Universul, februarie 1951 (Anul 68, nr. 25-48)
1951-02-01 / nr. 25
Atsaa! al 68-Iea Fondator: Luigi Cazzavillan înscris sub Nr. 160 Trib Ilfov - 4 PAGINI 4 LEI - Taxa poştala plătită lot numerar conform aprobării Aătrei Poştelor şi TelecomraaSeaţiilîor Wo, 80.064/9S9 CELE MM URMA ŞTIRI MM LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAȚIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.1©. APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DISECŢIE CADRE CALIFICATE PENTRU PLANUL CINCINAL Tânărul Alexe Gheorghe de la uzinele „21 Decembrie” a terminat acum câteva săptămâni cursul de calificare şi, odată cu intrarea în Planul Cincinal, a fost repartizat în atelier, la un strung. Astăzi el îşi depăşeşte regulat norma şi primeşte plata după munca pe care o depune, ca orice muncitor cu vechime. Asemeni lui Alexe Gheorghe sunt mulţi muncitori în uzinele, în fabricile, în minele şi pe şantierele noastre, asemenea lui sunt mulţi tineri care au terminat de curând şcoala şi astăzi lucrează în instituţii de cultură, instituţii sanitare, birouri, etc. Lor, tinerilor de astăzi din ţara noastră, li se pare firesc ca, după ce au muncit şi s-au pregătit pentru o profesiune, să fie de îndată încadraţi în muncă, să înceapă de îndată să-şi câştige existenţa. Şi totuşi, câtă deosebire, nu faţă de situaţia de acum cine ştie câte decenii, ci faţă de situaţia de acum 7—8 ani!... Şi câtă deosebire faţă de situaţia de astăzi din ţările capitaliste! Revista „Timpuri Noi" publica recent scrisoarea unui tânăr american, Roy Smith, posesor al unei proaspete diplome universitare. Câte încărcări n'a îndurat el dela intrarea în viaţă! Rând pe rând a încercat să fie telefonist, agent comercial, dactilograf, chelner... Ar fi fost mulţumit şi cu asta, dar mereu era aruncat pe drumuri, la ce priveşte o ocupaţie în specialitatea în care se pregătise — psihologia — despre aceasta nici vorbă nu putea fi. Era oare altfel la noi în trecut? Ştim prea bine că nu era altfel. Dacă sub regimul burghezomoşietesc creştea necontenit numărul celor cari căutau de lucru, numărul şomerilor, astăzi, dimpotrivă, cresc necontenit nevoile de braţe de muncă, devine necesară pregătirea unui număr din ce în ce mai mare de braţe calificate. Căci producţia sectorului socialist al economiei noastre nu mai cunoaşte anarhia caracteristică producţiei capitaliste, ea se desvoltă planificat, pe o linie continuu ascendentă, fără să mai existe primejdia crizelor şi a şomajului. Desvoltarea planificată a economiei noastre, construirea de noi fabrici, marile lucrări de construcţii prevăzute în cadrul Cincinalului, necesită un număr din ce în ce mai mare de muncitori calificaţi. Iar desvoltarea învăţământului, a culturii, a Sporturilor, a asistenţei sanitare, cere un număr crescând de specialişti în ramurile respective. Până în 1955, — potrivit Planului Cincinal — numărul muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor va creşte cu 38% faţă de 1950, ajungând la cca. 3 milioane. Vor lua calea spre Industrie, în cursul Cincinalului, cca 600.000 de muncitori din mediul rural şi 60.000 de muncitori din mediul urban. Vor fi aduse astfel în câmpul muncii industriale sute de mii de braţe eliberate din agricultură, ca urmare a mecanizării unei părţi din ce în ce mai însemnate din muncile agricole, vor fi încadraţi numeroşi tineri şi femei din mediul urban, încă neîncadraţi în muncă. Sursa principală de completare a cadrelor calificate de muncitori, necesare desvoltării economiei naţionale, o va alcătui tineretul pregătit în şcolile profesionale şi în atelierele-şcoală. Aici se vor fonda an de an, în mod planifica, potrivit nevoilor, cadrele calificate necesare ţării. Şi, paralel cu formarea noilor cadre, se va ridica tot mai mult calificarea celor aflaţi în câmpul muncii, creindu-se, astfel, şi pe această cale, posibilitatea îmbunătăţirii condiţiunilor lor de trai, posibilitatea sporirii câştigului lor. Câteva cifre ilustrează pe deplin amploarea pe care o ia acţiunea de pregătire a cadrelor necesare ţării, în cadrul Cincinalului. De pildă, în decursul Cincinalului, peste 1 milion de muncitori se vor califica şi îşi vor ridica nivelul calificării profesionale, în cursuri speciale. Se vor forma în acelaş timp şi 50.000 maeştri. In şcolile profesionale se vor califica încă 200.000 de tineri muncitori, iar în şcolile medii tehnice se vor pregăti 120.000 oameni cadre medii, îndeosebi pentru ramurile conducătoare ale economiei naţionale, siderurgie, mine, metalurgie prelucrătoare, etc. Separat, institutele de învăţământ superior vor da cadre necesare activităţii economice, ştiinţifice şi culturale, în număr de 74.000 oameni, în deplin contrast cu „armata industrială de rezervă”, armată a sărăciei şi mizeriei, armată alcătuită din oameni disperaţi, cărora capitaliştii nu le ofereau altă perspectivă decât exploatarea şi asuprirea, în deplin contrast cu aceasta, cadrele noi calificate sunt alcătuite din oameni plini de speranţe şi avânt, cărora regimul nostru de democraţie populară Ie păstrează un loc de cinste în rândurile constructorilor orânduirii noi, în rândurile făuritorilor vieţii fericite şi îmbelşugate a poporului nostru muncitor. Adrian Teodor es cu Ill DOUA Statele Unite La 4 ianuarie 1950, Truman făgăduia poporului american ,,să contribue la bunăstarea economiei, la îmbunătăţirea sănătăţii publice şi a învăţământului”. Deasemeni, Truman anunţa realizarea unui vast program pentru construirea de „locuinţe decente”. Ce s’a întâmplat în realitate ? Datorită cheltuelilor uriaşe pentru înarmare, nivelul de viaţă al cetăţenilor americani a scăzut continuu. Astfel, preţul produselor agricole şi alimentare a sporit după invazia în Coreea cu 20% şi contin vă să crească. După statistici oficiale întocmite în 50 de oraşe, reiese că între 28 Noembrie şi5 Decembrie 1950 preţurile produselor alimentare au crescut din trei în trei zile. Construcţiile de „locuinţe decente” au scăzut cu 40% faţă de 1949 iar în 1951 cheltuelile pentru construirea de locuinţe vor mai fi reduse cu 50%. Impozitele directe şi indirecte au fost sporite şi apasă în special asupra cetăţenilor cu venituri modeste. Acum aceştia plătesc cu 20°/« mai multe impozite ca în trecut. Situaţia învăţământului este jalnică. 6 milioane de copii americani nu au mers la şcoală anul trecut. Doar l°/n din buget a fost afectat cheltuelilor pentru învăţământ. Praful s’a ales de toate promisiunile demagogice ale lui Truman. La 15 Decembrie Truman a schimbat tonul mesatului său către popor. El a oferit pentru 1951 : ,,muncitorilor prelungirea zilei de lucru în uzine, mine şi fabrici”; masselor largi ale poporului „renunţarea la lucrurile care ne plac” („NE” este pus ca să înfrumuseţeze fraza, căci nici Truman I,ici stăpânii lui nu vor sacrifica niciunul din lucrurile care le plac); tineretului nu învăţământ, ci încadrarea în forţele armate. Benson, preşedintele Comiteului Naţional al Pardidului Progresist din U.S.A. arată într-o scrisoare trimisă lui Truman că nivelul de trai al poporului american va scădea cu 25% ca urmare a politicii de război dusă de guvernul Statelor Unite. Sumbre perspective se deschid în faţa poporului american, datorită politicii criminale, de aventură, a aţâţătorilor la război, de la Casa Albă. L U M I In U. R. S. S. Oamenii sovietici au ajuns în anul 1930 la caţiifitul piariuilîsi cincinal postbelic. Sarcinile grandioase puse în faţa poporului sovietic au fost îndeplinite în mod strălucit şi supraîndeplinite. In primele 10 luni ale anului 1950 nivelul producţiei a depăşit pe acela dinainte de război cu 70'ro. Nestăvilit au crescut bunăstarea materială şi nivelul cultural al cetăţenilor Uniunii Sovietice. Anul 1950 a fost anul unor noi şi măreţe victorii pe drumul construirii comunismului. In toate sectoarele de activitate creatoare s’au realizat progrese remarcabile faţa de anul 1949. Dar să lăsăm să vorbească cifrele, care indică în modul cel mai elocvent mersul ascendent al economiei şi culturii sovietice spre culmi încă neatinse. Ca urmare a reducerii de preţuri efectuată la 1 Martie 1950, salariul real al muncitorilor şi funcţionarilor a crescut cu 15°/o, iar cheltuelile ţăranilor la cumpărarea mărfurilor industriale extenite au scăzut cu 16%. Înafară de aceasta, populaţia a primit în contul Statului, locuri la sanatorii, case de odihnă şi căminele de copii, asistenţă medicală gratuită, posibilităţi de învăţământ gratuit şi de ridicare a calificării profesionale, burse pentru elevi şi studenţi, concedii plătite pentru toţi cei 39 miliorene de muncitori şi funcţionari din U.R.S.S. etc. In total populaţia a primit în contul Statului ajutoare şi înlesniri în valoare de 120 miliarde ruble. Veniturile muncitorilor şi funcţionarilor şi veniturile ţăranilor au crescut în 1950 în preţuri comparative cu 99% faţă de 1949. Construcţiile de locuinţe au reprezentat 118% faţă de 1949. Mai mult de 20 de milioane de cetăţeni sovietici s-au mutat în locuinţe noi în cursul planului cincinal postbelic. Paralel cu avântul construcţiei economice, construcţia culturală a cunoscut o nouă şi impetuoasă desvoltare, închinând întreaga sa activitate muncii de construcţie paşnică, poporul sovietic îşi îmbunătăţeşte an de an condiţiile de trai. Fiecare veste despre minunatele succese ale oamenilor sovietici demonstrează superioritatea incontestabilă a sistemului socialist asupra putrecului sistem capitalist. Măreţele sarcini ale Planului Cincinal Pentru desvoltarea sportuluiJjukitui 4,4 nyaukăi Regimul de democraţie populară acordă un sprijin puternic vulturii fizice şi sportului. În cursul Cincinalului, sportul va lua un avânt necunoscut încă în ţara noastră« Numărul sportivilor organizaţi va creşte până în 1955 la cca. 1.000.000 HE VOR ÎNVESTI, PENTRU DESVOLTAREA ACTIVITĂŢII SPORTIVE, 4,4 MILIARDE LE in afară de minunatul combinat sportiv de la Poiana-Stalin, care a şi fost pus în funcţiune, .3 va construi un Institut de Educaţie Fizică, precum şi numeroase noi terenuri sportive, stadioane, bazine, etc., atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. Intre 1 şi 4 Februarie are loc la Berlin SESIUNEA CONSILIU FEDERAŢIE DEMOCRATE INTERNAŢIONALE A FEMEILOR BERLIN 30 (Agerpres). — TASS transmite : Intre 1 şi 4 Februarie 1951, va avea loc la Berlin sesiunea Consiliului Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor. Sesiunea va avea următoarea ordine de zi : 1. Sarcinile FDIF in legătură cu hotărîrilie celui de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii. 2. Sarcinile Federaţiei în vederea consolidării unităţii de acţiune a mişcării internaţionale a femeilor. 3. Lărgirea mişcării pentru pace. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 30 ianuarie a. c. a părăsit Moscova plecând spre Berlin delegaţia sovietică, care va participa la apropiata sesiune ordinară a Consiliului Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor. Delega,ţia este compusă din: Nina Popova (conducătoarea delegaţiei), preşedinta Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice, Nadejda Parfenova, vicepreşedinta Comitetului şi Lidia Petrova, secretara responsabilă a Comitetului PROTESTUL SCRIITORILOR DIN R. P. R. împotriva condamnării la moarte A ŞAPTE NEGRI NEVINOVAŢI DIN STATELE UNITE GUVERNATORULUI JOHN BATTLE RICHMOND — STATUL VIRGINIA. STATELE UNITE ALE AMERICII Scriitorii din Republica Populara Română protestează cu profundă indignare împotriva monstruoasei sentinţe prin care sunt condamnaţi la moarte cei şapte negri nevinovaţi din Martinsville. Asemenea are de discriminare şi prigoană rai ia.Ea sunt manifestări de barbarie tipic fascistă. Omenirea civilizată nu poate tolera şi nu va ierta niciodată asemenea crime împotriva umanităţii. Unindu-ne vocea cu cea a oamenilor cinstiţi din lumea întreagă, cerem cu hotărîre anularea sentinţei nedrepte şi imediata eliberare a celor şapte negri nevinovaţi. ÎN NUMELE SCRIITORILOR DIN R. P. R.Mihail Sacfovesitu PREŞEDINTELE UNIUNII SCRIITORILOR DIN R. P. R. Conferinţa Comitetelor de luptă pentru pace din regiunea Cluj Cluj, 30. — La Cluj a avut loc o şedinţă organizată de Comitetul regional de luptă pentru pace, la care au participat membrii Comitetelor raionale de luptă pentru pace, ai comitetelor din întreprinderi, comune şi gospodării agricole colective din întreaga regiune. D-na Dan Silvia, vicepreşedintă a Comitetului regional de luptă pentru pace, vorbind în limba română, şi d. Kovács Andrei, membru al Comitetului, vorbind în limba maghiară, au făcut expuneri asupra situaţiei politice internaţoinale, arătând că scopul Şedinţei este de a înlesni un schimb de experienţă între comitetele de luptă pentru pace, în vederea mobilizării unor mase tot mai largi de cetăţeni la luptă activă pentru pace. Au urmat dările de seamă ale Comitetelor de luptă pentru pace din raioanele Gheorghiu-Dej şi Câmpeni, ale Comitetelor de luptă pentru pace de la uzinele ,,Industria Sârmei“ din Câmpia Turzii şi Atelierele C.F.R. Cluj, precum şi din comuna Hida, care au arătat activitatea desfăşurată până acum şi metodele de organizare a muncii. In concluzie, prof. univ. Constantin Daicovici, preşedintele Comitetului regional de luptă pentru pace, a vorbit despre sarcinile ce revin Comitetelor de luptă pentru pace din regiunea Cluj in lupta pentru întărirea Patriei noastre, factor activ în lagărul păcii. Conferinţa Comitetelor de luptă pentru pace din regiunea Cluj a demonstrat odată vegri mult unitatea de luptă a cetăţenilor cinstiţi de naţionalitate română şi maghiară, pentru cauza comună a întregii omeniri muncitoare, pacea. Cadrele didactice în acţiunea de alfabetizare Cămpulung-Argeş. 30.— înţelegând importanţa muncii pentru îndeplinirea planului în sectorul alfabetizării, cadrele didactice din raionul Câmpulung muncesc cu tragere de inimă, pentru a asigura o cât mai bună frecvenţă la cursuri. La zece centre de alfabetizare din cele 11 care funcţionează în raion, frecvenţa este între 95— 100 la suta. La centrul Apa Sărată însă, lucrurile merg slab. Aci, la 36 analfabeţi există un colectiv de nouă învăţători şi totuşi frecvenţa la cursuri este foarte slabă, ea neatingând uneori nici 50 la sută. Aceasta se cretoreşte atât faptului că învăţătorii n’au antrenat în muncă şi pe ţăranii muncitori, cât şi organizaţiilor de masă care nu dau în deajuns sprijin acţiunii de alfabetizare. Departe de a spune, aşa cum fac azi, „mai mult nu avem ce face“, învăţătorii de la centrul Apa Sărată, animaţi de hotărîrea de a contribui din toate puterile în lupta pentru lichidarea analfabetismului, trebue să-şi însuşească experienţa celorlalţi învăţători din raion, antrenând în această acţiune cât mai mulţi ţărani muncitori care să-i ajute în munca de lămurire. Contribuţia cooperativelor la ridicarea nivelului cultural al satelor pe lângă sarcinile sale economice legate de lărgirea schimbului de produse între oraşul sat, cooperaţia desfăşoară şi o activitate cultural-educativă. Pentru a se da posibilitatea Uniunilor şi Cooperativelor să contribue mai temeinic la activitatea culturală în rândurile ţărănimii muncitoare s’a creat un fond cultural, prin alocarea unei cote de 10 la sută din beneficiul lor net. Printr’o justă folosire a fondului cultural, numeroase cooperative aduc o contribuţie de preţ la ridicarea nivelului cultural al ţărănimii muncitoare Coacere,tivele acordă o grijă deosebită înzestrării bibliotecilor de la sate. In această acţiune s’a evidenţiat Uniunea Coo- perativeior Galaţi care a procurat cărţi pentru 25 cămine culturale. La fel au procedat şi Uniunile Cooperativelor vâlceaIasi, Buzău si Botoșani. Ms?« 25 Jot 1 F©teisas?ie 19$ i De la deschiderea festivă a Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă Deschiderea festivă a celei de a IX-a ediţii a Jocurilor M Mondiale Universitare de Iarnă de la Poiana Stalin a prilejuit o splendidă desfăşurare a forţei şi vigoarea studenţimii democrate unite in lupta pentru pace. IN CLIŞEU : studenţi sportivi din lotul U.R.S.S. se îndreaptă pe stadionul din Poiana Stalin. Ii urmează studenţii din lotul R.P.R. IN SHHIWOL FAM LE9R NUMEROASE Ajutorul familial de Stat este una din numeroasele forme prin care regimul de democraţie populară vine in ajutorul salariaţilor cu familie numeroasă. Ajutorul familial de Stat, înfiinţat la jumătatea anului trecut, a devenit un sprijin permanent pentru părinţii salariaţi care au cel puţin patru copii. Sfaturile Populare orăşeneşti şi raionale distribue în fiecare lună sume importante de bani prin Secţiunile de Prevederi Sociale. Numai în Bucureşti pe ultimul trimestru al anului 1950, secţiunile de prevederi sociale ale raioanelor au ajutat familiile numeroase cu importa sumă de 38.300.000 lei. De această sumă s-au bucurat peste 10.000 de familii care au încasat lunar pentru fiecare copil sub 5 ani sume de bani variind între 800 și 1200 lei după numărul copiilor pe care îi are Ajutorul familial de Stat se acordă şi mamelor singure, văduve prin deces sau divorţate, dar care nu primesc pensie alimentară mai mare de cei 800 pentru copii. Mamele singure se bucură de avantajul că pentru copiii lor, ajutorul familial de Stat se acordă de fiecare copil până la vârsta de 12 ani, bineînţeles numai în cazul când are cel puţin patru copii. Una din cele 10.000 de familii, din Bucureşti care se bucură de ajutorul familial de Stat, este şi familia croitorului Gh. Bolovan, salariat al întreprinderii de Confecţii „Gh. Gheorghiu Dej”. El este tată a 11 copii, din care 10 fete şi un băiat. Pentru două din fetele sale care nu au vârsta de 5 ani, primeşte ajutor lunar. Astfel pe lângă salariul său, croitorul Bolovan mai primeşte lunar 2400 lei. Dar pentru cea mai mică fetiţă, care are numai cinci luni, tot prin ajutorul familial de Stat i s-a atribuit şi im premiu special de 20.000 lei care se acordă de această lege fiecărei famili la naşterea celui de al 10-lea copil, cu condiţia ca 8 copii să-i fie în viaţă. Croitorul Bolovan nu este însă singurul părinte cu 10 copii. Tot în ultimul trimestru al anului, Secţiunea de Prevederi Sociale a Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti a distribuit 12 premii de câte 20.000 lei, iar Vineri la I.C.A.S. va avea loc sărbătorirea a patru familii, fiecare cu câte 10 copii. Cu acest prilej Secţiunea de Prevederi Sociale a Capitalei va distribui şi câte 4 premii de câte 20.000 lei fiecare. Numărul celor care beneficiază de ajutorul familial de Stat creşte mereu. Cei care se pot bucura de acest sprijin sunt nu numai familiile de salariaţi de la oraş. Familiile ţărăneşti din gospodăriile agricole colective pot şi ele primi acest ajutor. De ajutorul familial de Stat beneficiază şi ţăranii din gospodăriile individuale care sunt scutiţi de impozit pe venituri agricole. Apoi trebue adăugate şi familiile salariaţilor de orice fel, angajaţi cu contracte de muncă temporară sau sezoniere, a căror muncă de bază o constitue munca salariată. Acţiunea ajutorului familial de Stat este legată şi merge paralel cu alte acţiuni sociale. De pildă secţiunile de prevederi sociale se ocupă cu plasarea în câmpul muncii a unora dintre copii, care conform Codului Muncii au vârsta legală pentru a intra în câmpul muncii. Tot astfel, se acordă sprijin mamelor singure în vederea plasării în muncă, îndrumare şi sprijin mamelor singure pentru a se căsători dacă nu au o situaţie legală precum şi alte acţiuni sociale. Sprijinirea familiilor numeroase de către Sfatul Popular este unul din nenumăratele aspecte ale grijii pentru om, în regimul de democraţie populară. Radu Negoescu Citiţi in pagina a Il-a HOTĂRÂREA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI HORESC ROMÂN şi A CONSILIUL MUSTRIAL R. P. R„ CU PRIVIRE LA MĂSURILE CE TREBUESC LUATE PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA MUNCII DE PREGĂTIRE ŞI EXECUTARE A CAMPANIEI ÎNSĂMÂNŢĂRILOR DE PRIMĂVARĂ Ştiri şi fapte din Republica Populară Română 221 tone ciment peste program in contul lunei Februarie ORAŞUL STALIN, 30. In seara zilei de 29 Ianuarie, la orele 21, muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de ciment „Temelia“ din Oraşul Stalin au îndeplinit programul de producţie pe luna Ianuarie. Până în dimineaţa zilei de 30 Ianuarie au fost date 221 tone ciment peste program în contul lunii Februarie. In ziua de 29 Ianuarie programul zilei a fost depăşit cu 27 tone dintre care 11 tone au fost date de echipa morarului Bruss Mihal, iar 16 tone de echipa morarului Mark Ladislau. Cucătorii Kajcsa Martin, Moldovan Alexandru de la cuptoare au îndeplinit programul de producţie la klinker pe liuna Ianuarie, dând până în prezent 585 time klinker în contul lunii Februarie. Zeci de noi cercuri miciuriniste in ţară BUZĂU, 29 (de la corespondentul nostru). — In regiunea Buzău funcţionează în prezent un număr de 45 cercuri miciuriniste, formate pe lângă gospodăriile agricole de Stat şi gospodăriile agricole ,coective. Activitatea rodnică ce poate fi dată ca exemplu pe toată regiunea se duce în cercurile gospodăriilor agricole colective şi Gospodăriile Agricole de Stat din comunele Costeşti, Gherăseni, Săhăteni şi Pepiniera Istriţa. CALARAŞI, 30 (De la corespondentul nostru).— Cu scopul de a ajuta la popularizarea metodelor ştiinţifice agrobiolorgide sovietice şi a contribui la pregătirea cadrelor technice pentru agricultura din Bărăgan, „Societatea de ştiinţe agricole I. V. Miciurin“ a hotărît să înfiinţeze cercuri micturiniste la şcolile medii din oraşul nostru. Până acum au luat fiinţă asemenea cercuri la Şcoala tehnică agricolă şi la Şcoala tehnică de mecanică agricolă, urmând să se constitue şi la celelalte şcoli medii din oraş. Un internat şcolar in com. Viştea de Jos Făgăraş, 30 (de la corespondentul , nostru). Ţăranii muncitori din comuna Viştea de Jos, raionul Făgăraş au construit, prin muncă voluntară, o clădire pentru internatul şcolar, prevăzută cu două camere pentru dormitoare, o bucătărie şi sufragerie. Aci a fost Înfiinţat un internat pentru elevii şcolii elementare. 72 elevi fii de ţărani săraci şi mijlocaşi sunt întreţinuţi gratuit la internat. La cantină primesc o mâncare îndestulătoare şi bine pregătită, iar dormitoarele internatului sunt amenajate cu mobilierul şi rufăria necesară. Pe lângă internat, s‘a amenajat şi o grădină de zarzavaturi. Anul trecut din această grădină, unde au muncit cu dragoste atât elevi cât şi învăţători din comună, s’a aprovizionat cantina internatului. Pentru apărarea sănătăţii oamenilor muncii Târgovişte 29. şi de la corespondentul nostru). Cu începere de la 23 ianuarie, la Policlinica de Stat din localitate, au luat fiinţă încă două servicii medicale: unul pentru boli interne şi unul pentru stomatologie. Serviciul pentru boli de ineine funcţionează in zilele de luni. Marţi şi Miercuri, pentru bolnavii din localitate iar în ceresta zile pentru muncitorii 5 bolnavi din cuprinsul raionului. O nouă reţetă de beton REŞIŢA. 30. — Pe şantierul „Textila" al întreprinderii II Construcţii din Reşiţa folosirea raţională a materialelor de construcţii şi in special a cimentului este un obiectiv de seamă al întrecerilor pornite între muncitori şi tehnicieni. Observând că nisipul şi pietrişul pe care o folosesc la betoniere este mai curat şi conţine mai puţină argilă ca in trecut, betoniştii din echipa lui Chirea Ştefan au propus sa se facă unele probe de laborator în vederea stabilirii unei noi reţete de beton. Propunerea lor a avut drept rezultat elaborarea unei reţete conform căreia, cu o cantitate mai mică detriment se obţine un beton tot atât de rezistent. Prin aceasta şi prin folosirea raţională a betonului, colectivul şantierului a economisit în decurs de o lună 1350 kg. ciment. Constructorii Canalului Dunăre-Marea Neagră, antrenaţi în bătălia pentru a da Patriei Canalul înainte de termen, primesc un preţios sprijin din partea Uniunii Sovietice, care ne trimite utilajul greu necesar. Iată echipele de montori care lucrează cu crub elan pentru montarea uriaşelor escavatoare sosite recent din U.R.S.S.