Universul, martie 1951 (Anul 68, nr. 49-75)

1951-03-01 / nr. 49

tt­­ ________________________________________________ universul. 99UIMI VERSUL“ IN TARA Cetăţenii cartierului Ionaş din Oradea, ii schimbă înfăţişarea Ani şi ani dearăbdul cetăţe­nii cartierului Ionaş din Ora­dea (str. Pandurilor, Ioan Hus, Odesa şi Motilefe) au trebuit să străbată străzile prin no­roaie, să-şi aducă apa de la o depărtare de peste 800 m. In repetate rânduri ei au sesizat fostele primării despre necesi­tatea amenajării unei fântâni arteziene, despre r­epararea străzilor care deveniseră pur şi simplu impracticabile. Cere­­rile lot au rămas insă nerezol­vate. In regimul burghezo-moşie­­resc cei de la primărie — ca şi conducătorii lor — nu aveau timp de asemenea cereri. Ei se preocupau de interesele per­sonale şi nu de nevoile oame­nilor muncii. Acele timpuri au apus pentru totdeauna. De la 23 August 1944, tot m­ai numeroase sunt realizările edi­litare ale oamenilor noştri. Deputaţii Sfaturilor Popu­lare, care se străduesc să cu­noască bine nevoile şi cerin­ţele cetăţenilor, au pornit şi ei cu hotărire la muncă. Şi din propunerile facute de cetăţeni, au putut să-şi dea seama care sunt cerinţele urgente. In acest fel, nici cartierul Ionaş n’a fost neglijat. Depu­tatul Ader, Lakatos a mers pe teren, a stat de vorbă cu ce­tăţenii din cartier şi a stabi­lit, împreună cu ei, ce anume trebue făcut: amenajarea unui drum din cartier până la şo­seaua naţională, Instalarea unei fântâni arteziene­, introducerea curentului electric şi amenaja­rea unui cămin cultural. . Bine­înţeles, nu sunt, lucruri uşoare toate acestea, dar uniţi, şi cu­ încredere in puterile lor, locui­torii cartierului sunt siguri că vor reuşi să contribue la rea­lizarea acestor prnecte. Mutica a Început cu toată în­sufleţirea. In ziua de 23 Ianuarie, fiu a existat familie în cartierul Ionaş care­­ să nu fi­ venit pentru, munca voluntară, la săpatul şanţurilor, la căratul pământului, n­ici nivelarea stră­zii­ ete. Şi din această zi, in fiecare după amiază munca de înfrumuseţare a cartierului Io­­naş se duce cu hărnicie. Aproape în fiecare zi poţi vedea aici pe cetăţenii din cartier, ca horleţul, târnăcopul sau cu roaba, lucrând cu dra­goste la înfrumuseţarea cartie­rului lor. ,,Este o datorie­­ patriotică de a munci cu drag la aceste lu­crări, pentru că sunt în folosul nostru, al copiilor noştri, pen­tru că şi in acest fel contribu­im la îndeplinirea sarcinilor Planului Cincinal". — ne-a declarat maestrul Emetic Do­­brendi. Și pe șantierul din cart­erul l­ruis munca se duce cu mult spor. Alături de muncitori, ca: Florian Petrica de la ..Dobro­­geanu-Gherea‘‘, ulemistul Pa­vel Maian, muncitor la „Fruct­­export", loan Rob, strungar la „Infrăfirea", pot fi văzuţi■ zil­nic la muncă şi oameni bă­trâni ca pensionarul■ ceferist loan Bochu­ş, sau Iosif­ Vereş, în etate de 63 ani, care îşi ex­primă astfel mulţumirea: „De­­ când mă ştiu, în acest cartier, a fost o mare mizerie. Prin noroc­ie până la genunchi, fără apă de băut­,noi am avut mult de suferit. Sunt bucuros că şi acum la bătrâneţe­­oi contri­bui cu­ munca mea pentru, ca să facem şi din acest cartier un frumos colţişor al oraşului nostru pe care îl gospodăresc acum oameni de-ai noştri". Locuitorii cartierului Ionaş vor, ca până la 1 Mai, să a­­menajeze drumul care leagă cartierul de şosea,, să instaleze o­ fântână, iar până la 6 Mar­­tie, să-şi amenajeze un cămin cultural pentru ca să se poată bucura din plin de binefacerile culturii. Pentru aceasta ei desfăşoară o activitate dintre cele mai rodnice. Exemplul locuitorilor din car­tierul Ionaş, este viu şi graf­­ior. IOSIF MECU coresp. voluntar Pregătirea lucrărilor in grădinile de zarzavat Călărași. 27 (dela corespondentul nostru).— Sfatul Popular al­­ara­bilii nostru va cultiva în primă­vara aceasta 150 hectare cu zarza­vaturi. ■ S’au luat din timp toate măsu­rile pentru pregătirea lucrărilor de primăvară în aceste grădini, ast­fel ca recolta­­ de zarzavaturi să fie cât mai îmbelşugată­ Toate maşinile şi uneltele ne­cesare au fost reparate şi revizui­te, iar pentru răsadniţe s’au con­fecţionat 700 capace cu geamuri.­­S’au pregătit 240 m. p. pentru răsadniţe calde şi au început se­mănăturile în aceste răsadniţe. S’a semănat pătrunjel, leuştean, etc. LOTERIA DE STAT Păstraţi cu tofii lozul clasei a II-a a LOTERIEI pe CLASE. Preţul de cumpărare a­ lozului de clasa lll-a, lei 300.­­ Prezentând lozul jucat la clasa ll-a, veţi plăti preţul de re­­înoire numai lei 100. OPERA DE STAT DIN BUCUREŞTI publică un CONCURS pentru complectarea locurilor vacante din orchestră VIOLONCEL şi CONTRABAS. Concursul va avea loc la Direcţia Operei de Stat din Bucureşti, LUNI 12 M­ARTIE 1951 orele 15.00- Candidaţii vor depune ce­rerile de înscriere la Secre­tariatul Studiilor Muzicale. Piaţa Ana Ipătescu nr. 3 zilnic între orele 11—14. ANUNȚ de facturile pierdute de Ministerul Metalurgiei și ind. Chimice prin poștă. Facturile „Competrol" Nr. 226/ 4.VII.1950 Iei 825, Nr. 231/4.VII.1950 iei 825, Nr. 707/5.VIII.1959 lei 570, Nr. 250/25.IX.1950 Iei 14.245, Facturile „Sovrompetrol", Nr. 19700/22. VIL1950 lei 1.400, Nr. 19688­ 21.VII.1950 lei 1.680, Nr. 20305/24. VII.1950 lei 1.680, Nr. 1483 30.VIII.1950 lei 1.734, Nr. 1456/24.VIII.1950 lei 1.157, Nr. 1465/26.VIII.1950 lei 1.448, Nr. 327/26.VIII.1950 lei 713, Facturile „Otelul­’—Oradea Nr. 28424 d­.XI.1950 lei 2.177, factura „Instr. Româno-Sovietic" Nr. 1287 din 30.IX.1950 Iei 1.704. Aceste acte se declară nule și fără valoare în mâinile oricui î’ar găsi. Angajăm imediat S­u­b­i­n­gineri pr loncționen tehnici in ramura electrotehnică Fabrica de becuri electrice ELECTROFAR Sos Basarab 27-29, tel. 6.0163-6.06.71 Angajăm ŞOFEURf AJUTORI de ŞOFEURI pentru camion şi turism, cu experienţă şi referinţe „FRIGOTEHNICA“ B-dul 6 Martie No. 5 Căutăm urgent ELECTRICIAN priceput la lăcătuşerie etc., C.I.L.F. St­r. Brezoianu Nr. 13 IAŞI, 27. „ Duipă numeroasele realizări sanitare ale regimului nostru de democraţie populari, s’a trecut la o reformă de proporţii vaste, având la bază experienţa or­ganizării sanitare în­ U.R.S.S. Re­forma aceasta înlătură formele vechi ale asistenţii medicale, moşte­nite dela regimul burghez, care nu permitea o apărare organizată ş­i continuă a sănătăţii miasselor. Con­sultaţia medicală sporadică, întâm­plătoare, mai ales atunci când bol­navul se afla într’o fază înaintată, ni poate asigura condiţiile necesare ridicării niveluluii general sanitar al populaţiei de la oraşe şi de la sate. La baza reformei actuale stă prin­cipiul profiilactic-curativ în acorda­rea asistenţei medicale. Aceasta însemnează că se va accentua asu­pra măsurilor de apărare împotriva bolilor, înainte ca ele să-şi fi făcut apariţia. Dar vechea organizare a asistenţei medicale era orientată după principiul curativ,­­ adică de luptă contra bolilor, după ce aces­tea se ivesc. Ea nui era în stare să asigure o asistenţă medicală de ca­litate şi nici să acopere toate ce­rinţele maselor. Guvernele burghe­­zo-rmoşiereşti nu erau interesate de sănătatea muncitorilor şi a ţăranilor muncitori, ci de oprimarea lor. O NOUA ORGANIZARE Pentru a corespunde principiilor arătate mai sus, asistenţa medicală a căpătat o altă organizare. Astfel, pe viitor spitalele nu vor mai fi rupte de policlinici şi de circum­scripţiile sanitare, ci unificate, prin crearea blocurilor spital policlinică­­circumscripție urbană, cu o condu­cere unică. Astfel spitalul unificat cu poli- I clinica cuprinde asistența medicală I de la locul de muncă sau domiciliul bolnavului, la policlinică, unitate medicală ambulatorie, pe specialii- ■ taţi, până la spital. Bolnavii pot fi Măsurile de organizare a asis­tenţii medicale profilactic-curative vor duce la rezultate serioase pen­tru ridicarea nivelului sanitar al populaţiei muncitoare de la oraşe, întregul corp medical transformărn­­du-se dintr-o masă informă, într-o uriaşă reţea bine închegată, cu o mare eficacitate în acţiunile sale. In oraşele universitare însă, cum este cazul Iaşului, spitalele sunt şi clinici universitare, în care se pre­gătesc viitoarele cadre medicale şi medii. Medicii acestor spitale au şi obligării didactice, în timp ce medicii­­ de policlinici şi circum­scripţii nu le au, încât trebue să se rezolve mai întâi problema deli­mitării atribuţiilor didactice, profi­lactice şi curative, pe teren şi în spital, şi împletirea justă a acestor urmăriţi în acest fel în mediul, profesiunea şi la locuinţa lor, îna­inte şi după spitalizare. Pe linia atribuţiilor sanitare de luptă împotriva epidemiilor, blocu­­rile-spital­-policlinică vor primi di­rective tehnice din partea centrelor sanitare antiepidemice (SANEPID), care sunt nişte unităţi sanitare nou create în vederea luptei permanen­te şi organizate contra diferitelor boli epidemice. O asemenea unita­te sanitară a fost înfiinţată la Iaşi şi în prezent se afla în organizare, atribuţii. Organizarea blocurilor spital-policlinică este prevăzută la Iaşi şi în celelalte centre unde e-­xistă institute medico-farm­aceurie, intr’o fază ulterioară. In celelalte oraşe ale Regiunii laşi însă, unifi­carea spitalelor cu policlinicile s’a făcut. Astfel, la Podul Iloaei, Tg. Frumos, Hârlău, etc Este de datoria Secţiunii sănătă­ţii a Sfatului Popular Regional de a acorda toată atenţia acestei pro­bleme, luând in considerare specifi­cul terenului, pentru că reforma a­­sistenţii medicale, având ca scop în ultima analiză, o viaţă mai bună a oamenilor muncii, să dea rezulta­tele aşteptate. M. NANU Noua reformă sanitară Principiu­ profilactic-curativ in acordarea asistentei medicale Pentru ridicarea nivelului sanitar al oamenilor muncii Acţiune pentru valorificarea produselor gospodăreşti prin cooperative TÂRGOVIŞTF, 27 (del­a cores­pondentul nostru). — Tot mai mulţi ţărani muncitori din raion îşi va­lorifică produsele gospodăreşti, prin cooperative, iar dela oraşe, tot punci cooperative, li se trimit mărfurile industriale de care au nevoie. Numai în cursul lunii ianuarie 1951, L­niunea cooperativelor de consoriu a raionului Târgovişte şi-a depăşit planul de valorificări cu 273 la sută. Depăşirea realizată se datoreşte cooperativelor din comunele: Bă­­leni, Gemenea, Măgura şi Cazaci, unde consiliile de conducere au dus o intensă muncă de lămurire în rândurile ţăranilor muncitori. S’au luat măsuri ca şi consiliile de conducere ale cooperativelor ră­mase in urmă cu valorificările de produse agricole să intensifice, munca de lămurire. Un alt succes a obţinut Uniunea cooperativelor de consum a raio- N­ului Târgovişte, prin aceia că a realizat planul de aprovizionare a ţăranilor muncitori cu produse in­dustriali, pe aceeaşi lună cu 103 la sută. INSTITUTUL DE PROIECTĂRI DE MAȘINI B-dul Nic. Bălcescu Nr. 35 A. cumpără urgent. ELECTROMOTOR 4—5 H. P. cu inele colectoare B I 220—380 V.r 3000 ture minut.­­ TACHOMETRU 3500 ture minut, eventual chiar uzate și reparabile Ofertele se depun la Regis­tratură. Din activitatea Filialei Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii din regiunea Galaţi Galaţi 20. — Filiala S. R. S. C. din regiunea Galaţi datorită acti­vităţii sale înnetoase aduce o con­­­tribuţie în opera de culturalizare a masselor. Filiala a fost şi este permanent preocupată de răspândirea cât­ mai largă a culturii, la sate şi în oraş. Anul trecut, au fost organizate: 2304 conferinţe, din cari 1 189 la sate şi 14­06 la oraş, conferinţe la cari au participat 27­.885 comerri ai muncii. In acelaş timp, filiala prin mem­brii ei, a difuzat 7050 broşuri şi 6500 exemplare din revista ,,Ştiin­ţă şi cultură". Pentru o temeinică organizare a conferinţelor, în întreprinderi şi la sate, Filiala S. R. S. C. are 137 de delegaţi în fiecare raion şi co­mună. Filiala a avut în această muncă I şi unele lipsuri.­­ In urma experienţei din anul I trecut , aceste lipsuri vor fi înlă­­­­turate în anul acesta. Una din­­ lipsuri este aceea că filiala nu a reuşit să antreneze ca lectori, un număr mai mare de intelectuali, tehnicieni, specialişti. CONFERINŢELE VOR FI INSOŢITE DE MATERIAL DO­CUMENTAR Printr'un ciclu de conferinţe se vor prezenta ascultătorilor per­spectivele măreţe ale Planului Cin­cinal şi cel de Electrificare. Se vor ţine 1200 conferinţe, ale căror subiecte vor fi legate de problemele locale. In cursul acestui an filiala şi-a propus să lărgească reţeaua de colaboratori şi mai ales a lectori­­lor cari la sfârşitul anului vor a­­junge la un număr de 1200. Pentru ca subiectele conferinţe­lor, să fie înţelese de către oame­nii muncii şi mai ales de către ţă­ranii muncitori, filiala a început să ţină şedinţe de pregătire a lectorilor. Comitetul filialei, găsind bune unele propuneri făcute în cadrul consfătuirilor cu membrii ei a tre­cut la obţinerea materialului do­cumentar care să ilustreze confe­rinţele. O. S. !. C. S. MAGAZINUL POPULAR Va invita la EXPOZIŢIA în cinstea Zilei Internaţionale a Femeii în ziua de 4 Martie 1951, ora 9 dimineaţa in Calea Victoriei Nr. 11 (vis-a-vis de Poşta Centrala) Veţi găsi frumoase CADOURI pentru tovarăşele Dvs. COMTEXTIL BUCUREŞTI anunţa deschiderea unităţii de Mic Gros, în urmă­toarele oraşe: Ploeşti Str. Lipscani Nr. 9 Câmpina Str. I. V. Stalin Nr. 53 Mereni Str. Dobrogeanu Gherea Nr. 118 Tâarfovişte Str. 30 Decemvrie Nr. 33 La aceste unităţi se pot aproviziona cu articole textile, pielărie, galanterie, tricotaje instituţiile şi Întreprinderile în limita plafonului valoric de care dispun. Magazinele de Mic Gros sunt deschise zilnic între orele 7,30 — 15,30. Conferinţa pe ţară a directorilor şcolilor medii tehnice de comerţ şi profesionale comerciale Luni 26 Februarie s’a deschis la Ministerul Comerţului Interior, conferinţa pe ţară a directorilor şcolilor medii tehnice de comerţ şi profesionale comerciale. In prima parte a şedinţei de Luni s-au dat rapoarte asupra ac­tivităţii şcolilor în semestrul 1. Au urmat întrebări şi discuţii în cadrul cărora participanţii au desbătut probleme didactice şi e­­ducative. Reprezentanţii Ministerului au dat apoi instrucţiuni pentru buna desfăşurare a programei de în­văţământ în semestrul II şi prac­tica elevilor şcolilor medii tehnice de comerţ şi profesionale comer­ciale în producţie. In şedinţa de Marţi 27 Februa­rie a fost prezentat planul de in­vestiţii şi s’au dat instrucţiuni în legătură cu aplicarea dispoziţiu­­nilor financiare în vigoare. In încheiere, dr , A. Tecovici, consilier ministerial, a tras con­cluzii, subliniind sarcinile de vii­tor ale şcolilor medii tehnice de comerţ şi şcolilor profesionale co­merciale pentru pregătirea cadrelor în vederea îndeplinirii sarcinilor de plan. „ŞTIINŢA ŞI CULTURA“ A apărut „ŞTIINŢA ŞI CULTURĂ“ (Nr. 3 — Martie 1951) Revista Socie­tăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii, cu următorul sumar : Pentru o mai largă răspândire a ştiinţei printre oamenii muncii. Asist. univ. V. D. Liveanu : Răs­coala din 1821. I. Sevliacov : Viaţa pământului este asigurată pe miliarde de ani. Conf. univ. Al. Andreescu: Ei şi-au recăpătat­ vederea. Prof. univ. St. Dimancea: O bună pregătire a terenului asigură o re­coltă îmbelşugată. Prof. univ. St. Vencov.­ într’o cli­pă ce la­ un capăt la celălalt al pă­mântului. Ce este Wall­ Street-ul ? O regiune petrolifera chemată la viaţă. Ştefan Gheorghiu: Confil univ. I. Şerbănescu: Cum înverzesc plantele. Prof. univ. dr. M. Băcescu : Mu­zeul de Ştiinţe Naturale „Grigore An­tipa’’. Prof. univ. E. Angelescu : De la lemn la “ mătase. Prof. univ. I. Agârbiceanu : Ra­cheta — cărăuşul spre alte planete. Prof. univ. Al. Romanovici: .De la satul înapoiat al Rusiei ţariste la oraşul agricol sovietic. Din viaţa S. R. S. C. Ing. I. Niculescu : întrebări şi răs­punsuri despre electricitate. Ce să citim. Ştiaţi... Dăm cuvântul cititorilor. Cursurile şcolilor de alfabetizare funcţionează­­ din ce in ce mai bine Oradea. 27. — Datorită sprijinu­lui dat de Sfatul Popular al raio­nului Beiuş, secţiunea de învăţă­mânt din acest raion, — se ob­ţin rezultate bune, atât în ceea ce priveşte frecvenţa, cât­ şi calitatea învăţământului. Deşi în acest an trebue să se alfabetizeze 7.330 neştiutori de carte, sunt perspective ca încă în cursul acestei luni să frecventeze cursurile un număr mai mare de analfabeţi­ La începutul lunei ianuarie a.c., procentul general de frecvenţă pe raion s-a ridicat la 90,16% . Secţia de învăţământ, cu ocazia şedinţei ţinută la Sindicatul Sala­riaţilor din învăţământ, regiunea Bihor, şi-a luat angajamentul ca să intensifice şi mai mult această acţiune în raionul Beiuş şi cu sprijinul Sfaturilor Populare şi al Organizaţiilor de massă să mobi­lizeze cadre didactice, în aşa fel, încât procentul general de frec­venţă pe raion să fie ridicat, încă din cursul acestei luni la 100% şi să asigure mai mult îmbunătă­­ţirea calităţii învăţământului la aceste cursuri. Dacă activitatea de alfabetizare în raionul Beiuş funcţionează bine, aceasta se datoreşte şi faptului că secţiunea de învăţământ a ştiut să­­ antreneze la aceste cursuri, în a­­fară de cei 395 învăţători şi pro­fesori, încă 879 instructori volun­tari. Unele Sfaturi Populare s’au în­grijit şi de înzestrarea neştiuto­rilor de carte cu cărţi şi rechi­zite. * Notăm, că Sfaturile Populare se găsesc în întrecere în ceea ce pri­veşte asigurarea bazei materiale a cursurilor. Se evidenţiază dintre cursişti : Popa I. din comuna Lupoaia care, deşi în vârstă de 68 ani, frecven­tează regulat cursurile; Cheţ Va­sile de 58 ani din Sudrigiu; Vlad Dumitru din Ijileacul de Beiuş; Ciurar Codru, Ciurar Dumitru, din Dobreşti şi Tom­a Florian din Co­­tigleţ, Când I., din Lunca, Lenciu Traian şi Forton loan, din Câr­­pineţ. De asemenea, ne-au dat exemple bune instructorii voluntari: Fiţ Gheorghe şi Toda loan, din Remp­tes; Popa Saveta din comuna Lu­poaia, care, în anul trecut, a terminat școala de alfabetizare, iar acum este instructoare. GH. DARABAN corespondent voluntar Deschiderea muzeului Româno-Sovietic la Călăraşi Călăraşi, 27 (dela coresponden­tul nostru). :— De ziua Armatei Sovietice s’a deschis un muzeu romăno-sovietic în str. 7 Noem­­brie din Călăraşi. Muzeul acesta cuprinde stampe, fotografii, instantanee, care amin­tesc luptele comune ale popoare­lor sovietice şi român, prietenia tradiţională ce le leagă şi spriji­nul de care poporul român s'a bucurat din partea vecinilor noştri dela răsărit , în tot decursul isto­riei sale. Muzeul a atras din prima zi nu­meroşi vizitatori. Cum se fabrică lăzile la I.P.LI.l. Nehoiu Buzău, 27. — Pe malul stâng al Buzăului, înconjurată de munţi, este aşezată comuna­­ Nehoiu. Aici Se află noua fabrică de cherestea şi cea de lăzi. In creerul munţilor, în acest colţ al regiunii Buzău, pulsează viaţa­ Pe linii înguste, trenuleţe se­­ duc sau vin din munte, încăr­cate cu buşteni de fag sau brad, preţioasă hrană a gaterelor sau cir­cularelor de la I P.E.I.L. Nehoiu. Un „hei-rup“ şi mâini vânjoase întorc cu ajutorul ţapinelor trun­chiuri de copaci seculari, aduşi de prin munţii Buzăului. Pe toate aceste bunuri, erau stăpâni înainte exploatatori, ca Măib­ăneşrii şi alţii. Astăzi, stă­pân deplin pe aceste comori este poporul. De aceeea, de acolo de sus din munte, de unde se fac buştenii­­ şi până jos la fabrică, munca se face cu plăcere, cu sipor. Scândurile de fag ce ies din hala gaterelor sunt frumos aran­jate pe vagonete şi băgate la abu­­ritoare, unde şefii de echipă­ Trifaş Ion, Prefac Ion, Popa Ion şi Vizi­­reanu Constantin, aburesc cu măes­­trie preţiosul lemn de fag. Alături de hala gaterelor se aude un ropot de ciocane, care bat în scândură. Aici se află fabrica de lăzi. Muncitori tineri şi mai vârst­nici se întrec în a bate mai multe capace, funduri sau părţile laterale, care apoi sunt legate cu repezi­ciune de câţiva tineri. De la scurta­tul scândurii la pendulă şi până la căratul pachetelor cu lăzi, pe vagonete, toate operaţiile se fac cu repeziciune. R- GATEA coresp. voluntar IK Myt Mw^sraan­ •'■ -3 BraOBregogB S­PORT La zi SÂMBĂTA 3 ŞI DUMINICĂ 4 MARTIE au loc în Capitală, Campio­natele Republicane de Atletism pe teren acoperit. La această importantă competiţie, care reprezintă im corolar al antre­namentelor efectuate în perioada premergătoare, Iau parte elemen­tele fruntaşe ale atletismului nostru, precum şi o serie de tinere talente relevate cu ocazia ,­ ultimelor con­cursuri desfăşurate în sală.­­ Campionatele Republicane se vor desfăşura Sâmbăta, începând de la­­ orele 14 şi Duminică, începând de la orele 9 a. m., în sala Ştiinţa. Programul cuprinde pe lângă o serie de probe­ obişnuite şi probe specifice concursurilor de sală, cu aruncarea ciocanului de 16 şi 25 kg., alergările pe 30 m. plat, 30 şi 35 m. garduri, precum şi un concurs de­­ triatlon. Deschiderea sezonului oficial de cross se va produce Duminică 4 Martie, dimineaţa, prin: disputarea competiţiei ,,Cupa 6 Martie“. Este vorba de o competiţie deschi-­­­să tuturor categoriilor de alergători,­­ care în funcţie de vârstă, sex sau pregătire vor avea de parcurs dis­tanţe variabile. I Traseul va porni de la Stadionul I Tineretului, parcurgând un teren variat din regiunea Băneasa-Herăs­­trău, sosirea făcându-se tot pe Sta­dionul Tineretului. * Du­pă disputarea Campionatului in­­terasociaţii de ski, care a avut loc între 22—25 Februarie la Vârful cu Dor, Duminică 4 Martie are loc Cam­pionatul interdepartamental la a­­ceeaşi ramură de sport. In vederea acestei din urmă com­petiţii, care se desfăşoară la Sinaia şi la care iau parte reprezentanţii departamentelor C.G.M., M.A.I. şi M.F.A., suiorii sindicalişti şi-au for­mat o puternică selecţionată, din cele mai valoroase elemente, evi­denţiate cu ocazia Campionatului interasociaţii. * Pentru prima oară în ţara noas­tră, anul acesta campionatul R.P.R. I de rugby se va disputa cu partici­­­­parea echipelor provinciale.­­ In total vor lua parte la această competiţie, care începe la 18 Martie,­­ 16 echipe din Bucureşti (formând o serie separată), Oraşul Stalin, Cluj, Timişoara, Târnăveni şi Mediaş. ★ Campionatele de ski ale Republicii Polone se desfăşoară actualmente la Zakopane. Până în prezent patru din titlurile de campioni puse în joc, au fost cucerite de concurenţi care au luat parte şi la Jocurile Mondiale Uni­versitare de la Poiana Stalin. Astfel campioana mondială univer­sitară Grocholska Barbara a câşti­gat la Zakopane proba de coborîre fete, iar la băeţi aceeaşi probă a re­venit lui Gasienk­a Samec Mieczes­­law. Probele de slalom special, băeţi şi fete, au fost câştigate de, respectiv, Iosef Marusarsz şi Maria Kowalska. * Praga, 27 (Agerpres). — Organiza­ţia sportivă cehoslovacă ,, Sokol“ a editat recent o interesantă broşură intitulată „întâlniri amicale“. In ar­ticolele cuprinse de cele 90 pagini ale broşurii, cei mai buni sportivi din R. Cehoslovacă împărtășesc ci­titorului impresiile lor din cursul vizitelor făcute în Uniunea Sovietică, și din întâlnirile amicale cu spor­tivii sovietici. SPORTUL PESTE HOTARE DE­ CURÂND Au început la Mos­­cova tradiţionalele camb­ioinate hi­pice de iarnă, la care participă cei mai buni călăreţi. La proba de vâmfătoare grea un număr de şase concurenţi şi şase concurente au terminat proba fără nici o penalizare.­­ Pe primele locuri s’au clasat. Bărbaţi : Ciulin (V.V.S.). Femei : Galina Gvozdeva (Spartac). Pe echipe, conduc în clasament călăreţii asociaţiei V.V.S. FEDERAŢIA de CICLISM a R. Cehoslovace a în­tocmit un clasa­ment al celor mai buni rutieri pe anul 1950. Primul loc este ocupat de VE­­SELY cu 95 puncte, urmat de Cih­­lar 85 p., Macek 63 p., Kaliga ș. a. ★ LA 11 MARTIE va începe în R. Cehoslovacă campionatul divizionar de football la care participă 14 e­­chipe. * PRIMUL LOC în clasamentul Di­viziei Cehoslovace de hochei pe ghiață este ocupat de echipa Ceske Budejovice, care a totalizat 16 puncte. I CURIER JUDICIAR INFRACŢIUNE LA LEGEA DEVIZELOR PRIN NEDECLA­­RAREA DEPOZITULUI ÎN VALUTA Curtea Bucureşti, secţia HI-a pe­nală, a condamnat pe Hascal Gross, din Bucureşti, str. Prof. Dr. Georg­­gescu 12, la 5 ani închisoare corec­­ţională şi 10.000 lei amendă penală, pentru infracţiuni la legea devize­­lor, constând în aceea că, având un depozit în valută străină la o instituţie din Paris, n’a declarat a­­cest disponibil Băncii de Stat şi chiar a încercat să facă operaţiuni asupra acestui cont, prin mijlocirea unui amic aflat în Paris. FOST MOŞIER CON­DAMNAT Ion Tautu, proprietarul moşiei Da­­găţa din judeţul Roman, a găsit că cel mai nimerit prilej de a profita şi el cu ceva de pe urma războiului care secătuia şi sângera ţara, era să exploateze fără milă şi mai ales fără plată, munca oropsiţilor acelei epoci de dictatură fascistă , prizo­nierii sovietici şi evreii. Ca moşier cu trecere,­ a obţinut câţiva zeci de prizonieri şi vreo rup de evrei pe cari i-a pus la munci istovitoare şi tratâmdu-i în mod mi­zerabil. Ii ţinea într’un conac pără­sit, fără uşi şi fără ferestre chiar în timpul iernii; le servea alimenta stricate, îi maltrata, iar când se îm­bolnăveau nu le dădea nici o îngri­jire. In schimb aduna recolte bogate de­­ pe urma exploatării lor n­eomenoase­Trimis arestat­ în faţa Curţii Bucu­reşti secţia Il-a penală pentru fap­tele lui cari cădeau sub sancţiunea legii criminalilor de război, Ion Tăutu a fost condamnat la 7 ani temniță grea şi 10 ani degradare ci­vică. Condamnarea a rămas definitivă în urma respingerii de către Suprema Curte a recursului. SITUAŢIA ATMOSFERICĂ Timpul se menţine umed, cu cer schimbător, mai mult acoperit. Ploaie ît­ cea mai mare parte a ţă­rii. La murite ninsoare. Dimineaţa ceaţă în Est. Temperatura în scăde­re, mai accentuat în partea de Vest a ţării. In următoarele trei zile, timp umed cu aer schimbător, mai mult noros, cu ploi parțiale și cu ninsoa­re la munte. Temperatura î­n scă­dere. „întreprinderea Poligrafică Nr. 15“ (Universul) Intr. Industrială de Stat, Str. Brezoianu Nr. 23-25 Pe lângă căminele culturale din raioanele Târgovişte şi Pucioasa s’au înfiinţat centre pomicole Târgovişte, 27 (dela corespon­dentul nostru)­ — In cadrul acţiu­nii de culturalizare, întreprinsă de către căminele culturale, şi cu spri­­jinul organizaţiilor de massă, au f­ost înfiinţate centre pomicole, care au rolul să pregătească ţără­e­niinea muncitoare pentru sădirea şi îngrijirea pomilor,, precum şi să răspândească ştiinţa înaintată so­vietică în acest domeniu (ştiinţa micturinistă). „ Centrele pomicole, care au fost înfiinţate pe lângă Căminele cul­turale, sunt frecventate de nume­roşi ţărani muncitori, ei dând do­vadă de un deosebit interes, prin participarea lor la toate lecţiile. La Baia Mare a luat fiinţă cenaclul literar „V. Maiacovsch­i” Baia Mare, 27 (de la corespon­dentul nostru). — In sala festivă a Clubului Muncitoresc al Com­binatului a avut loc în ziua de 20 Februarie şedinţa de inaugurare a cenaclului literar al Combinatului — cenaclul ,,Vladimir Maiacov­­schi“. Desvoltarea economică a regiu­nii Baia Mare, îndeosebi in ultima vreme, după ce a luat fiinţă Com­binatul Metalurgiei Neferoase, a făcut necesară desvoltarea, paralel cu economia, şi a activităţii cul­turale. Printre altele, s’a trecut la o acr­tivitate literară organizată, injghe­­bându-se cenaclul literar „V. Ma­­iacovschi”, care numără, pentru în­ceput, 37 membri. După şedinţa de constituire co­mitetul de conducere ales a trecut la înfiinţarea a zece cercuri literare la întreprinderi şi exploa­tări. Totodată s-ă stabilit progra­mul şedinţei de lucru cu membrii cenaclului, care va avea loc la 1 ■ Martie 1951. Programul este următorul : Conferinţa d-nei Nichifor Nata­lia (in limba română) despre ,,Viaţa şi opera lui Maiacovsch­i“ ; o conferinţă, cu aceeaşi temă, in limba maghiară, a strungarului ■ Rosembaum Iosif; o recitare din poezia lui Maiacovsch­i (in limba­ română) de Ionescu Nicolae; un dialog original de Croitorii Ion (limba română); o poezie origi­nală de Payer Gyula (limba ma­ghiară) ; și o­­ poezie originală, de Pop Simion. La 15 ani de la moartea marelui savant fi. P. PAVLOV Editura „ARLUS-Cartea Rusă“ recomandă lucrările: C. M. BÂKOV: „învăţătura lui I. P. Pavlov şi teoria reflexe­lor". C. M. BÂKOV : „Teoria lui I. P. Pavlov despre activitatea scoarţei cerebrale — îns­emnătatea ei pentru biologie şi medicină". C. M. BÂKOV : „Rezultatele Sesiunii Unite a Academiei de Ştiinţe şi a Academiei de Ştiinţe Medicale din Uniu­­nea Sovietică, consacrate învăţăturii lui I. P. Pavlov". C. M. BÂKOV : „I. P. Pavlov, decanul fiziologilor din lumea întreagă". torrt-V.-.oa tew#“' -HtoalSStstl nwTIfiÉTifíirteiOWItrnf a a © i © Joi 1 Martie £951 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 5.42. Deschiderea emisiunii. 5.45. Gimnastică. 5.55. Radio jurnal. 6.10. Muzică pentru fanfară. RADIO BUCUREŞTI I 6.30. Muzică populară românească şi sovietică. RADIO ROMANIA 6.30. Emisiune în limba maghiară. 6.45. Emisiune pentru ţărănime în limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI . 6.55. Buletinul de ştiri în limba rusă. 7.00. Muzică variată. 7.30. Citi­rea articolului de fond din ziarul „Scânteia“. 7.40. Piese vocale. 7.55. Buletin de ştiri. 8.00. închiderea emi­siunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 12.57. Deschiderea emisiunii. 13.00. Cotele apelor Dunării. 13.02. Buletin de ştiri şi Revista Presei. 13.12. Un program de Uverturi. RADIO BUCUREŞTI I 13.30. Muzică populară variată. RADIO ROMANIA 13.30. Emisiune în limba germană. 13.45. Buletin de ştiri în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI . 14.00. Cronica medicală. 14.10. Mu­zică uşoară. 14.30. Comentariu. 15.00. Muzică instrumentală. 15.30. Radio jurnal. 15.50. Muzică populară ro­mânească. S­elecţiuni poticum­uri şi fantazii. 16.30. învăţământ de Partid. 16.50. (Uvertura Carnavalul Roman de Berlioz). 17.10. Curs de limba rusă. 17.30. Emisiune muzicală pentru co­pii. RADIO BUCUREȘTI I 18.00. Comentariu. 18.9. Pagini de humor în operele compozitorilor. 18.30. Emisiune pentru tineret.. 19.00. piese pentru acordeon și balalaică. 19.15. Emisiunea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. 13.45. Muzică populară românească interpretată de orchestra de muzică populară a M.A.T. RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO TIMIŞOARA 20.00. Radio jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI II 18.00. Muzică populară românească. 18.15. Sfaturi şi îndrumări agricole. 18.25. Muzică variată. 19.00. Concert simfonic­ de la Atheneu. (în pauză Radio jurnal). RADIO BUCUREŞTI I 20.15­. Muzică uşoară. 20.40. Cântece populare interpretate de Alexandru Grozuţă. 20.50. Din Marea Ţară *„ Socialismului. 21.00. Arii şi scene din operele­ „id­iene“. 21.30. Evenimen­tul zilei. 21.35. Cântece ale compo­zitorilor noştri. 21.40. O piesă sim­fonică. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 21.10. Emisiune în lionba maghiară. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­­B­UCU­RE­ŞTI II 21.40. Muzică uşoară. RADIO ROMANIA. RADIO BUC­U­­REŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI IX 22.00. Radio jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 22.20. Solişti români : Ioel Voicu. 22.35. Buletinul de ştiri în limba rusă. 22.40. Ansamblul Macedo-Român. 23.10. Compozitorii din secolul al 17-lea. 23.30. Rad­io jurnal. 23.40. Com­pozitorii din secolul al 17-lea. 24.00. închiderea emisiunii. RADIO BUCUREȘTI II 22.20. Coruri populare. 21.33. Cho­pin poet al pianului. 23.00. închide­rea emisiunii. îo.oo.—10.15. — postul pe 32,4 m.: Emisiu­re pentru Radiodifuziunea so­vietică. 14.30. —14.45. — Postul pe 32,4 m­. şi Radio România Liberă pe 48,3 m. : Emisiune în limba greacă. 14.4­5.—15.00. Postul pe 32,4 m., Ra­dio România Liberă pe 48,3 m. şi Rad­io Timişoara pe 510 m. : Emisiune în limba sârbă. 18.39—22.00. — Postul pe 32,4 m., Postul , pe 25 m. şi Radio România Liberă pe 48,3 m. Emit pentru străi­nătate. 18.27. Deschiderea emisiunii. 18.30. Emisiune în limba greacă: Muzică populară românească. 19.00. Emisiu­ne în limba sârbă: Cântece româneşti şi sovietice. 19.30. Emisiune pentru străinătate în limba română. 20­ 89. Emisiune în limba germană: Muzică de compozitorii noştri. 20.30. Emi­siune în limba rusă : Melodii popu­lare româneşti. 21.00. Emisiune en­gleză : Mari formaţii româneşti. 21.30. Emisiune în limba franceză : Cântece ale compozitorilor noştri. 22.00. Imn. RADIO TIMIŞOARA 18.27. Deschiderea emisiunii. 18.30. Emisiune pentru Banat în limba română. 18.45. Muzică cerută de as­cultători 19.00 Emisiune in limba sârbă. 19.30. Muzică variată uşoară. 20.00. ,Radio jurnal cu Rad­io Bucureşti I­. RADIO TIMIŞOARA 20.15. Mic concert simfonic.. 20.45. Emisiune în limba germană. 21.08. Muzica naţionalităţilor conlocuitoare: sârbă şi germană. 21.15. Emisiune în limba maghiară. 21.30. închiderea emisiunii- imn.

Next