Universul, decembrie 1950 (Anul 67, nr. 277-301)
1950-12-01 / nr. 277
JWl UE»nrr^npTS?,TTT*"Jtl ^ £^g»SS- u :’-. •. ..iagaasasik«r.idgKát- .^auaHggwy- •■- ;»”■'«; • .*■-*«■■****■■■ ■- rg»a.v3.- ^r:^&3sagK«i:<-.■ iA.’.JXabaag^K'iSv?ga»ga 1 IT?K^g| i ca' Regimul de democraţie populară sprijină cooperaţia meşteşugărească, astfel încât aceasta să poată ajunge la mari unităţi de producţie, folosind cât mai mult maşinile. Din exemplu de ceea ce poate da cooperaţia meşteşugărească îl oferă standurile producţiei meşteşu- Igăreşti organizate la Expoziţia Tehnică Industrială a R.P.R., din , Parcul Libertăţii din Capitală. Cooperaţia meşteşugărească expune la expoziţie numeroase produse ale sectorului metalurgic şi chimic, precum şi al sectorului lemn-construcţii, care prin natura producţiei lor se încadrează în tematica expoziţiei. Sunt expuse acolo piese de fontă, aluminiu, alamă, bronz şi fier, de la şuruburi, lanţuri şi carcase, până la cântare, balanţe şi rulmenţi. Simt expuse deasemenea pompe de tot felii, aeriterme, electromotoare şi transformatoare. In mod deosebit atrag atenţia maşinile de carculat şi cele de multiplicat, realizate nettm prima dată la noi in ţrră de meseriaşii cooperative de producţie „Metall-■*" din Oraşul Stalin. Cele mai multe din produsele realizate de cooperativele metalurgice sunt fabricate din deşeuri şi materii prime locale. Deşeurile sunt folosite in special In sectorul chimic. Cooperativele de producţie meşteşugărească produc uleiuri bune din uleiuri arse, ele confecţionează diferite articole din cauciuc regenerat, folosesc resursele locale pentru a produce sulfaţi şi nitrolacuri, acid oxalic, hârtie fotografică, etc. Cooperativele de construcţii expun machetele câtorva lucrări executate de ele : un cartier de locuinţe muncitoreşti, instalaţia de încălzire a piscinei şi halei de sport a Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport. Se prezintă deasemenea macheta unui puţ forat la mare adâncime, pentru obţinerea apei de mică densitate necesară a- tgmentârii industriei. Standurile gnopr-raţiei meşteşugă- reşti de la Expoziţia Tehnică Indus- ■ trials oglindesc realizările bogate obţinute de cooperaţia meşteşugărească din ţara noastră, care se bucură de uit puternic sprijin din partea regimului nostru de democraţie populară. PENTrU O VIAŢĂ MAI BUNĂ PENTRU P A CE VOTAŢI CANDIDAŢII FRONTULUI DEMOCRA 7727 POPULARE Cooperaţia de producţie meşteşugăreasca dobândeşte un loc important in viaţa noastră economică. In ultimul timp, cooperaţia de producţie meşteşugărească a luat o mai mare desvoltare. Ea primeşte tot mai mult sprijin din partea statului. (DIN MANIFESTUL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE) Mici meseriaşi candidaţi ai poporului Al. Havrişcenco Fiu de cizmar sărac, el însuşi cizmar, este secretar al Federaţiei generale a meseriaşilor, regiunea Galaţi din 1948 şi al Asociaţiei încălţăminte şi pielărie din 1947. Este un om harnic şi cinstit Aşa îl cunosc cetăţenii din circumscripţia electorală 25, uunde a fost propus candidat pentru Sfatul Popular al oraşului republican Galaţi, Gheorghe Sandu Cismar, membru al cooperativei ..7 Noembrie” din Focşani, Gheorghe Sandu este apreciat de tovarăşii săi de muncă şi de cetăţenii din cartierul în care locueşte, datorită dragostei cu care lucrează şi spiritului său gospodăresc. De aceea ei l-au propus candidat în circumscripţia 3-a electorală, pentru alegerile de deputaţi în Sfatul Popular al raionului Focşani Dan Glufalia Tâmplar de meserie, Dan Ghera- Ha s’a ridicat prin meritele sale la funcţiunea de vice-preşedînte al Comitetului Provizoriu al raionului Caracal. Pentru hotărîrea cu care apără cauza păcii, el a fost ales preşedinte al Comitetului de luptă pentru pace din raion. Cetăţenii preţuesc în mod deosebit avântul cu care munceşte pentru înflorirea satelor din cuprinsul raionului. De aceea, ei l-au propus candidat în circumscripţia 62 Rotunda, pentru Sfatul Popular Raional. Kekez Milan Fiu de muncitori, Kekez Milan a indurat, ca ucenic, exploatarea nemiloasă a patronilor. Astăzi, Kekez Milan lucrează cu vrednicie, îndrumând şi pe ceilalţi miei meseriaşi în IU®*» pentru Construirea Vieţii noi. Bucurându-se de Încrederea tuturor mieilor meseriaşi din oreşul său, Kekez Milan a fost propus candidat pentru Sfatul Popular al oraşului Timişoara. Er o cooperativă de producţie de lingerie din Bucureşti ^p^rniiiyvMnirfnar-iiif" r, i~tw—ir VIAŢĂ NOUĂ LA MEDGIDIA Pentru unii, Dobrogen însemna doar fâşia de litoral, presărată ici şi colo cu localităţi balneare, în care îşi aveau sălaşul, pe vreme de arşiţă, cei îmbuibaţi. Pe litoral s’au ridicat pentru bogătaşi hoteluri somptuoase; pentru ei s’au clădit cazinouri în care noapte de noapte, risipeau la jocuri de noroc, averi întregi strânse din exploatare. La puţini kilometri de aceste locuri de îmbuibare, domneau mizeria, foametea, înapoierea sanitară şi culturală. Medgidia, depildă, era un orăşel uitat în care sărăcia şi boalele făceau ravagii! Etapele desvoltării regimului de democraţie populară au constituit tot atâtea lovituri grele date exploatatorilor. începerea construirii Canalului a făcut să pătrundă o viaţă nouă în Medgidia Către dealurile de Calcar de la marginea oraşului, se ridică semeaţă schelăria clădirilor care vor adăposti cea mai modernă fabrică de ciment din ţară. La Medgidia se află, de asemeni, grupul de ateliere pentru reparaţii de maşini auto, care vor constitui în viitor o mare întreprindere producătoare. Lucrările Canalului împreună cu cele două mari unităţi ale atelierelor CFR, au trezit oraşul la o intensă viaţă industrială. Activitatea întreprinderilor economice ia un avânt din ce în ce mai mare. Actualmente, funcţionează pe lângă Comitetul Provizoriu al oraşului, o olărie, o fabrică de ape gazoase şi o fabrică de cărămizi. S’a amenajat o casă de naştere deservită de personal de specialitate, s’a instalat o linie de aducţiune a apei pe o distanţă de patru kilometri, o conductă de scurgere de 800 metri, iar in curând se va deschide prima baie comunală. Cea mai importantă realizare este însă începerea lucrării de electrificare a cartierului muncitorilor ceferişti ,,Gh. Gheorghiu, Dej”. In cadrul acestei acţiuni, vor fi electrificate 14 străzi cu aproximativ 70 case. In alegerile de la 3 Decembrie, cetăţenii oraşului vor da votul lor candidaţilor Frontului Democraţiei Populare, pentru ca Medgidia să devină un oraş din ce în ce mai înfloritor. Ei vor vota pentru bunăstare, pentru socialism, pentru pace. De vorba cu interpreţii scenetei „Alegerile lui Ciubuc“ pe care o reprezintă secţia de proză a Ansamblului C.G.. In ultimele două săptămâni membrii secţiei de proză a Ansamblului C.G.M. au vizitat numeroase fabrici şi uzine, cluburi muncitoreşti, etc. (Clubul P.T.T., Sindicatul învăţământ, Clubul 7 Noembrie, Griviţa Roşie, etc.). Aproape zi de zi ei au reprezentat în faţa a sute de oameni ai muncii sceneta „Alegerile lui Ciubuc’', de Jak Fulga, scenetă care înfăţişează aspecte ale odioaselor alegeri făcute în trecut în ţara noastră. „Noi am pregătit cu drag această piesetă", ne spune Hero Lupescu, unul dintre interpreţi. „Prin aceste reprezentaţii pe care le dăm, secţia noastră de proză este şi ea prezentă în campania electorală, contribuie şi ea prin aceasta la susţinerea bătăliei alegerlor Sceneta aduce în scenă tipurile specifice ale politicienilor veroşi, aie celor care în ajunul alegerilor promiteau marea cu sare a oamenilor muncii de la oraşe şi sate, numai pentru a le stoarce voturile întâlnim astfel pe Prefectul Alectt Pleaşcă, pe consilierii comunali Popescu Pietriş şi Popescu Bidinea, pe comisarul Ciubuc, etc. — „Voi ne străduim să redăm cât mai bine figurile odioase ale acestor politicieni de tristă amintire— ne spune Ion Enache — pentru a scoate astfel cât mai mult în evidenţă matrapaslâcinile alegerilor din regimul burghezo - moşieresc In sceneta „Alegerile lui Ciubuc“ sunt şi două personagii pozitive. Unul din acestea — al muncitorului Gheorghiţă — este i Interpretat de Dumitru T. Dumitru fost strungar, astăzi membru al Ansamblului, student in anul II la Institutul de Teatru. Pentru meritele lui deosebite el a fost propus candidat în alegerile de la 3 Decembrie, unirea electorală 4) pentru Sfatul Popular al Raionului Tudor Vladimirescu. — „Alegerile care se fac acum , în regimul de democraţie populară , sunt prilej de sărbătoare pentru toţi oamenii muncii". — ne spune tânărul actor. Ţara întreagă participă cu însufleţire la susţinerea campaniei electorale, la pregătirea alegerilor de la 3 Decembrie. Zilele trecute, la şcoala Troiţa din Calea Dudeşti m’am întâlnit cu alegătorii mei. Acolo am simţit mai bine cât de mari şi importante sunt sarcinile care-mi stau în faţă. Mi-am luat şi cu acel prilej angajamentul să lupt cu toate forţele mele pen tru înfrumuseţarea oraşului nostru, pentru pare și progres". ît, cheie Dumitru T Dumitru. Iori după amiază membrii Secţiei de proză a Ansamblului C.G.M. au fost din nou in mijlocul oamenilor muncii, reprezentând sec. I neta „Alegerile lui Ciubuc” la fabrica Timpuri Noi. ion. juh „REGIML DE DEMOCRAŢIE POPULARĂ NE AJUTĂ SĂ NE CROIM O VIAŢĂ MAI BUNĂ“ In regiunea Teleorman, numeroşi mici meseriaşi sunu unit în cooperative de producţie meşteşugărească. Astăzi funcţionează în regiune 4 cooperative de ciornă de: 3 cooperative de croitorie, 2 cooi operative de construcţie şi producţie şi una de metalurgie. In aceste 10 cooperative meşteşugăreşti lucrează un număr de 600 meseriaşi şi peste 200 zilieri. Un exemplu îi constitue cooperativa de cişmărie „Tudor Vladimirescu” din Roşiorii de Vede, care cuprinde 129 membri şi care a ajuns să producă L200 perechi de încălţăminte pe lună. Pentru valorificarea deşeurilor cooperativa a înfiinţat o secţie unde se lucrează săndăluţe pentru copii, cordoane bărbăteşti, sacoşe, etc. Dintre cele trei cooperative meşteşugăreşti de croitorie, o activitate mai rodnică se observă la cooperativa de producţie „19 Martie" din oraşul Roşiori. Cooperativa cuprinde 83 membri. Cele două cooperative de construcţie şi producţie din Roşiori şi Alexandria au şi ele o serie întreagă de realizări. Bungoara la cooperativa meşteşugărească „Constructorul” din Alexandria se lucrează pentru Centrocop Bucureşti, mobilă tip populară, tâmplărie buna şi tuburi de ciment. Intrând în cooperative meseriaşii şi-au îmbunătăţit mult condiţiile de trai. Ei au primit cartele, asistenţă medicală gratuită atât ei cât şi familiile lor. Cei bolnavi au fost trimiţi la băi şi la casele de odihnă. Câştigul lor a crescut de asemenea mult. Zugrăvit Gheorghe Baiu şi Stănescu Gheorghe, de pildă, au câştigat câte 15.000 lei şi mai mult pe lună. Iată ce spune Bade® Nicolae, tinichigiu de meserie, care lucrează la cooperativa metalurgică din Alexandria. „înainte vreme lucram pe la diferiţi exploatatori. Nu mă alegeam cu nimic. Lucrând în cooperativă veniturile mele s-au mărit şi acum simt că viaţa se îmbunătăţeşte pe zi ce trece. Eu voi vota, la 3 Decembrie, pe candidaţii Frontului Democraţiei Populare, fiindcă regimul nostru de democraţie populară ne ajută să ne orbim o viaţă mai bună, lipsită de exploatare”. tarile perspective ale cooperaţiei meşteşugăreşti" Ce a adus alcilor meseriaşi regimul de democraţie populară oglindite la Expoziţia Tehnico-Industrială a R.PIL Grea era la trecut viaţa micilor meseriaşi. Apăsaţi de impozite grele, loviţi de concurenţa fabricanţilor, micii meseriaşi erau condamnaţi la ruină. Regimul de democraţie populară a venit în sprijinul micilor meseriaşi. Au fost acordate reduceri importante şi chiar anulări de impozite şi s-au luat o serie de măsuri pentru asigurarea unei mai bune «proviziiari a micilor meseriaşi cu materii prime şi materiale. Perspective luminoase se deschid micilor meseriaşi prin încadrarea în cooperative de producţie maştec;jri*îitvre*£^. Cooperaţia de producţie meşteşugărească este un factor important în satisfacerea cerinţelor crescânde ale celor ce muncesc. Marile posibilităţi de participare a cooperaţiei de producţie meşteşugărească la producţia bunurilor de larg consum au determinat Guvernul Să -i incadreze activitatea , în Planul de Stat, In lupta pentru realizarea saret unitor ce-i revin, cooperaţia de pro-ducţie meşteşugărească, sprijinită de Partidul Muncitoresc Român şi de Guvern, a obţinut succese importante. Reţeaua cooperativelor meşteşugăreşti creşte ţi se desvoltă zi de zi, cuprinzând ramuri de producţie din cele mai diferite: cismăcia, croitoria, prelucrarea metalelor, tânplăra, construcţiile, etc. Prin înfiinţarea de Uniuni pe ramuri de producţie s’au creiat noi condiţionai de desvoltare, noi baze pentru activitatea productivă a cooperativelor. Comisia de Organizare a GooConsilier la Comisiunea de Organizare a Cooperaţiei Meşteşugăreşti poraţiei de Producţie Meşteşugărească a urmărit, în special in ultimul timp, ca desvoltarea cooperativelor să fie legată de realităţile vieţii economice locale, creindu-se cooperative numai acolo unde se simte nevoia lor şi in special in centrele populate sau unde există posibilităţi de valorificare a deşeurilor sau materiilor prime locale. O recentă Hotărîre a Consiliului de Miniştri trasează noi şi importante sarcini cooperaţiei meşteşugăreşti, în direcţia prelucrării deşeurilor pe scară largă, în vederea producerii a cât mai multe bunuri de larg consum, înlesnind totodată cooperativelor meşteşugăreşti procurarea deşeurilor. In afară de deşeuri şi materii prime locale, prin grija Guvernului au fost şi sunt puse la dispoziţia cooperativelor de producţie meşteşugărească importante cantităţi de materii prime, din fondul centralizat al Statului. Deasemenea cooperativele primesc permanent din partea Statului credite însemnate, atât pentru producţie, cât şi pentru investiţii, precum şi diferite utilaje necesare bunului mers al producţiei. In felul acesta regimul de democraţie populară a creat micilor meseriaşi cooperatori posibilităţi de lucru pe care nu le-au avut niciodată în trecut. Cooperativele de producţie meşteşugărească din ţara noastră au mări posibilităţi de desvoltare. Ele vor tinde spre o cât mai mare mecanizare a utilajului şi spre introducerea de metode avansate de lucru pentru a devenil in viitor mari cooperative de producţie Industrială, în stare să pună la dispoziţia oamenilor muncii mărfuri multe,eftine şi de calitate superioară. Ele se vor strădui să completeze activitatea îdust riî de Stat, prin producerea de martori de larg consum şi prin valorifica-rea materiilor prime locale şi a deşeurilor. Ele vor lupta neÎncetat pentru ridicarea producţiei, pentru îmbunătăţirea calităţii ei, pentru reducerea preţului de cost. Ele vor educa pe micii meseriaşi în spiritul de marcă colectivă şi I vor atrage în opera de construire a socialismului. îndeplinind acest rol, cooperaţiade producţie meşteşugărească va contribui la întărirea sectorului socialist în economia ţării noastre, I va contribui la ridicarea stării materiale şi culturale a oamenilor muncii din Republica Populară Română. Conştienţi de perspectivele ce li se deschid în faţă, recunoscători regimului de democraţie populară care le deschide aceste persepective meseriaşii cooperatori vor vota, la 3 Decembrie, pentru candidaţii Frontului Democraţiei Populare, intre care se numără şi numeroşi mici meseriaşi, ei vor vota pentru pace şi bunăstare, pentru Înflorirea Patriei noastre. ds. POPA MARIN Cooperativele de producţie Iată un colţ al unei coopera meşteşugărească tind să devină smile pe o scară întinsă, fire de producție metalurgică din manunități, care folosesc ma- Capitală. Cum se va vota la 3 Decembrie 2 Alegătorul primeşte trei buletine de vot: unul cu dungă roşie pentru Sfatul Popular al Regiunii, unul cu dungă galbenă pentru Sfatul Popular al Raionului şi unul cu dungă albastră pentru Sfatul Popular al oraşului sau al comunei. (In oraşele Cluj, Iaşi, Oraşul Stalin, Constanţa, Galaţi, Ploeşti şi Timişoara alegătorul primeşte numai 2 buletine: unul pentru Sfatul Popular al Oraşului şi unul pentru Sfatul Popular al Regiunii. 3 Cu buletinele de vot pe care le-a primit, alegătorul întră singur în cabina de vot. In cabină alegătorul citeşte cu atenţie numele candidaţilor înscrişi pe buletine. El este hotărît să voteze pe candidaţii Frontului Democraţiei Populare. Pentru aceasta, alegătorul LASĂ NEATINSE NUMELE CANDIDAŢILOR FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE, adică nu le şterge cu creionul. Alegătorul a Preşedintelui alegător, sosit la Secţia de Votare şi prezintă secţiei de votare certificatul de 4 Alegătorul LĂSÂND NEATINSE NUMELE CANDIDAŢILOR FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE, împătureşte în patru fiecare buletin. IN ACEST FEL EL ŞI-A DAT VOTUL PENTRU CANDIDAŢII FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE. Eşind din cabină alegătorul introduce cele 3 buletine de vot în urnă. După ce alegătorul a introdus buletine preşedintele secret de votare îi vo toți, de alegător, ştampilat.