Universul, iulie 1951 (Anul 68, nr. 152-177)

1951-07-01 / nr. 152

­fon.*?ig­ reS8aMBl In preajma sesiunii secţiunii a Vl-a a Academiei NE TREBUE UN MANUAL DE DRAMATOA da conf. univ. GEORGE ORZ­EA Decanul Facultăţii de Filologie din Bucureşti la 20 Iunie s’a împlinit un an d­ela apariţia genialei lucrări a lui I V. Stalin: „Cu­­privire la mar­xism în lingvistică“!? Această lucrare a­­ inaugurat o etapă nouă în desvolt­area lingvis­ticii. Intre altele, ea a la tras pen­tru prima oară atenţia?",asupra e­­normei importanţe pe care o are gramatica în cultura unui popor. Şcoala noastră burgheză, ca şi şcoala lui N. I. Marr, socotea gra­matica un lucru secundar­ şi plic­ticos şi a studia întriun imod ne­­ştiin­ţific. Faptul se oglindeşte şi în aceea că în ţara noastră au apă­rut foarte puţine manuale de gra­matică a limbii române — şi a­­cestea conceputei pe o bază ne­­şiinţifică, pline­­de greşeli. In a­­ceste manuale, erau considerate ca făcând parte din­­ gramatică, atât vocabularul, cât şi fonetica şi chiar ortografia. T. V. Stalin a lămurit pe deplin această problemă. Vocabularul este „material de construcţie pentru limbă“; acesta „capătă cea mai mare însemnătate când e pus la dispoziţia grama­ticii“, dar propriu zis, el nu face parte din gramatică. Deasemenea e limpede că sunetele sunt indis­pensabile pentru a forma cuvintele şi terminaţiile lor, dar fonetica şi cu atât mai puţin ortografia, nu fac parte propriu zis din grama­tică. Deasemenea în manualele vechi de gramatică definiţiile erau une­ori complet suprimate, iar sintaxa era redusă la minimum. Alteori studiul sintaxei limbii române a răm­at­ preocuparea unor cercetă­tori străini care nu cunoşteau bine limba română. Aşa, de pildă, un autor hitlerist, studiind verbele re­flexive în limba română, ajungea la interpretări absurde şi ridicole, la erori grosolane: el confunda dativul etic cu cel posesiv, ignora formele verbale impersonale, ajungând chiar să confunde între ele părţile de vorbire. (In­ „dac’om putea" se considera că om e substantivul om întrebuinţat cu valoare de pronu­me nehotărît). Este evident că a­­semenea manuale de­­gramatică nu puteau contribui la desvoltarea limbii noastre. Lingviştilor noştri le revine as­tăzi sarcina de a elabora o grama­tică ştiinţifică a limbii române.­­ Ea este cerută în mod imperios de necesităţile revoluţiei cultura­le care se desfăşoară în ţara noas­tră. Această­­gramatică va ajuta­ scriitorilor noştri să folosească din ce în ce mai mult o limbă româ­nească bogată, expresivă şi armo­nioasă. In acest fel lingviştii noş­tri vor contribui la îmbogăţirea spi­rituală a poporului nostru: „...toc­mai datorită gramaticii — spune I. V. Stalin — limba capătă­ posi­bilitatea de­ a îmbrăca gândurile umane în învelişul material al limbii“. Gramatica „stabileşte re­gulile de “modificare a cuvintelor, regulile de combinare a cuvintelor în propoziţii şi astfel dă limbii ar­monie şi înţeles“. Deasemenea este necesar un ma­nual ştiinţific de gramatică a lim­bii române, care să se predea în şcolile noastre de toate gradele. La baza acestui manual vor tre­bui să stea rezultatele analizei ştiinţifice a gramaticii istorice şi descriptive, a istoriei limbii şi a lingvisticii generale. Un asemenea fr­andal va da posibilitatea tinere­tului nostru să pătrundă în toate valorile limbii noastre şi să şi-o însuşească în mod corect. Pe de altă parte, cunoaşterea gramaticii va da tineretului nostru un ajutor preţios în studiul limbii ruse. Fără o cunoaştere temeinică a gramaticii, tineretul va întâmpi­na greutăţi în înţelegerea unei limbi atât de bogate şi nuanţate, cum e limba rusă. In aceeaşi măsură însă grama­ticele limbii ruse ne pot da un mare ajutor la studiul limbii ro­­­­mâne — care, după cum se ştie, a suferit o puternică influenţă slavă şi s’a desvoltat în aceleaşi împre­jurări ca şi limbile slave înconju­rătoare. De aceea de multe ori so­luţiile valabile pentru limbile­ sla­ve, sunt valabile şi pentru limba noastră. Este neîndoios că apropiata se­siune a secţiunii a Vl-a a Acade­miei Republicii Populare Române, consacrată celor mai­­ de seamă probleme ale lingvisticii noastre, va aduce lămuriri preţioase în do­meniul studiului gramaticii, orien­tând cu claritate pe cercetătorii noştri în această direcţie. E necesar ca discuţiile să cu­prindă cât mai multe din proble­mele legate de studiul limbii noas­tre, iar concluziile la care se va ajunge să fie cât mai curând apli­cate la întocmirea unei gramatici pentru uzul publicului. Această gramatică ar constitui primul succes pe drumul studierii limbii noastre, urmând ca un grup de cercetători bine pregătiţi în ma­terie să ducă mai departe prin studii de adâncime diferitele ca­pitole ale gramaticii limbii române. Intelectualitatea şi întregul po­por aşteaptă sesiunea de la Acade­mia Republicii Populare r­omâne cu convingerea că ea va da soluţii juste tuturor problemelor care-i stau în față. Aşteptăm cu nerăbdare noul îndreptar ortografic Deunăzi, un prieten învăţător mi se plângea de unele greutăţi ce le întâmpină in munca lui de edu­care a copiilor. — Te-ai gândit vreodată — îmi spunea el — că scrierea corectă a lunilor anului poate constitui o greutate în munca unui învăţător? In manualele noastre de limba ro­mână, lunile anului se scriu cu li­tere mari. In minajelul de clasa I-a elementară, de pndă, la pagina 49, acest lucru este consfinţit aproape sub forma unei legi ortografice, deoarece se spune: , Scrieţi lunile anului în ordine. Februarie, Iunie, Decembrie, Mai, ete." Pe de altă parte, revista „Cum vorbim.” moti­vează ne­justețea acestei forme or­tografice, cerând să se scrie lunile anului cu literă mică. Cum să te mai descurci pentru a învăța elevii să scrie corect limba română? Intr’adevăr, în domeniul ortogra­fiei e o adevărată anarhie. Astfel, în manualul de Limba Română pentru cl. Vil-a, în legă­tură cu piesa „O scrisoare pierdu­tă", elevul învaţă că trebue să scrie: „Personagiile piesei". Tot de personagii e vorba şi în manualul de cl. VlII-a, care aminteşte de ..frământările sufleteşti ale perso­nagiilor”. In manualul de clasa X-a, se vorbeşte însă de limba ope­relor lui Caragiale, care „se adap­tează cu artă după personaje”. Deasemeni, în manualul de Limba Română de cl. VIII-a, se scrie folklor, în timp ce, în manualul de cl. IX-a, acelaşi cuvânt apare sub forma: folclor. Care e forma corec­tă? Cum trebue să înveţe elevii să scrie corect? Dar această anarhie ortografică de Prof. I. CREMES nu e caracteristică numai manua­lelor şcolare. Din păcate, e pre­zentă azi aproape în toate publi­caţiile noastre. Astfel, revista „Cum vorbim" susţine că forma corectă este Maxim Gorki. Editura „Car­tea Rusă“ a scos recent însă un volum de Teatru de Maxim Gorchi. Care e forma corectă Gorki sau Gorchi ? Pentru a împăca toată lumea, in ultimul număr din „Fla­căra“ se întrebuinţează, in acelaşi articol, ambele forme, scriindu-se în titlu: Gorchi „autorizat“ pe 7 zile, iar în interiorul articolului: La stăpâni de Maxim Gorki! Care e titlul corect al revistei Societăţii de Ştiinţe Istorice, Filo­logice şi Folclor: „Cum vorbim", sau „Cum Vorbim”, deoarece am­bele forme sunt utilizate de revista respectivă? Această „ortografie” iese şi mai clar in evidenţă, dacă cercetezi diferite publicaţii apărute în re­giuni deosebite ale ţării. Astfel întro culegere de versuri a poeţi­lor moldoveni, intitulată „Luptăm" şi apărută la Iaşi, se arată că „puterea de Stat se află astăzi în mânile clasei muncitoare”. A apărut recent poemul poetului Na­zim Hikmet,,Despre mâinele voas­tre şi despre minciună". Care e forma corectă: mânile sau mâi­nele? Ortografia trebue să dea norme­le comunicării juste prin scris între oameni. Ea trebue să fie rapidă, clară, precisă și să fie fundată pe principii raţionale şi unitare. Fără îndoială că o cerinţă absolut nece­sară unei ortografii juste e aceea de a fi uşor de învăţat. Broşura de îndrumări ortogra­fice, scoasă, în 1932, de fosta Aca­demie, n’a ajuns să stabilească o ortografie raţională şi unitară, admisă de toţi. De aceea rămânea doar o „legiferare oficială”, de care însă nu se ţinea prea mult seama. Ceea ce o caracteriza era faptul că excepţiile erau de multe ori cu mult mai numeroase decât regu­lile. Pentru a pune capăt acestei si­tuaţii, se cere cu necesitate alcă­tuirea unui nou îndreptar ortogra­fic al limbii române. Desbaterea referatului ,,Pentru o ortografie justă a limbii române”, in cadrul Sesiunii lărgite a Sec­ţiunii a Vl-a a Academiei R.P.R., care are loc în zilele de 2-4 iulie a. c., va duce negreşit la hotărârea editării de urgenţă a noului în­dreptar ortografic. Numai in felul acesta se va pu­ne capăt haosului ortografic, exis­tent şi elevii noştri vor putea în­văţa să scrie corect limba română. Pe baza noului îndreptar orto­grafic, manualele noastre vor că­păta o ortografie unitară, se va putea păşi la stabilirea minimului de vocabular ortografic şi se va putea alcătui un dicţionar ortogra­fic destinat şcolilor. Toate acestea vor da cadrelor noastre didactice posibilitatea să facă mai temeinic educaţia elevilor noştri. Tocmai de aceea învăţătorii şi profesorii din întreaga ţară vor urmări cu atâta interes lucrările actuale ale Sesiunii lărgite a Sec­ I­ției a Vl-a a Academiei R.P.R. CONFERINŢE ♦ Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Cuturii anunţă confe­rinţa d-lui Oprea Băi­escu, şef de laborator la Institutul Meteorolo­gic Central, care va vorbi despre „Oceanul aerian”. Conferinţa are loc Luni 2 Iulie ora 18:30 în sala Dalles şi va fi urmată de film. Intrarea liberă. ♦ Consiliul Sindical Regional Bucureşti şi Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii , filiala Bucureşti, organizează în cadrul ciclului de conferinţe pentru Colectivele Culturale ale Sindicatelor, conferinţa prof. univ. Zina Brâncu care va vorbi despre: „Exploatarea capitalistă. Proletariatul, groparul capitalis­mului”. Conferinţa va avea loc Marţi 3 Iulie ora 19 în sala Ateneului R.P.R. şi va fi urmată de film. Invitaţiile se pot ridica de la Consiliul Sindical Regional Bucu­reşti, Str. Batişte Nr. 6. ■ In cadrul expoziţiei „Origina şi evoluţia omului“ Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii anunţă conferinţa d.lui acad. prof. A. Kreindler care va vorbi despre „Cum funcţionează creerul omenesc“. Conferinţa va avea loc Du­minică 1 Iulie ora 11 în sala Dalles şi va fi urmată de film. I Intrarea liberă. UNIVERSUL Nr. 1S. Impresiile şi învăţăturile trase de artiştii plastici români din vizita făcută in U. R. S. S. (Urmare din pagina 1-a­ T­riad, în numele Consiliului General ARU­IS sl Comitetului pentru Artă, a subliniat că aceas­tă vizită constitue un nou ajutor deosebit de preţios pe care arta noastră îl primeşte din partea celei mai bogate şi mai înaintate arte din lume, arta sovietică. In cadrul conferinţei, pictorul C. Ressu, artist emerit al RPR, a vorbit ziariştilor despre marile învăţăminte pe care artiştii noştri plastici le-au, tras din cercetarea comorilor de artă strânse în mu­zeele din Moscova şi­ Leningrad, precum şi din arta populară, ar­hitectura, viaţa teatrală, muzica­lă, etc. O impresie neştearsă a lăsat-o asupra artiştilor omul so­vietic, marea sa dragoste de mun­că. In Patria Socialismului, a spus pictorul C. Ressu, totul este neasemuit de măreţ, de aceea în­treaga omenire priveşte cu ad­miraţie şi încredere spre Uniu­nea Sovietică şi spre cel mai mare şi cel mai bun prieten al popoarelor, I. V. Stalin. Comunicarea pictorului I. Iser, artist emerit al RPR, cu privire la marea valoare artistică a pân­zelor clasicilor ruşi, Repin, Su­­rk­ov şi alţii, a subliniat că pu­­ternicile tradiţii progresiste ale picturii clasice ruse au fost pre-­­ luate în chip creator şi desvol­­tate mai departe de pictura so­vietică, pictura realismului socia­list. Pictura rusă şi sovietică ne dau lecţii admirabile de dragoste de popor, de prietenie între po­poare, de muncă artistică încor­dată, de simţ profund al răspun­derii faţă de artă, de dragoste adâncă pentru marii conducători ai Revoluţiei, Leninul Stalin. Ligia Macovei a arătat că arta plastică sovietică reflectă lupta şi munca eroică a popoarelor din URSS, atât în faza de pregătire şi realizare a Revoluţiei, cât şi în epoca actuală, când această artă reprezintă o forţă care mo­bilizează elanul creator al oame­nilor muncii pentru construirea comunismului, pentru apărarea păcii. Pictorul Gh. Labin a­­vorbit despre învăţământul artistic în URSS, scoţând în relief înaltul nivel al studiilor ce se fac în institutele superioare de artă din Moscova şi Leningrad. La întrebările puse de ziarişti, au răspuns d. Lucian Stancu, di­rectorul artelor plastice din Co­mitetul pentru Artă, sculptorul Dorio Lazăr, caricaturistul Gib Damadian, şi alţii, care prin e­­­xemple concrete au ilustrat fe­lul cum se reflectă în plastica sovietică dragostea nemărginită a popoarelor din URSS pentru marele Stalin. Vorbitorii au ară­tat cât sunt de puternic oglin­dite în pictura sovietică, marile construcţii ale comunismului şi au subliniat rolul caricaturii şi afişului în lupta pentru demas­carea imperialiştilor americani aţâţători la război. In încheiere, d. M. T. Vlad a arătat că­ învăţăturile şi expe­rienţa câştigate de artiştii noş­tri plastici în vizita lor în URSS vor trebui să fie cât mai mult adâncite şi popularizate. Oame­nii artei, din ţara noastră îşi ex­primă din nou mulţumirea şi re­cunoştinţa faţă de marea Ţară a Socialismului şi faţă de cel mai mare sprijinitor al artei şi cultu­rii, stegarul luptei pentru pace, Iosif Vissarionovici Stalin. (A­­gerpres). Delegaţia femeilor din R. P. Chineză a părăsit Capitala Delegaţia femeilor din R. P. Chineză, în frunte cu Li Te Chuan, ministrul Sănătăţii şi preşedinta Societăţii de Cruce Roşie din R.P. Chineză, şi com­pusă din Chun Yu, Chi Yun, Pal Long, Liu Ching-lang şi Li Keng, a părăsit Sâmbătă dimineaţa Ca­pitala. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, delegaţia chineză a fost condusă de Constanţa Crăciun, preşedinta UFDR, acad. dr. V. Mârza, ministrul Sănătăţii, Ana Tom­a, ministru adjunct la Minis­­tt­­erul Afacerilor Externe, C. Le­­lipădatu, ministru adjunct la Mi­nisterul Sănătăţii, Ileana Răcea­­nu şi Aneta Ştefănescu, vicepre­şedinte ale UFDR, V. Atomule­sei, secretar al CC al Crucii Ro­şii, Elisabeta­ Luca, Ana Lungu, Natalia Scurtu, precum şi acti­viste ale UFDR şi un mare nu­măr de femei muncitoare. O călduroasă manifestaţie de dragoste a fost făcută delegaţiei femeilor chineze. Li Te Chuan şi celelalte delegate s-au întreţinut călduros cu femeile muncitoare, felicitându-le pentru succesele lor în producţie şi pentru dârze­­nia cu care luptă pentru pace. întreaga asistenţă a aclamat pu­ternic pentru prietenia dintre po­porul chinez şi poporul nostru, pentru conducatorul­ iubit al ma­relui popor chinez, Mao Te-dun, şi pentru genialul învăţător al tuturor popoarelor, I. V. Stalin. ŞTIRI • Expoziţia Permanentă „I. V. Stalin’’ din şoseaua Kiseleff Nr. 3 este deschisă între orele 10—13 şi 16—21. Cu ocazia aniversării a 10 ani de la istoricul discurs al lui I. V. Stalin ţinut la 3 iulie 1941 vor rula filme sovietice şi vor fi date spre audiţie discuri cu discursuri şi mesagii ale lui V. I. Lenini şi I. V. Stalin. Intrarea liberă • ÎNCEPUTE­eri, finalele Cam­pionatelor H.P.R. ale şcolilor medii, vor continua astăzi şi mâine. Concurenţii finalişti, reprezentând şcoli din diferite colţuri ale ţării, se întrec la patru discipline — atle­tism, volley, gimnastică și oină. Programul concursurilor este ur­mătorul : Duminică : Sala Dinamo, orele 8-12, gimnastică. stadionul Tineretului : orele 8-12, volley. Stadionul Republicii : orele 16-20, serbare sportivă, atletism și oină. Luni : Sala Dinamó, orele 8-10, gimnastică. Stadionul Tineretului, orele 8-14, volleg. r­B Societatea pentru Răspândirea­­ Ştiinţei şi Culturii anunţă confe­rinţa d-nei conf. univ. Atena Ră­­doi care va vorbi despre „O că­lătorie pe Valea Oltului”. Conferinţa va avea loc Dumi­nică 1 Iulie ora 11 la Parcul de Cultură şi Odifihnă ,,I. V. Stalin“ Biblioteca A. (Intrarea pe la Ara­cul de Triumf). SITUAŢIA ATMOSFERICĂ Timpul va fi nestabil, cu cerul schimbător. Vântul va sufla slab de la Vest şi Nord-Vest. Temperatura în scădere, mai ac­centuată în jumătatea de Nord a ţă­rii, va oscila în decursul zilei între 20—28 grade. Ploi temporare sau sub formă de averse însoţite pe alocuri de descăr­cări electrice, vor fi semnalate în Întreaga ţară, mai ales după amiază, în următoarele trei zile, timp în curs de răcire, favorabil averselor de ploaie. Sărbătorirea Aviaţiei staliniste Cu ocazia sărbătoririi Aviaţiei staliniste,­ Casa Prieteniei Româno- Sovietice A.R.LU.S. anunţă confe­rinţa d-lui Lt. Colonel Iliescu Ilie despre: „Aviaţia sovietică, for­ţă de neînvins în apărarea păcii în întreaga lume”. Va urma filmul „Descoperitorul tainelor sborului” (Jucovschi). La orele 18 vor avea loc demon­straţii de sbor cu aeromodele. Manifestaţia va avea Ioc azi, 1 iulie, ora 19, la Parcul de Cultură ARLUS, tramvai 8-14. In caz de timp nefavorabil manifesta­rea va avea loc în sala din Cal. Victoriei 42. străine, se transformă, condus de Ciang-Kai-Shek, într’un partid de guvernământ în slujba imperialiştilor. Dar China nouă nu capitu­lează. După anul 1927, China se împarte în două părţi. O mare parte a teritoriului ră­mâne în stăpânirea dictatoru­lui Ciang-Kai-Shek, iar în provinciile din Sud, Partidul Comunist Chimnez, în fruntea proletariatului şi cu sprijinul ţărănimii, organizează un re­gim popular. In 1934, regimul popular se mută în Nord, prin „marşul cel lung“, când armata popu­lară a parcurs prin lupte 12.500 km. Acolo, pe lângă re­formele înfăptuite, se desvol­­tă şi se întăreşte o puternică armată populară, acea armată care avea să ducă la elibera­rea definitivă a poporului chi­nez din ghiarele imperialismu­lui şi a propriilor săi călăi. Intre anii 1937 şi 1945 po­porul chinez cunoaşte invazia sălbatecă a imperialismului japonez. Greul luptelor împo­triva invadatorilor l-a dus armata populară chineză. In proclamaţia din 7 iulie 1942, generalul Ciu-Deh, comandan­tul armatei populare chineze, spune: „Ne luăm angajamen­tul în faţa compatrioţilor noş­tri şi a popoarelor antifas­ciste ale lumii să continuăm cu stăruinţă sforţările noas­tre, să menţinem şi să întă­rim unitatea naţională...“. Kuomintangul nu a ajutat cu nimic armata populară. Ciang- Kai-Shek privea cu ură de moarte spre acea armată con­dusă şi îndrumată de Parti­dul Comunist Chinez, şi cre­ată din sânul masselor popu­lare. Când războiul cu Japonia a luat sfârşit — datorită victo­riei istorice din cel de-al doilea război mondial a Uniu­nii Sovietice, — Ciang- Kai- Shek a predat partea Chinei asupra căreia îşi exercita do­minaţia, imperialiştilor ame­ricani. Faimosul plan Marshall de aşa zisă colaborare economi­că şi ajutor pentru refacerea economică postbelică îşi de­mască adevărata faţă şi în China. Kuomintangul primeş­te mitraliere şi tunuri, arme moderne de toate soiurile, a­­vioane şi vase de război. Bancherii din Wall­ Street şi-au făcut o bună socoteală, înarmând clica reacţionară a Kuomintangului, ei sperau să menţină mai departe în China dominaţia lor colonia­lă. Numai că socoteala de a­­casă nu se potriveşte întotdea­una cu cea din târg. Ciang- Kai-Shek a desminţit speran­ţele şi visurile de dominaţie pe care imperialiştii ameri­cani le clădiseră — după cum se vede — pe o temelie de nisip. In anii de după război, când imperialismul american şi cel englez au trecut la o po­litică de înarmare cu scopul de a-şi asigura dominaţia lumii, stăpânirea Chinei nu se mai mărginea numai la asigura­rea unui simplu debuşeu co­lonial. China era trecută în planurile aţâţătorilor la răz­boi drept o preţioasă bază strategică pentru o agresiune făţişă împotrivit Uniunii So­vietice, un uriaş rezervor de* oameni pentru carnea de tun necesară noilor pretendenţi la dominaţia lumii. Războiul de eliberare pur­tat de poporul chinez, în frun­te cu Partidul Comunist Chi­nez, a dus la o strălucită şi istorică victorie. Mercenarii lui Ciang-Kai- Shek au fost bătuţi cu pro­priile lor arme, trimise de im­perialiştii americani. Oraş după oraş, teritoriu după teri­toriu, victoria armatelor populare a adus pe întinderi­le mari ale Chinei zorile li­bertăţii. Pe Mao Te-dun şi alţi conducători ai victoriei îi stimează şi urmează întregul popor, căci ei sunt şi conducă­torii Partidului Comunist Chi­nez. ★ China s’a desprins din sis­temul capitalist. Dintr’o re­zervă economică şi strategică a imperialismului, s’a trans­format într’un puternic bas­tion al forţelor păcii şi socia­lismului. Astăzi, problema de bază a Chinei este unirea tuturor for­ţelor antifeudale şi antiimpe­­rialiste pentru construirea Chinei noi şi pentru lichida­rea rămăşiţelor feudale şi se­­mi-feudale. In această largă coaliţie democratică, Partidul Comunist Chinez deţine ro­lul conducător. Construirea unei noi baze economice şi în general a consolidării în China a unui regim popular, cere o atenţie deosebită din partea Partidu­lui Comunist Chinez. El tre­bue să ţină seama de condiţii­le determinate de caracterul complex al dominaţiei la care a fost supus poporul chinez. Iată, de pildă, problema re­formei agrare care până la în­ceputul anului trecut cuprin­sese o populaţie de 145 mi­lioane de oameni. In China, moşierii şi ţăranii bogaţi, care constituiau mai puţin de 10 la sută din populaţia rurală, stăpâneau 70—80 la sută din solul cultivabil. Ţăranii săraci, mijlocaşi şi alţii, care formează 90 la sută din populaţia rurală, aveau a­­bia 20—30 la sută din pă­mântul cultivabil. Ei munceau din greu tot anul şi, cum spu­ne Liu-Sao-Tsî, secretar al C.C. al P.C.C., abia reuşeau să aibă o burtă plină şi ceva în spinare. In China de Răsărit şi Sud- Centrală sistemul arendei îm­povărătoare se întindea la 60— 70 la sută din suprafaţa cul­­tivabilă. Problema centrală este aceea a eliberării forţelor productive din mediul rural şi crearea­­posibilităţilor pentru industrializarea Chinei. Se duce o politică de desfiinţare treptată a sistemului feudal şi de desvoltare a producţiei a­­gricole. Reforma agrară este primul pas pentru ţărănime, pentru a scăpa de sărăcie. Dar ea nu va scăpa decât atunci când producţia agricolă va fi foar­te desvoltată, când industria- I lizarea Chinei va fi un fapt împlinit, când China va trecu­la construirea socialismului. In China se desvoltă econo­mia, se săvârşeşte o gigantică, revoluţie culturală. Cresc oa­meni noi, cadre puternice, lu­minate, care organizează şi conduc massele spre noi suc­cese ale construcţiei paşnice. China beneficiază de sprijinul larg şi desinteresat al Uniu­nii Sovietice care a avut un rol deosebit de important în succesele obţinute de poporul chinez. Poporul chinez înscrie astăzi cele mai minunate pagini din istoria sa. Victoria lui s-a răs­frânt asupra întregii mişcări de eliberare din Asia. I. V. Stalin arată că în China nu poporul dezarmat se ridică împotriva contra-revoluţiei înarmate, ci poporul înarmat luptă împotriva forţelor reac­ţionare. In ţările coloniale, sub con­ducerea partidelor comuniste, poporul a ridicat armele şi luptă cu un eroism fără sea­măn împotriva dominaţiei im­perialiste. întregul sistem al imperialismului este sguduit de forţa mişcărilor de elibera­re naţională din Asia. Aceste mişcări întrezăresc zorile unei vieţi noi pentru a­­ceste popoare, un curs nou al istoriei, atâta amar de vreme ticluită după interesele unui pumn de mari bancheri şi fa­bricanţi. Poporul chinez priveşte cu simpatie lupta de eliberare a popoarelor din Asia, după cum spre aceste popoare ţintesc o­­chii tuturor popoarelor lumii. Poporul chinez este mândru că s’a încadrat în frontul păcii şi îşi croieşte singur liberta­tea. Dar mândri suntem şi noi, deoarece prin victoria obţinu­tă de poporul chinez au ve­nit alături de ““i. în marele Vnt­al pă'-'' aproape 109 milioane "tri. f C. N. riliniu 0 ANIVERSARE GLORIOASĂ (Urmare din pag. I-a) Comemorarea lui Gh. Dimitrov Un mare prieten al poporului nostru . La 2 iulie se împlinesc doi ani de când eminentul fiu al poporului frate bulgar Gheor­­ghi Dimitrov a încetat din viaţă. încă de tânăr, Dimitrov sa afla în primele rânduri ale luptătorilor anti-fascişti bul­gari, înfruntând cu bărbăţie represiunile fasciste şi trans­formând monstruosul proces de la Leipzig într-un prilej de acuzare a hitleriştilor şi a re­gimului de exploatare capita­list în genere, Dim­itrov a a­­rătat că „apărarea văcii este un pericol de moarte pentru fascism, mărind greutăţile lui inerente, ea duce la submina-­­­rea dictaturii fasciste a bur­gheziei“. Luptător neobosit pentru cauza oamenilor simpli şi o­­primaţi, Dimitrov a dus o ne­contenită luptă pentru înfrăţi­rea popoarelor subjugate, pen­tru închegarea acestora într’un puternic front al luptei de eli­berare. După izgonirea fasciştilor din Estul şi Sud-Estul Europei, ne­­infricatul luptător şi-a conti­nuat cu şi mai multă râvnă activitatea pentru desvoltarea patriei sale. Ca vechi şi sincer prieten al poporului nostru, Gheorghi Di­mitrov a semnat tratatul­­de prietenie şi asistenţă mutuală între ţara noastră şi R.P. Bul­garia. Cu această ocazie, — în­crezător fiind în uriaşa forţă a popoarelor unite printr’o fră­ţească prietenie, — el a spus : „Putem fi mândri că dăm o contribuţie preţioasă la opera comună pentru stabilirea unei păci trainice, democratice în lume... Popoare ca ale noastre cu un asemenea entuziasm şi încredere în propriile lor forţe şi în viitorul lor, nu pot şi nu vor îngenunchia în faţa duş­manilor lor". 0 VICTIE ISTORICĂ 1 LUPTA ÎMPOTRIVA FASCISMULUI Au trecut 16 ani de la data me- •­­morabilă — 27 Februarie 1934 — când Gh. Dimitrov, conducătorul forţelor progresiste revoluţionare bulgare, eminentul fruntaş al miş­cării muncitoreşti internaţionale, a fost eliberat, după ce a stat un an în închisorile Germaniei hitleriste. Trebue 68 ne amintim şi azi acest eveniment, fiindcă atitudinea eroică a lui Dimitrov in faţa Tri­bunalului din Leipzig şi larga miş­care internaţională pentru elibera­rea lui, sunt de mare însemnătate pentru luptele pe care le duc azi muncitorimea şi toate forţele de­mocratice din lume, împotriva re­­acţiunii şi fascismului din ţările capitaliste, pentru apărarea păcii. Incendierea Reichstagului în Fe­bruarie 1933, a fost un act provo­cator, organizat de banda nazistă, care abia pusese mâna pe putere în Germania. Goering a declarat, i­­mediat, că incendiul este opera co­muniştilor. A urmat arestarea in massă a comuniştilor in toată Ger­mania. A­u ieşit decrete pentru a­­brogarea articolelor din Constitu­ţia de la Weimar, referitoare la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti1, şi trecerea făţişă la dictatura fas­cistă. Procesul de la Leipzig a fost o înscenare, iar Gh. Dimitrov, care de timpul acela se găsea la Ber­lin, a fost acuzat. Prin condamna­rea unui cunoscut luptător comu­nist, hitleriştii au vrut să arate că sunt adversari neîmpăcaţi ai de­mocraţiei, ca să-şi asigure spriji­nul for­ţelor reacţiunii mondiale şi să treacă la pregătirea revanşei ger­mane imperialiste, care a dus la al doilea război mondial. Desfăşurarea procesului a stri­cat însă socotelile guvernanţilor nazişti. Gh. Dimitrov a înlăturat hotărit acuzaţia formulată împo­triva sa şi a celorlalţi acuzaţi co­munişti,­­ împotriva Partidului Co­munist German şi a întregii miş­­cărui comuniste. El a desminţit a­­ceasta şi ceva mai mult, s-a trans­format un acuzator şi a demascat fascismul german. Încă de la prima şedinţă a tribu­nalului, Gh. Dimitrov a declarat cu tărie: „Este adevărat că eu sunt bolşevic, revoluţionar prole­tar... Lupta pentru o dictatură a proletariatului şi pentru victoria comunismului fără îndoială consti­­tue conţinutul vieţii mele“. Sl a de PETAR GHEORGHEV adăugat: „Tocmai pentru aceasta eu nu sunt terorist, nu sunt cons­pirator, nu sunt incendiatori“. Cu demnitate şi revoltă pornită din adânc sentiment patriotic, Gh. Dimitrov a ră­spuns la jignirile a­­duse poporului bulgar de presa hitlerista de atunci care numea acest popor „sălbatec şi barbar". „Sălbateci şi barbari în Bulgaria sunt numai fasciştii” — a declarat Dimitrov şi a întrebat ironic: „Dar in care ţară fasciştii nu sunt săl­bateci şi barbari ?’’ O mare importanţă are acea parte din apărarea lui Dimitrov, în care el analizează situaţia politică din Germania. Dimitrov a aruncat în faţa naziştilor acuzaţia că in­cendiul este opera lor — preludiu la un întreg plan de acţiune d­e distrugere, îndreptat împotriva clasei muncitoare şi a avangărzii ei — Partidul Comunist German. El a arătat că în spatele nazişti­lor incendiatori stau regii indus­triei militare germane, cercurile lui Thyssen şi Krupp... cam­ ani de zile au finanţat mişcarea naţional­­socialistă. Acest fapt trebue să fie amin­tit azi când imperialiştii americani restabilesc industria militară­ ger­mană a lui Krupp şi Thyssen. Nu de mult comisarul american su­prem din Germania de Apus, Mc­Cloy, a eliberat pe Alfred Krupp, condamnat la moarte ca criminal de război. Krupp şi alţii ca el sunt necesari imperialiştilor americani, pentru aceeaşi acţiune criminală, pentru care au fost necesari şi bandiţilor hitlerişti. Cuvintele tari şi pline de curaj ale lui Dimitrov făceau să turbeze pe bandiţii nazişti. Ei scrâşneau din dinţii şi ameninţau descins că­ vor distruge pe acest comunist ne­­înfricat. Goering l-a ameninţat că o să aibă de a face cu el, când va fi în mâinile lui. Dar în apă­rarea lui Dimitrov şi a celorlalţi acuzaţi s’a creat o lar­gă mişcare internaţională. La a­­ceastă mişcare participau masse muncitoreşti şi alte pături munci­toare de luptători culturali, învă­ţaţi, scriitori, oameni politici pro­gresişti. S’a creat un front unic antifascist puternic. Tribunalul a fost nevoit să achite pe Dimitrov, şi pe ceilalţi „acuzaţi“. Fapta mâr­şavă a fasciştilor germani a fost înfierată şi condamnată de opinia publică mondială. Ocrotitorii şi colaboratorii lor din cele mai reac­ţionare cercuri din celelalte ţări, au fost nevoiţi săi tacă. De o însemnătate hotărîtoare a fost acţiunea de apărare a Uniunii Sovietice pentru Gh. Dimitrov şi ceilalţi acuzaţi. Ea a fost exprima­tă nu numai prin via participare a întregului popor sovietic la campa­nia mondială. Ea şi-a găsit expre­sie şi în actul politic prin care Gh. Dimitrov a fost declarat cetăţean sovietic şi ca atare trecea sub o­­crotirea Statului Sovietic. E de notat că guvernul bulgar de atunci Muşanov — Ghicev, a refulat ori ş­i ce sprijin lui Gh. Dimitrov şi celorlalţi „acuzaţi” de origine bulgară. Ceva mai mult, el a venit în ajutor fasciştilor ger­mani, să-şi îndeplinească planul lor criminal, procurându-le mate­rial „acuzator“. După proces el a refuzat cererea lui Gh. Dimitrov de a­ se întoarce in Bulgaria. Fără sprijinul Uniunii Sovietice, Gh. Dimitrov putea pieri în beciu-­ rile întunecoase ale închisorii Ges­­tapoului. Azi aţâţătorii la un nou război merg pe urmele imperialiştilor ger­mani. Ei aplică metode fasciste de represiune. Statele Unite au luat locul Germaniei, ca focar al reac­ţiunii şi fascismului, ca susţinător al regimurilor fasciste din alte ţări. La iniţiativa imperialiştilor a­­mericani şi sub conducerea foştilor generali nazişti renaşte azi milita­rismul german. Afară de aceasta, în Statele U­­nite a fost montată o nouă ediţie a procesului dela Leipzig — pro­ces împotriva celor 1­1 conducători comunişti, care prin comportarea lor demnă în faţa tribunalului, au arătat că s’au inspirat din atitudi­nea eroului dela Leipzig. Acum 17 ani mişcarea antifas­cistă internaţională, in frunte cu truninrea Sovietică, a smuls pe Gh.­­Dimitrov din ghiarele criminalilor nazişti. Azi uriaşa mişcare interna­ţională pentru pace şi adevărată democraţie, în frunte cu Uniunea Sovietică, dispune de forţa nece­sară ca să înfrâneze imperialis­mul, reacţiunea şi fascismul, să frângă mâinile provocatorilor unui nou război. INSTANTANEE CONSTĂNTENE (Urmare din pagina I-a­ narate“ pentru sport, riscă oricând să primească o minge în cap. Zeci de echipe îşi fac parcă o deosebită plăcere din a practica sportul pe tot întinsul plajei, transformând capetele cetăţenilor în ţinte ale u­­nui tir nu prea plăcut. Ce părere are Sfatul Popular despre această problemă rezolvată formal prin pu­blicaţia Nr. 9902 ? Nimeni nu auzise până de cu­rând de Victoria Munteanu, de Liviu Condurache, de Niculina Mo­­roianu, de Dumitru Pavel, şi de Constantin Sterian. Azi, aceşti oa­meni sunt p­ulari. Chipul lor este văzut zilnic­ de mii şi mii de ce-­ tăţeni. Ce merite deosebite or fi având aceşti oameni? Victoria Munteanu este contabilă, Niculina Moroianu munceşte la o cantină. Liviu Con­­durache este şeful unei secţiuni de planificare, în vreme ce Pavel Du­­mitru e gestionarul unui magazin, iar Stelian Constantin este şofer. Ei au fost evidenţiaţi pe întreaga lor întreprindere, pentru muncă cinsti­tă, pentru devotament faţă de oa­menii muncii, pentru economii. Sunt, prin urmare, oameni obiş­nuiţi, cu merite deosebite. Şi mulţi cetăţeni trecând prin faţa vitrinei unde sunt expuse fotogra­fiile evidenţiaţilor au un sentiment de mândrie şi îşi spun: „Şi noi suntem ca ei, oameni obişnuiţi. Fiindcă înţelegem şi noi rostul muncii noastre, în curând vom fi cinstiţi de cetăţenii urbei !“ Autorităţile şi întreprinderile din Constanţa par a fi niţeluş cam certate cu limba română. Aproape că nu există anunţ oficial, publi­­caţiune sau chiar simplă reclamă, care să nu cuprindă câteva greşeli de limbă. De pildă, întreprinderea comunală a regiunii Constanţa a­­nunţă că „Cei ce nu prezintă bi­lete la control... li se vor dresa acte“. La cofetăria „Desrobirea“ aflăm că „Mai puţine pierderi... este în folosul nostru“. Mobila populară comunică: „Sa­lariaţilor se vinde mobilă în ra­te“... Şi aşa mai departe. Uneori în anumite publicaţiuni redactarea e deadreptul hazlie. De pildă, a­­flăm dintr’o publicaţiune a Sfatu­lui Popular că „Se interzice per­sonalului Salvamar a plimba per­soane cu barca în afară de cazuri speciale (înnec)". Nu ar strica deloc o mai grijită redactare a tuturor acestor anunţuri, o adevărată faţadă a oraşului. O zi în Constanţa nu permite decât o trecere în revistă făcută în mare pripă a câtorva aspecte. Această trecere în revistă îţi în­găduie totuşi să tragi o concluzie: Din noile construcţii care se fac, din feţele rumene de soare ale ce­lor trimişi la odihnă, din anunţu-­ rile asupra vieţii culturale în plină desvoltare, din mntrire, multe lucruri poţi vedea cum acest oraş, sub soarele binefăcător al păcii, înflo­reşte văzând cu ochii. In acelaş timp, există în Constanţa încă multe rotiţe care ar trebui să fie unse mai bine, multe lucruri în aparenţă mici, de la ordinea pe plajă până la lipsa nejustificată a berii în oraş, de la hotelurile nu destul de îngrijite până la stâlceala limbii în feluritele afişe. Şi aceste rotiţe fără îndoială că în scurt timp nu vor mai scârţâi. De voinţa cetăţe­nilor Constanţei, stăpânii oraşu­lui de azi, depinde acest lucru. Saşa Georgescu IAŞI. 30 (Prin telefon de la trife’sud nostru special al Agenţiei „Ager­­pres“). Toţi cei 50 participanţi la „Circui­tul ciclişti ai R.F.R­­“ au luat startul Sâmbătă dimineaţă în cea de-a doua etapă, pe distanţa Focşani — Iaşi (228 rom.), înfruntând cea mai lungă şi grea etapă a competiţiei. Drumul, pe şoseaua cu foarte puţine porţiuni asfaltate, în mare parte cu pietre tăioase şi mult praf, a constituit un dificil examen pentru ciclişti. Dea­­lungul celor 228 km, defecţiunile teh­nice au abundat şi foarte puţini au fost acei care n’au spart sau nu au schimbat o roată în timpul cursei. In ciuda tuturor defecţiunilor teh­nice întâmpinate, alergătorii au dat dovadă de o mare rezistenţă şi de o voinţă excepţională, neprecupeţind nici un efort pentru a ajunge la ca­pătul etapei şi a cuceri un loc cât mai bun în clasament. Principalii animatori ai acestei e­­tape au fost Dumitru Doncu, Martie Ştefănescu, Dumitru Pantazescu şi Marin Niculescu care a cucerit o strălucită victorie ajungând în ora­şul Iaşi cu un frumos avans. Până la Bacău, plutonul a rulat într’un tempo mai încet şi în afară de ten­tativa de evadare, întreprinsă de Naidin. Dolete, Doncu şi Dumitru Constantin, nu s’a înregistrat nimic deosebit. In oraşul Bacău, Naidin trece pri­mul, cu un avans de 14T’ asupra plutonului. In acest timip în grosul plutonului se produc multe defec­ţiuni din cauza penelor şi pe rând mulţi ciclişti pierd contactul cu plu­tonul. Conduşi energic de echipierii asociaţiei „Flaminica Roşie", plutonul fruntaş reuşeşte să prindă pe Naidin, la eşirea din Bacău. 10 km. mai de­parte, Ioniţă încearcă să fugă, dar el nu susţine tentativa şi în curând reintră în pluton. Hărţuelile în plu­ton continuă şi nu după mult timp Doncu ţâşneşte cu un sprint puter­nic, reuşind să se distanţeze în rand apreciabil de pluton. El depune un admirabil efort, şi în oraşul Roman, trece cu un­ avar­s de 4 minute asupra plutonului fruntaş, condus de M. Niculescu, Maxim, M. Ştefan­eseul, Norhadian, N. Chicom­­ban şi alţi şase ciclişti. La km. 154 de la plecare, înainte de Tg. Frumos, Marin Niculescu pleacă hotărit in urmărirea reprezentantului asociaţiei „Progresul" care îşi mărise avanta­jul la 6 minute. Rulând puternic, Marin Niculescu se apropie din ce în ce mai mult de fugar şi la Tg. Frumos el are numai 1’SIO” avans. După Marin Niculescu urmează Pan­­tazescu şi Martie Ştefănescu, care deasemenea plecaseră din pluton. Cu 42 km. înainte de Iaşi, Marin Nicu­lescu reuşeşte să ajungă pe Doncu, care realizează o splendidă perfor­manţă rulând de unul singur 60 km. Din spate însă M. Ştefănescu, Pan­tazescu,, se apropie şi ei puternic şi după 5 km, se formează un grup de 4 alerg­ăitori care se distanţează tot mai mult de restul cicliştilor. La Podul Iloaiei, Doncu se opreşte să bea apă, fapt de care profită Ma­rin Niculescu, pentru a câştiga un apreciabil avans. El rulează cu Martie ştefănescu până la bariera oraşului Iaşi, unde aprintează sec şi intră de unul sin­gur pe străzile oraşului, trecând lir­nia de sosire cu un avans de 1­ 35” asupra ur­măritorilor, fapt care-i a­­duce o bonificaţie de 2 minute. Această dificilă etapă a făcut ca clasamentul general să sufere mari modificări, printre cari şi aceea că­­ noul purtător al tricoului galben­­ este D. Pantazescu (C.C.A.), iar Io­niţă, învingătorul etapei de eri, a sosit la 36’40'’ de învingător. Pe întreg traseul mii d­e oameni ai muncii au Întâmpinat cu aclamaţii pe ciclişti, oferindu-le buchete fru­moase de flori. I încă de la intrarea în­ oraş, dealun­­­­gul a mai multor kiometri, trotoa­­rele erau pline de mii de cetăţeni, care veniseră să salute pe sportivii lor dragi, soli ai păcii. La sosire, o delegaţie de pionieri a oferit frumoase buchete de flori câştigătorului etapei şi primilor cla­saţi. Din partea cicliştilor Marin Niculescu a mulţumit cetăţenilor pentru frumoasa primire făcută. TATA CLASAMENTUL ETAPEI FOCŞANI — IAŞI (228 km.) 1. Marin Niculescu (Flamura Roşie) a parcurs 223 km. în 8 h .S7'54”, (timp o bonificație 8 h. 55’."4”) : 2. D. Doncu (Progresul) 8 h. PTC’" : 3. D. Pantazescu (C.C.A.) acelaș timmp : 4. M. Ștefănescu (Metalul) 8 h. rsv-5”; 5. P. Nulă (Dinamo) 9 h. n'’”’” : «• N. Maxim (Dinamo) 9 h. 05’21” • 7. T. Ch’zemlban (Metalul) 1 h. 05’',‘"' ; 8. E. Norhadian (C.C.A.) 9 h. WH’'’ : 9. V. Naidin (Locomotiva) 9 h. 10”C; 10. T. Stănescu '"Flamura Roșie) 9 h. 19*55” ; l1. Du­m­itrescu B-”tari’ (Fla­­cSrc) 9 h. 16*15” : 12. G­h. Sandru (Flacăra) 9 h. 16’15”. CLASA­MEN­TU­L rn-ni \r TNDI\*tt\ttat,. rttt·* prvT­ a — —A—n, ARE URMĂTOAREA INFATTSARE ! 1. D.' * * * D. * * * * 1 * * * * * * * * * * T,an*!'zesou (C.C A.) 14 K-21 82*09” ; 5. M. N«ppier-„ (V) Roşie) 14 h. 35*41” : 3. N. (Dinamo) 14 h. 37’21” • t. R. —- ,’)a­­,diaw (C.C.A.) 14 h. «KBfWăiîmi. Nat- ’ t din (Locomoth­a) 1« h,, ,4?’V.V ;• t. n, Denen (Progresul) is K ■ j. Ti um.îte»cti 'rrr­'-11' (triadăm* 14 h. (-9*10** ; 2. N Chictsmhan (F’­mura phsiet 14 h. 49*17'*. Astăzi z* de odihnă la las) *­,e. T.Urd, a Tul’o SC alea­gă etapa lui pe traseul Taci — Pașcani — Bălti- Trm^, Ca^Gteristica acestei etape este : Trâuâ Ta­ci?. Fr'irmos., T-'rin numeroase serpentine. Tg. Fr­imps pc. uiTa spre Pașcani, ne o «•osea ar­evnSoâs.?l» eu muPo p^tre. Dela Pașcani, rtiinS mai multe coline,* se ajunge la Fălticeni.­­ S­POIT CEA DE A DOUA ETAPĂ A CIRCUITULUI CICLIST AL I.P.R.

Next