Universul, mai 1951 (Anul 68, nr. 100-125)

1951-05-02 / nr. 100

4 PAGINI 4 LEI Taxa pofida plătită In ntunerar confom­ aprobării Adiţiei Poftelor si Telecomunicaţiilor No. 20.064/039 fonii al 63-lea Apare sub conducerea unui comitet CELE BIN REMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA, BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 20- 25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI­­ 3.30.10. BILANŢ PENTRU ACEASTĂ ZI Ziua de 1 Mai, simbolizând solidaritatea clasei muncitoare de pretutindeni în lupta pen­tru o viaţă mai bună, îmbracă azi — mai vârtos decât oricând — caracterul unei mari sărbă­tori. Paralel cu creşterea ex­ploatării muncii în ţările ca­pitaliste, paralel cu extinde­rea şi înăsprirea acestei ex­ploatări în ţările coloniale şi în cele supuse infiltraţiei şi dominaţiei capitaliste, a crescut vertiginos şi mişcarea muncitorească internaţională. Atât de vertiginos, încât creează azi adevărate accese de panică în rândurile guvernelor din ţă­rile capitaliste. Temerea acesto­ra devine şi mai ascuţită acum când lumea muncitoare din ţă­rile de exploatare capitalistă găseşte un exemplu viu în cuce­ririle şi realizările muncitorimii din U. R. S. S. şi din ţările de democraţie populară, când cu­rajul şi elanul ei de luptă cresc în faţa forţei pe care o repre­zintă azi aceste state în care puterea politică şi economică a trecut în mâinile celor asu­priţi în trecut. De aceea, incapabile de a mai stăpâni situaţia, incapabile de a-şi acoperi propriile slăbiciuni şi contradicţii, regimurile ca­pitaliste îşi caută scăparea în deslănţuirea unui nou război, sub presiunea interesată a ban­cherilor şi a fabricanţilor de ar­mament. Aceştia au fost în toate timpurile marii, singurii profitori ai războaielor. Greul şi suferinţa, jertfele de sânge şi de bunuri pe care le implică răz­boiul au rămas totdeauna pe umerii masselor muncitoare. Conştiinţa acestora a cules însă destule învăţăminte din experienţa recentă a celor două războaie mondiale pentru a nu mai tolera asemenea aventuri monstruoase. Tot ce s’a creat mai bun, mai durabil, mai fru­mos în lume, toate creaţiile cul­turii, artei şi civilizaţiei, bunu­rile cele mai sacre ale ome­nirii , libertatea, independenţa, dreptul la muncă şi la viaţă pe mnică sunt rodul muncii şi luptei muncitorimii din toate câmpurile de activitate. E pa­trimoniul ei cel mai de preţ pe care nu vrea să-l piardă, pe care e hotărîtă să-l apere prin toate mijloacele. Iată terenul binecuvântat pe care se întâl­nesc azi voinţa şi hotărîrea de luptă a tuturor popoarelor, vo­inţa şi hotărîrea de luptă a oa­menilor muncii din toată lu­mea. Peste această forţă şi vo­inţă uriaşă nu pot să treacă azi nici cele mai brutale planuri de agresiune, nici cele mai is­cusite intrigi şi manevre ale a­­ţâţătorilor la război. Este punc­tul care uneşte şi mobilizează oamenii din toate ţările şi con­tinentele, oferind lumii specta­colul măreţ al unităţii şi al forţei organizate în luptă con­tra duşmanului comun, în lupta contra atentatorilor la viaţa şi pacea omenirii-Ziua de 1 Mai găsind anul a­­cesta şi mai adâncită prăpastia dintre lumea forţelor păcii şi lumea forţelor închinate răz­boiului, prăznuirea ei în toate ţările îmbracă şi mai accentuat caracterul demonstrativ al lup­tei pentru pace. Pacea este cli­matul vital al muncii, mijlocul de a păstra şi desvolta bunurile cele mai de preţ ale vieţii şi culturii umane. De aceea, le­gând tradiţiile eroice şi spiri­tul revoluţionar în care era săr­bătorită în trecut ziua de 1 Mai la noi, cu strădaniile minu­nate ale muncii şi realizări­lor constructive de azi şi în a­­celaş timp cu cerinţele luptei pentru apărarea libertăţii şi securităţii noastre, poporul nos­tru sărbătoreşte în ziua de 1 Mai simbolul păcii şi al cons­truirii socialismului, simbolul legământului de solidaritate şi înfrăţire a muncitorimii de pre­tutindeni în lupta pentru apă­rarea bunurilor păcii şi a tutu­ror cuceririlor democratice de până acum. Realizările din curt,ul exe­cutării primelor două planuri anuale de stat în desvoltarea procesului de industrializare a ţării, în organizarea şi mecani­zarea agriculturii, în îmbunătă­ţirea transporturilor, în creşte­rea nivelului de trai şi de cul­tură al masselor, exprimă râv­na pentru munca creatoare şi voinţa de pace a poporului nos­tru, iar comunicatul Comisiei de Stat a Planificării asupra executării Planului de Stat pe trim. I al anului 1951 consti­tuie un nou titlu de mândrie pentru poporul nostru şi un punct de plecare pentru noi succese. Planul producţiei glo­bale pe acest trimestru a fost îndeplinit pe întreaga industrie în proporţie de 106,4°/o. S’au produs peste prevederile Pla­nului cantităţi însemnate de gaz metan, minereu de fer, metale colorate, fontă, oţel, la­minate, co­onstrucţii metalice, cazane cu aburi tip locomotivă, motoare cu combustiune in­ternă, perforatoare şi ciocane de abataj, strunguri paralele,­­ rulmenţi, sondeuze mecanice, vagoane-marfă şi cisterne, mo­­toare electrice, materiale de construcţie, fire şi ţesături, produse zaharoase, etc. Extrac­ţia de ţiţei a depăşit extracţia ultimului trimestru al anului trecut, marcând o creştere sim­ţitoare în media zilnică de ex­tracţie. Valoarea produselor globale industriale a atins un nivel de 131®/« faţă de trim.I al anului 1950. In agricultură s’au obţinut deasemeni bune rezultate în desfăşurarea campaniei însă­­mânţărilor, în munca centrelor şi atelierelor mecanice S.M.T. a centrelor comunale de condi­­ţionare şi germinaţia seminţe­lor, în folosirea îngrăşăminte­lor, în contractările cu S.M.T. pentru folosirea tractoarelor. In cursul aceluiaş trimestru s’au înfiinţat 9 staţiuni de maşini şi tractoare ajungân­­du-se la un total de 147 pe ţară. In silvicultură, vred­­nic de reţinut­e faptul că pla­nul de împădurire a fost depă­şit cu C9°/6, executându-se 12.650 ha. de plantaţii şi semănături. Creşteri şi îmbunătăţiri simţi­toare s-au realizat şi în sectorul transporturilor şi al circulaţiei mărfurilor, distribuindu-se în mediul rural cu 53%­ mai mul­te produse industriale decât în acelaş trimestru 1950. Numărul total al muncitorilor, tehnicie­nilor şi funcţionarilor a sporit cu 384.000 reprezentând o creş­tere de 21­5°/d faţă de trim. I al anului 1950. întrecerile so­cialiste au cuprins aproape 2­3 din totalul salariaţilor care lu­crează în ramuri productive. S-au aplicat sute şi sute de in­venţii, inovaţii şi raţionalizări. Salariul mediu a crescut cu 5,4°/o şi reprezintă o creştere reală datorită faptului că spo­rirea valorii producţiei globale a fost mai mare decât creşterea fondului total de salarii, iar ri­dicarea productivităţii muncii de două ori mai mare decât sa­lariul mediu. Rezultate remarcabile s-au obţinut şi în acţiunile social­­culturale în ce priveşte frec­ventarea cursurilor de alfabe­tizare şi a cursurilor de califi­care, creşterea tirajului cărţi­lor şi ziarelor, înmulţirea şi înzestrarea bibliotecilor. S’au construit trei noi sanatorii T.B.C., 52 unităţi sanitare­ spe­cializate în lupta antiepidemică, s’a înmulţit numărul paturilor Haralamb Ionescu (Continuare in pag. 2-a) „însemnătatea Congresului al V-lea in istoria PCR“ Comunicarea d-lui Vasile Luca Sâmbătă după amiază la­ orele 5 a avut loc în sala Ateneului R.P.R. comunicarea d-lui Vasile Luca, se­cretar al C.G. al P.M.R. şi vice­preşedinte al Consiliului de Miniş­tri, despre „însemnătatea Congre­sului al V-lea în istoria Partidului Comunist din România”, făcută sub auspiciile Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. Au fost de faţă membri ai C.C. al P.M.R. şi ai Guvernului, în frunte cu d-na Ana Pauker şi Teo­­fiani Georgescu, membri ai Prezi­diului Marii Adunări Naţionale, în frunte cu C. I. Parhon, preşe­dintele Prezidiului. Au mai parti­cipat activişti de partid şi ai or­ganizaţiilor de massă, etc. D. Vasile Luca a arătat locul im­portant pe care îl ocupă Congresul al V-lea în istoria Partidului Co­munist din România. Congresul a stabilit că România se găseşte în faţa desăvârşirii revoluţiei burghe­­zo-democratice şi a indicat obiec­tivul strategic şi tactica Partidului. Combătând teoriile oportuniste cu privire la caracterul revoluţiei în faţa căreia se află poporul român, Congresul al V-lea a stabilit tot­odată forţele motrice ale revolu­ţiei, a stabilit limpede şi ferm rolul conducător al clasei muncitoare în frunte cu Partidul ei, în această revoluţie. Marile bătălii purtate de către clasa muncitoare la Griviţa şi în Valea Prahovei, luptele duse îm­potriva înfeudării şi mai adânci a ţării în ghiarele capitalului anglo­­franco-american, împotriva fas­cismului şi pentru­­aurirea fron­tului unic de jos, peste capul tră­dătorilor social-democraţi de dreap­ta din conducerea P.S.D. — toate aceste bătălii au avut la bază ho­­tărîrile Congresului al V-lea, au fost conduse de Partidul Comu­nist înarmat cu hotărîrile Con­gresului al V-lea. Partidul a purtat aspre lupte îm­potriva pregătirilor și desfășurării războiului ticălos antisovietic. D. Vasile Luca a subliniat rolul im­portant pe care l-a avut Partidul nostru, condus de d. Gheorghiu- Dej, pentru făurirea unităţii clasei muncitoare şi pregătirea actului istoric de l­a 23 August. Vorbitorul a arătat că deşi Parti­dul nostru, datorită condiţiilor schimbate, şi-a schimbat tactica de luptă în decursul anilor de după război, totuşi în ce priveşte stra­tegia trebue subliniat că el a apli­cat în linii esenţiale strategia pre­văzută de Congresul al V-lea, de­săvârşind revoluţia burghezo-de­­mocratică şi trecând în procesul luptei la înfăptuirea revoluţiei so­cialiste care se desfăşoară azi. Asistenţa a ascultat cu cel mai viu interes comunicarea d-lui Luca. (Agerpres). DESCHIDEREA PARCULUI DE CULTURĂ ŞI ODIHNĂ Cu multă dragoste, cetăţeni ai Capitalei noastre, tineri pionieri, femei, au contribuit prin muncă voluntară la amenajarea Parcului de Cultură şi Odihnă care a fost dat spre folosinţă astăzi 1 Mai. Acest parc care a fost creat după exemplul celor din Uniunea Sovietică, va fi un loc prielnic pentru petrecerea plăcută a timpu­lui liber : teatrul amenajat în aer liber cu o capacitate de peste 3090 de locuri, muzeul în care vor fi expuse obiecte ce au aparţinut epocei sclavagiste şi feudale, pre­cum şi bibliotecile înzestrate cu peste 5009 volume, vor da posibi­litate oamenilor muncii să-şi îm­bogăţească cunoştinţele, să-şi ridi­ce nivelul cultural. Parcul cuprinde locuri speciale pentru odihnă. Ast­fel, sunt ştrandurile în jurul că­rora vor fi deschise cluburi şi res­ten tamfe populare. Nu lipseşte nici posibilitatea de a face sport. Pentru aceasta s'au creat terenuri sportive prevăzute cu aparate de gimnastică, precum şi distracţii diferite, dela scrânciob la lanţuri cu avioane şi două rân­duri de căluşel, etc. Pentru copii s'au instalat Inele, paralele, trape­­ze şi leagăne. O. C. S. Alimentara, Centrocoop. Trustul alimentaţiei publice vor organiza nenumărate chioşcuri cu răcoritoare, bufete. De 1 Mai, ziua deschiderii Par­cului de cultură şi odihnă, cetă­ţenii Capitalei noastre au prilejul să vadă rezultatele muncii depuse aci de mulţimea muncitorilor care antrenaţi în întreceri socialiste, au făcut toate eforturile pentru a în­tâmpina măreaţa sărbătoare şi cu cu această !?­" ’ 3. Teatrul în aer liber Cu ocazia zilei internaţionale a femeii am recitat la Ateneul R. P. R. poezia Măriei Banuş intitulată „In munţii Gior­giei”. Versurile înzestratei poete pe care le-am recitat cu cea mai profundă emoţie au fost următoarele­­ ... „Pentru ca ’n pace să se înalţ­t­e Ana, Zauri, Gion şi Petre­u ’ ’ ’ Şi să se’ntindă curcubeul­­­a 1 1 ■ Peste copii şi peste vetre”... Cum dar să nu fi semnat Apelul pentru pace, când pacea cuprinde într’nsa atâta fu­museţe umană? După multele şi grelele încercări ale istoriei contempo­rane, omenirea are nevoie de pace pentru a-şi tămădui rănile, pentru a construi şi crea­ învăţaţii, artiştii, fiecare din oa­menii care muncesc şi susţin edificiul civilizaţiei, au nevoe să li se garanteze liniştea muncii şi durata operei lor. Alătur glasul meu acelui al tuturor oamenilor cinstiţi ai acestei lumi : Să frigurăm pacea! Noi semnături pe Apelul pentru un Pact al Păcii Apelul pentru un­ Pact al Păcii se îmbogăţeşte zilnic cu mii şi mii de noi semnături ale celor care doresc fierbinte pacea, care sunt hotărîţi să lupte pentru apărarea ei­ Au mai semnat Apelul: Alexan­dru Sencovici, ministrul Industriei Uşoare; Acad. dr. Mihai Ciuci, profesor universitar; Gheorghe Pi­­ciorea, muncitor fruntaş, decorat cu Medalia Muncii, fabrica de ci­ment „ Sov­rotircoîTS­­­met­ie“ Nr. 2, Comarnic; Petre Bălăceanu­, vice­preşedinte al Comisiei de Stat a Planificării; Silvian Iosifescu, cri­tic literar; Josef Wentzel, preşedin­tele gospodăriei agricole colective „Partizanul“ din comuna Bujac, regiunea Arad; Mariane Morel, proectant la fabrica „Radio Popu­lar“, Bucureşti, laureat al Premiu­(Continuare in pag. 2-a) Oaspeţii străini sosiţi in Capitală pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai Pentru a participa la sărbători­rea zilei de 1 Mai, au mai sosit în Capitală ca invitaţi ai Confe­deraţiei Generale a Muncii din R.P.R., delegaţi ai muncitorilor din R.P. Chineză, R. Polonă, R. Cehoslovacă, R.P. Ungară, R.P., Bulgaria, Italia, Franţa, An­glia, Brazilia. Delegaţia muncitorilor din R.P. Chineză este compusă din Chang Ching' şi Teking Fou Yao. Delegaţia muncitorilor din R. Polonă este alcătuită din Ja­­nocha Frangiszek, , distilator de petrol, raţionalizator fruntaş în producţie la Rafinăria de petrol Jedlicze, regiunea Krosno şi Jacab Sofia, preşedintele Uniunii Sindi­cale Agricole, vicepreşedinte al Uniunii Internaţionale a Sindica­telor din Agricultură şi Silvicul­tură. Detregaţia muncitor­ilor din R. Cehoslovacă este formată din Ko­dovsky Karol, secretar al Consiliu­lui Sindicatelor din raionul Gott­­wald şi Melişka Ondrei, secretar al Uniunii Sindicatelor din indus­triile de mine şi petrol din Slova­cia. Din delegaţia muncitorilor din R. P. Ungară fac parte Ligeti László, secretar-primar al Consiliu­lui Central al Sindicatelor salaria­ţilor din comerţ şi bănci şi Grof József, activist al Consiliului Cen­tral al Sindicatelor muncitorilor feroviari­Delegaţia muncitorilor din R.P. Bulgaria este compusă din Vera Kirilova, secretar al Uniunii Sindi­catelor din Industria Textilă, Stoian Vasiliev Modev, metalurgist, ra­­ţionalizator şi udarnic şi Vitolo Nodev Penev, tractorist, udarnic de 7 ori. Din Italia a sosit Francesco Aviz­­zano, secretar adjunct al Federa­ţiei Naţionale a muncitorilor fe­roviari. (Agerpres). O DELEGAŢIE A R.P.R. A PLECAT LA MOSCOVA PENTRU A PARTICIPA LA SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Duminică 29 Aprilie a plecat la Moscova o delegaţie pentru a par­ticipa la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Delegaţia este alcătuită din d-nii: Chivu Stoica (şeful delegaţiei), Da­­lea Mihai, Vass Ghizela, Hossu Gheorghe, Muşat Vasile. (Ager­pres). Sărbătoarea muncii, ziua de răs­plată şi lumină a celor care trudesc în huetul de roţi şi transmisiune, stau aplecaţi peste masa lor de lu­cru, scormonesc în hrube adânci pământul sau îl fărâmă cu dinţi de tractoare, azi este cu adevărat un praznic de obştească bucurie. Cei cari până nu de mult luau birja ori maşina ca să ajungă până acasă cu povara unui pacheţel de icre negre ca inima lor, încă nu-l înţe­leg, încă nu pot pricepe de ce tre­buia să vină sorocul pedepsei pen­­tru atâtea fărădelegi nepomenite în pravila stăpânilor de odinioară. Când abia începeam a cunoaşte binele şi răul, povestea maică-mea că la o moşie de pe lângă Milcov, era un conac mare şi o fetiţă de ţăran, mică cât un putinei. O che­ma Varvara. In toate dimineţile, ea avea de curăţat un şir lung de oale de noapte, iar dup’amiezele le petrecea pe sofaua moşiereşti celei mari la călcăile acesteia. Tre­buia să le scarpine binişor tot tim­pul cât dormea stăpâna. Dacă o fura somnul şi pe Varvara, se tre­zea cucoana, şi cu un beţişor cu ac în vârf, repede o deştepta. Astfel ii răsplătea Varvarei munca ei! Dacă am început !­poi a învăţa buchile la şcoala primară, directo­rul, un om gras şi băutor din fire, a adus la sfârşitul anului un foto­­graf ca să ne pozăm cu toţii. Dea­­dreapta şi de-a stânga lui a pus pe cei doi copii frumos îmbrăcaţi, iar pe cel mai sărman, care venise desculţ, l-a gonit pe poartă. La gimnaziu, profesorul de istorie în­treba răstit pe şcolarii prost îm­brăcaţi : „Ce e tat-tu ?... Ce e mă-ta?..." Dar cu prostul şi lene­şul cela dichisit din banca întâi, nu făcea aşa. Da mâna cu el. Mai pe urmă, m’am făcut învă­ţător suplinitor într’un sat de pe apa Caragârlei. Intr’o zi, o zi din luna Mai tinichigiul care cârpise burlanele şcolii a venit să ceară primarului plata. I-a dat-o­ numai in cap şi peste faţă, de-ai fi vopsit cu sângele omului un pupitru. Eu tocmai cântam în clasă cu copiii: Aşa-i viaţa dela ţară, Dulce, duuuulce de trăit. M’am băgat apoi rândaş literar la o revistă glumeaţă care câştiga bani cu nemiluita. Intr’o zi, aflu pe director şi soţia lui, aceasta cu un cleşte în mână, bătând pe doică şi strigând : „Păcătoasa, ştii cât mă costă ocaua de lapte din ţâ­ţele tale Iar mai târziu, într’un ajun de 1 Mai, scoboram strada Sărindarului. Un boer în haine albe de olandă şi panama de orez sco­­bora şi el cu maşina. Un nisipar urca cu căruţa încărcată. Maşina s’a atins de leuca nisiparului şi s’a zgâriat. Boerul a sărit de pe per­nele cele mai afară şi a poruncit şoferului să-l bată pe nisipar cu propriul lui biciu. Tremura de mâ­nie nu numai el, ci şi marginile de pai de orez ale pălăriei. A venit insă 1 Mai al bucuriei celor ce muncesc. Ioachim Bote* ÎNSEMNĂRI amintiri Nr. IU® Mteffifii 2 Mai 1951 înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov SE SIMTE SĂRBĂTOAREA! In ultimile zile Capitala noastră, a trăit o Viaţă intensă. Peste tot, în centru ca şi în cartiere, cetăţenii s’au luat la întrecere pentru a-şi împodobi cât mai frumos strada sau casa lor în cinstea zilei de 1 Mai. Vechile maidane pline de moloz şi cără­mizi au fost transformate prin muncă vo­luntară în grădini cu rondouri de flori mul­ticolore şi fântâni arteziene înconjurate de iarbă proaspătă. La balcoanele şi la geamurile caselor au apărut covoare frumoase şi buchete de flori In bătaia vântului călduţ se leagănă stea­gurile sângerii ce împodobesc faţa diferite­lor instituţii şi întreprinderi. In Piaţa Băl­cescu, în Piaţa Universităţii, în Piaţa Repu­blicii ca şi la gara de Nord sau în Cotrogeni se observă aceiaşi atmosferă de sărbătoare. Panouri uriaşe cu chipurile conducă­tori­­lor oamenilor muncii din întreaga lume, zâmbesc cetăţenilor ce se plimbă pe străzile inundate de soare, de lumină. Ghirlande de brad se întind alene de la un pom la altul împletindu-se din când în când cu lozinci scrise cu litere albe curate pe panouri roşii. Megafoanele instalate aproape în fiecare stradă transmit muzică. Pe băncile proaspăt vopsite, ale parcuri­lor care au răsărit ca din pământ, stau cetă­ţenii. Pe aleile presărate cu prindiş se plim­­bă grupuri de tineri, iar în colţurile cu ni­sip copii construiesc castele. In piaţa Universităţii grupuri de cetăţeni se opresc în faţa grilajului minuscul al par­cului ce va fi inaugurat in ziua de 1 Mai. Panouri frumos aranjate, pe cari s’au scris Apelul pentru un Pact al Păcii, precum şi chemarea Comitetului Permanent pentru­­ semnarea Apelului Păcii, au apărut la inter­secţia diferitelor străzi, precum şi în parcuri. Pe Palatul Telefoanelor stă scris cu litere ce­ se pot vedea de la distanţă mare: „Tră­iască 1 Mai“­întreaga atmosferă a oraşului îţi demon­strează că cetăţenii Capitalei aşteaptă cu bucurie şi dragoste ziua de 1 Mai care se sărbătoreşte acum sub semnul luptei pentru pace. Faţada Palatului Casei Centrale a Armatei, din Calea Victoriei, pavoazată pentru 1 Mai IN PARCUL DE LÂNGĂ TELEFOANE „Dar aici ce s'a mai făcuti" Un grup de patru persoane se art­op­ia pe Calea Victoriei de Piaţa fostului Teatru Naţional. Până mai ieri era un gard înalt care ascundea privirilor grămezi de ruine. Teatrul Naţional fusese lovit de bombele avioanelor fas­ciste după 23 August 1944. De­­atunci s'au dărâmat zidurile, s'a curăţat locul. Azi, în cinstea marei sărbători de 1 Mai pe acel loc s'a amena­ jat un solariu parc în mijlocul căruia se află un lac mic cu o fântână arteziană. Piatra albă comemorativă a eroilor căzuţi la 13 Decembrie 1918 străjueşte de sus parcul ce se întinde jos plin de verdeaţă. La capătul parcului se află mi­cul solariu. In mijloc o groapă cu nisip. Câţiva copii plini de seriozitate construiau: — Mai dă apă... — Şi tu pune aici pomu... (era vorba de o rămurea de cais înflo­rată). Cât de tainic se ridica castelul construit de cei trei ţânci în mijlocul gropii cu nisip. „Acum facem un solariu" şi mi­cii constructori amenajau un so­lariu lângă castelul lor. Pe o bancă, într'un colţ, doi bătrâni. Ea avea părul albit ca florile de zarzăr, el o privire de bunic bun. Priveau la cei trei co­pii. Nu ştiu dacă Ie erau nepoţei, dar privirile lor calde îi îndem­nau parcă la joacă. N'am auzit tot ce-au vorbit împreună pentru­­că şopteau.­­Am putut înţelege în­să că se bucurau de ziua însorită, de noul parc, de liniştea din jur, de bucuria celor mici. Bătrânul la un moment dat s'a ridicat de p­e bancă şi a spus cu vocea tare, puţin tremurată bătrâ­nei care-1 privea: „Sunt mândru de oraşul meu, oraşul grădinilor cu copiii jucăuşi". In soare steagurile de la port, lăh­ăiau. Trecătorii se opreau şi priveai cu admiraţie unul din noile parcuri construite în cinstea zilei de 1 Mai. in ochii tuturora se putea citi acelaş lucru: mândria pentru fru­museţile construite, pentru felul nou în care s-a schimbat şi se schimbă înfăţişarea oraşului nos­tru. Adina Bonta, Parcul solariu de lângă Palatul Telefoanelor VLĂSTARELE NOASTRE SCUMPE Luni 30 Aprilie, s-au împlinit doi ani de la Înfiinţarea primelor deta­şamente de pionieri din ţara noas­tră. Au trecut numai doi ani de când cu feţele îmbujorate de emoţie, au venit în faţa adunărilor festive cei mai buni şcolari ai Patriei noastre, să-şi primească cravata roşie, răsplata muncii rodnice, de­pusă în decursul anilor de şcoală. Cu câtă bucurie au păşit primii purtători ai acestui simbol măreţ! Cravata roşie i-a însufleţit pe cei care au primit-o, i-a îndemnat la muncă pe ceilalţi şcolari, care do­reau şi această cinste. In decursul activităţii sale, or­ganizaţia de pionieri, sub îndruma­rea Uniunii Tineretului Muncitor, a sprijinit acţiunile şcolilor, con­tribuind la însuşirea unei discipline liber consimţite de către elevi şi la ridicarea nivelului în învăţătură. Cu sprijinul ei au putut lua fiinţă un număr de 6.697 grupe de în­văţătură la care participă 73.500 pionieri şi şcolari, de asemenea funcţionează şi 12.561 cercuri de învăţătură pe materii. Au fost şi alte acţiuni prin care organizaţia de pionieri şi-a arătat dragostea faţă de Patrie. Una din acestea a fost campania de strângere a spi­, celor, rămase în urma secerişului, din vara anului 1950, acţiune prin care copiii au dat Patriei 209.764 kg. cereale, ce altfel s’ar fi risipit. Pionierii din Oraşul Stalin au luat iniţiativa de a porni o campa­nie de sădire a pomilor în jurul şcolilor, în parcuri, grădini, locuri virane, etc. Numai în toamna anu­lui 1950 şi în primăvara acestui an, pionierii au plantat un număr de 2.500.000 poeţi. Realizări frumoase s’au mai obţinut şi în domeniul ac­tivităţii sportive. Până acum s’au organizat 986 cercuri sportive, care au avut peste 7.700 manifestări la oraşe şi sate cu programe compu­se din volley, atletism, gimnastică, etc. Munca şi dragostea pentru în­văţătură a pionierilor se răsplăteşte din plin. Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul au grijă de vlăstarele scumpe ale Patriei. Iată aici un singur aspect. Pentru vacanţa de vară, s-au or­ganizat tabere, în cele mai frumoa­se locuri din Patria noastră. Anul trecut, şi-au petrecut vacanţa în aceste tabere peste 69.000 pionieri şi copii de vârstă preşcolară. Anul acesta vor merge în tabere peste 82.000. Părinţii au de ce să privească cu bucurie la mândrii lor pierderi. Ei, cei mai buni dintre copii, sunt speranţa cea mai luminoasă, sunt simbolul viitorului tinerei noastre Republici ! Eoina Iliescu «

Next