Universul, aprilie 1951 (Anul 68, nr. 76-99)

1951-04-01 / nr. 76

C­t/L­TURA £/ VIA­ŢA BU COfiiTH DE PSEMTHE A CLASICI M: L ». TGLSItH Fără îndoială că Lew Ntcolaievici i Tolstoi este unul dintre cei mai­­ mari scriitori ai lumii, Lenin se I mândrea şi era fericit că Lew­­ Nicolaevici aparţine culturii ruse. I „Datorită genialei interpretări a­­ lui Tolstoi — scrie Lenin — epoca­­ pregătirii revoluţie! întruna din ţările asuprite de feudali, s’a pre­zentat ca un pas înainte in desvol­­tarea a­­tistîcă a întregii omeniri“. Fraza a casta a lu' Lenin are un cuprinzător conţinut şi o mare în­semnătate. E.a afirmă dintr’odată şi întregul fond al operei tolstoiene într’o calificare ştiinţifică şi arată şi poziţia de înaltă măestrie a au­torului, poziţie de altfel recunos­cută de lumea întreagă, dar nu în­deajuns de preţuită. Lev Nicolaevici a fost fireşte şi este încă privit în ţările apusene ca un mare scriitor. Dar creiatu-i­ s’a oare lui Tolstoi, în oricare din aceste ţări, condiţiile adevărate de circulaţie şi de înţelegere în massele populare? Desigur că nu. Opera lui, fie că a fost considerată ca un vast tablou epic „Război şi Pace“, fie că a fost privită ca ro­manul foarte izbutit al unei femei îndrăgostite. .,Ana Karenina“, a rămas într’o circulaţie restrânsă pentru uzul unor anumite clase care au făcut şi din el, ca din în­treaga artă pe care o folosesc, de altfel un „divertisment“. Sau dacă un scriitor, şi mai ales de dimensiu­nile şi cuprinsul lui Lev Nicolae­­vici este o forţă care odată împle­tită în viaţa întregii omeniri se cere n­eîncetat In contact cu ea, acest scriitor se cuvine cinstit şi servit după măsura lui. Şi lucrul acesta, ba şi mai mult, le spune iarăşi Lenin: „Chiar şi in Rusia (Rusia veche n. n.) artistul Tolstoi este cunoscut doar unei ne­însemnate minorităţi. Pentru ca ma­rile sale opere să devină într-ade­­văr bunul tuturor, este nevoie de o luptă împotriva ordinei sociale care a condamnat milioane şi zeci de milioane de oameni la intranerec, la asuprire, la muncă silnică şi mi­zerie, este necesară o răsturnare socialistă. Şi Tolstoi n’a dat nu­mai opere artistice care vor fi în­totdeauna preţuite şi citite de mase, când acestea îşi vor fi creat condiţii omeneşti de exis­tenţă, scuturându­-se de jugul mo­şierilor şi al capitaliştilor; el a ştiut să redea cu o extraordinară putere aspiraţiile masselor largi, a­­suprite de orânduiala contemporană, a ştiut să descrie situaţia lor, să exprime sentimentul spontan de protest şi de indignare“. Iată pă­­trunzătoarea analiză a operei tol­stoiene, iată adevărata ei valorifi­care, dar iată în acelaş­­i top şi po­ziţia ei „tolerată“ fratr’o lume bur­gheză, care se simte şi se ştie aspru criticată de această­­ operă şi-i creează de aceea o cât mai res­trânsă circulaţie şi câteva obligate criterii estetice de luare în consi­deraţie. S’a văzut că Lenin a proo­rocit pe bună dreptate că pentru a folosi şi cinsti după cum se cuvine opera lui Tolstoi este nevoie de o revoluţi© soci­al­istă. Lucrul a fost pe deplin adevărat, şi nu numai pen­tru opera lui Lew Nicolaevici dar pentru­ întregul patrimoniu mile­nar, sănătos şi progresist al cul­turii universale. Astăzi Lew Nicolaevici,­ în scri­sul său, e tipărit în zeci de mi­lioane de exemplare, în Uniunea Sovietică. Şi circulaţia aceasta a­­bundentă a unei mari opere geniale a pătruns pretutindeni unde socia­lismul a dus noile şi sănătoasele lui aşezări. Şi deci, şi la noi. Iată că în câţiva ani numai, folosindu­­se de noile condiţii de prezentarea clasicilor opera tolstoiană a cunos­cut şi cunoaşte o mare preţuire in faţa lectorilor români, care astăzi se numără cu zecile de mii. Au apă­rut, in mai multe ediţii: ,,Război şi Pace”, de curând intr’o frumoasă ediţie ,,Anna Karenina" şi, şi mai de curând „Învierea", fără să mai vorbim de o serie de povestiri ti­părite în volume separate. Marile lucrări sunt prezentate publicului cu studii introductive temeinic re­dactate. Ba mai mult. S’a pus la îndemâna publicului cititor în a­­­fară de „Lenin în literatură“, cu­prinzând vestitele articole ale lui Lenin despre Tolstoi, volumul „L. N. Tolstoi în critica rusă", o cu­prinzătoare antologie critică. În fe­lul acesta opera uriaşului de la Iasnaia-Poliana îşi face drum tot mai­­adânc în rândurile cititorilor muncitori de la noi. Şi nu odată mi-a fost dat să văd muncitori, în clipe de răgaz, urmărind cu lăco­mie un volum din „Război şi Pace" sau „Ana Karenina“. Imi fe­ri Ssdoveanu „Ilia Golovin“ la Teatrul Naţional­ Studio Problemele pe care autorul so­vietic S. Mihalcov le pune în „Ila Golovin”, piesă care se va reprezenta în cursul săptămânii viitoare pe scena Teatrului Naţio­nal Studio, sunit de o deosebită im­portanţă pentru toţi creatorii de artă care, înregimentaţi Int rându­rile numeroase ale apărătorilor progresului, înţeleg că frumosul este adevăruil, iar adevărul, viaţa. Nu poţi crea opere cu adevărat valabile în nici un domeniu de artă, dacă te îndepărtezi de mun­ca poporului, de viaţă, de aspira­ţiile, d© frământările lui, pentru ca frumosul nu-l poţi găsi decât în mişcarea, în sbuciumul oamenilor care-şi pregătesc cu propriile lor mâinii, un viitor sigur şi fericit. Dar tentaţiile care-l pândesc pe creatorul de­ artă sunt multe. Pre­ţuit de mase, omul de artă se poa­te lăsa ispitit de credinţa că­­este o fiinţă excepţională, căreia i se cuvin, toate bucuriile şi toate bine­facerile vieţii. Orice laudă i se pare atunci firească, orice critică semn de invidie. Numai un adevă­rat artist legat de polpor, îşi poate păstra modestia, controlul, îşi poate da i­n orice moment seama că valoarea lui este legată de e­­x­isten­ţa maselor şi de aprecierea lor, că, deci, dacă aceste mase, nu i-ar da sprijin şi preţuire, el n’ar putea exista ca om de artă. Mihalcov atrage atenţia şi asu­pra rolului pe care trebue să-l aibă presa, în construirea şi populariza­rea operelor de artă. Criticul este primul îndrumător şi prieten sin­cer al artistului. Ochiul lui cunos-­­ cător şi obiectiv trebu© să observe­­ devierile, să critice greşelile, să­­ privească cinstit, fără considerente d©, simpatii personale. Alunecarea spre cosmopolitism, lipsa de stimlt autocritic ca şi pri­mejdia unei critici subiective, iată primejdiile care pândesc creaţia de artă, iată tentaţiile care pot frâna realizarea unor adevărate opere artistice. Felul în care S. Mihal­­cov le presară în calea lui Ilia Go­lovin, rezultatele la care îl duce încrederea neţărmurită în forţele lui şi apoi descrierea cauzelor care l-au izolat într’un turn de fildeş, sunt pline de învăţăminte pentru orice om de artă. „E întuneric în turnul mohorît în care m’am zăvorit singur, şi din care am vrut să uimesc lumea cu talentul meu, spune eroul lui Mihalcov, considerându-şi cu ochi critici, izolarea. Soarele! El răsare de milioane de ani tot la răsărit şi a pune tot la apus, dar de fiecare dată într’un fel nou, de fiecare dată luminând o zi nouă! Dar nu pentru a uimi pe cineva răsare soarele, ci pentru a încălzi şi a da viaţă tuturor acelora care tind spre el, tuturor acelora care trăesc, care vor să trăiască și au dreptul la asta...” Tema piesei lui Mihalcov e de o deosebită actualitate iar repre­zentarea ei constitue un adevărat eveniment pentru teatrul nostru. Jean Massoff CONFERINŢE Societatea Ştiinţelor Medicale, Filiala Bucureşti, Secţia de Endo­crinologie, ţine şedinţă publică, azi Sâmbătă 31 Martie a­ c. ora 12 fix la Institutul de Endocrinologie. : * Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii anunţă conferin­ţa d-lui Eugen Rodan, vicepreşe­dinte al Comitetului de Artă, des­pre „R. P. Ungară, în drum spre socialism“. Conferinţa va avea loc Luni, 2 Aprilie Ac., orele 18, în sala Dal­les şi va fi urmată de film. Intra­rea liberă­* Posturile Radio România şi Bucureşti II vor transmite în ziua de 1 Aprilie la orele 51:30, montaj literar-muzical, care va evoca figura cunoscutului cântăreţ de operetă Leonard. Cântăreţul Niculescu Bassu şi actorul Maximilian, colegi ai cele­brului cântăreţ, vor povesti câteva aminţtiri di­n tinereţe, legate de viaţa lui Leonard. * Consi­liul General A.R.L.U­ S. şi Studioul cinematografic „Const. Nottara“ anunţă: Cu ocazia aniversării a 83 anii de la naşterea marelui scriitor rus Maxim Gorchi, va avea loc confe­rinţa d-lui Simion Alterescu despre „Dramaturgia lui Maxim Gorchi“­­Se va prezenta actul I şi IV din Manifestarea va avea loc azi Sâm­bătă 3­ Martie a.c. ora 16 precis , în sala Studioului Cinematografic­­ „Const. Nottara“, str. Const. Mille­r nr. 14 (fost Teatrul Maria Filotti)• * Vineri seară, d. Sorin Toma, membru în Consiliul Mondial al Păcii, a vorbit muncitorilor șanti­erului „Casa Scânteii“, despre: „Sesiunea Consiliului Mondial al Păcii de la Berlin“. Cei peste 200!) participanţi la conferinţă şi-au manifestat "entu­ziasta lor hotărîre de a semna A­­pelu­l Consiliului Mondial al Păcii pentru încheierea unui Pact al Pa­rii între cele cinci mari puteri, un I piesa „Mici Burghezi“. * "BWW» ! A apărut în limbile e­gleză, spaniolă rusă, română, franceză, germană, en- „PENTRU PACE TRAINICĂ, PENTRU DEMOCRAțIE POPULARĂ!“ București, Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste și muncitoreşti. # Nr. 13 (125) Cuprinde : ARTICOL DE FOND : Lupta oamenilor muncii din ţările capitaliste împotriva pregătirii războiului, militarizării econo- * miei şi pauperizării. ★ * O nouă dovadă a puternicei înflo­riri a culturii socialiste în URSS. LUCEZAN AVRAMOV : Congresul tinerilor constructori ai socialismului din Bulgaria. JOSZEF RÉVAI : Sarcinile Partidului celor ce mun­cresc din Ungaria în munca ideo­logică. JOHN WILLIAMSON : Lupta oamenilor muncii din State­le Unite ale Americii împotriva legii stării excepţionale. K. T. : Monarho-fasciştii greci pregătesc noi provocări militare în Balcani. WLABISLAW DWORAKOWSKI : Despre grupele de partid din Par­tidul Muncitoresc Unit Polonez. JAN MAREK ; Note peltice. Inlor maţii De vânzare la magazinele „Librăria Noastră" şi la toate chioşcu­rile. . LEI 8 între 8 Aprilie-27 M se va desfăşura concursul de matematici*­ fizici si limba româna pentru elevii şcolilor medii Comitetul Central al Uniunii Ti­neretului Muncitor, Miisterul în­văţământului Public, Societatea de Ştiinţe Matematice şi Fizice, So­cietatea de Istorie, Filologie şi Folclor organizează în acest an şcolar, între 8 Aprilie — 27 lai un concurs de matematici, fizică şi limba română pentru elevii şco­lilor medii din ţară. Concursul urmăreşte desvolta­­rea interesului şi a dragostei ele­vilor pentru aceste obiecte, sti­­mulându-i spre studiul lor mai te­meinic, însuşirea temeinică a cunoştin­ţelor de matematici şi fizică este indispensabilă pregătir­i în orice ramură a tehnicii şi ştiinţelor exacte. Fără o serioasă studiere a matematicii şi fizicii, nu se poate asigura creşterea unor specialişti bine pregătiţi, capabili să contri­buie cu succes la îndeplinirea Planului Cincinal şi a planului de electrificare. Studiul limbii şi literaturii­­ ro­mâne contribue la ridicarea­­nive­lului cultural al elevilor întăreşte dragostea lor faţă de popor şi în­crederea în forţele sale creatoare, desvoltă dragostea şi încrederea în viitorul fericit al Patriei noas­tre. Concursul se va desfăşura în patru etape, începând la 8 Aprilie şi terminându-se la 27 Mai 1951 când va avea loc ultima fază a concursului. Etapele vor fi: a) Pe şcoală la data de 8 Apri­lie. b) Pe raion la data de 15 Apri­lie. c) Pe regiune la data de 6 Mai. d) Pe ţară la data de 27 Mai. Probele concursului vor consta din lucrări scrise cu subiecte ce vor fi date ţinându-se seama de ni­velul participanţilor. In vederea a­­cestui scop participanţii vor fi îm­părţiţi pe grupe. La limba română se vor da lu­crări scrise pe grupele de clasă astfel: Grupa I-a — licee (cl. VIII şi IX), şcoli medii tehnice (Anul I şi II), şcoli pedagogice (Anul I şi II). Grupa II-a — licee (cl. X şi XI), şcoli medi tehnice (anul III), şcoli pedagogice (anul III şi IV). La matematici: — grupa I-a licee (cl. VIII); grupa II-a licee (cl. IX); grupa III-a licee (cl. X); grupă IV-a licee (cl. XII; grupă V- a şcoli tehnice (anul D; grupă VI- a şcoli tehnice (anul IT); grupa VII- a şcoli pedagogice (anul I); grupa VIII-a şcoli pedagogice (a­nul II); grupă IX-a şcoli pedago­­gice (­anul III). La fizică:­­ grupa I-a licee (cl. VIII); grupa Vl-a licee (cl. IX); grupa IlI-a licee (cl. X); grupa V-a şcoli tehnice (anul I); grupa Vl-a şcoli pedagogice (anul I); grupa Vll-a şcoli pedagogice (anul II). Elevii din clasele nespecificate mai sus, ca şi elevii şcolilor în care se studiază mai puţin mate­matica (şcoala tehnică de preve­deri sociale, şcoala tehnică sani­tară, etc.), se pot prezenta direct la etapa raională, pe baza reco­mandării şcolii. Ei vor participa la grupa pe care şi-o vor alege pentru materia respectivă şi care corespunde cel mai bine nivelului lor de cunoștințe. Premiile se vor acorda începând de la etapa raională. „Cântecele muncii şi luptei“ Comitetul de Rado anunţă că Luni 2 Aprilie, pe posturile Radio România şi Bucureşti II, de la o­­rele 20,15 la 21,000, transmit un concert trimis de Comitetul de Ra­dio al Uniunii Sovietice, intitulat: „Cântecele muncii şi luptei” , care va cuprinde cântecele diferitelor popoare în care este reflectată lup­ta lor pentru libertate şi pace. Programul cuprinde: „Semna­lam apelul“, de Anatol Vieru; Marş democrat, de Huan-Tji; Cân­tec de luptă al poporului coreean, de Pa Han Ghiu; Cântecul doche­rilor francezi, de Chanta­ Sullivan; Cântec de întrecere, de Hilda Je­­rea; Cântecul unității, de Blanter. "WittT. mini-v TC­A-n.ja....■■■ - SFATURI MEDICALE CUM OPRIM PIEREA 0£ SAMBE DINTR’O RANĂ Rănile produse prin tăieturi, zdrobiri sau înţepături pot să sân­gereze foarte tare. Cum oprim aceste pierderi de sânge ? Este bine să ştim că pierderile de sânge se pot arăta în două feluri: sub formă de ţâşnituri care revin după scurte pauze, sau sub formă de re­­vărsare continuă a sângelui din rană. In primul caz, înseamnă că a fost rănita o arteră, adică un vas prin care sângele­­pleacă de la inimă şi ţâşnitura se produce o­­dată cu bătaia inimii. In al doilea caz, înseamnă că a fost rănită o rână, adică un vas pr­in care sângele se întoarce spre inimă. Când cel rănit pierde sângele sub formă de ţâşnituri, trebue să luăm măsuri fără a pierde o clipă, de­oarece sânguarea­ e foarte pu­ternică. Ce facem? . . . L Luăm o curea, o sfoară, o ba­tistă, un prosop sau ce avem la îndemână şi facem o legătură strânsă a mâinii sau piciorului, de­asupra rănii, adică înspre rădăcină sau chiar la rădăcina mâinii sau piciorului. Legătura va fi făcută atât de strâns, până ce ţâşnitura încetează. Facem două noduri, ca legătura să nu se desfacă şi du­cem bolnavul, fără întârziere, la medic. Dacă sângele nu ţâşneşte din rană, ci curge domol, atunci un pansament mai strâns al rănii opreşte pierderea de sânge. Pentru aceasta trebue să avem cârpe curate, adică spălate şi fierte sau cel mai bine tifon special de­la farmacie. Facem un bandaj ceva mai strâns, nici pe departe însă atât de strâns ca cel dinainte și trimitem bolnavul la medic. Desfiinţarea comerţului ambulant in Capitală Potrivit dispoziţiilor ordonanţei Sfatului Popular al Capitalei se interzice vânzarea şi consumul de seminţe de orice fel în cuprinsul celor opt raioane. Autorizaţiile care au fost elibe­rate pentru acest comerţ şi care mai fiinţează au fost anulate de către autorităţile administrative ale celor opt raioane. Potrivit aceleeaşi ordonanţe se interzice exercitarea comerţului ambulant în cuprinsul perimetru­lui central al oraşului, cu excep­ţia florilor, jucăriilor şi a altor articole, care vor trebui să fie autorizate de Sfaturile Populare ale r­ooanelor. Noi S. M. T.-uri in regiunea Constanţa In regiunea Constanta au luat fiinţă încă 5 Staţiuni de Maşini şi Tractoare, în comunele Mircea , Vodă, Adamclisi, Sibioara, Pante- I­lim­on şi Babadag. Ele au fost in­­i­zestrate cu 165 tractoare produse­­ la uzinele „Sovromtractor“ şi 155 pluguri de la fabrica „Ilie Pintiliei", 21 semănători şi alte maşini şi u­­nelte agricole produse în ţară. Nouile SMT-uri şi-au şi început activitatea, pe baza contractelor­­ încheiate din timp cu gospodăriile , agricole colective şi ţăranii mun­citori întovărăşiţi. P­AGINA MEDICALĂ - ■ ESEISt­,-O REFORMĂ STRUCTURALĂ A ASISTENŢEI MEDICALE Organizarea ocrotirii sănătăţii publice în R.P.R. este în­ continuă desvoltare şi perfecţionare. O nouă şi revoluţionară înfăptuire pe tărâm sanitar, menită a duce la o simţitoare îmbunătăţire a o­­crotirii sănătăţii oamenilor muncii, este unificarea spitalelor cu poli­clinicile, circumscripţiile sanitare şi dispensarele de întreprindere. Pentru a înţelege rostul unifi­cării şi felul în care unifica­rea va îmbunătăţi asistenţa medi­cală a oamenilor muncii, să vedem cum funcţionau până ele curând instituţiile sanitare care se unifi­că. Până de curând nu exista nici un fel de legătură între spitale, dispensare sau policlinici. Fiecare dintre aceste instituţii duceau o viaţă cu totul separată. Spitalul nu avea contact cu bolnavii decât în timpul cât erau internaţi, iar deobifei bolnavii nu ajungeau la spital decât într-un stadiu înaintat al boalei. Policlinicile care apar­ţineau în cea mai mare parte Asi­gurărilor Sociale nu urmăreau bolnavii pe care îi îngrijeau. Bol­navii se prezentau după capul lor, fără rost şi fără bună îndrumare, când la o policlinică, când la alta. Aglomeraţia în aceste servicii era mult prea mare şi din această cau­ză nivelul consultaţiilor era scă­zut. O mare parte din oamenii muncii, de pildă salariaţii funcţio­nari şi salariaţii agricoli, nu intrau în Asigurări şi nu aveau mijloace să-şi plătească îngrijirile medicale de specialitate. Circumscripţiile sanitare erau puţine, iar medicii lor aveau mai mult atribuţii de higienă, de control sanitar şi de izolare a bolnavilor infecţioşi. In ultimul timp numărul circumscrip­­ţiilor sanitare a sporit. Medicii circumscripţiilor dădeau asistenţă medicală familiilor salariaţilor precum şi pensionarilor. Aceste consultaţii însă nu erau de nivelul dorit şi nu se bucurau totdeauna de încrederea populaţiei. Numai după ce Ministerul Să­nătăţii a preluat conducerea tutu­ror instituţiilor sanitare, funcţio­narea anarhică ce a dus la o circulaţie cu totul defectuoasă a bolnavilor prin aceste instituţii sanitare, poate îi lichidată. Ajun­­gându-sa la o organizare unifor­mă, adică după un plan care dă fiecărei instituţii atribuţia pe care o poate realiza mal­ine, în reforma de unificare a spita­lului cu policlinica, şi dispensarele se foloseşte maree experienţă a Uniunii Sovietice în domeniul o­­crotirii sănătăţii publice. Iată cum va fi organizată asis­tenţa medicală după unificare. O­­raşul va fi împărţit în mai multe circumscripţii sanitare, cam 8.000 loocuitori de circumscripţie, fie­care având câte 2 medici. Un teri­toriu mai mare al oraşului, cuprin­zând cam 50.000 de locuitori, va fi deservit de un grup de instituţii numit bloc spitalo-policlinic, adică dintr-un spital, o policlinică, şi dispensarele a 5-6 circumscripţii, care toate vor funcţiona ca o uni­tate, adică în mod coordonat. Me­dicii de circumscripţie dau con­sultaţii şi la policlinică, ei fiind în acelaş timp şi medici a policli­nicii. Pentru consultaţii bolnavii dintr-o circumscripţie se adresea­ză: la policlinică medicului circum­scripţiei lor. Tot pe el îl cheamă pentru consultaţiile la domiciliu. Dacă e nevoe, acest medic cere colaborarea medicilor de speciali­tate din policlinică. Medicii de în­treprindere sunt de asemenea sub­ordonaţi policlinicii. Totodată, policlinicile sunt uni­ficate cu spitalele. Medicul Inter­nist lucrează jumătate normă la spital, iar cealaltă jumătate la po­liclinică sau pe teren, în circum­scripţia ce-i este repartizată. Me­dicii de specialitate precum cei de nas, gât şi urechi, de ochi sau de boli de femei, etc., vor lucra de asemenea o parte de normă la spital şi o parte la policlinică. Ei nu vor lucra însă la dispensar. Bolnavii vor putea fi deci urmă­riţi la consultaţiile de dispensar, la policlinică şi la spital, unde sec­ţiile de specialitate sunt de ase­menea unificate, ele având un me­dic şef comun. Avantagiile noului sistem de a­­sistenţă medicală vor fi dintre cele mai mari. Medicul de circumscrip­ţie va cunoaşte populaţia sectoru­lui său şi va fi ca un medic de casă sau de familie. Bolnavul va cunoaşte pe medicul său. El Îl va găsi la dispensarul circumscripţiei care, pe cât posibil, va funcţiona chiar în localul policlinicei, de ase­menea îl va găsi la spital. Pentru medici de asemenea, sis­temul va fi folositor. Practica de spital le va îmbogăţi cunoştinţele. Ei vor fi mereu la curent cu ulti­mele descoperiri ale ştiinţei. Ast­fel nivelul lor profesional va fi din ce în ce mai ridicat. Ei nu vor cădea în rutina în care cad mulţi medici dintre cei care se rup de practica de spital. Unificarea spitalului cu policli­nica şi dispensarul va ridica asis­tenţa medicală la nivelul marilor progrese ale ştiinţei medicale şi va contribui în măsura cea mai largă la apărarea sănătăţii poporului. Dr. N. Stolo Creşterea numărului de dispensare materna-infinitie Intr’o creşă de cartier din Bucu­reşti mamele iau lecţii practice asupra modului de preparare a hranei sugarului. Se amenajează un nou parc in Capitală Sfatul Popular al Capitalei a luat măsuri pentru amenajarea unui nou parc In Capitală pe tere­nul viran din faţa Spitalului de copii Itza Emilia, din calea La­cul Teiului (capătul liniei de tram­vai 17). Noul parc va fi amenajat prin muncă voluntară. In ultima Duminică au lucrat aci peste 1.400 de cetăţeni şi zil­nic se prezintă pentru a presta muncă voluntară locuitori din cartier. Noul parc va fi dat în folosinţa publicului în ziua de 1 Mai. Vizarea carnetelor de comenzi ale meseriaşilor In legătură cu vizarea carnete­lor de comenzi ale meseriaşilor, Ministerul Finanţelor dă următoa­rele lămuriri: Vizarea carnetului se face o singură dată şi anume, atunci când se începe un carnet nou. La terminare, carnetul se pre­zintă unităţii fiscale respective pentru viza de închidere. Ca atare, carnetul vizat pe 1950, nu mai trebuie vizat pe 1951, meseriaşul putând continua ope­raţiunile de înregistrare în carnet până la terminare, respectiv până la punerea în aplicare a noului registru de intrare şi ieşire, care desfiinţează carnetul de comenzi. oficii şi circumscripţii ln cadrul noii raionări adminis­trative, Administraţia Poştelor şi Telecomunicaţiilor din Ministerul Comunicaţiilor, a reorganizat poşta rurală în regiunile Arad, Baia Mare, Buzău, Sibiu, Argeş, înfiin­ţând noi oficii şi circumscripţii poştale. Astfel s-au înfiinţat de curând Oficiile P.T.T. Joseni, Noeni şi Stâlpu in regiunea Buzău, Ofi­ciul Satiu şi Vaidia Rece în regiu­nea Sibiu şi Oficiul Piteşti 2 îin Găvana, regiunea Argeş. Deasetmeni s’au înfiinţat curse poştale prin RATA între localită­ţile Detea şi Jianul Mare. Alte comune înzestrate cu aparate cinematografice In ultimul trimestru al anului 1950, din regiunea Iaşi existau nu­mai 20 comune înzestrate cu apa­rate cinematografice şi grupuri electrogene. In primele două luni ale anului 1951, încă şase comune din regiune au fost înzestrate cu aparate de proecție, urmând ca până la data de 15 Aprilie să mai fie înzestrate cu aparate de proecție încă 4 co­mune. Lipsuri care trebuesc înlăturate Note economice Serviciul evidenţelor la întreprinderile raionale Odată cu noua împărţire admi­nistrativă a regiunii Bucureşti, s-au repartizat­ celor 8 raioane ale regiunii exploatările şi întreprin­derile economice situate pe terito­riul lor. Toate aceste unităţi (mori, prese de ulei, îngrăşătorii de porci, fabrica de mezeluri de la Olteniţa, grădini de zarzavat, heleştee,­ pine, darace de lână, etc.) au fost gru­pate în organizaţii centrale — câte­­ una de fiecare raion — care func­ţionează sub numele de „întreprin­deri economice alimentare raio­nale”. Toată gestiunea acestor uni­tăţi din cuprinsul fiecărui raion, este centralizată la întreprinderile eco­nomice alimentare raionale, care, fiind organizate pe baza principiu­lui gospodăriei chibzuite, trebue să aibă la zi situaţia întregii activităţi a unităţilor din raionul respectiv. Se întâmplă însă, că de la 1 Oct. , 1950, când au luat fiinţă şi până­­ azi, întreprinderile raionale nu şi-au organizat încă evidenţele.­­ Faptul constitue o serioasă lacună­­ — imputabilă serviciilor de conta-­­ bilitate respective­­, deoarece­­ lipsa evidenţelor face cu neputinţă informarea exactă şi la zi asupra -------------------- -------------------, activităţii unităţilo­r de exploatare, pentru a se cunoaşte rezultatele bune sau rele ale acestei activităţi şi a determina, în caz de nevoe, intervenţia în timp util a între­prinderii tutelare. Fiind vorba aci de gospodărirea unui important patrimoniu public producător de bunuri care intere­sează în gradul cel mai înalt a­­provizionarea populaţiei, socotim riguros indispensabil să se pă­şească de urgenţă la organizarea serviciului evidenţelor pe lângă întreprinderile economice alimen­tare raionale. Numai aşa poate fi asigurat controlul­­gestionar şi al întregii activităţi a unităţilor de exploatare raionalee din vederea bu­nului mers al lor. Predarea uiumurilor S’a constatat că morile pun în genere prea mari întârzieri în pre­darea uiumului, pe care î l percep la măciniş, către centrele de colec­tare pentru alimentarea fondului centralizat de cereale al Statului destinat să satisfacă nevoile de consum ale populaţiei. Aceste în­târzieri sunt regretabile, întâi, pen­­tru că lipsesc centrele de distribuţie de însemnate cantităţi de produse în executarea planului de distri­buţie la locurile unde se simte ne­voe. In al doilea rând, pentru că împiedecă organizaţiile în drept să intre mai curând în posesia fon­durilor care sunt necesare în ex­ploatare. Cu mai mult zel şi mai ridicat spirit de disciplină gospodărească se poate lichida şi această lipsa. ...Şi o sugestie Pentru desvoltarea morilor li s’a recunoscut dreptul la un procent de 7% din ultimul perceput la mă­­ciniş şi pe care’l pot valorifica la preţurile cotei libere. Pentru ca valorificarea acestei cote să se facă în bune condiţiuni, ar fi nimerit ca reţinerea, înmaga­­zinarea şi valorificarea ei să se concentreze la o singură moară — moara cu capacitatea cea mai mare şi cu accesul cel mai lesnicios la căile de transport —, urmând ca celelalte mori să predea centrelor de colectare întreaga cantitate de produse rezultată din uimim, inclu­siv cota de 7°/o, reţinută la moara de centralizare. E o măsură practică ce ar sim­plifica simţitor operaţiunea, înles­nind atât transportul, cât şi valo­rificarea în comun a cotei de uium. H. I. MATCHUL PENTRU CAMPIONATUL MONDIAL DE ŞAH E­i s'a disputat, la Moscova, partida a 7-a din matchul pentru campionatul mondial de şah­ Bronstein cu negru, a jucat din nou apărarea olandeză, alegând o variantă preferată chiar de Botvi­­nic. In deschidere, deşi campionul lumii a utilizat o linie de joc ana­­lizată, încă din 1939, chiar de că­tre el însuşi, nu a putut obţine nici un avantaj. In continuare jocul s-a desfăşu­rat liniştit şi cu toate eforturile depuse de către Botvinic se părea că partida se va termina remiză. In criză de timp însă, Bronstein a încercat inutil să complice jocul printr’un sacrificiu de pion, care s'a dovedit a fi nefolositor- Botvinic a schimbat toate f gurile grele, in­trând într'un final de cai în care păstrează pionul în plus şi deea şanse bune de câştig. Partida s’a întrerupt în următoa­rea poziţie: ALB (Botvinic): Rf3, Cd6; p'on a4 b3, d4, f2 b2. NEGRU (Bronstein): Rg7, Cd4 pioni: a5, d5, g6, h7. Albul a dat mutarea 41 în pli Pa­rtida se continuă astăzi dup amiază, iar partida a 8-a Durui m­iră- DIN VIAŢA LUI I. F. PAVLOV /. P. Pavlov, genialul savant sovietic şi cel mai de frunte fizio­­log al epoci noastre, a fost un luptător hotărit să smulgă naturii cu ajutorul ştiinţei cât mai multe taine, pentru a îmbunătăţi in acest fel condifiile de trai ale masselor largi. Trăind intr’o epocă de adânci frămăntari sociale, Pavlov a fost tot timpul vieţii sale alături de cei ce reprezentau tinereţea, viitorul şi progresul omenirii. In zilele de restrişte, când in 1905 Rusia a fost învinsă în Ex­tremul Orient, Pavlov a afirmat: „Numai Revoluția poate salva Ru­sia. Guvernul care a adus tara la pieire trebue să fie răsturnat fără întârziere”. Pavlov a trebuit să ducă lupta nu numai cu tainele naturii, ci, şi mai mult, cu lumea înapoiată. Ace­lora care il acuzau spunând că fo­losirea animalelor în laboratoarele de fiziologie este o metodă revol­tătoare, neştiinţifică şi nefolositoa­­re, Pavlov le-a răspuns astfel: . Când incep o experienţă care se termină cu moartea animalului, am apăsătoarea senzaţie de regret că ara Întrerupt o viaţă care clocotea, că eu sunt călăul unei fiinţe vii. Când secţionez şi distrug un ani­mal viu îmi înăbuş un reproş ustu­­rător, anume că datorită ignoranţei grosolane a mâinii, distrug un me­canism întocmit cu o artă perfec­tă. Dar sufăr aceasta în interesul adevărului şi al binelui omenirii. Iar în ceea ce priveşte activitatea mea de vivisecţionist, propun să fie pusă sub un control oarecare. In acelaş timp, nu atrage atenţia nimănui, distrugerea animalelor şi desigur nici chinuirea lor pentru simpla plăcere şi satisfacere a ca­priciilor. Atunci p­lin de indignare şi cu adâncă convingere, îmi spun mie însumi şi-mi permit să le-o spun şi altora: Nu, sentimentul de milă faţă de suferinţele ori­cărui animal nu este un sentiment înalt şi nobil, ci una din manifestările prost mascate ale duşmăniei şi ale luptei­ veşnice, duse de ignoranţă împotriva ştiinţei, de întuneric îm­potriva luminii". Regimul sovietic a sprijinit din plin opera lui I. P. Pavlov şi i-a creiat condiţiuni optime de lucru, cum nu le-a avut până atunci şi cum nu le-ar fi avut nicio țară din lume. Ţinând seama de meritele mari ale lui Pavlov pentru ştiinţă în fo­losul oamenilor muncii din lumea întreagă, în timpul războiului ci­vil, Lenin a scris personal preşe­dintelui Comitetului Executiv din Petrograd: „Ar fi de dorit să se facă o excepţie în privinţa lui I. P. Pavlov şi să i se acorde o ra­fie alimentară suplimentară şi în genere să i se asigure o locuinţă mai mult sau mai puţin conforta­bilă". La 24.1.1921 a fost elaborat decretul lui Lenin cu privire la a­­sigurarea celor mai bune condiţii de trai lui Pavlov şi familiei sale, asiguându-i-se deasemeni condiţii favorabile de muncă. Pen­­tru punerea în aplicare a acestui decret, marele scriitor Gorki, mem­bru al comisiei de ajutorare a lui Pavlov, l-a vizitat personal pe bă­trânul savant pentru a se interesa de nevoile sale. Pavlov lucra într’un cabinet ne­­încălzit, era îmbrăcat într’un pat­ron gros, încălzit cu pâslari şi în cap cu o căciulă groasă. — „Se vede că nu aveţi nici lemne”, a remarcat scriitorul. — „Da,­­nu am lemne”, și-a a­­mintit savantul, „dafi-mi lemne dacă se poate". — „Noi am hotărit să vă mărim rația de alimente”. — „Nu, nu”, făcu el un gest cu mâna, „dafi-mi la fel ca tutu­ror, nu mai mult". Alături de poporul patriei sale, Pavlov a suportat întreaga greu­tate a războiului civil. Din prima clipă el a avut un singur scop, acela de a face mai puternică ţara sa. Adresându-se primului congres al fiziologilor din Rusia în 1917, el scria : „Noi am lăsat în urmă o perioadă îngrozitoare... Noi nu putem să nu aşteptăm. Trebue să aşteptăm ca reorganizarea vieţii noastre să aducă o intensificare a activităţii noastre ştiinţifice... Şi dacă aşa stau lucrurile, nouă ne revine sarcina de a intensifica energia noastră până la cel mai înalt grad prin munca noastră”. Astfel în cele mai grele zile el n’a încetat să lucreze pentru glo­ria patriei sale. Odată, fiind în trecere prin Pa­ris, un corespondent al unui ziar al ruşilor albi i-a cerut să dea un interview despre Uniunea So­vietică. Pavlov i-a răspuns: „In afara graniţelor patriei mele eu nu povestesc despre ea”. La remarca unuia dintre cei prezenţi cum că ştiinţa nu are patrie, Pavlov a răs­puns : „Ştiinţa are patrie şi savan­tul cu atât mai mult trebue să o aibă". Pavlov a ştiut că ameninţarea războiului poate dăuna patriei sale şi omenirii întregi şi de aceea de la tribuna celui de al XV-lea congres al fiziologilor, el a apă­rat pacea împotriva aţâţătorilor sângeroşi ai războiului. La recepţia care a avut loc la Kremlin în cinstea delegaţilor celui de al XV-lea congres al fiziologi­lor , Pavlov a spus printre altele: „Voi aţi auzit şi aţi văzut — se adresa el oaspeţilor străini —­ ce situaţie excepţională deţine ştiinţa în patria mea. Relaţiile care există la noi între ştiinţă şi autorităţile guvernamentale, vreau să le ilus­trez numai printr’un singur exem­plu : „Noi, conducătorii institutelor ştiinţifice, ne găsim intr’o perma­nentă nelinişte, neştiind dacă vom fi la înălţimea mijloacelor pe care guvernul ni le pune la dispoziţie". Pavlov şi-a iubit cu înflăcărare patria şi poporul său, arătând toată dragostea şi puterea sa de muncă pentru regimul sovietic care i-a creat condiţiile optime pentru genialele sa­e cercetări­ puse îrn serviciul progresului şi al păcii. Protecţia sorei in serviciile de radiologie La spitalul de Stat nr. 19, Pan­duri, din Capitală s-a realizat o importantă inovaţie pentru pro­tecţia sorei în serviciile de radio­logie şi a imprimării diagnosticu­lui direct pe clişeu. Inovaţia constă în instalarea u­­nui microfon în apropierea apara­tului pentru radioscopie, în legă­tură cu un difuzor instalat in ca­ri­era vecină.­­Acest procedeu pre­zintă avantagiul că, sera cais scrie buletinul radiologie este pro­tejată de acţiunea nocivă a raze­lor X. A doua inovaţie este aceea a imprimării scrisului direct pe d­i- S*»5 ).

Next