Universul, aprilie 1951 (Anul 68, nr. 76-99)
1951-04-01 / nr. 76
Ct/LTURA £/ VIAŢA BU COfiiTH DE PSEMTHE A CLASICI M: L ». TGLSItH Fără îndoială că Lew Ntcolaievici i Tolstoi este unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii, Lenin se I mândrea şi era fericit că Lew Nicolaevici aparţine culturii ruse. I „Datorită genialei interpretări a lui Tolstoi — scrie Lenin — epoca pregătirii revoluţie! întruna din ţările asuprite de feudali, s’a prezentat ca un pas înainte in desvoltarea atistîcă a întregii omeniri“. Fraza a casta a lu' Lenin are un cuprinzător conţinut şi o mare însemnătate. E.a afirmă dintr’odată şi întregul fond al operei tolstoiene într’o calificare ştiinţifică şi arată şi poziţia de înaltă măestrie a autorului, poziţie de altfel recunoscută de lumea întreagă, dar nu îndeajuns de preţuită. Lev Nicolaevici a fost fireşte şi este încă privit în ţările apusene ca un mare scriitor. Dar creiatu-i s’a oare lui Tolstoi, în oricare din aceste ţări, condiţiile adevărate de circulaţie şi de înţelegere în massele populare? Desigur că nu. Opera lui, fie că a fost considerată ca un vast tablou epic „Război şi Pace“, fie că a fost privită ca romanul foarte izbutit al unei femei îndrăgostite. .,Ana Karenina“, a rămas într’o circulaţie restrânsă pentru uzul unor anumite clase care au făcut şi din el, ca din întreaga artă pe care o folosesc, de altfel un „divertisment“. Sau dacă un scriitor, şi mai ales de dimensiunile şi cuprinsul lui Lev Nicolaevici este o forţă care odată împletită în viaţa întregii omeniri se cere neîncetat In contact cu ea, acest scriitor se cuvine cinstit şi servit după măsura lui. Şi lucrul acesta, ba şi mai mult, le spune iarăşi Lenin: „Chiar şi in Rusia (Rusia veche n. n.) artistul Tolstoi este cunoscut doar unei neînsemnate minorităţi. Pentru ca marile sale opere să devină într-adevăr bunul tuturor, este nevoie de o luptă împotriva ordinei sociale care a condamnat milioane şi zeci de milioane de oameni la intranerec, la asuprire, la muncă silnică şi mizerie, este necesară o răsturnare socialistă. Şi Tolstoi n’a dat numai opere artistice care vor fi întotdeauna preţuite şi citite de mase, când acestea îşi vor fi creat condiţii omeneşti de existenţă, scuturându-se de jugul moşierilor şi al capitaliştilor; el a ştiut să redea cu o extraordinară putere aspiraţiile masselor largi, asuprite de orânduiala contemporană, a ştiut să descrie situaţia lor, să exprime sentimentul spontan de protest şi de indignare“. Iată pătrunzătoarea analiză a operei tolstoiene, iată adevărata ei valorificare, dar iată în acelaşi top şi poziţia ei „tolerată“ fratr’o lume burgheză, care se simte şi se ştie aspru criticată de această operă şi-i creează de aceea o cât mai restrânsă circulaţie şi câteva obligate criterii estetice de luare în consideraţie. S’a văzut că Lenin a proorocit pe bună dreptate că pentru a folosi şi cinsti după cum se cuvine opera lui Tolstoi este nevoie de o revoluţi© socialistă. Lucrul a fost pe deplin adevărat, şi nu numai pentru opera lui Lew Nicolaevici dar pentru întregul patrimoniu milenar, sănătos şi progresist al culturii universale. Astăzi Lew Nicolaevici, în scrisul său, e tipărit în zeci de milioane de exemplare, în Uniunea Sovietică. Şi circulaţia aceasta abundentă a unei mari opere geniale a pătruns pretutindeni unde socialismul a dus noile şi sănătoasele lui aşezări. Şi deci, şi la noi. Iată că în câţiva ani numai, folosinduse de noile condiţii de prezentarea clasicilor opera tolstoiană a cunoscut şi cunoaşte o mare preţuire in faţa lectorilor români, care astăzi se numără cu zecile de mii. Au apărut, in mai multe ediţii: ,,Război şi Pace”, de curând intr’o frumoasă ediţie ,,Anna Karenina" şi, şi mai de curând „Învierea", fără să mai vorbim de o serie de povestiri tipărite în volume separate. Marile lucrări sunt prezentate publicului cu studii introductive temeinic redactate. Ba mai mult. S’a pus la îndemâna publicului cititor în afară de „Lenin în literatură“, cuprinzând vestitele articole ale lui Lenin despre Tolstoi, volumul „L. N. Tolstoi în critica rusă", o cuprinzătoare antologie critică. În felul acesta opera uriaşului de la Iasnaia-Poliana îşi face drum tot maiadânc în rândurile cititorilor muncitori de la noi. Şi nu odată mi-a fost dat să văd muncitori, în clipe de răgaz, urmărind cu lăcomie un volum din „Război şi Pace" sau „Ana Karenina“. Imi feri Ssdoveanu „Ilia Golovin“ la Teatrul Naţional Studio Problemele pe care autorul sovietic S. Mihalcov le pune în „Ila Golovin”, piesă care se va reprezenta în cursul săptămânii viitoare pe scena Teatrului Naţional Studio, sunit de o deosebită importanţă pentru toţi creatorii de artă care, înregimentaţi Int rândurile numeroase ale apărătorilor progresului, înţeleg că frumosul este adevăruil, iar adevărul, viaţa. Nu poţi crea opere cu adevărat valabile în nici un domeniu de artă, dacă te îndepărtezi de munca poporului, de viaţă, de aspiraţiile, d© frământările lui, pentru ca frumosul nu-l poţi găsi decât în mişcarea, în sbuciumul oamenilor care-şi pregătesc cu propriile lor mâinii, un viitor sigur şi fericit. Dar tentaţiile care-l pândesc pe creatorul de artă sunt multe. Preţuit de mase, omul de artă se poate lăsa ispitit de credinţa căeste o fiinţă excepţională, căreia i se cuvin, toate bucuriile şi toate binefacerile vieţii. Orice laudă i se pare atunci firească, orice critică semn de invidie. Numai un adevărat artist legat de polpor, îşi poate păstra modestia, controlul, îşi poate da in orice moment seama că valoarea lui este legată de existenţa maselor şi de aprecierea lor, că, deci, dacă aceste mase, nu i-ar da sprijin şi preţuire, el n’ar putea exista ca om de artă. Mihalcov atrage atenţia şi asupra rolului pe care trebue să-l aibă presa, în construirea şi popularizarea operelor de artă. Criticul este primul îndrumător şi prieten sincer al artistului. Ochiul lui cunos- cător şi obiectiv trebu© să observe devierile, să critice greşelile, să privească cinstit, fără considerente d©, simpatii personale. Alunecarea spre cosmopolitism, lipsa de stimlt autocritic ca şi primejdia unei critici subiective, iată primejdiile care pândesc creaţia de artă, iată tentaţiile care pot frâna realizarea unor adevărate opere artistice. Felul în care S. Mihalcov le presară în calea lui Ilia Golovin, rezultatele la care îl duce încrederea neţărmurită în forţele lui şi apoi descrierea cauzelor care l-au izolat într’un turn de fildeş, sunt pline de învăţăminte pentru orice om de artă. „E întuneric în turnul mohorît în care m’am zăvorit singur, şi din care am vrut să uimesc lumea cu talentul meu, spune eroul lui Mihalcov, considerându-şi cu ochi critici, izolarea. Soarele! El răsare de milioane de ani tot la răsărit şi a pune tot la apus, dar de fiecare dată într’un fel nou, de fiecare dată luminând o zi nouă! Dar nu pentru a uimi pe cineva răsare soarele, ci pentru a încălzi şi a da viaţă tuturor acelora care tind spre el, tuturor acelora care trăesc, care vor să trăiască și au dreptul la asta...” Tema piesei lui Mihalcov e de o deosebită actualitate iar reprezentarea ei constitue un adevărat eveniment pentru teatrul nostru. Jean Massoff CONFERINŢE Societatea Ştiinţelor Medicale, Filiala Bucureşti, Secţia de Endocrinologie, ţine şedinţă publică, azi Sâmbătă 31 Martie a c. ora 12 fix la Institutul de Endocrinologie. : * Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii anunţă conferinţa d-lui Eugen Rodan, vicepreşedinte al Comitetului de Artă, despre „R. P. Ungară, în drum spre socialism“. Conferinţa va avea loc Luni, 2 Aprilie Ac., orele 18, în sala Dalles şi va fi urmată de film. Intrarea liberă* Posturile Radio România şi Bucureşti II vor transmite în ziua de 1 Aprilie la orele 51:30, montaj literar-muzical, care va evoca figura cunoscutului cântăreţ de operetă Leonard. Cântăreţul Niculescu Bassu şi actorul Maximilian, colegi ai celebrului cântăreţ, vor povesti câteva aminţtiri din tinereţe, legate de viaţa lui Leonard. * Consiliul General A.R.L.U S. şi Studioul cinematografic „Const. Nottara“ anunţă: Cu ocazia aniversării a 83 anii de la naşterea marelui scriitor rus Maxim Gorchi, va avea loc conferinţa d-lui Simion Alterescu despre „Dramaturgia lui Maxim Gorchi“Se va prezenta actul I şi IV din Manifestarea va avea loc azi Sâmbătă 3 Martie a.c. ora 16 precis , în sala Studioului Cinematografic „Const. Nottara“, str. Const. Miller nr. 14 (fost Teatrul Maria Filotti)• * Vineri seară, d. Sorin Toma, membru în Consiliul Mondial al Păcii, a vorbit muncitorilor șantierului „Casa Scânteii“, despre: „Sesiunea Consiliului Mondial al Păcii de la Berlin“. Cei peste 200!) participanţi la conferinţă şi-au manifestat "entuziasta lor hotărîre de a semna Apelul Consiliului Mondial al Păcii pentru încheierea unui Pact al Parii între cele cinci mari puteri, un I piesa „Mici Burghezi“. * "BWW» ! A apărut în limbile egleză, spaniolă rusă, română, franceză, germană, en- „PENTRU PACE TRAINICĂ, PENTRU DEMOCRAțIE POPULARĂ!“ București, Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste și muncitoreşti. # Nr. 13 (125) Cuprinde : ARTICOL DE FOND : Lupta oamenilor muncii din ţările capitaliste împotriva pregătirii războiului, militarizării econo- * miei şi pauperizării. ★ * O nouă dovadă a puternicei înfloriri a culturii socialiste în URSS. LUCEZAN AVRAMOV : Congresul tinerilor constructori ai socialismului din Bulgaria. JOSZEF RÉVAI : Sarcinile Partidului celor ce muncresc din Ungaria în munca ideologică. JOHN WILLIAMSON : Lupta oamenilor muncii din Statele Unite ale Americii împotriva legii stării excepţionale. K. T. : Monarho-fasciştii greci pregătesc noi provocări militare în Balcani. WLABISLAW DWORAKOWSKI : Despre grupele de partid din Partidul Muncitoresc Unit Polonez. JAN MAREK ; Note peltice. Inlor maţii De vânzare la magazinele „Librăria Noastră" şi la toate chioşcurile. . LEI 8 între 8 Aprilie-27 M se va desfăşura concursul de matematici* fizici si limba româna pentru elevii şcolilor medii Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor, Miisterul învăţământului Public, Societatea de Ştiinţe Matematice şi Fizice, Societatea de Istorie, Filologie şi Folclor organizează în acest an şcolar, între 8 Aprilie — 27 lai un concurs de matematici, fizică şi limba română pentru elevii şcolilor medii din ţară. Concursul urmăreşte desvoltarea interesului şi a dragostei elevilor pentru aceste obiecte, stimulându-i spre studiul lor mai temeinic, însuşirea temeinică a cunoştinţelor de matematici şi fizică este indispensabilă pregătiri în orice ramură a tehnicii şi ştiinţelor exacte. Fără o serioasă studiere a matematicii şi fizicii, nu se poate asigura creşterea unor specialişti bine pregătiţi, capabili să contribuie cu succes la îndeplinirea Planului Cincinal şi a planului de electrificare. Studiul limbii şi literaturii române contribue la ridicareanivelului cultural al elevilor întăreşte dragostea lor faţă de popor şi încrederea în forţele sale creatoare, desvoltă dragostea şi încrederea în viitorul fericit al Patriei noastre. Concursul se va desfăşura în patru etape, începând la 8 Aprilie şi terminându-se la 27 Mai 1951 când va avea loc ultima fază a concursului. Etapele vor fi: a) Pe şcoală la data de 8 Aprilie. b) Pe raion la data de 15 Aprilie. c) Pe regiune la data de 6 Mai. d) Pe ţară la data de 27 Mai. Probele concursului vor consta din lucrări scrise cu subiecte ce vor fi date ţinându-se seama de nivelul participanţilor. In vederea acestui scop participanţii vor fi împărţiţi pe grupe. La limba română se vor da lucrări scrise pe grupele de clasă astfel: Grupa I-a — licee (cl. VIII şi IX), şcoli medii tehnice (Anul I şi II), şcoli pedagogice (Anul I şi II). Grupa II-a — licee (cl. X şi XI), şcoli medi tehnice (anul III), şcoli pedagogice (anul III şi IV). La matematici: — grupa I-a licee (cl. VIII); grupa II-a licee (cl. IX); grupa III-a licee (cl. X); grupă IV-a licee (cl. XII; grupă V- a şcoli tehnice (anul D; grupă VI- a şcoli tehnice (anul IT); grupa VII- a şcoli pedagogice (anul I); grupa VIII-a şcoli pedagogice (anul II); grupă IX-a şcoli pedagogice (anul III). La fizică: grupa I-a licee (cl. VIII); grupa Vl-a licee (cl. IX); grupa IlI-a licee (cl. X); grupa V-a şcoli tehnice (anul I); grupa Vl-a şcoli pedagogice (anul I); grupa Vll-a şcoli pedagogice (anul II). Elevii din clasele nespecificate mai sus, ca şi elevii şcolilor în care se studiază mai puţin matematica (şcoala tehnică de prevederi sociale, şcoala tehnică sanitară, etc.), se pot prezenta direct la etapa raională, pe baza recomandării şcolii. Ei vor participa la grupa pe care şi-o vor alege pentru materia respectivă şi care corespunde cel mai bine nivelului lor de cunoștințe. Premiile se vor acorda începând de la etapa raională. „Cântecele muncii şi luptei“ Comitetul de Rado anunţă că Luni 2 Aprilie, pe posturile Radio România şi Bucureşti II, de la orele 20,15 la 21,000, transmit un concert trimis de Comitetul de Radio al Uniunii Sovietice, intitulat: „Cântecele muncii şi luptei” , care va cuprinde cântecele diferitelor popoare în care este reflectată lupta lor pentru libertate şi pace. Programul cuprinde: „Semnalam apelul“, de Anatol Vieru; Marş democrat, de Huan-Tji; Cântec de luptă al poporului coreean, de Pa Han Ghiu; Cântecul docherilor francezi, de Chanta Sullivan; Cântec de întrecere, de Hilda Jerea; Cântecul unității, de Blanter. "WittT. mini-v TCA-n.ja....■■■ - SFATURI MEDICALE CUM OPRIM PIEREA 0£ SAMBE DINTR’O RANĂ Rănile produse prin tăieturi, zdrobiri sau înţepături pot să sângereze foarte tare. Cum oprim aceste pierderi de sânge ? Este bine să ştim că pierderile de sânge se pot arăta în două feluri: sub formă de ţâşnituri care revin după scurte pauze, sau sub formă de revărsare continuă a sângelui din rană. In primul caz, înseamnă că a fost rănita o arteră, adică un vas prin care sângelepleacă de la inimă şi ţâşnitura se produce odată cu bătaia inimii. In al doilea caz, înseamnă că a fost rănită o rână, adică un vas prin care sângele se întoarce spre inimă. Când cel rănit pierde sângele sub formă de ţâşnituri, trebue să luăm măsuri fără a pierde o clipă, deoarece sânguarea e foarte puternică. Ce facem? . . . L Luăm o curea, o sfoară, o batistă, un prosop sau ce avem la îndemână şi facem o legătură strânsă a mâinii sau piciorului, deasupra rănii, adică înspre rădăcină sau chiar la rădăcina mâinii sau piciorului. Legătura va fi făcută atât de strâns, până ce ţâşnitura încetează. Facem două noduri, ca legătura să nu se desfacă şi ducem bolnavul, fără întârziere, la medic. Dacă sângele nu ţâşneşte din rană, ci curge domol, atunci un pansament mai strâns al rănii opreşte pierderea de sânge. Pentru aceasta trebue să avem cârpe curate, adică spălate şi fierte sau cel mai bine tifon special dela farmacie. Facem un bandaj ceva mai strâns, nici pe departe însă atât de strâns ca cel dinainte și trimitem bolnavul la medic. Desfiinţarea comerţului ambulant in Capitală Potrivit dispoziţiilor ordonanţei Sfatului Popular al Capitalei se interzice vânzarea şi consumul de seminţe de orice fel în cuprinsul celor opt raioane. Autorizaţiile care au fost eliberate pentru acest comerţ şi care mai fiinţează au fost anulate de către autorităţile administrative ale celor opt raioane. Potrivit aceleeaşi ordonanţe se interzice exercitarea comerţului ambulant în cuprinsul perimetrului central al oraşului, cu excepţia florilor, jucăriilor şi a altor articole, care vor trebui să fie autorizate de Sfaturile Populare ale rooanelor. Noi S. M. T.-uri in regiunea Constanţa In regiunea Constanta au luat fiinţă încă 5 Staţiuni de Maşini şi Tractoare, în comunele Mircea , Vodă, Adamclisi, Sibioara, Pante- Ilimon şi Babadag. Ele au fost inizestrate cu 165 tractoare produse la uzinele „Sovromtractor“ şi 155 pluguri de la fabrica „Ilie Pintiliei", 21 semănători şi alte maşini şi unelte agricole produse în ţară. Nouile SMT-uri şi-au şi început activitatea, pe baza contractelor încheiate din timp cu gospodăriile , agricole colective şi ţăranii muncitori întovărăşiţi. PAGINA MEDICALĂ - ■ ESEISt,-O REFORMĂ STRUCTURALĂ A ASISTENŢEI MEDICALE Organizarea ocrotirii sănătăţii publice în R.P.R. este în continuă desvoltare şi perfecţionare. O nouă şi revoluţionară înfăptuire pe tărâm sanitar, menită a duce la o simţitoare îmbunătăţire a ocrotirii sănătăţii oamenilor muncii, este unificarea spitalelor cu policlinicile, circumscripţiile sanitare şi dispensarele de întreprindere. Pentru a înţelege rostul unificării şi felul în care unificarea va îmbunătăţi asistenţa medicală a oamenilor muncii, să vedem cum funcţionau până ele curând instituţiile sanitare care se unifică. Până de curând nu exista nici un fel de legătură între spitale, dispensare sau policlinici. Fiecare dintre aceste instituţii duceau o viaţă cu totul separată. Spitalul nu avea contact cu bolnavii decât în timpul cât erau internaţi, iar deobifei bolnavii nu ajungeau la spital decât într-un stadiu înaintat al boalei. Policlinicile care aparţineau în cea mai mare parte Asigurărilor Sociale nu urmăreau bolnavii pe care îi îngrijeau. Bolnavii se prezentau după capul lor, fără rost şi fără bună îndrumare, când la o policlinică, când la alta. Aglomeraţia în aceste servicii era mult prea mare şi din această cauză nivelul consultaţiilor era scăzut. O mare parte din oamenii muncii, de pildă salariaţii funcţionari şi salariaţii agricoli, nu intrau în Asigurări şi nu aveau mijloace să-şi plătească îngrijirile medicale de specialitate. Circumscripţiile sanitare erau puţine, iar medicii lor aveau mai mult atribuţii de higienă, de control sanitar şi de izolare a bolnavilor infecţioşi. In ultimul timp numărul circumscripţiilor sanitare a sporit. Medicii circumscripţiilor dădeau asistenţă medicală familiilor salariaţilor precum şi pensionarilor. Aceste consultaţii însă nu erau de nivelul dorit şi nu se bucurau totdeauna de încrederea populaţiei. Numai după ce Ministerul Sănătăţii a preluat conducerea tuturor instituţiilor sanitare, funcţionarea anarhică ce a dus la o circulaţie cu totul defectuoasă a bolnavilor prin aceste instituţii sanitare, poate îi lichidată. Ajungându-sa la o organizare uniformă, adică după un plan care dă fiecărei instituţii atribuţia pe care o poate realiza maline, în reforma de unificare a spitalului cu policlinica, şi dispensarele se foloseşte maree experienţă a Uniunii Sovietice în domeniul ocrotirii sănătăţii publice. Iată cum va fi organizată asistenţa medicală după unificare. Oraşul va fi împărţit în mai multe circumscripţii sanitare, cam 8.000 loocuitori de circumscripţie, fiecare având câte 2 medici. Un teritoriu mai mare al oraşului, cuprinzând cam 50.000 de locuitori, va fi deservit de un grup de instituţii numit bloc spitalo-policlinic, adică dintr-un spital, o policlinică, şi dispensarele a 5-6 circumscripţii, care toate vor funcţiona ca o unitate, adică în mod coordonat. Medicii de circumscripţie dau consultaţii şi la policlinică, ei fiind în acelaş timp şi medici a policlinicii. Pentru consultaţii bolnavii dintr-o circumscripţie se adresează: la policlinică medicului circumscripţiei lor. Tot pe el îl cheamă pentru consultaţiile la domiciliu. Dacă e nevoe, acest medic cere colaborarea medicilor de specialitate din policlinică. Medicii de întreprindere sunt de asemenea subordonaţi policlinicii. Totodată, policlinicile sunt unificate cu spitalele. Medicul Internist lucrează jumătate normă la spital, iar cealaltă jumătate la policlinică sau pe teren, în circumscripţia ce-i este repartizată. Medicii de specialitate precum cei de nas, gât şi urechi, de ochi sau de boli de femei, etc., vor lucra de asemenea o parte de normă la spital şi o parte la policlinică. Ei nu vor lucra însă la dispensar. Bolnavii vor putea fi deci urmăriţi la consultaţiile de dispensar, la policlinică şi la spital, unde secţiile de specialitate sunt de asemenea unificate, ele având un medic şef comun. Avantagiile noului sistem de asistenţă medicală vor fi dintre cele mai mari. Medicul de circumscripţie va cunoaşte populaţia sectorului său şi va fi ca un medic de casă sau de familie. Bolnavul va cunoaşte pe medicul său. El Îl va găsi la dispensarul circumscripţiei care, pe cât posibil, va funcţiona chiar în localul policlinicei, de asemenea îl va găsi la spital. Pentru medici de asemenea, sistemul va fi folositor. Practica de spital le va îmbogăţi cunoştinţele. Ei vor fi mereu la curent cu ultimele descoperiri ale ştiinţei. Astfel nivelul lor profesional va fi din ce în ce mai ridicat. Ei nu vor cădea în rutina în care cad mulţi medici dintre cei care se rup de practica de spital. Unificarea spitalului cu policlinica şi dispensarul va ridica asistenţa medicală la nivelul marilor progrese ale ştiinţei medicale şi va contribui în măsura cea mai largă la apărarea sănătăţii poporului. Dr. N. Stolo Creşterea numărului de dispensare materna-infinitie Intr’o creşă de cartier din Bucureşti mamele iau lecţii practice asupra modului de preparare a hranei sugarului. Se amenajează un nou parc in Capitală Sfatul Popular al Capitalei a luat măsuri pentru amenajarea unui nou parc In Capitală pe terenul viran din faţa Spitalului de copii Itza Emilia, din calea Lacul Teiului (capătul liniei de tramvai 17). Noul parc va fi amenajat prin muncă voluntară. In ultima Duminică au lucrat aci peste 1.400 de cetăţeni şi zilnic se prezintă pentru a presta muncă voluntară locuitori din cartier. Noul parc va fi dat în folosinţa publicului în ziua de 1 Mai. Vizarea carnetelor de comenzi ale meseriaşilor In legătură cu vizarea carnetelor de comenzi ale meseriaşilor, Ministerul Finanţelor dă următoarele lămuriri: Vizarea carnetului se face o singură dată şi anume, atunci când se începe un carnet nou. La terminare, carnetul se prezintă unităţii fiscale respective pentru viza de închidere. Ca atare, carnetul vizat pe 1950, nu mai trebuie vizat pe 1951, meseriaşul putând continua operaţiunile de înregistrare în carnet până la terminare, respectiv până la punerea în aplicare a noului registru de intrare şi ieşire, care desfiinţează carnetul de comenzi. oficii şi circumscripţii ln cadrul noii raionări administrative, Administraţia Poştelor şi Telecomunicaţiilor din Ministerul Comunicaţiilor, a reorganizat poşta rurală în regiunile Arad, Baia Mare, Buzău, Sibiu, Argeş, înfiinţând noi oficii şi circumscripţii poştale. Astfel s-au înfiinţat de curând Oficiile P.T.T. Joseni, Noeni şi Stâlpu in regiunea Buzău, Oficiul Satiu şi Vaidia Rece în regiunea Sibiu şi Oficiul Piteşti 2 îin Găvana, regiunea Argeş. Deasetmeni s’au înfiinţat curse poştale prin RATA între localităţile Detea şi Jianul Mare. Alte comune înzestrate cu aparate cinematografice In ultimul trimestru al anului 1950, din regiunea Iaşi existau numai 20 comune înzestrate cu aparate cinematografice şi grupuri electrogene. In primele două luni ale anului 1951, încă şase comune din regiune au fost înzestrate cu aparate de proecție, urmând ca până la data de 15 Aprilie să mai fie înzestrate cu aparate de proecție încă 4 comune. Lipsuri care trebuesc înlăturate Note economice Serviciul evidenţelor la întreprinderile raionale Odată cu noua împărţire administrativă a regiunii Bucureşti, s-au repartizat celor 8 raioane ale regiunii exploatările şi întreprinderile economice situate pe teritoriul lor. Toate aceste unităţi (mori, prese de ulei, îngrăşătorii de porci, fabrica de mezeluri de la Olteniţa, grădini de zarzavat, heleştee, pine, darace de lână, etc.) au fost grupate în organizaţii centrale — câte una de fiecare raion — care funcţionează sub numele de „întreprinderi economice alimentare raionale”. Toată gestiunea acestor unităţi din cuprinsul fiecărui raion, este centralizată la întreprinderile economice alimentare raionale, care, fiind organizate pe baza principiului gospodăriei chibzuite, trebue să aibă la zi situaţia întregii activităţi a unităţilor din raionul respectiv. Se întâmplă însă, că de la 1 Oct. , 1950, când au luat fiinţă şi până azi, întreprinderile raionale nu şi-au organizat încă evidenţele. Faptul constitue o serioasă lacună — imputabilă serviciilor de conta- bilitate respective, deoarece lipsa evidenţelor face cu neputinţă informarea exactă şi la zi asupra -------------------- -------------------, activităţii unităţilor de exploatare, pentru a se cunoaşte rezultatele bune sau rele ale acestei activităţi şi a determina, în caz de nevoe, intervenţia în timp util a întreprinderii tutelare. Fiind vorba aci de gospodărirea unui important patrimoniu public producător de bunuri care interesează în gradul cel mai înalt aprovizionarea populaţiei, socotim riguros indispensabil să se păşească de urgenţă la organizarea serviciului evidenţelor pe lângă întreprinderile economice alimentare raionale. Numai aşa poate fi asigurat controlulgestionar şi al întregii activităţi a unităţilor de exploatare raionalee din vederea bunului mers al lor. Predarea uiumurilor S’a constatat că morile pun în genere prea mari întârzieri în predarea uiumului, pe care î l percep la măciniş, către centrele de colectare pentru alimentarea fondului centralizat de cereale al Statului destinat să satisfacă nevoile de consum ale populaţiei. Aceste întârzieri sunt regretabile, întâi, pentru că lipsesc centrele de distribuţie de însemnate cantităţi de produse în executarea planului de distribuţie la locurile unde se simte nevoe. In al doilea rând, pentru că împiedecă organizaţiile în drept să intre mai curând în posesia fondurilor care sunt necesare în exploatare. Cu mai mult zel şi mai ridicat spirit de disciplină gospodărească se poate lichida şi această lipsa. ...Şi o sugestie Pentru desvoltarea morilor li s’a recunoscut dreptul la un procent de 7% din ultimul perceput la măciniş şi pe care’l pot valorifica la preţurile cotei libere. Pentru ca valorificarea acestei cote să se facă în bune condiţiuni, ar fi nimerit ca reţinerea, înmagazinarea şi valorificarea ei să se concentreze la o singură moară — moara cu capacitatea cea mai mare şi cu accesul cel mai lesnicios la căile de transport —, urmând ca celelalte mori să predea centrelor de colectare întreaga cantitate de produse rezultată din uimim, inclusiv cota de 7°/o, reţinută la moara de centralizare. E o măsură practică ce ar simplifica simţitor operaţiunea, înlesnind atât transportul, cât şi valorificarea în comun a cotei de uium. H. I. MATCHUL PENTRU CAMPIONATUL MONDIAL DE ŞAH Ei s'a disputat, la Moscova, partida a 7-a din matchul pentru campionatul mondial de şah Bronstein cu negru, a jucat din nou apărarea olandeză, alegând o variantă preferată chiar de Botvinic. In deschidere, deşi campionul lumii a utilizat o linie de joc analizată, încă din 1939, chiar de către el însuşi, nu a putut obţine nici un avantaj. In continuare jocul s-a desfăşurat liniştit şi cu toate eforturile depuse de către Botvinic se părea că partida se va termina remiză. In criză de timp însă, Bronstein a încercat inutil să complice jocul printr’un sacrificiu de pion, care s'a dovedit a fi nefolositor- Botvinic a schimbat toate f gurile grele, intrând într'un final de cai în care păstrează pionul în plus şi deea şanse bune de câştig. Partida s’a întrerupt în următoarea poziţie: ALB (Botvinic): Rf3, Cd6; p'on a4 b3, d4, f2 b2. NEGRU (Bronstein): Rg7, Cd4 pioni: a5, d5, g6, h7. Albul a dat mutarea 41 în pli Partida se continuă astăzi dup amiază, iar partida a 8-a Durui miră- DIN VIAŢA LUI I. F. PAVLOV /. P. Pavlov, genialul savant sovietic şi cel mai de frunte fiziolog al epoci noastre, a fost un luptător hotărit să smulgă naturii cu ajutorul ştiinţei cât mai multe taine, pentru a îmbunătăţi in acest fel condifiile de trai ale masselor largi. Trăind intr’o epocă de adânci frămăntari sociale, Pavlov a fost tot timpul vieţii sale alături de cei ce reprezentau tinereţea, viitorul şi progresul omenirii. In zilele de restrişte, când in 1905 Rusia a fost învinsă în Extremul Orient, Pavlov a afirmat: „Numai Revoluția poate salva Rusia. Guvernul care a adus tara la pieire trebue să fie răsturnat fără întârziere”. Pavlov a trebuit să ducă lupta nu numai cu tainele naturii, ci, şi mai mult, cu lumea înapoiată. Acelora care il acuzau spunând că folosirea animalelor în laboratoarele de fiziologie este o metodă revoltătoare, neştiinţifică şi nefolositoare, Pavlov le-a răspuns astfel: . Când incep o experienţă care se termină cu moartea animalului, am apăsătoarea senzaţie de regret că ara Întrerupt o viaţă care clocotea, că eu sunt călăul unei fiinţe vii. Când secţionez şi distrug un animal viu îmi înăbuş un reproş usturător, anume că datorită ignoranţei grosolane a mâinii, distrug un mecanism întocmit cu o artă perfectă. Dar sufăr aceasta în interesul adevărului şi al binelui omenirii. Iar în ceea ce priveşte activitatea mea de vivisecţionist, propun să fie pusă sub un control oarecare. In acelaş timp, nu atrage atenţia nimănui, distrugerea animalelor şi desigur nici chinuirea lor pentru simpla plăcere şi satisfacere a capriciilor. Atunci plin de indignare şi cu adâncă convingere, îmi spun mie însumi şi-mi permit să le-o spun şi altora: Nu, sentimentul de milă faţă de suferinţele oricărui animal nu este un sentiment înalt şi nobil, ci una din manifestările prost mascate ale duşmăniei şi ale luptei veşnice, duse de ignoranţă împotriva ştiinţei, de întuneric împotriva luminii". Regimul sovietic a sprijinit din plin opera lui I. P. Pavlov şi i-a creiat condiţiuni optime de lucru, cum nu le-a avut până atunci şi cum nu le-ar fi avut nicio țară din lume. Ţinând seama de meritele mari ale lui Pavlov pentru ştiinţă în folosul oamenilor muncii din lumea întreagă, în timpul războiului civil, Lenin a scris personal preşedintelui Comitetului Executiv din Petrograd: „Ar fi de dorit să se facă o excepţie în privinţa lui I. P. Pavlov şi să i se acorde o rafie alimentară suplimentară şi în genere să i se asigure o locuinţă mai mult sau mai puţin confortabilă". La 24.1.1921 a fost elaborat decretul lui Lenin cu privire la asigurarea celor mai bune condiţii de trai lui Pavlov şi familiei sale, asiguându-i-se deasemeni condiţii favorabile de muncă. Pentru punerea în aplicare a acestui decret, marele scriitor Gorki, membru al comisiei de ajutorare a lui Pavlov, l-a vizitat personal pe bătrânul savant pentru a se interesa de nevoile sale. Pavlov lucra într’un cabinet neîncălzit, era îmbrăcat într’un patron gros, încălzit cu pâslari şi în cap cu o căciulă groasă. — „Se vede că nu aveţi nici lemne”, a remarcat scriitorul. — „Da,nu am lemne”, și-a amintit savantul, „dafi-mi lemne dacă se poate". — „Noi am hotărit să vă mărim rația de alimente”. — „Nu, nu”, făcu el un gest cu mâna, „dafi-mi la fel ca tuturor, nu mai mult". Alături de poporul patriei sale, Pavlov a suportat întreaga greutate a războiului civil. Din prima clipă el a avut un singur scop, acela de a face mai puternică ţara sa. Adresându-se primului congres al fiziologilor din Rusia în 1917, el scria : „Noi am lăsat în urmă o perioadă îngrozitoare... Noi nu putem să nu aşteptăm. Trebue să aşteptăm ca reorganizarea vieţii noastre să aducă o intensificare a activităţii noastre ştiinţifice... Şi dacă aşa stau lucrurile, nouă ne revine sarcina de a intensifica energia noastră până la cel mai înalt grad prin munca noastră”. Astfel în cele mai grele zile el n’a încetat să lucreze pentru gloria patriei sale. Odată, fiind în trecere prin Paris, un corespondent al unui ziar al ruşilor albi i-a cerut să dea un interview despre Uniunea Sovietică. Pavlov i-a răspuns: „In afara graniţelor patriei mele eu nu povestesc despre ea”. La remarca unuia dintre cei prezenţi cum că ştiinţa nu are patrie, Pavlov a răspuns : „Ştiinţa are patrie şi savantul cu atât mai mult trebue să o aibă". Pavlov a ştiut că ameninţarea războiului poate dăuna patriei sale şi omenirii întregi şi de aceea de la tribuna celui de al XV-lea congres al fiziologilor, el a apărat pacea împotriva aţâţătorilor sângeroşi ai războiului. La recepţia care a avut loc la Kremlin în cinstea delegaţilor celui de al XV-lea congres al fiziologilor , Pavlov a spus printre altele: „Voi aţi auzit şi aţi văzut — se adresa el oaspeţilor străini — ce situaţie excepţională deţine ştiinţa în patria mea. Relaţiile care există la noi între ştiinţă şi autorităţile guvernamentale, vreau să le ilustrez numai printr’un singur exemplu : „Noi, conducătorii institutelor ştiinţifice, ne găsim intr’o permanentă nelinişte, neştiind dacă vom fi la înălţimea mijloacelor pe care guvernul ni le pune la dispoziţie". Pavlov şi-a iubit cu înflăcărare patria şi poporul său, arătând toată dragostea şi puterea sa de muncă pentru regimul sovietic care i-a creat condiţiile optime pentru genialele sae cercetări puse îrn serviciul progresului şi al păcii. Protecţia sorei in serviciile de radiologie La spitalul de Stat nr. 19, Panduri, din Capitală s-a realizat o importantă inovaţie pentru protecţia sorei în serviciile de radiologie şi a imprimării diagnosticului direct pe clişeu. Inovaţia constă în instalarea unui microfon în apropierea aparatului pentru radioscopie, în legătură cu un difuzor instalat in cariera vecină.Acest procedeu prezintă avantagiul că, sera cais scrie buletinul radiologie este protejată de acţiunea nocivă a razelor X. A doua inovaţie este aceea a imprimării scrisului direct pe di- S*»5 ).