Universul, februarie 1951 (Anul 68, nr. 25-48)

1951-02-01 / nr. 25

Atsaa! al 68-Iea Fondator: Luigi Cazzavillan înscris sub Nr. 160 Trib Ilfov - 4 PAGINI 4 LEI - Taxa poştala plătită lot numerar conform aprobării Aă­trei Poştelor şi TelecomraaSeaţiilîor Wo, 80.064/9S9 CELE MM URMA ŞTIRI MM LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAȚIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.1©. APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DISECŢIE CADRE CALIFICATE PENTRU PLANUL CINCINAL Tânărul Alexe Gheorghe de la uzinele „21 Decembrie” a termi­nat acum câteva săptămâni cursul de calificare şi, odată cu intrarea în Planul Cincinal, a fost repar­tizat în atelier, la un strung. As­tăzi el îşi depăşeşte regulat nor­ma şi primeşte plata după munca pe care o depune, ca orice munci­tor cu vechime. Asemeni lui Alexe Gheorghe sunt mulţi muncitori în uzinele, în fabricile, în minele şi pe şan­tierele noastre, asemenea lui sunt mulţi tineri care au terminat de curând şcoala şi astăzi lucrează în instituţii de cultură, instituţii sanitare, birouri, etc. Lor, tinerilor de astăzi din ţara noastră, li se pare firesc ca, după ce au muncit şi s-au pregătit pen­tru o profesiune, să fie de îndată încadraţi în muncă, să înceapă de îndată să-şi câştige existenţa. Şi totuşi, câtă deosebire,­ nu faţă de situaţia de acum cine ştie câte decenii, ci faţă de situa­ţia de acum 7—8 ani!... Şi câtă deosebire faţă de situaţia de as­tăzi din ţările capitaliste! Revista „Timpuri Noi" publica recent scrisoarea unui tânăr ame­rican, Roy Smith, posesor al unei proaspete diplome universitare. Câte încărcări n'a îndurat el dela intrarea în viaţă! Rând pe rând a încercat să fie telefonist, agent comercial, dactilograf, chelner... Ar fi fost mulţumit şi cu asta, dar mereu era aruncat pe drumuri, la ce priveşte o ocupaţie în specia­litatea în care se pregătise — psi­hologia — despre aceasta nici vorbă nu putea fi. Era oare altfel la noi în trecut? Ştim p­rea bine că nu era altfel. Dacă sub regimul burghezo­­moşietesc creştea necontenit nu­mărul celor cari căutau de lucru, numărul şomerilor, astăzi, dimpo­trivă, cresc necontenit nevoile de braţe de muncă, devine necesară pregătirea unui număr din ce în ce mai mare de braţe calificate. Căci producţia sectorului socialist al economiei noastre nu mai cu­noaşte anarhia caracteristică pro­ducţiei capitaliste, ea se desvoltă planificat, pe o linie continuu as­cendentă, fără să mai existe pri­mejdia crizelor şi a şomajului. Desvoltarea planificată a eco­nomiei noastre, construirea de noi fabrici, marile lucrări de construc­ţii prevăzute în cadrul Cincina­lului, necesită un număr din ce în ce mai mare de muncitori ca­lificaţi. Iar desvoltarea învăţă­mântului, a culturii, a Sporturilor, a asistenţei sanitare, cere un nu­măr crescând de specialişti în ra­murile respective. Până în 1955, — potrivit Planului Cincinal — numărul muncitorilor, tehnicieni­lor şi funcţionarilor va creşte cu 38% faţă de 1950, ajungând la cca. 3 milioane. Vor lua calea spre Industrie, în cursul Cincinalului, cca 600.000 de muncitori din mediul rural şi­­ 60.000 de muncitori din mediul urban. Vor fi aduse astfel în câm­pul muncii industriale sute de mii de braţe eliberate din agricultură, ca urmare a mecanizării unei părţi din ce în ce mai însemnate din muncile agricole, vor fi încadraţi numeroşi tineri şi femei din me­diul urban, încă neîncadraţi în muncă. Sursa principală de completare a cadrelor calificate de muncitori, necesare desvoltării economiei naţionale, o va alcătui tineretul pregătit în şcolile profesionale şi în atelierele-şcoală. Aici se vor fonda an de an, în mod planifi­ca, potrivit nevoilor, cadrele cali­ficate necesare ţării. Şi, paralel cu formarea noilor cadre, se va ridica tot mai mult calificarea ce­lor aflaţi în câmpul muncii, crein­­du-se, astfel, şi pe această cale, posibilitatea îmbunătăţirii condi­­ţiunilor lor de trai, posibilitatea sporirii câştigului lor. Câteva cifre ilustrează pe de­plin amploarea pe care o ia ac­ţiunea de pregătire a cadrelor ne­cesare ţării, în cadrul Cincinalu­lui. De pildă, în decursul Cincina­lului, peste 1 milion de muncitori se vor califica şi îşi vor ridica ni­velul calificării profesionale, în cursuri speciale. Se vor forma în acelaş timp şi 50.000 maeştri. In şcolile profesionale se vor califica încă 200.000 de tineri muncitori, iar în şcolile medii tehnice se vor pregăti 120.000 oameni cadre me­dii, în­deosebi pentru ramurile conducătoare ale economiei naţio­nale, siderurgie, mine, metalurgie prelucrătoare, etc. Separat, insti­tutele de învăţământ superior vor da cadre necesare activităţii eco­nomice, ştiinţifice şi culturale, în număr de 74.000 oameni, în deplin contrast cu „armata industrială de rezervă”, armată a sărăciei şi mizeriei, armată alcă­tuită din oameni disperaţi, cărora capitaliştii nu le ofereau altă perspectivă decât exploatarea şi asuprirea, în deplin contrast cu a­­ceasta, cadrele noi calificate sunt alcătuite din oameni plini de spe­ranţe şi avânt, cărora regimul nostru de democraţie populară Ie păstrează un loc de cinste în rân­durile constructorilor orânduirii noi, în rândurile făuritorilor vieţii fericite şi îmbelşugate a poporului nostru muncitor. Adrian Teodor es cu Ill D­O­U­A Statele Unite La 4 ianuarie 1950, Truman făgăduia poporului american ,,să contribue la bunăstarea economiei, la îmbunătăţirea sănătăţii publice şi a învăţămân­tului”. Deasemeni, Truman anunţa realizarea unui vast program pentru construirea de „locuinţe de­cente”. Ce s’a întâmplat în realitate ? Datorită cheltuelilor uriaşe pentru înarmare, ni­velul de viaţă al cetăţenilor americani a scăzut continuu. Astfel, preţul produselor agricole şi alimen­tare a sporit după invazia în Coreea cu 20% şi con­­tin vă să crească. După statistici oficiale întoc­mite în 50 de oraşe, reiese că între 28 Noembrie şi­­5 Decembrie 1950 preţurile produselor alimen­tare au crescut din trei în trei zile. Construcţiile de „locuinţe decente” au scăzut cu 40% faţă de 1949 iar în 1951 cheltuelile pentru construirea de locuinţe vor mai fi reduse cu 50%. Impozitele directe şi indirecte au fost sporite şi apasă în special asupra cetăţenilor cu venituri modeste. Acum aceştia plătesc cu 20°/« mai multe impozite ca în trecut. Situaţia învăţământului este jalnică. 6 milioane de copii americani nu au mers la şcoală anul trecut. Doar l°/n din buget a fost afectat cheltuelilor pentru învăţământ. Praful s’a ales de toate promisiunile demagogice ale lui Truman. La 15 Decembrie Truman a schimbat tonul me­satului său către popor. El a oferit pentru 1951 : ,,muncitorilor prelungirea zilei de lucru în uzine, mine şi fabrici”; masselor largi ale poporului „re­nunţarea la lucrurile care ne plac” („NE” este pus ca să înfrumuseţeze fraza, căci nici Truman I,ici­ stăpânii lui nu vor sacrifica niciunul din lu­crurile care le plac); tineretului nu învăţământ, ci încadrarea în forţele armate. Benson, preşedintele Co­miteului Naţional al Par­­didului Progresist din U.S.A. arată într-o scrisoare trimisă lui Truman că nivelul de trai al poporului american va scădea cu 25% ca urmare a politicii de război dusă de guvernul Statelor­ Unite. Sumbre perspective se deschid în faţa poporului american, datorită politicii criminale, de aventură, a aţâţătorilor la război, de la Casa Albă. L U M I In U. R. S. S. Oamenii sovietici au ajuns în anul 1930 la ca­­ţiifitul piariuilîsi cincinal postbelic. Sarcinile grandioa­se puse în faţa poporului sovietic au fost înde­plinite în mod strălucit şi supraîndeplinite. In primele 10 luni ale anului 1950 nivelul producţiei a depăşit pe acela dinainte de război cu 70'ro. Nestăvilit au crescut bunăstarea materială şi ni­velul cultural al cetăţenilor Uniunii Sovietice. Anul 1950 a fost anul unor noi şi măreţe victorii pe dru­mul construirii comunismului. In toate sectoarele de activitate creatoare s’au realizat progrese remarcabile faţa de anul 1949. Dar să lăsăm să vorbească cifrele, care indică în modul cel mai elocvent mersul ascendent al econo­miei şi culturii sovietice spre culmi încă neatinse. Ca urmare a reducerii de preţuri efectuată la 1 Martie 1950, salariul real al muncitorilor şi funcţionarilor a crescut cu 15°/o, iar cheltuelile ţă­ranilor la cumpărarea mărfurilor industriale exte­­nite au scăzut cu 16%. În­­afară de aceasta, popu­laţia a primit în contul Statului, locuri la sana­torii, case de odihnă şi căminele de copii, asisten­ţă medicală gratuită, posibilităţi de învăţământ gra­tuit şi de ridicare a calificării profesionale, burse pentru elevi şi studenţi, concedii plătite pentru toţi cei 39 miliorene de muncitori şi funcţionari din U.R.S.S. etc. In total populaţia a primit în contul Statului ajutoare şi înlesniri în valoare de 120 miliarde ruble. Veniturile muncitorilor şi funcţionarilor şi ve­niturile ţăranilor au crescut în 1950 în preţuri com­parative cu 99% faţă de 1949. Construcţiile de locuinţe au reprezentat 118% faţă de 1949. Mai mult de 20 de milioane de ce­tăţeni sovietici s-au mutat în locuinţe noi în cursul planului cincinal postbelic. Paralel cu avântul construcţiei economice, con­strucţia culturală a cunoscut o nouă şi impetuoasă desvoltare, închinând întreaga sa activitate muncii de con­strucţie paşnică, poporul sovietic îşi îmbunătăţeşte an de an condiţiile de trai. Fiecare veste despre minunatele succese ale oa­menilor sovietici demonstrează superioritatea in­contestabilă a sistemului socialist asupra putrecu­­lui sistem capitalist. Măreţele sarcini ale Planului Cincinal Pentru desvoltarea sportului­­Jjuki­tu­i 4,4 n­yauk­­ăi Regimul de democraţie populară acordă un sprijin puternic vulturii fizice şi sportului. În cursul Cincinalului, sportul va lua un avânt necunoscut încă în ţara noastră« Numărul sportivilor organizaţi va creşte până în 1955 la cca. 1.000.000 HE VOR ÎNVESTI, PENTRU DESVOLTAREA ACTIVITĂŢII SPORTIVE, 4,4 MILIARDE LE in afară de minunatul combinat sportiv de la Poiana-Stalin, care a şi fost pus în funcţiune, .3 va construi un Institut de Educaţie Fizică, precum şi numeroase noi terenuri sportive, s­tadioane, bazine, etc., atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. Intre 1 şi 4 Februarie are loc la Berlin SESIUNEA CONSILIU FEDERAŢIE DEMOCRATE INTERNAŢIONALE A FEMEILOR BERLIN 30 (Agerpres). — TASS transmite : Intre 1 şi 4 Februarie 1951, va avea loc la Berlin sesiunea Consi­liului Federaţiei Democrate In­ternaţionale a Femeilor. Sesiunea va avea următoarea or­dine de zi : 1. Sarcinile FDIF in legătură cu hotărîrilie celui de al doilea Con­gres Mondial al Partizanilor Pă­cii. 2. Sarcinile Federaţiei în vederea consolidării unităţii de acţiune a mişcării internaţionale a femeilor. 3. Lărgirea mişcării pentru pace. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 30 ianuarie a. c. a părăsit Moscova plecând spre Berlin de­legaţia sovietică, care va participa la apropiata sesiune ordinară a Consiliului Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor. Delega­,­ţia este compusă din: Nina Popova (conducătoarea delegaţiei), preşe­dinta Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice, Nadejda Par­fenova, vicepreşedinta Comitetului şi Lidia Petrova, secretara respon­sabilă a Comitetului PROTESTUL SCRIITORILOR DIN R. P. R. împotriva condamnării la moarte A ŞAPTE NEGRI NEVINOVAŢI DIN STATELE UNITE GUVERNATORULUI JOHN BATTLE RICHMOND — STATUL VIRGINIA. STA­TELE UNITE ALE AMERI­­CII Scriitorii din Republica Popu­lara Română protestează cu pro­fundă indignare împotriva mon­struoasei sentinţe prin care sunt condamnaţi la moarte cei şapte ne­gri nevinovaţi din Martinsville. Asemenea ar­­e de discriminare şi prigoană rai ia.Ea sunt manifestări de barbarie tipic fascistă. Omenirea civilizată nu poate tolera şi nu va ierta niciodată asemenea crime îm­potriva umanităţii. Unindu-ne vocea cu cea a oame­nilor cinstiţi din lumea întreagă, cerem cu hotărîre anularea sentin­ţei nedrepte şi imediata eliberare a celor şapte negri nevinovaţi. ÎN NUMELE SCRIITORILOR DIN R. P. R.­­Mihail Sacfoves­itu PREŞEDINTELE UNIUNII SCRIITORILOR DIN R. P. R. Conferinţa Comitetelor de luptă pentru pace din regiunea Cluj Cluj, 30. — La Cluj a avut loc o şedinţă organizată de Comite­­tul regional de luptă pentru pace, la care au participat membrii Comitetelor raionale de luptă pentru pace, ai comitetelor din întreprinderi, comune şi gospo­dării agricole colective din în­treaga regiune. D-na Dan Silvia, vicepreşe­dintă a Comitetului regional­ de luptă pentru pace, vorbind în limba română, şi d. Kovács An­­d­rei, membru al Comitetului, vor­bind în limba maghiară, au făcut expuneri asupra situaţiei politice internaţoinale, arătând că scopul Şedinţei este de a înlesni un schimb de experienţă între co­mitetele de luptă pentru pace, în vederea mobilizării unor mase tot mai largi de cetăţeni la luptă activă pentru pace. Au urm­at dările de seamă ale Comitetelor de luptă pentru pace din raioanele Gheorghiu-Dej şi Câmpeni, ale Comitetelor de luptă pentru pace de la uzinele ,,Industria Sârmei“ din Câmpia Turzii şi Atelierele C.F.R. Cluj, precum şi din comuna Hida, care au arătat activitatea desfăşurată până acum şi metodele de orga­nizare a muncii. In concluzie, prof. univ. Constantin Daicovici, preşedintele Comitetului regional de luptă pentru pace, a vorbit despre sarcinile ce revin Comi­tetelor de luptă pentru pace din regiunea Cluj in lupta pentru întărirea Patriei noastre, factor activ în lagărul păcii. Conferinţa Comitetelor de luptă pentru pace din regiunea Cluj a demonstrat odată vegri mult unitatea de luptă a cetăţe­nilor cinstiţi de naţionalitate română şi maghiară, pentru cau­za comună a întregii omeniri muncitoare, pacea. Cadrele didactice în acţiunea de alfabetizare Cămpulung-Argeş. 30.— înţele­gând importanţa muncii pentru în­deplinirea planului în sectorul al­fabetizării, cadrele didactice din raionul Câmpulung muncesc cu tragere de inimă, pentru a asigura o cât mai bună frecvenţă la cursuri. La zece centre de alfabetizare din cele 11 care funcţionează în raion, frecvenţa este între 95— 100 la suta. La centrul Apa Sărată însă, lu­crurile merg slab. Aci, la 36 anal­fabeţi există un colectiv de nouă învăţători şi totuşi frecvenţa la cursuri este foarte slabă, ea nea­­tingând uneori nici 50 la sută. Aceasta se cretoreşte atât faptu­lui că învăţătorii n’au antrenat în muncă şi pe ţăranii muncitori, cât şi organizaţiilor de masă care nu dau în deajuns sprijin acţiunii de alfabetizare. Departe de a spune, aşa cum fac azi, „mai mult nu avem ce face“, învăţătorii de la centrul Apa Sărată, animaţi de hotărîrea de a contribui din toate puterile în lupta pentru lichidarea analfabetismului, trebue să-şi în­suşească experienţa celorlalţi învă­ţători din raion, antrenând în a­­ceastă acţiune cât mai mulţi ţărani muncitori care să-i ajute în munca de lămurire. Contribuţia cooperativelor la ridicarea nivelului cultural al satelor pe lângă sarcinile sale econo­mice legate de lărgirea schim­bului de produse între oraş­ul sat, cooperaţia desfăşoară şi o activitate cultural-educativă. Pentru a se da posibilitatea Uniunilor şi Cooperativelor să contribue mai temeinic la acti­vitatea culturală în rândurile ţărănimii muncitoare s’a creat un fond cultural, prin alocarea unei­­ cote de 10 la sută din beneficiul­­ lor net. Printr’o justă folosire a fon­dului cultural, numeroase coo­perative aduc o contribuţie de preţ la ridicarea nivelului cul­tural al ţărănimii muncitoare Coacere,­ti­vele acordă o grijă deosebită înzestrării biblioteci­lor de la sate. In această acţiu­ne s’a evidenţiat Uniunea Coo-­ perativeior Galaţi care a procu­rat cărţi pentru 25 cămine cul­turale. La fel au procedat şi U­­niunile Cooperativelor vâlcea­­Iasi, Buzău si Botoșani. Ms?« 25 Jot 1 F©teisas?ie 19$ i De la deschiderea festivă a Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă Deschiderea festivă a celei de a IX-a ediţii a Jocurilor M Mondiale Universitare de Iarnă de la Poiana Stalin a prilejuit o splendidă desfăşurare a forţei şi vigoarea studenţimii democrate unite in lupta pentru pace. IN CLIŞEU : studenţi sportivi din lotul U.R.S.S. se îndreaptă pe stadionul din Poiana Stalin. Ii urmează studenţii din lotul R.P.R. IN SHHIWOL FAM LE9R NUMEROASE Ajutorul familial de Stat este una din numeroasele forme prin care regimul de democraţie populară vine in ajutorul salariaţilor cu fa­milie numeroasă. Ajutorul familial de Stat, înfiin­ţat la jumătate­a anului trecut, a devenit un sprijin permanent pen­tru părinţii salariaţi care au cel puţin patru copii. Sfaturile Popu­lare orăşeneşti şi raionale distribue în fiecare lună sume importante de bani prin Secţiunile de Preve­deri Sociale. Numai în­ Bucureşti pe ultimul trimestru al anului 1950, secţiunile de prevederi sociale al­e raioanelor au ajutat familiile numeroase cu impor­­ta sumă de 38.300.000 lei. De această sumă s-au bucurat peste 10.000 de familii care au încasat lunar pentru fiecare copil sub 5 ani sume de bani variind între 800 și 1200 lei după numărul copiilor pe care îi are Ajutorul familial de Stat se a­­cordă şi mamelor singure, văduve prin deces sau divorţate, dar care nu primesc pensie alimentară mai mare de cei 800 pentru copii. Ma­mele singure se bucură de avanta­jul că pentru copiii lor, ajutorul familial de Stat se acordă de fie­care copil până la vârsta de 12 ani, bineînţeles numai în cazul când are cel puţin patru copii. Una din cele 10.000 de familii, din Bucureşti care se bucură de a­­jutorul familial de Stat, este şi familia croitorului Gh. Bolovan, sa­lariat al întreprinderii de Confec­ţii „Gh. Gheorghiu Dej”. El este tată a 11 copii, din care 10 fete şi un băiat. Pentru două din fetele sale care nu au vârsta de 5 ani, primeşte ajutor lunar. Astfel pe lângă salariul său, croitorul Bolo­van mai primeşte lunar 2400 lei. Dar pentru cea mai mică fetiţă, care are numai cinci luni, tot prin ajutorul familial de Stat i s-a atri­buit şi im premiu special de 20.000 lei care se acordă de această lege fiecărei famili la naşterea celui de al 10-lea copil, cu condiţia ca 8 copii să-i fie în viaţă. Croitorul Bolovan nu este însă singurul părinte cu 10 copii. Tot în ultimul trimestru al anu­lui, Secţiunea de Prevederi So­ciale a Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti a distribuit 12 premii de câte 20.000 lei, iar Vineri la I.C.A.S. va avea loc sărbătorirea a patru familii, fiecare cu câte 10 copii. Cu acest prilej Secţiunea de Prevederi Sociale a Capitalei va distribui şi câte 4 premii de câte 20.000 lei fiecare. Numărul celor care beneficiază de ajutorul familial de Stat creşte mereu. Cei care se pot bucura de acest sprijin sunt nu numai familiile de salariaţi de la oraş. Familiile ţără­neşti din gospodăriile agricole co­lective pot şi ele primi acest a­­jutor. De ajutorul familial de Stat be­neficiază şi ţăranii din gospodăriile individuale care sunt scutiţi de im­pozit pe venituri agricole. Apoi trebue adăugate şi familiile sala­riaţilor de orice fel, angajaţi cu contracte de muncă temporară sau sezoniere, a căror muncă de bază o constitue munca salariată. Acţiunea ajutorului familial de Stat este legată şi merge paralel cu alte acţiuni sociale. De pildă secţiunile de prevederi sociale se ocupă cu plasarea în câmpul muncii a unora dintre copii, care con­form Codului Muncii au vârsta legală pentru a intra în câmpul muncii. Tot astfel, se acordă sprijin mamelor singure în vederea pla­sării în muncă, îndrumare şi sprijin mamelor singure pentru a se căsă­tori dacă nu au o situaţie legală precum şi alte acţiuni sociale. Sprijinirea familiilor numeroase de către Sfatul Popular este unu­l din nenumăratele aspecte ale grijii pentru om, în regimul de democra­ţie populară. Radu Negoescu Citiţi in pagina a Il-a H­OTĂRÂREA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI HORESC ROMÂN şi A CONSILIU­­L MUSTRI­AL R. P. R„ CU PRIVIRE LA MĂSURILE CE TREBUESC LUATE PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA MUNCII DE PREGĂTIRE ŞI EXECUTARE A CAMPANIEI ÎNSĂMÂNŢĂRILOR DE PRIMĂVARĂ Ştiri şi fapte din Republica Populară Română 221 tone ciment peste program in contul lunei Februarie ORAŞUL STALIN, 30.­­ In seara zilei de 29 Ianuarie, la orele 21, muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de ciment „Temelia“ din Oraşul Stalin au îndeplinit progra­mul de producţie pe luna Ianuarie. Până în dimineaţa zilei de 30 Ia­nuarie au fost date 221 tone ciment peste program în contul lunii Fe­bruarie. In ziua de 29 Ianuarie programul zilei a fost depăşit cu 27 tone din­tre care 11 tone au fost date de e­­chipa morarului Bruss Mihal, iar 16 tone de echipa morarului Mark La­dislau. Cucătorii Kajcsa Martin, Moldo­­van Alexandru de la cuptoare au îndeplinit programul de producţie la klinker pe liuna Ianuarie, dând până în prezent 585 tim­e klinker în contul lunii Februarie. Zeci de noi cercuri miciuriniste in ţară BUZĂU, 29 (de la coresponden­tul nostru). — In regiunea Buzău funcţionează în prezent un număr de 45 cercuri miciuriniste, formate pe lângă gospodăriile agricole de Stat şi gospodăriile agricole ,co­­­ective. Activitatea rodnică ce poa­te fi dată ca exemplu pe toată re­giunea se duce în cercurile gospo­dăriilor agricole colective şi Gos­podăriile Agricole de Stat din co­munele Costeşti, Gherăseni, Să­hă­­teni şi Pepiniera Istriţa. CALARAŞI, 30 (De la corespon­dentul nostru).— Cu scopul de a ajuta la popularizarea metodelor ştiinţifice agrobiolorgide sovietice şi a contribui la pregătirea cadre­lor technice pentru agricultura din Bărăgan, „Societatea de ştiinţe a­­gricole I. V. Miciurin“ a hotărît să înfiinţeze cercuri micturiniste la şcolile medii din oraşul nostru. Până acum au luat fiinţă aseme­nea cercuri la Şcoala tehnică a­­gricolă şi la Şcoala tehnică de me­­canică agricolă, urmând să se constitue şi la celelalte şcoli medii din oraş. Un internat şcolar in com. Viştea de Jos Făgăraş, 30 (­de la corespondentul , nostru). Ţăranii muncitori din comuna Viştea de Jos, raionul Fă­găraş au construit, prin muncă vo­luntară, o clădire pentru interna­tul şcolar, prevăzută cu două ca­mere pentru dormitoare, o bucătă­rie şi sufragerie. Aci a fost Înfiinţat un internat pentru elevii şcolii elementare. 72 elevi fii de ţărani săraci şi mijlo­caşi sunt întreţinuţi gratuit la in­ternat. La cantină primesc o mân­care îndestulătoare şi bine pregă­tită, iar dormitoarele internatului sunt amenajate cu mobilierul şi rufăria necesară. Pe lângă internat, s‘a amenajat şi o grădină de zarzavaturi. Anul trecut din această grădină, unde au muncit cu dragoste atât elevi cât şi învăţători din comună, s’a aprovizionat cantina internatului. Pentru apărarea sănătăţii oamenilor muncii Târgovişte 29. ş­i de la cores­pondentul nostru). Cu începere de la 23 ianuarie, la Policlinica de Stat din localitate, au luat fiinţă încă două servicii medicale: unul pentru boli interne şi unul pentru stomatologie. Serviciul pentru boli de ineine funcţionează in zilele de luni. Marţi şi Miercuri, pentru bolnavii din localitate iar în ceres­ta zile pentru muncitorii 5 bolnavi din cu­prinsul raionului. O nouă reţetă de beton REŞIŢA. 30. — Pe şantierul „Textila" al întreprinderii II Con­strucţii din Reşiţa folosirea raţio­nală a materialelor de construcţii şi in special a cimentului este un obiectiv de seamă al întrecerilor pornite între muncitori şi tehni­cieni. Observând că nisipul şi pietrişul pe care o folosesc la betoniere este mai curat şi conţine mai pu­ţină argilă ca in trecut, betoniştii din echipa lui Chirea Ştefan au propus sa se facă unele probe de laborator în vederea stabilirii un­ei noi reţete de beton. Propunerea lor a avut drept rezultat elabora­rea unei reţete conform căreia, cu o cantitate mai mică detri­ment se obţine un beton tot atât de rezistent. Prin aceasta şi prin folosirea raţională a betonului, colectivul şantierului a economisit în decurs de o lună 1350 kg. ciment. Constructorii Canalului Dunăre-Marea Neagră, antrenaţi în bătă­lia pentru a da Patriei Canalul înainte de termen, primesc un preţios sprijin din partea Uniunii Sovietice, care ne trimite uti­lajul greu necesar. Iată echipele de montori care lucrează cu crub­ elan pentru montarea uriaşelor escavatoare sosite recent din U.R.S.S.

Next