diferite utilaje necesare bunului mers al producţiei. In felul acesta regimul de de­mocraţie populară a creat micilor meseriaşi cooperatori posibilităţi de lucru pe care nu le-au avut nici­odată în trecut. Cooperati­vele de producţie meş­teşugărească din ţara noastră au mări posibilităţi de desvoltare. Ele vor tinde spre o cât mai mare me­canizare a utilajului şi spre introducerea de metode avansate­­ de lucru pentru a devenil in viitor mari cooperative de produc­ţie Industrială, în stare să pună la dispoziţia oamenilor muncii măr­furi multe,­eftine şi de calitate su­­­­perioară. Ele se vor strădui­­ să c­­ompleteze activitatea î­du­st­ riî de Stat, prin producerea de martori de larg consum şi prin valorifica-­­­rea materiilor prime locale şi a­­ deşeurilor. Ele vor lupta ne­­­­Încetat pentru ridicarea producţiei, pentru îmbunătăţirea calităţii ei, pentru reducerea preţului de cost. Ele vor educa pe micii meseriaşi în spiritul de mar­că colectivă şi I­ vor atrage în opera de construire a socialismului. îndeplinind acest rol, cooperaţia­­de producţie meşteşugărească va contribui la întărirea sectorului so­cialist în economia ţării noastre, I va contribui la ridicarea stării ma­teriale şi culturale a oamenilor muncii din Republica Populară­­ Română. Conştienţi de perspectivele ce li se deschid în faţă, recunoscători regimului de democraţie populară care le deschide aceste persepec­­tive meseriaşii cooperatori vor vota, la 3 Decembrie, pentru can­didaţii Frontului Democraţiei Populare, intre care se numără şi numeroşi mici meseriaşi, ei vor vota pentru pace şi bunăstare, pen­tru Înflorirea Patriei noastre. ds. POPA MARIN Cooperativele de producţie Iată un colţ al unei coopera meşteşugărească tind să devină sm­ile pe o scară întinsă, fire de producție metalurgică din man­unități, care folosesc ma- Capitală. Cum se va vota la 3 Decembrie 2 Alegătorul primeşte trei buletine de vot: unul cu dungă roşie pentru Sfatul Popular al Regiunii, unul cu dungă galbenă pentru Sfatul Popular al Raionu­lui şi unul cu dungă albastră pentru Sfatul Popular al oraşului sau al comunei. (In oraşele Cluj, Iaşi, Oraşul Stalin, Constanţa, Galaţi, Ploeşti şi Timişoara alegătorul primeşte numai 2 buletine: unul pentru Sfatul Popular al Oraşului şi unul pentru Sfatul Popular al Regiunii­. 3 Cu buletinele de vot pe care le-a primit, alegăto­rul întră singur în cabina de vot. In cabină alegătorul citeşte cu atenţie numele can­didaţilor înscrişi pe buletine. El este hotărît să voteze pe candidaţii Frontului Democraţiei Populare. Pentru aceasta, alegătorul LASĂ NEATINSE NUMELE CAN­DIDAŢILOR FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPU­LARE, adică nu le şterge cu creionul.­ ­ Alegătorul a Preşedintelui alegător, sosit la Secţia de Votare şi prezintă secţiei de votare certificatul de 4 Alegătorul LĂSÂND NEATINSE NUMELE CAN­­DIDAŢILOR FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPU­LARE, împătureşte în patru fiecare buletin. IN ACEST FEL EL ŞI-A DAT VOTUL PENTRU CANDI­DAŢII FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE. Eşind din cabină alegătorul introduce cele 3 bule­tine de vot în urnă. După ce alegătorul a introdus bule­ti­ne preşedintele secret de votare îi vo toți­, de alegător, ştampilat.

Next