Universul, ianuarie 1951 (Anul 68, nr. 1-24)

1951-01-04 / nr. 1

Deschiderea primei consfătuiri pe ţară a secre'jfilor organ;z£ţi lor U. T. M. dn Inv'tMirtii! superior si a studenţi or fruntaşi la i.igăram­int Marţi după amiază a avut joc la şcoala da cadra „Filimon Str­­fcu" a C.C. al U.T.M., deschide­rea primei consfătuiri pe ţar­ă a secretarilor organizaţiilor U.T.M. din învăţământul superior şi a studenţilor fruntaşi in învăţă­tură, consfătuire convocată de C.C. al U.T.M., cu scopul de a examina unele rezultate ale acti­vităţii Uniunii Tineretului Mun­citor în direcţia îmbunătăţirii pregătirii profesionale şi ştiinţifi­ce a studenţilor şi a ridicării dis­­ciplinei studenţilor faţă de şcoală şi propriile lor îndatoriri. La consfătuire au luat parte membri ai C.C. al P.M.R., mem­bri ai C.C. al U.T.M., academi­cieni, profesori universitari, con­ferenţiari, asistenţi, secretari ai Comitetelor regionale U.T.M., se­cretari ai organizaţiilor U.T.M. din institutele de învăţământ su­perior şi numeroşi studenţi frun-­­ taţi în învăţătură. La masa prezidiului au luat loc d-nii m­or univ. Leonte Răutu, Gh. Flor­escu, Paul Cornea, acad. Mihail Roller, acad. Constantin­­ Sarmuş, acad. dr. N. Gh. L­upu, Ion Gheorghe şi Gh. Gheorghiu. Cuvântul de deschidere a fost rostit de d. Paul Cornea, secre­tar­ul C.C. al U.T.M., care,­­după ce a arătat scopul consfătuirii, a a subliniat că în actualele împre­­­­jurări, când poporul nostru mun­citor, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, se angajea­­ză să aducă la indeplinire măre­ţul Plan Cincinal şi plenul de e­­lectrificare a ţării, cucerirea ce­tăţii ştiinţei devine o problemă fundamentală a tineretului. ■ Datorită grijii părinteşti a Par­­­­tid­ului şi Guvernurnţii, tineretul se bucură în Irem­blica Pcpulară Română de o viaţă bogată şi inimoasă în conţinut, a spus. d. Paul Cernea, în vreme ce tinerii din ţăr­ia înrobita de imperia­lişti se văd din zi în zi mai mci­ aruncaţi în mizere şi întuneric, în vreme ce se îr­ecarcă otrăvirea conştiinţei lor cu frisofa obscu­­rant­ă şi sălbatică a rasismului şi războiului de agresiune, în Patrîa moştră liberă se desfăşoa­ră într'iin ritm vertiginos uriaşa operă de construcţie a soefelis­mului. Pentru tinerelul muncitor din ţara noastră trebuie să fie un prilej de nestăvilită mîrdrie fap­tul că e chemat să-şi dea apor­tul la înfăptuirea socialismului. Dar, pentru ca tineretul să-şi îndeplinească marile sarcini ce i le-a încredinţat Partidul, în spi­ritul devotamentului dovedit de comsomplişti şi tinerii sovietici în lupta pentru consolidarea şi prosperarea puterii sovietice, este necesar un asalt cât mai insufle­­ţit şi mai bine organizat pentru stăpânirea ştiinţei şi­­tehnicei, pen­tru dobândirea înaltei culturi şi a unei desăvârşite calificări pro­fesionale. D. Paul Corcea a arătat apoi că învăţământul superior consti­­tue una din preocupările de sea­mă ale Uniunii Tineretului Mun­citor, deoarece aci se pregătesc cadrele de tehnicieni şi specia­lişti, care vor fi chemate să con­ducă lucrări pe întinsele şantiere ale ţării, să instruiască toite ve­­neraţii, să întărească şi să glo­­rifice semna noastră Patrie, Re­publica Populară Româna. Raport«! asupra activităţii U. T. M.-u’ui ia tarM N&ynătăţirfi pra^tirii pnfisionaîe si ştiinţifice a stodBfi'ilor «?!­­$UiEEtii-UO u vîUWW'i J.c&i V. Vo*cu Alexandru, şeful sec­ţiei învăţămâoru­lui superior a Om­­­enizatei d° Bucureşti a Uniunii Tineretului Muncitor, a desuo5nit apoi reportul esu­pra activităţi TJT' * ului in domeiniul îmbunătă­ţirii pregătirii protosicrale şi şti­­infiice a studeni­lor. După ce a adus conferinţei sa- Iu*"! Comitetului Organizaţiei de Bucureşti, d- Voicu Alexandru a subliniat că această consfătuire este încă o expresie a grijii şi importante* deosebite pe care Partidul Muncitoresc Român şi Uni- 'ca T­nare*ului Mune5,or o acordă învăţământului superior, în scorul de a pregăt viitoa­rele cadre tehnice ale construc­ţiei socialismului, în scopul de a creşte specîal’Sfi buni, devotaţi Patriei şi poporului muncitor, Sta­tul portra de dem­ocraMe rpiniară cbelfiieste m’liarde. Numărul stu­­derUior din tara roertră a sporit siniHtor după reforma învS'ă­­ma^'nlpi, cere a deschis larg portUe facultăfilor fuior de mun­citori si țărani muncitori. Anul a­­cesîa urmează cursurile în Insti­tute şi Universităţi 65 000 stu­denţi, dintre care 25 000 învaţă în facultăţile din Bucureşti, 33.000 bursieri iau masa la cantinele studenţeşti, iar 16.000 locuesc în cămine pe cheltuiala Statului. Pentru a asigura condiţii cât mai bune de învă­n­ură, Statul con-­­ st rasate noi crieri și răii de curs,­­ laboratoare, bîfe'îoteci, etc. Vorbind despre nerenectivele­­ minunate pe car* Ie deschide Pla­nul C«nc«nal tnv&ţăm­intului, d. Voten Alexandra a arp.’at că în cadrul Pl.ru'ui Cincinal se vor aloca 40.CO9.OOO.OOO lei nen'ru în­văţământ, numărul studenţilor va creşte cu 49 la sută, iar în Bv.cu-­­ reşti se va începe construirea­­ contruluî universitar.­­ O problemă deosebit de ira- portantă în întărirea muncii de învăţătură a stridenţilor este in­troducerea unei discinl’pe con- , ştîente faţă de programul stabilit,­­ faţ­ă de corpul didactic şi faţă­­ de conducerea facultăţii şi a In­stitutului. Manifestările de indis­ciplină care se îm­i petrec sunt rămăşiţe­ala mentarităţii buron­eze şi trebue combătute şi stârpite fără cruţare. Vorbitorul a arătat că Ministe­­rul învăţământului Public, după trei luni de la începerea anului universitar, nu a elaborat încă re­­­­gulamentul de funcţionare a că­­minelor, ceea ce nu s c­rneşte greu­tăţi în privinţa închegării unei vieţi de cămin bine organizate, care să asigure cele mai bune con­diţii de studiu. Vorbitorul a arătat că lipsa de la cursuri a unui număr însemnat­­ de studenţi este o altă expresie a­­ mentalităţii mic burgheze în i­mum­a da învăţătură.­­ El a arătat apoi că în Capitală­­ au fost proacizate şase cercuri ştiinţifice, după modelul cercuri­lor ştiinţifice sovietice; în primele 3 luni ale acestui an se vor or­ganiza încă 50 de cercuri ştiin­­­­ţifice, punându-se accentul mai­­ ales pe cele de la electro-tehnică,­­ petrol şi gaze, tehnică minieră,­­ siderurgie, matematică şi fizică, încheind, vorbitorul a arătat că fiecare student trebue să fie con­ştient că are un rol însemnat în­­ îndeplinirea Planului Cincinal şi­­ a măreţului plan de electrificare,­­ care vor duce ţara noastră pe fă­gaşul socialismului. A luat apoi cuvântul d-na Flo­­rica Mezi rcescu, ministru adjunct la Ministerul Invitământul­ui Pu­blic, care a făcut, o­­arpă expu­­­­nere asupra problemelor ce stau în faţa Ministerului, în cursul a­­nului 1051, în ca priveşte învăţă­­mintul superior.­­ Cu aceasta a luat sfârşit ini­ma şedinţă a conferinţei pe ţară a secretarilor O­ganinistiilor UTM din învăţământul superior şi frun­taşilor în învăţătură Seara a avut loc la Opera de Stat spectacolul de balet Macul Roşu", dat în cinstea participan­ţilor la conferinţă. (Agerp­res). utupbkj? wr11 ■ imvi... ja itrer. SARCINI CURENTE ALE SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI Deşi a trecut puţin timp de la instaurarea Sfatului Popular al regiunii Bucureşti, totuşi toate problemele principale şi care cer o rezolvare urgentă, au fost lua­te in discuţie de către acei care lucrează la Sfatul Popular, şi u­ltele chiar au fost rezolvate. Planul de muncă întocmit pe luna Decembrie a fost aproape îndeplinit, iar unele sarcini chiar depăşite. Secţiunea „Industriei şi Gos­podăriei locale” este una din multele secţiuni ale Sfatului Popular, în care acei ce au avut în grija lor rezolvarea probleme­lor incluse in plan au înţeles să se ocupe de ele în mod con­tinuu şi serios. Să spicuim numai câteva puncte din plan ce au fost rea­lizate: s'au terminat lucrările de amenajare a grajdurilor dela gospodăriile colective, s’au trans­portat materialele necesare pen­tru aceste lucrări, s’au reparat drumurile din raza regiunei cu mijloace locale, s’au reparat po­­durile mici din raza regiunei tot cu mijloace locale, s’au strâns­­ din urum peste 500.000 kg. grâu,­­ 900.000 kg. porumb, 10.000 kg. orz. 150.000 kg. floarea soare­­i lui, s'a instalat lumină electrică şi forţă motrică la atelierul „Munca Colectivă”, s’au fabricat 4 tone de mezeluri. Iată numai câteva din reali­zările secţiunii Industrie şi Gos­podărie Locală. In afară de probiem,piele incluse în planul de aeroriate, Bietul­­ Popular se ocupă şi de proble-­­­mele care intervin în timp şi care reprezintă şi ele sarcini ur­gente. Astfel, una din proble-­­ mele ce preocupă Sfatul Popular­­ al regiunii Bucureşti, este pro-­­ blema combustibilului. Până acum au fost livrate­­ populaţiei regiunii Bucureşti 1.929 vagoane lemne dintre care 1.116 vagoane la salariaţi, 462 vagoane la instituţii şi 351 va­­­­goane la populaţia salariată fără cartelă (zilieri). Dar mai există în Regiunea Bucureşti lipsuri serioase in pri­vinţa aprovizionării cu lemne. Sfatul Popular al regiunii Bucureşti a organizat o comisie pentru combustibil care întrunin­­du-se în şedinţă a studiat cum ar putea fi înlăturate piedicile care stau în calea unei bune a­­provizionări. Astfel, s-a stabilit că lemne­le necesare raioanelor deficitare există la Olteniţa, dar ele nu pot fi transportate din cauza apelor. Comisia pentru combustibil a hotărît trimiterea mai multor delegaţi în regiune şi în special la Olteniţa pentru a studia care ar putea fi mijloacele de trans­port ce sar putea întrebuinţa în astfel de condiţii. Astfel în mod continuu, depu­taţii de curând aleşi se îngri­jesc de buna desfăşurare a tre­burilor obștești. Apvizionarea cu lemne de f­oc o preocupare continuă a Comitetului executiv a! Sfatului Popular al regiunii Cluj Aprovizionarea cu lemne de foc a oamenilor muncii din oraşele şi centrele noastre muncitoreşti este o problemă căreia Comitetul exe­cutiv al Sfatului Popular al regi­unii Cluj îi acordă o desqsebită atenţie. In domeniul aprovizionă­rii cu lemne de foc a populaţiei s’au obţinut succese remarcabile. Co-' itetul executiv al Sfatului Pote' Iar al regiunii Cluj a căutat şi caută şi în prezent să îmbună­tăţească în mod simţitor trans­porturile de lemne, care au fost planificate pe luni de zile. Din totalul de 23­74 vagoane planificate, s-au distribuit, până în prezent 13 235 vagoane de lemne, adică 70%. Zilnic, zeci şi sute de vagoane de lemne de foc se transportă de la centrele mai im­portante de aprovizionare, cara ar fi din Valea Almaşului, Valea Arianului spre centrele mari populate ale regiunii, Cluj, Turda, Huedin, Zalău, Câmpia Turzii, etc. In urma organizării întreprin­derii de Stat „Combustibilul” care a devenit regională, aprovi­zionarea cu lemne de foc a oa­menilor muncii s-a îmbunătăţit şi mai mult în special s-a evi­denţiat întreprinderea „Combus­tibilul” din Jibou care, pe lângă camioane proprii, şi-a asigurat şi alte camioane prin închirieri de la RATA. Astfel,­ stocurile necesare pentru distribuirea la timp şi in bune conditiuni a tranşei a II-a de lemne de foc au putut fi asi­­gurate. O piedică care trebue înlătu­rată în ceea ce priveşte distribui­rea lemnelor de foc, o constituie podul distrus de la Brăzăşti raio­nul Câmpeni Cu toate că mate­rialul lemnos şi banii necesari re­parării acestui pod au fost puşi la dispoziţie de către Comitetul executiv al Sfatului Popular al regiunii Cluj, colectivele de teh­nicieni de la raioanele Câmpeni şi Turda nu au reuşit încă să ter­mine repararea acestui pod. Oda­tă efectuată lucrarea de construc­ţie a podului, se va uşura şi îm­bunătăţi cu mult distribuirea lem­nelor în aceste raioane. Prin grija Comitetului executiv al regiunii, prin măsurile luate până în prezent, totuşi transpor­turile de lemne de foc s-au îmbu­nătăţit mult în ultimele săptă­mâni. E destul să amintim că une­le Comitete executive, spre exem­plu cele raionale Cluj şi Deva şi-au putut chiar depăşi planu­rile săptămânale de transport. Prin iniţiativa Comitetului execu­tiv al Sfatului Popular al regiu­nii s-au distribuit 4 000 vagoane lemne de foc populaţiei rurale, ceea ce constituie încă un succes. Continuând pe acest drum, co­laborând din ce în ce mai intens cu comitetul executiv al oraşului Cluj şi cu întreprinderea ,,Com-­­ bustibilul”,* realizările Comitetu­lui executiv al Sfatului Popular al regiunii Cluj — în domeniul aprovizionării cu lemne de foc a populaţiei — vor putea fi din zi în zi mai bune. ■ Gh. leasă NOUL SPECTATOR De departe suntem de vremea când I. L. Caragiale își exercita verva asupra aiurelii spectatorului care frecventa teatrul doar în zi­lele de sărbători. In cuprinsul „A­­mintirilor unui sufleur“, marele iiostru satiric râde de spectatorul care, venind la teatru „doar din an în Paşte“, face regretabile confu­zi! în ceea ce priveşte identitatea actorlor, nu ştie măcar titlul pie­sei, după cum aceiaşi spectatori se intenx’lează: „Mă. ai luat o pia­­tră în gură, când ai intrat aic'?“ ''.'w'.irvjrile acestea, legate de o orândirre sperală nedreaptă _ — pentr.ioă de binefacerile ariei și ale cult­e’î­­n genere nu se bucura de­cât o pătură foarte restrânsă — s’au dus fără întoarcere. Anul trecut, teatrele noastre au fost pline până la refuz, dar nu cu spectatori ridicoli prin Ign­oranța lor, ci cu oameni ai muncii, care au învățat să Îndrăgească arta, in­­ special teatrul.­­ Intr’adevăr, în ulti­mul timp, ’ compoziţia socială a spectatorilor­­ de teatru s’a îmbunătăţit simţitor.­­ Cel puţin 75% dintre frecventatorii­­ teatrelor noastre sunt oameni ai­­ munci, care urmăresc cu un deo­­­­sebit interes activitatea teatrelor­­ noastre. Actori şi regizori primesc­­ numeroase scrisori, din partea a­­cestor spectatori, prin care se fac aprecieri asupra reprezentan­iilor, aprecieri care sunt luate în consi­deraţie şi servesc deseori la îmbu­nătăţirea spectacolelor — sugea ii'' bine venite pentru conducerea tea- I trelor.­­ Dar formarea noului public de I teatru, alcătuit din oameni al muzi­­­­cii, n’a fost defel un lucru spon­tani, neorganizat. Lucrul nici n’ar fi fost cu putință, întrucât nu peste noapte s’ar fi putut lichida nefastele urmări ale unei politici­­anticulturale dusă de trecutele re­gimuri. Distribuirea biletelor prin întreprinderi, spectacole la locul de producţie, concursul artiştilor şi regisoriilor la instructajul echipelor artistice sindicale, patronajul ar­tistic-cultural acordat de colecti­vele de teatru unor întreprinderi şi şantiere, — toate acestea se inte­grează revoluţiei culturale din ţara noastră, ele contribuind la forma­rea noului public de teatru, a unui teatru cu alte rosturi decât acelea din trecut Aceasta nu Înseamnă însă că ni trebuesc continuate eforturile pen­tru atragerea spre reprezentaţiile de teatru, a unui număr din ce în ce mai mare de spectatori. Joan Massoff UNIVERSUM Nr. 1 Bem.talu! alege­­lr pentru Sovietele locale ale R.S.S. Tad­jică, R.S.S. Armene şi fr.S.S.T­urcmene Moscova, 2 (Agerpres) — IASS transmite: Au fost date publicităţii rezulta­­tele alegerilor pentru Sovietele lo­cale ale RSS Tadjice, RSS Armene şi RSS Turcmene, care au avut loc la 24 Decembrie 1959 Potrivit datelor primite la Pre­­zidinate Sovietelor Supreme ale Republicilor susmenţionate, aproa­pe toţi alegătorii, cu neînsemnate excepţii, au participat l­a alegeri. Astfel, in alegerile pentru Sovietele locale ale RSS Tadjice au votat 99.99$ din alegători. In RSS Ar­meană, in alegerile pentru Sovie­tele săteşti şi de aşezări au votat 1994 din alegători, în alegerile pentru Sovietele raionale — 99.98$, iar centru Sovietele orăşeneşti — 99.994 Un procent tot atfi­t de ri­dicat de votanţi a fost înregistrat şi în RSS Tur­cnneni unde au votat în alegerile pentru Sovietele re­gionale 99 974, bi pentru Sovie­tele săteşti — 99.994 din alegă­tori. Rezultatele alegerilor arată că alegătorii au votat în unanimitate pentru candidaţii blocului comuni­ştilor şi al celor fară de partid. Astfel în RSS Tadjică, pentru cari­­didaţii blocului comuniştilor si al celor fără de partid în alegerile pentru Sovietele regionale si de ţu­şlekuri au votat 99.904 din ale­gători. In RSS Armeană au votat pentru candidaţii blocului comuni­­ştiilor şi al celor fără de partid, in alegerile pentru Sovietele raionale de oraşe — 99,914 iar pentru So­vietele săteşti şi de aşezări — 99,Situ­. Peste 994 din voturi au fost înregistrate pentru candidaţii­­ blocului comuniştilor şi al celor fără de partid, în alegerile din RSS Turcmenă. Alegerile in RSS Tadjică, RSS Armeană şi RSS Turcmenă au avut loc în toate cir­cumscripţiile electorale. In Sovie­tele locale din RSS Tadjică au fost aleşi 11.957 deputaţi. Dintre aceştia 1­51, adică 84 z­lt, sunt femei, un număr de 5583 deputaţi, adică 45­ 74, sunt membri şi candidaţi ai Partididul Comunist Bolşevic al Uniunii Sovietice iar­­6374 depu taţi, adică 53,91 sunt fă'i de par. ( Hd. In Sovietele locale­­din RSS Armeană au fost aleşi 12.509 de­putaţi. Dintre aceştia A193 adică 34,94, sunt femei. 5.548 depu­taţi, adică 54,5*1° sunt membri ai Par-­­ tidului Comunist Bo­sonic al Unitt. I­nii Sovietice, iar 15.461 deputaţi , adică 45,54 sunt fără de partid ! In RSS Turcmenă au fost aleşi­­ în Sovietele locale 19.657 deputaţi.­­ Dintre aceştia 3.823 adică 35 8°lr, ţ sunt femei 5.272 deputaţi, adică 49,44. sunt membri şi candidaţi ai Partidului Comunist Bolşevic al Uniunii Sovietice, 5.395 deputaţi adică 1­0,6°h sunt fără de partid. ..Eise*in­lower inseanml război. Noi vrem pace. Nu ii vrem pe Eisenhower la Paris“ Acesta este cuvântul poporului france? Paris 31 (Agerpres). — TASb transmite: in întreaga Franţă mişcarea -n...iilmră de protest împotriva remi­­litsrizsrH . Germaniei Occidentale capătă o tot mai mere amploare. In­­clas timp poculafia din toate ora - ie Franței protestează împotriva --t*.bl”v»J r«rt-'-t~•• ijui general al Iul Eisenhower la Paris. Comitetul rcr'rii pace dela uz!* '■} Hotchkiss din Saint Denis a Mlrat in ape! In care se spune p rintre altele: Comitetuî pentru p ace dela uzina Hotchkiss a aflat ’in ziare c­ă generalul american Fisenhower va sosî la Paris In pri­mele zile ale lunii Irmiarie. Truman a declarat că Eisenhower va fi un McArthur al Europei. In consecinţă el vine în ţara noastră spre a crea un nou focar de război In Europa. El vine în­ Franţa spre a organiza refacerea armatei şi aviaţiei ger­mane, să supravegheze formarea neîntârziată a 20 divizii franceze in vederea începerii unei agresiuni împotriva popoarelor Europei şi a Uniunii Sovietice. Eisenhower In­seamnă război. Noi vrem pace. Nu îl vrem pe Eisenhower la Paris. Comitetul pentru pia,ce cere în­tregului personal al uzinelor să semneze petiţia de protest împo­triva remiliarizării Germaniei şi totodată să înceapă pregătirile în vederea unei greve patriotice de protest, care va fi declarată în ziua când acest aţâţător la război va sosi la Paris. Paris I (Agerpres).­­ TASS tran­smite: Unul din cele mai bune hoteluri din Paris „Astoria” a fost trans­format în cartierul general „provi­­zoriu” al generalului american Eisenhower, numit comandant al forţelor armate ale Uniunii agresive a Atlanticului de Nord. După ocu­parea de către trupel­e americane a porturilor franceze Bordeaux şi La Palliee, adăpostirea în centrul Pa­risului a acestei filiale a Pentago­nului (departamentul de război al USA) constitue un nou pas pe calea ocupării definitive a Franţei de că­tre trupele americane. Noua măsură colonialistă a militariştilor ameri­cani provoacă protestul hotărît a cercurilor largi ale populaţiei fran­ceze. In numeroase Întreprinderi, precum şi în cartierele muncitoreşti din Paris şi alte oraşe franceze, oamenii muncii şi-au încetat lucrul în semn de protest împotriva pune­rii hotelului „Astoria” la dispoziţia aţâţătorilor la război americani. Mişcarea de protest a luat o am­ploare deosebit de mare în depar­tamentele Seine, Gard, Nord şi Loire. Ou­­ssism­ persecuta luptătorii pentru pace... Roma 2 (Agerpres). — TASS transmite: După cum anunţă ziarul „M­ESSA­­GGERO”, Carlo Zagini, primarul satului Coriano, a fost destituit din postul său printr’o decizie a prefectului provinciei Forli, in lo­cul lui fiind numit un comisar al prefecturii. Zagini a fost înlocuit de­oarece din inițiativa lui, la sediul Consiliului Municipal a avut loc o adunare a populaţiei din localitate care a semnat Apelul de la Stock­holm. ...In timp ce in porturile italiene soseşte armament american Roma, 2 (Agerpres). — TASS transmite: După cum anunţă Agenţia ANSA, la 27 Decembrie, a sosit in portul italian Brindisi, un transport de avioane şi alte materiale de război americane, livrate Italiei în contul „ajutorului militar" în cadrul pac­tului Atlanticului de Nord. Preşedinte e Austrei a încetat din viaţă Viena. 2 (Agerpres). —FRANCE PRESSE transmite că preşedintele Austriei, Karl Stenner, a încetat din viaţă Sâmbătă noaptea. Un șo­fr in stare de ebrietate, care a provocat moartea a trei persoane, a fost condamnat la moarte In ziua de 25­­­oembrie 1950,­­ șoferul Sandu V. Frantz, con­­du­rând cu viteză excesivă de­oarece era în completă stare de ebrietate, a intrat cu ma­șina în pasagiul pentru pietoni din stafia tramvaiului 26 (in­tersecţia Mihai Biravu - Dristor din Capitală). El a provocat­­ astfel moartea a trei persoane,­­ rănirea gravă a altor patru persoane şi avarierea auto­ve­­hicolului. Mulţimea adunată la faţa lo­cului a fost atât de indignată de crima săvârşită, încât vino-­­ vatul a putut­ fi scăipat cu greu de furia cetăţenilor. Fiind judecat «de inten­ţ­­iele judiciare, solerul Sandu V. Frantz a fost condamnat la moarte. » fost pronunţată în ziua de 27 Decembrie 1950. Conducătorii de autovatifi­­cole trebue să vadă în pedeap­sa exemplară dată lui Sandu V. Frantz, un sever avertis­ment dat acelora cari nu res­pectă remilile de circulație și provoacă asemenea nenorocite accidente. ­nscrierea populaţiei deţinătoare a cartelelor de alimente, la centrele de desfacere a articolelor raţionate Sfatul Popular al Oraşului Bu­cureşti, Secţiunea Comercială, a­­duce la cunoştinţa populaţiei Ca­pitalei deţinătoare a cartelelor de alimente, că în intervalul 3 ia­nuarie — 15 ianuarie 1351 se vor face noul înscrieri la centrele de desfacere a articolelor raţionate — Alimentara, Cooperative, Comcar şi centrele de pâine. Posesorii cartelelor de alimente sunt rugaţi să se înscrie la unul din centrele cele mai apropiate de domiciliul lor, pentru articole raţionate. Responsabilii centrelor de des­facere vor aplica ştampila cen­trului pe cartelă şi tichetul res­pectiv din trimestrul 1/1951. După expirarea termenului de înscriere nu se vor mai distribui articole raţionate, decât, celor în­scrişi la centru şi care vor face dovada cu tichetul ştampilat şi semnat de magazinul sau centrul de desfacere, înscrierile la centru se vor face în fiecare z­i în intervalul progra­mului unității. xmm • m ».»*»* ^e^rw 1..!­^ ^J Kau Baasre Poporul Cehoslovac şi-a încheiat cu succes şi al doilea an de muncă în cadrul primului plan cincinal. Numai în primele 11 luni ale anu­lui trecut planul de producţie, în Slovacia, a fost realizat în pro­porţie de 101,9%. Făcând bilanţul muncii depuse de poporul muncitor slovac d. Bartovanski, secretar general al Partidului Comunist Slovac, a ară- Ellasti­stLă­­scut­ tat că anul 1950 a fost un an de remarcabile succese şi de consoli­dare a regimului de democraţie populară în Slovacia. Oamenii muncii de la sate au făcut ca în 56,2% din satele din Slovacia să existe cooperative a­­gricole unice. Pe lângă creşterea salariilor s-a obţinut o importantă reducere a preţurilor, realizându-se prin acea­­­sta o considerabilă îmbunătăţire a­­ nivelului de trai. Convingându-se pe deplin de­­ binefacerile regimului de democra­ţie populară şi de importanţa muncii lor în vederea desvoltării şi înfloririi patriei lor, popoarele ceh şi slovac şi-au consolidat fră­ţeşte prietenia, obţinând astfel rezultate din ce în ce mai bune în munca. Capitala Republicii Polone este în plină­ reconstrucţie. Iată, in clişeul din stânga, cum arăta clădirea Politehnicei din Varşovia în 1945 şi, în clişeul din dreapta, cum arată astăzi clă­direa complect refăcută Noul an a fost întâmpinat de poporul bulgar cu importante vic­torii. Intensificându-şi munca de zi cu zi constructorii uzinei de maşini ,,Ste­aua Roşie“ au întâm­pinat începutul anului 1951 prin "punerea în funcţiune înainte de Gaia de omul toţi termen a uzinei lor. Pusă în funcţiune, această uzi­nă produce utilaje şi maşini pen­tru construcţii. Ea produce util' 'ul necesar realizării unor importan­te construcţii prevăzute în planul cincinal. Punând in funcţiune înainte de termen uzina „Steaua Roşie“ po­porul frate bulgar a adăugat încă o cărămidă la temelia independen­ţei şi la înflorirea Republicii Popu­lare Bulgaria. 97% din cele de mărfuri au circu­lat potrivit orarului. Timpul de sta­ţionare a fost considerabil redus. Au fost realizate lucrări însem­nate de reparare a traseelor de cale ferată. In cursul anului s-au construit în RP Chineză 267 000 m­p. cadin auxiliare și locuințe pentru munci­torii feroviari. D­esvoltarea traneţMtvtUffilov in ES­P. Chineză După cum anunţă CHINA NOUA, ministrul transporturilor feroviare al RP Chineze Den Tai Yuan a făcut declaraţii presei relativ la ac­tivitatea căilor ferate chineze în cursul anului trecut. El a arătat că lungimea totală a căilor ferate în China atinge a­­cum 22.000 km. Unul din factorii cei mai importanţi care au contri­buit la succesele realizate în trans­porturile feroviare în cursul anu­lui trecut a fost faptul că s-a lu­crat în mod planificat. Munca plină de abnegaţie a muncitorilor fero­viari a făcut posibilă îndeplinirea planului anual înainte de termen. In timp ce in luna Februarie, nu­­mai 50®1 din trenuri au sosit în gări potrivit orarului, în luna Iunie 69‘,> din trenurile de pasageri și U. î. Z. cheamă ziarişti din toate cărîe să intensifice apîa pentru pact Praga, 2 (Agerpres). — TASS transmite: Cu prilejul Anului Nou, Comi­tetul Executiv al Organizaţiei In­ternaţionale a Ziariştilor a dat pu­­blicităţii un mesaj către ziariştii din întreaga lume. Mesajul cheamă pe ziariştii din toate ţările să in­tensifice lupta pentru pace, să ceară punerea în aplicare a prin­cipalelor acorduri internaţionale, în special a acordurilor de la Yalta şi Potsdam, şi să sprijine lupta pentru libertate şi independenţă dusă de popoarele coloniale. Sarcinile ziariştilor din întrea­ga lume, se spune In mesaj, sunt: I mare Intre popoare, lupta pentru drepturile popoarelor, pentru încetarea cursei înarmări­lor, interzicerea armei atomice precum şi a tuturor tipurilor de arme de exterminare in masă a oamenilor, pentru stabilirea uno­­relaţii economice şi culturale noi­ iasurup saTiavo­nice Mb , guvernul france­z împotr­va unor publicaţi sovistice / Paris, 2 (Agerpres).— După câte anunţă FRANCE PRESSE, guver­nul francez a interzis difuzarea pe întreg teritoriul francez a ur­mat­oare­lor publicaţii sovietice : UNIUNEA SOVIETICA, LITERA­TURA SOVIETICA, FEMEIA SO­VIETICA, OQUNIOK ȘI CROCO­DIL. Populares hoţiiîrifor ■ Congresului d­e la Varşovia in R. P. Bulgatia Sofia, 1 Ianuarie (Agerpres).— TASS transmite: In cadrul şedinţei plenare a Co­mitetului Naţional Bulgar pentru Apărarea Păcii, Joia Dragoiceva, preşedintele Biroului Comitetului Naţional, a prezentat raportul a­­su­pra muncii Comitetului. Rezo­luţia adoptată de şedinţa plenară subliniază că In prezent principala sarcină a partizanilor păcii din RP Bulgaria constă in populari­zarea şi explicarea pe scară largă a hotărîriior celui de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii, în întărirea comitetelor existente şi înfiinţarea de noi co­mitete locale pentru apărarea pă­cii. Şedinţa plenară a constatat cu o profundă satisfacţie că legea pentru apărarea păcii adoptată de Adunarea Naţională a Republicii Populare Bulgaria corespunde in­tereselor şi năzuinţei or întregului popor bulgar. Şedinţa plenară a aprobat urmă­toarea componenţă a Biroului Co­­mitetului Naţional Bulgar pentru Apărarea Păcii: Pre­şed­inte — profesor Gheorghe Najdacov, rec­tor al Universităţii din Sofia; Vi­cepreşedinţi —academici­anul Liud­­mir Stoiano­V, scriit­ul Gheorghi V­araslavov, mitropolitul Kiril ai Plovdiv­ului; secretar gennerel — Lalin Gancev , membri ai Birou­lui — 9 reprezentanți de seamă ai vieţii publice, activişti pe tă­­rîm social şi cultural din RP Bulgaria printre care se află preşedinta Comitetului Femeilor Democrate din RP Bulgara, Toma Dragoiceva, secretar­ general al Consiliul National al Frontului Patriei, Ferdinand Cozovschi şi alţii. Delegaţia R. P. Chineză in frunte cu 0 Siu-jiuan s'a înapoiat la Fek­ing Peking, 1 Ian. (Agerpres). — După cum anunţă CHINA^IQUA, delegaţia Republicii Populare Chi­neze care a luat parte la lucrările Consiliului de Securitate, în frunte cu U Siu-jiuan, s'a înapoiat la Pe­king. Delegaţia a fost întâmpinată de un mare număr de reprezentanţi din diferite instituţii de stat şi or­ganizaţii de masă din RP Chineză. In numele Comitetului Naţional Chinez pentru apărarea păcii şi pentru lupta împotriva agresiunii americane, delegaţia a fost salu­tată de către Kuo Mo Io. Delegaţia U. F. D. R. a mslt im Moscova Moscova, 2 (Agerpres).—TASS transmite: La 30 Decembrie a sosit la Mos­cova delegaţia Uniunii Femeilor Democrate din Republica Populară Română. La gară delegaţia a fost în­tâmpinată­­ de Na­dej­da Park­nova, vicepreşedintă a Comitetului anti­fascist al femeilor sovietice, de un grup din conducerea comitetului şi din activul de femei din Mos­cova. Intr’o convorbire cu corespon­dentul agenţiei TASS, conducă­toarea delegaţie­i române, I. Re­­ceanu, a declarat: „In numele în­tregii delegaţii, mulţumesc Comi­tetului antifascist al femeilor so­vietice pentru invitaţia de a vizita URSS. Membrele delegaţiei vor să cunoască viaţa femeilor sovietice, participarea lor la construirea so­cietăţii comuniste, lupta lor pentru pace. Vrem să cunoaştem de ase­menea mai îndeaproape activitatea instituţiilor sovietice pentru cultu­ralizarea maselor, să vizităm între­prinderile, să vedem cum trăiesc colhoznicii. Suntem convinse că cunoaşterea multilateralei expe­rienţe a poporului sovietic ne va ajuta să lucrăm cu şi mai mult succes în patria noastră.“ Delegaţia va rămâne în Uniunea Sărbător­irea Pomului de iarnă Mii şi mii de copii ai oamenilor muncii s-au adunat cu voioşie în jurul Pomului de Iarnă, care, în urma succeselor înregistrate de părinţii lor în lupta pentru înde­plinirea Planului de Stat, a­­fost încărcat de daruri. La clubul fabricii „Solidarita­tea“ din Oradea, Pomul de Iarnă era feeric luminat., Cei 460 copii ai salariaţilor au primit în dar o­­biecte de îmbrăcăminte, jucării şi dulciuri, în valoare de 140.000 lei. Copiii salariaţilor fabricii ,,Elec­­troputere“ din Craiova au sărbă­torit într’un cadru realv Pomul de Iarnă, cu care prilej au primit pa­chete cu cărţi, îmbrăcăminte şi dulciuri, în valoare de 80.000 lei. In sala Teatrului Naţional din Cluj a fost organizat un Pom de iarnă pentru copiii oamenilor mun­cii din diferite cartiere, cărora li s’au împărţit daruri în valoare de : 108.000 lei. (Agerpres). Informaţii . Sub auspiciile Societăţii pen­tru Răspândirea Ştiinţei şi Cul­turii, astăzi. Miercuri, 3 Ianuarie, prof. univ. I. Constantinescu va conferenţia despre „Pilda măreaţă­­ a electrificării U.R.S.S. pentru ţă­­­­rile care construesc socialismul”. Conferinţa,­­ care face parte­­ din ciclul „Electrificarea ţării va aduce belşug şi înalt nivel cultu­­­­ral pentru oamenii muncii" — va­­ avea loc la ora 17 la Ateneul­­ R.P.R., sala teatrului:­­ Intrarea liberă. Reacțiunea belgiană intensifies carsa m­aratrilor (Urastaîia v asa pag. I-a) list că ţara este ameninţată de o îngrozitoare inflaţie. Scăderea nivelului de trai al mas­­selor muncitoare se produce într'un ritm tot mai rapid. In trei ani (1947-1949) preţurile la cele mai importante alimente au sporit in medie c­e 59—70%). In trei luni din 1950 (Iulie, August, Septembrie), potrivit datelor oficiale, sporirea indicelui preţurilor de detail a fost de peste 7*/». Dar indicele gu­vernamental cu ţine seama de can­titatea şi categoriile de mărfuri pe care le cumpără o familie de mun­citori, nici nui reflectează sporul real al costului vieţii. Dacă însă se ţine seama de aceste inu­rejurări, ar fi fost ca acest spor să fie eva­luat la 15­/6. In condiţiile unei situaţii econo­mice“ care se înrăutăţeşte din ce î­ î ce , guvernul a luat hotărârea... să tipărească „pentru orice even­tualitate“ 8 milioane de diferite cartele de alimente!­in ace­­es timp, reacţiunea be­­viană intensifică re­presiunile, căutând să fascizeze cât mai curând ţara pentru a putea re­prima mai uşor massele populare. La politica guvernamentală de trădare naţională şi de fascizare a ţării, poporul belgian răspunde printr-o luptă activă împotriva a­­ţâţătorilor la război, pentru pace şi pentru ridicarea nivelului sau de trai. În ciuda unor cumplite repre­siuni şi a teroarei din partea gu­vernului, precum şi în ciuda poli­ticii trădătoare a socialiştilor de dreapta care se ridică împotriva A­­pelului de la Stockholm, peste 439.000 belgieni şi-au pus semnă­turile pe acest Apel. In momentul de faţă, cam­pania Impotriva pre­lungirii duratei serviciului militar a luat o deosebită amploare în Belgia. In toată ţara se crează co­mitete de acţiune in care oamenii muncii indiferent de apartenenţa lor politică — comunişti, catolici, so­cialişti — , şomerii se urnesc pen­tru o luptă comună. începând din luna octombrie, s’a intensificat din nou în ţară o mişcare grevistă pen­tru sprijinirea revendicărilor oame­nilor muncii privitoare la acordarea unui spor lunar de 500 franci in legătură cu o sporire pronunţată a preţurilor articolelor de primă ne­cesitate. Minerii şi metalurgiştii, pielării şi muncitorii din alte ra­muri industriale, ca şi funcţionarii de Stat şi oamenii muncii din tran­sporturi dau dovadă de nestrămutata hotărire de a obţine satisfacerea revendicărilor Ici. Din diferite col­ţuri ale ţării au şi sosit vesti ci lupta muncitorilor se desfăşnairâ cu succes. Lupta pentru îmbunătăţirea si­tuaţiei lor economice este dusă de oamenii muncii din Belgia paralel cu lupta împotriva măsurilor mili­tare ale guvernului. In această lup­tă, poporul belgian işi uneşte și mai strâns rândurile, _........ .. «

Next