Universul, iulie 1951 (Anul 68, nr. 152-177)
1951-07-01 / nr. 152
fon.*?ig reS8aMBl In preajma sesiunii secţiunii a Vl-a a Academiei NE TREBUE UN MANUAL DE DRAMATOA da conf. univ. GEORGE ORZEA Decanul Facultăţii de Filologie din Bucureşti la 20 Iunie s’a împlinit un an dela apariţia genialei lucrări a lui I V. Stalin: „Cuprivire la marxism în lingvistică“!? Această lucrare a inaugurat o etapă nouă în desvoltarea lingvisticii. Intre altele, ea a la tras pentru prima oară atenţia?",asupra enormei importanţe pe care o are gramatica în cultura unui popor. Şcoala noastră burgheză, ca şi şcoala lui N. I. Marr, socotea gramatica un lucru secundar şi plicticos şi a studia întriun imod neştiinţific. Faptul se oglindeşte şi în aceea că în ţara noastră au apărut foarte puţine manuale de gramatică a limbii române — şi acestea conceputei pe o bază neşiinţifică, plinede greşeli. In aceste manuale, erau considerate ca făcând parte din gramatică, atât vocabularul, cât şi fonetica şi chiar ortografia. T. V. Stalin a lămurit pe deplin această problemă. Vocabularul este „material de construcţie pentru limbă“; acesta „capătă cea mai mare însemnătate când e pus la dispoziţia gramaticii“, dar propriu zis, el nu face parte din gramatică. Deasemenea e limpede că sunetele sunt indispensabile pentru a forma cuvintele şi terminaţiile lor, dar fonetica şi cu atât mai puţin ortografia, nu fac parte propriu zis din gramatică. Deasemenea în manualele vechi de gramatică definiţiile erau uneori complet suprimate, iar sintaxa era redusă la minimum. Alteori studiul sintaxei limbii române a rămat preocuparea unor cercetători străini care nu cunoşteau bine limba română. Aşa, de pildă, un autor hitlerist, studiind verbele reflexive în limba română, ajungea la interpretări absurde şi ridicole, la erori grosolane: el confunda dativul etic cu cel posesiv, ignora formele verbale impersonale, ajungând chiar să confunde între ele părţile de vorbire. (In „dac’om putea" se considera că om e substantivul om întrebuinţat cu valoare de pronume nehotărît). Este evident că asemenea manuale degramatică nu puteau contribui la desvoltarea limbii noastre. Lingviştilor noştri le revine astăzi sarcina de a elabora o gramatică ştiinţifică a limbii române. Ea este cerută în mod imperios de necesităţile revoluţiei culturale care se desfăşoară în ţara noastră. Aceastăgramatică va ajuta scriitorilor noştri să folosească din ce în ce mai mult o limbă românească bogată, expresivă şi armonioasă. In acest fel lingviştii noştri vor contribui la îmbogăţirea spirituală a poporului nostru: „...tocmai datorită gramaticii — spune I. V. Stalin — limba capătă posibilitatea de a îmbrăca gândurile umane în învelişul material al limbii“. Gramatica „stabileşte regulile de “modificare a cuvintelor, regulile de combinare a cuvintelor în propoziţii şi astfel dă limbii armonie şi înţeles“. Deasemenea este necesar un manual ştiinţific de gramatică a limbii române, care să se predea în şcolile noastre de toate gradele. La baza acestui manual vor trebui să stea rezultatele analizei ştiinţifice a gramaticii istorice şi descriptive, a istoriei limbii şi a lingvisticii generale. Un asemenea frandal va da posibilitatea tineretului nostru să pătrundă în toate valorile limbii noastre şi să şi-o însuşească în mod corect. Pe de altă parte, cunoaşterea gramaticii va da tineretului nostru un ajutor preţios în studiul limbii ruse. Fără o cunoaştere temeinică a gramaticii, tineretul va întâmpina greutăţi în înţelegerea unei limbi atât de bogate şi nuanţate, cum e limba rusă. In aceeaşi măsură însă gramaticele limbii ruse ne pot da un mare ajutor la studiul limbii române — care, după cum se ştie, a suferit o puternică influenţă slavă şi s’a desvoltat în aceleaşi împrejurări ca şi limbile slave înconjurătoare. De aceea de multe ori soluţiile valabile pentru limbile slave, sunt valabile şi pentru limba noastră. Este neîndoios că apropiata sesiune a secţiunii a Vl-a a Academiei Republicii Populare Române, consacrată celor mai de seamă probleme ale lingvisticii noastre, va aduce lămuriri preţioase în domeniul studiului gramaticii, orientând cu claritate pe cercetătorii noştri în această direcţie. E necesar ca discuţiile să cuprindă cât mai multe din problemele legate de studiul limbii noastre, iar concluziile la care se va ajunge să fie cât mai curând aplicate la întocmirea unei gramatici pentru uzul publicului. Această gramatică ar constitui primul succes pe drumul studierii limbii noastre, urmând ca un grup de cercetători bine pregătiţi în materie să ducă mai departe prin studii de adâncime diferitele capitole ale gramaticii limbii române. Intelectualitatea şi întregul popor aşteaptă sesiunea de la Academia Republicii Populare române cu convingerea că ea va da soluţii juste tuturor problemelor care-i stau în față. Aşteptăm cu nerăbdare noul îndreptar ortografic Deunăzi, un prieten învăţător mi se plângea de unele greutăţi ce le întâmpină in munca lui de educare a copiilor. — Te-ai gândit vreodată — îmi spunea el — că scrierea corectă a lunilor anului poate constitui o greutate în munca unui învăţător? In manualele noastre de limba română, lunile anului se scriu cu litere mari. In minajelul de clasa I-a elementară, de pndă, la pagina 49, acest lucru este consfinţit aproape sub forma unei legi ortografice, deoarece se spune: , Scrieţi lunile anului în ordine. Februarie, Iunie, Decembrie, Mai, ete." Pe de altă parte, revista „Cum vorbim.” motivează nejustețea acestei forme ortografice, cerând să se scrie lunile anului cu literă mică. Cum să te mai descurci pentru a învăța elevii să scrie corect limba română? Intr’adevăr, în domeniul ortografiei e o adevărată anarhie. Astfel, în manualul de Limba Română pentru cl. Vil-a, în legătură cu piesa „O scrisoare pierdută", elevul învaţă că trebue să scrie: „Personagiile piesei". Tot de personagii e vorba şi în manualul de cl. VlII-a, care aminteşte de ..frământările sufleteşti ale personagiilor”. In manualul de clasa X-a, se vorbeşte însă de limba operelor lui Caragiale, care „se adaptează cu artă după personaje”. Deasemeni, în manualul de Limba Română de cl. VIII-a, se scrie folklor, în timp ce, în manualul de cl. IX-a, acelaşi cuvânt apare sub forma: folclor. Care e forma corectă? Cum trebue să înveţe elevii să scrie corect? Dar această anarhie ortografică de Prof. I. CREMES nu e caracteristică numai manualelor şcolare. Din păcate, e prezentă azi aproape în toate publicaţiile noastre. Astfel, revista „Cum vorbim" susţine că forma corectă este Maxim Gorki. Editura „Cartea Rusă“ a scos recent însă un volum de Teatru de Maxim Gorchi. Care e forma corectă Gorki sau Gorchi ? Pentru a împăca toată lumea, in ultimul număr din „Flacăra“ se întrebuinţează, in acelaşi articol, ambele forme, scriindu-se în titlu: Gorchi „autorizat“ pe 7 zile, iar în interiorul articolului: La stăpâni de Maxim Gorki! Care e titlul corect al revistei Societăţii de Ştiinţe Istorice, Filologice şi Folclor: „Cum vorbim", sau „Cum Vorbim”, deoarece ambele forme sunt utilizate de revista respectivă? Această „ortografie” iese şi mai clar in evidenţă, dacă cercetezi diferite publicaţii apărute în regiuni deosebite ale ţării. Astfel întro culegere de versuri a poeţilor moldoveni, intitulată „Luptăm" şi apărută la Iaşi, se arată că „puterea de Stat se află astăzi în mânile clasei muncitoare”. A apărut recent poemul poetului Nazim Hikmet,,Despre mâinele voastre şi despre minciună". Care e forma corectă: mânile sau mâinele? Ortografia trebue să dea normele comunicării juste prin scris între oameni. Ea trebue să fie rapidă, clară, precisă și să fie fundată pe principii raţionale şi unitare. Fără îndoială că o cerinţă absolut necesară unei ortografii juste e aceea de a fi uşor de învăţat. Broşura de îndrumări ortografice, scoasă, în 1932, de fosta Academie, n’a ajuns să stabilească o ortografie raţională şi unitară, admisă de toţi. De aceea rămânea doar o „legiferare oficială”, de care însă nu se ţinea prea mult seama. Ceea ce o caracteriza era faptul că excepţiile erau de multe ori cu mult mai numeroase decât regulile. Pentru a pune capăt acestei situaţii, se cere cu necesitate alcătuirea unui nou îndreptar ortografic al limbii române. Desbaterea referatului ,,Pentru o ortografie justă a limbii române”, in cadrul Sesiunii lărgite a Secţiunii a Vl-a a Academiei R.P.R., care are loc în zilele de 2-4 iulie a. c., va duce negreşit la hotărârea editării de urgenţă a noului îndreptar ortografic. Numai in felul acesta se va pune capăt haosului ortografic, existent şi elevii noştri vor putea învăţa să scrie corect limba română. Pe baza noului îndreptar ortografic, manualele noastre vor căpăta o ortografie unitară, se va putea păşi la stabilirea minimului de vocabular ortografic şi se va putea alcătui un dicţionar ortografic destinat şcolilor. Toate acestea vor da cadrelor noastre didactice posibilitatea să facă mai temeinic educaţia elevilor noştri. Tocmai de aceea învăţătorii şi profesorii din întreaga ţară vor urmări cu atâta interes lucrările actuale ale Sesiunii lărgite a Sec Iției a Vl-a a Academiei R.P.R. CONFERINŢE ♦ Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Cuturii anunţă conferinţa d-lui Oprea Băiescu, şef de laborator la Institutul Meteorologic Central, care va vorbi despre „Oceanul aerian”. Conferinţa are loc Luni 2 Iulie ora 18:30 în sala Dalles şi va fi urmată de film. Intrarea liberă. ♦ Consiliul Sindical Regional Bucureşti şi Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii , filiala Bucureşti, organizează în cadrul ciclului de conferinţe pentru Colectivele Culturale ale Sindicatelor, conferinţa prof. univ. Zina Brâncu care va vorbi despre: „Exploatarea capitalistă. Proletariatul, groparul capitalismului”. Conferinţa va avea loc Marţi 3 Iulie ora 19 în sala Ateneului R.P.R. şi va fi urmată de film. Invitaţiile se pot ridica de la Consiliul Sindical Regional Bucureşti, Str. Batişte Nr. 6. ■ In cadrul expoziţiei „Origina şi evoluţia omului“ Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii anunţă conferinţa d.lui acad. prof. A. Kreindler care va vorbi despre „Cum funcţionează creerul omenesc“. Conferinţa va avea loc Duminică 1 Iulie ora 11 în sala Dalles şi va fi urmată de film. I Intrarea liberă. UNIVERSUL Nr. 1S. Impresiile şi învăţăturile trase de artiştii plastici români din vizita făcută in U. R. S. S. (Urmare din pagina 1-a Triad, în numele Consiliului General ARUIS sl Comitetului pentru Artă, a subliniat că această vizită constitue un nou ajutor deosebit de preţios pe care arta noastră îl primeşte din partea celei mai bogate şi mai înaintate arte din lume, arta sovietică. In cadrul conferinţei, pictorul C. Ressu, artist emerit al RPR, a vorbit ziariştilor despre marile învăţăminte pe care artiştii noştri plastici le-au, tras din cercetarea comorilor de artă strânse în muzeele din Moscova şi Leningrad, precum şi din arta populară, arhitectura, viaţa teatrală, muzicală, etc. O impresie neştearsă a lăsat-o asupra artiştilor omul sovietic, marea sa dragoste de muncă. In Patria Socialismului, a spus pictorul C. Ressu, totul este neasemuit de măreţ, de aceea întreaga omenire priveşte cu admiraţie şi încredere spre Uniunea Sovietică şi spre cel mai mare şi cel mai bun prieten al popoarelor, I. V. Stalin. Comunicarea pictorului I. Iser, artist emerit al RPR, cu privire la marea valoare artistică a pânzelor clasicilor ruşi, Repin, Surkov şi alţii, a subliniat că puternicile tradiţii progresiste ale picturii clasice ruse au fost pre- luate în chip creator şi desvoltate mai departe de pictura sovietică, pictura realismului socialist. Pictura rusă şi sovietică ne dau lecţii admirabile de dragoste de popor, de prietenie între popoare, de muncă artistică încordată, de simţ profund al răspunderii faţă de artă, de dragoste adâncă pentru marii conducători ai Revoluţiei, Leninul Stalin. Ligia Macovei a arătat că arta plastică sovietică reflectă lupta şi munca eroică a popoarelor din URSS, atât în faza de pregătire şi realizare a Revoluţiei, cât şi în epoca actuală, când această artă reprezintă o forţă care mobilizează elanul creator al oamenilor muncii pentru construirea comunismului, pentru apărarea păcii. Pictorul Gh. Labin avorbit despre învăţământul artistic în URSS, scoţând în relief înaltul nivel al studiilor ce se fac în institutele superioare de artă din Moscova şi Leningrad. La întrebările puse de ziarişti, au răspuns d. Lucian Stancu, directorul artelor plastice din Comitetul pentru Artă, sculptorul Dorio Lazăr, caricaturistul Gib Damadian, şi alţii, care prin exemple concrete au ilustrat felul cum se reflectă în plastica sovietică dragostea nemărginită a popoarelor din URSS pentru marele Stalin. Vorbitorii au arătat cât sunt de puternic oglindite în pictura sovietică, marile construcţii ale comunismului şi au subliniat rolul caricaturii şi afişului în lupta pentru demascarea imperialiştilor americani aţâţători la război. In încheiere, d. M. T. Vlad a arătat că învăţăturile şi experienţa câştigate de artiştii noştri plastici în vizita lor în URSS vor trebui să fie cât mai mult adâncite şi popularizate. Oamenii artei, din ţara noastră îşi exprimă din nou mulţumirea şi recunoştinţa faţă de marea Ţară a Socialismului şi faţă de cel mai mare sprijinitor al artei şi culturii, stegarul luptei pentru pace, Iosif Vissarionovici Stalin. (Agerpres). Delegaţia femeilor din R. P. Chineză a părăsit Capitala Delegaţia femeilor din R. P. Chineză, în frunte cu Li Te Chuan, ministrul Sănătăţii şi preşedinta Societăţii de Cruce Roşie din R.P. Chineză, şi compusă din Chun Yu, Chi Yun, Pal Long, Liu Ching-lang şi Li Keng, a părăsit Sâmbătă dimineaţa Capitala. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia chineză a fost condusă de Constanţa Crăciun, preşedinta UFDR, acad. dr. V. Mârza, ministrul Sănătăţii, Ana Toma, ministru adjunct la Ministterul Afacerilor Externe, C. Lelipădatu, ministru adjunct la Ministerul Sănătăţii, Ileana Răceanu şi Aneta Ştefănescu, vicepreşedinte ale UFDR, V. Atomulesei, secretar al CC al Crucii Roşii, Elisabeta Luca, Ana Lungu, Natalia Scurtu, precum şi activiste ale UFDR şi un mare număr de femei muncitoare. O călduroasă manifestaţie de dragoste a fost făcută delegaţiei femeilor chineze. Li Te Chuan şi celelalte delegate s-au întreţinut călduros cu femeile muncitoare, felicitându-le pentru succesele lor în producţie şi pentru dârzenia cu care luptă pentru pace. întreaga asistenţă a aclamat puternic pentru prietenia dintre poporul chinez şi poporul nostru, pentru conducatorul iubit al marelui popor chinez, Mao Te-dun, şi pentru genialul învăţător al tuturor popoarelor, I. V. Stalin. ŞTIRI • Expoziţia Permanentă „I. V. Stalin’’ din şoseaua Kiseleff Nr. 3 este deschisă între orele 10—13 şi 16—21. Cu ocazia aniversării a 10 ani de la istoricul discurs al lui I. V. Stalin ţinut la 3 iulie 1941 vor rula filme sovietice şi vor fi date spre audiţie discuri cu discursuri şi mesagii ale lui V. I. Lenini şi I. V. Stalin. Intrarea liberă • ÎNCEPUTEeri, finalele Campionatelor H.P.R. ale şcolilor medii, vor continua astăzi şi mâine. Concurenţii finalişti, reprezentând şcoli din diferite colţuri ale ţării, se întrec la patru discipline — atletism, volley, gimnastică și oină. Programul concursurilor este următorul : Duminică : Sala Dinamo, orele 8-12, gimnastică. stadionul Tineretului : orele 8-12, volley. Stadionul Republicii : orele 16-20, serbare sportivă, atletism și oină. Luni : Sala Dinamó, orele 8-10, gimnastică. Stadionul Tineretului, orele 8-14, volleg. rB Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii anunţă conferinţa d-nei conf. univ. Atena Rădoi care va vorbi despre „O călătorie pe Valea Oltului”. Conferinţa va avea loc Duminică 1 Iulie ora 11 la Parcul de Cultură şi Odifihnă ,,I. V. Stalin“ Biblioteca A. (Intrarea pe la Aracul de Triumf). SITUAŢIA ATMOSFERICĂ Timpul va fi nestabil, cu cerul schimbător. Vântul va sufla slab de la Vest şi Nord-Vest. Temperatura în scădere, mai accentuată în jumătatea de Nord a ţării, va oscila în decursul zilei între 20—28 grade. Ploi temporare sau sub formă de averse însoţite pe alocuri de descărcări electrice, vor fi semnalate în Întreaga ţară, mai ales după amiază, în următoarele trei zile, timp în curs de răcire, favorabil averselor de ploaie. Sărbătorirea Aviaţiei staliniste Cu ocazia sărbătoririi Aviaţiei staliniste, Casa Prieteniei Româno- Sovietice A.R.LU.S. anunţă conferinţa d-lui Lt. Colonel Iliescu Ilie despre: „Aviaţia sovietică, forţă de neînvins în apărarea păcii în întreaga lume”. Va urma filmul „Descoperitorul tainelor sborului” (Jucovschi). La orele 18 vor avea loc demonstraţii de sbor cu aeromodele. Manifestaţia va avea Ioc azi, 1 iulie, ora 19, la Parcul de Cultură ARLUS, tramvai 8-14. In caz de timp nefavorabil manifestarea va avea loc în sala din Cal. Victoriei 42. străine, se transformă, condus de Ciang-Kai-Shek, într’un partid de guvernământ în slujba imperialiştilor. Dar China nouă nu capitulează. După anul 1927, China se împarte în două părţi. O mare parte a teritoriului rămâne în stăpânirea dictatorului Ciang-Kai-Shek, iar în provinciile din Sud, Partidul Comunist Chimnez, în fruntea proletariatului şi cu sprijinul ţărănimii, organizează un regim popular. In 1934, regimul popular se mută în Nord, prin „marşul cel lung“, când armata populară a parcurs prin lupte 12.500 km. Acolo, pe lângă reformele înfăptuite, se desvoltă şi se întăreşte o puternică armată populară, acea armată care avea să ducă la eliberarea definitivă a poporului chinez din ghiarele imperialismului şi a propriilor săi călăi. Intre anii 1937 şi 1945 poporul chinez cunoaşte invazia sălbatecă a imperialismului japonez. Greul luptelor împotriva invadatorilor l-a dus armata populară chineză. In proclamaţia din 7 iulie 1942, generalul Ciu-Deh, comandantul armatei populare chineze, spune: „Ne luăm angajamentul în faţa compatrioţilor noştri şi a popoarelor antifasciste ale lumii să continuăm cu stăruinţă sforţările noastre, să menţinem şi să întărim unitatea naţională...“. Kuomintangul nu a ajutat cu nimic armata populară. Ciang- Kai-Shek privea cu ură de moarte spre acea armată condusă şi îndrumată de Partidul Comunist Chinez, şi creată din sânul masselor populare. Când războiul cu Japonia a luat sfârşit — datorită victoriei istorice din cel de-al doilea război mondial a Uniunii Sovietice, — Ciang- Kai- Shek a predat partea Chinei asupra căreia îşi exercita dominaţia, imperialiştilor americani. Faimosul plan Marshall de aşa zisă colaborare economică şi ajutor pentru refacerea economică postbelică îşi demască adevărata faţă şi în China. Kuomintangul primeşte mitraliere şi tunuri, arme moderne de toate soiurile, avioane şi vase de război. Bancherii din Wall Street şi-au făcut o bună socoteală, înarmând clica reacţionară a Kuomintangului, ei sperau să menţină mai departe în China dominaţia lor colonială. Numai că socoteala de acasă nu se potriveşte întotdeauna cu cea din târg. Ciang- Kai-Shek a desminţit speranţele şi visurile de dominaţie pe care imperialiştii americani le clădiseră — după cum se vede — pe o temelie de nisip. In anii de după război, când imperialismul american şi cel englez au trecut la o politică de înarmare cu scopul de a-şi asigura dominaţia lumii, stăpânirea Chinei nu se mai mărginea numai la asigurarea unui simplu debuşeu colonial. China era trecută în planurile aţâţătorilor la război drept o preţioasă bază strategică pentru o agresiune făţişă împotrivit Uniunii Sovietice, un uriaş rezervor de* oameni pentru carnea de tun necesară noilor pretendenţi la dominaţia lumii. Războiul de eliberare purtat de poporul chinez, în frunte cu Partidul Comunist Chinez, a dus la o strălucită şi istorică victorie. Mercenarii lui Ciang-Kai- Shek au fost bătuţi cu propriile lor arme, trimise de imperialiştii americani. Oraş după oraş, teritoriu după teritoriu, victoria armatelor populare a adus pe întinderile mari ale Chinei zorile libertăţii. Pe Mao Te-dun şi alţi conducători ai victoriei îi stimează şi urmează întregul popor, căci ei sunt şi conducătorii Partidului Comunist Chinez. ★ China s’a desprins din sistemul capitalist. Dintr’o rezervă economică şi strategică a imperialismului, s’a transformat într’un puternic bastion al forţelor păcii şi socialismului. Astăzi, problema de bază a Chinei este unirea tuturor forţelor antifeudale şi antiimperialiste pentru construirea Chinei noi şi pentru lichidarea rămăşiţelor feudale şi semi-feudale. In această largă coaliţie democratică, Partidul Comunist Chinez deţine rolul conducător. Construirea unei noi baze economice şi în general a consolidării în China a unui regim popular, cere o atenţie deosebită din partea Partidului Comunist Chinez. El trebue să ţină seama de condiţiile determinate de caracterul complex al dominaţiei la care a fost supus poporul chinez. Iată, de pildă, problema reformei agrare care până la începutul anului trecut cuprinsese o populaţie de 145 milioane de oameni. In China, moşierii şi ţăranii bogaţi, care constituiau mai puţin de 10 la sută din populaţia rurală, stăpâneau 70—80 la sută din solul cultivabil. Ţăranii săraci, mijlocaşi şi alţii, care formează 90 la sută din populaţia rurală, aveau abia 20—30 la sută din pământul cultivabil. Ei munceau din greu tot anul şi, cum spune Liu-Sao-Tsî, secretar al C.C. al P.C.C., abia reuşeau să aibă o burtă plină şi ceva în spinare. In China de Răsărit şi Sud- Centrală sistemul arendei împovărătoare se întindea la 60— 70 la sută din suprafaţa cultivabilă. Problema centrală este aceea a eliberării forţelor productive din mediul rural şi creareaposibilităţilor pentru industrializarea Chinei. Se duce o politică de desfiinţare treptată a sistemului feudal şi de desvoltare a producţiei agricole. Reforma agrară este primul pas pentru ţărănime, pentru a scăpa de sărăcie. Dar ea nu va scăpa decât atunci când producţia agricolă va fi foarte desvoltată, când industria- I lizarea Chinei va fi un fapt împlinit, când China va trecula construirea socialismului. In China se desvoltă economia, se săvârşeşte o gigantică, revoluţie culturală. Cresc oameni noi, cadre puternice, luminate, care organizează şi conduc massele spre noi succese ale construcţiei paşnice. China beneficiază de sprijinul larg şi desinteresat al Uniunii Sovietice care a avut un rol deosebit de important în succesele obţinute de poporul chinez. Poporul chinez înscrie astăzi cele mai minunate pagini din istoria sa. Victoria lui s-a răsfrânt asupra întregii mişcări de eliberare din Asia. I. V. Stalin arată că în China nu poporul dezarmat se ridică împotriva contra-revoluţiei înarmate, ci poporul înarmat luptă împotriva forţelor reacţionare. In ţările coloniale, sub conducerea partidelor comuniste, poporul a ridicat armele şi luptă cu un eroism fără seamăn împotriva dominaţiei imperialiste. întregul sistem al imperialismului este sguduit de forţa mişcărilor de eliberare naţională din Asia. Aceste mişcări întrezăresc zorile unei vieţi noi pentru aceste popoare, un curs nou al istoriei, atâta amar de vreme ticluită după interesele unui pumn de mari bancheri şi fabricanţi. Poporul chinez priveşte cu simpatie lupta de eliberare a popoarelor din Asia, după cum spre aceste popoare ţintesc ochii tuturor popoarelor lumii. Poporul chinez este mândru că s’a încadrat în frontul păcii şi îşi croieşte singur libertatea. Dar mândri suntem şi noi, deoarece prin victoria obţinută de poporul chinez au venit alături de ““i. în marele Vntal pă'-'' aproape 109 milioane "tri. f C. N. riliniu 0 ANIVERSARE GLORIOASĂ (Urmare din pag. I-a) Comemorarea lui Gh. Dimitrov Un mare prieten al poporului nostru . La 2 iulie se împlinesc doi ani de când eminentul fiu al poporului frate bulgar Gheorghi Dimitrov a încetat din viaţă. încă de tânăr, Dimitrov sa afla în primele rânduri ale luptătorilor anti-fascişti bulgari, înfruntând cu bărbăţie represiunile fasciste şi transformând monstruosul proces de la Leipzig într-un prilej de acuzare a hitleriştilor şi a regimului de exploatare capitalist în genere, Dimitrov a arătat că „apărarea văcii este un pericol de moarte pentru fascism, mărind greutăţile lui inerente, ea duce la submina-rea dictaturii fasciste a burgheziei“. Luptător neobosit pentru cauza oamenilor simpli şi oprimaţi, Dimitrov a dus o necontenită luptă pentru înfrăţirea popoarelor subjugate, pentru închegarea acestora într’un puternic front al luptei de eliberare. După izgonirea fasciştilor din Estul şi Sud-Estul Europei, neinfricatul luptător şi-a continuat cu şi mai multă râvnă activitatea pentru desvoltarea patriei sale. Ca vechi şi sincer prieten al poporului nostru, Gheorghi Dimitrov a semnat tratatulde prietenie şi asistenţă mutuală între ţara noastră şi R.P. Bulgaria. Cu această ocazie, — încrezător fiind în uriaşa forţă a popoarelor unite printr’o frăţească prietenie, — el a spus : „Putem fi mândri că dăm o contribuţie preţioasă la opera comună pentru stabilirea unei păci trainice, democratice în lume... Popoare ca ale noastre cu un asemenea entuziasm şi încredere în propriile lor forţe şi în viitorul lor, nu pot şi nu vor îngenunchia în faţa duşmanilor lor". 0 VICTIE ISTORICĂ 1 LUPTA ÎMPOTRIVA FASCISMULUI Au trecut 16 ani de la data me- •morabilă — 27 Februarie 1934 — când Gh. Dimitrov, conducătorul forţelor progresiste revoluţionare bulgare, eminentul fruntaş al mişcării muncitoreşti internaţionale, a fost eliberat, după ce a stat un an în închisorile Germaniei hitleriste. Trebue 68 ne amintim şi azi acest eveniment, fiindcă atitudinea eroică a lui Dimitrov in faţa Tribunalului din Leipzig şi larga mişcare internaţională pentru eliberarea lui, sunt de mare însemnătate pentru luptele pe care le duc azi muncitorimea şi toate forţele democratice din lume, împotriva reacţiunii şi fascismului din ţările capitaliste, pentru apărarea păcii. Incendierea Reichstagului în Februarie 1933, a fost un act provocator, organizat de banda nazistă, care abia pusese mâna pe putere în Germania. Goering a declarat, imediat, că incendiul este opera comuniştilor. A urmat arestarea in massă a comuniştilor in toată Germania. Au ieşit decrete pentru abrogarea articolelor din Constituţia de la Weimar, referitoare la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti1, şi trecerea făţişă la dictatura fascistă. Procesul de la Leipzig a fost o înscenare, iar Gh. Dimitrov, care de timpul acela se găsea la Berlin, a fost acuzat. Prin condamnarea unui cunoscut luptător comunist, hitleriştii au vrut să arate că sunt adversari neîmpăcaţi ai democraţiei, ca să-şi asigure sprijinul forţelor reacţiunii mondiale şi să treacă la pregătirea revanşei germane imperialiste, care a dus la al doilea război mondial. Desfăşurarea procesului a stricat însă socotelile guvernanţilor nazişti. Gh. Dimitrov a înlăturat hotărit acuzaţia formulată împotriva sa şi a celorlalţi acuzaţi comunişti, împotriva Partidului Comunist German şi a întregii mişcărui comuniste. El a desminţit aceasta şi ceva mai mult, s-a transformat un acuzator şi a demascat fascismul german. Încă de la prima şedinţă a tribunalului, Gh. Dimitrov a declarat cu tărie: „Este adevărat că eu sunt bolşevic, revoluţionar proletar... Lupta pentru o dictatură a proletariatului şi pentru victoria comunismului fără îndoială constitue conţinutul vieţii mele“. Sl a de PETAR GHEORGHEV adăugat: „Tocmai pentru aceasta eu nu sunt terorist, nu sunt conspirator, nu sunt incendiatori“. Cu demnitate şi revoltă pornită din adânc sentiment patriotic, Gh. Dimitrov a răspuns la jignirile aduse poporului bulgar de presa hitlerista de atunci care numea acest popor „sălbatec şi barbar". „Sălbateci şi barbari în Bulgaria sunt numai fasciştii” — a declarat Dimitrov şi a întrebat ironic: „Dar in care ţară fasciştii nu sunt sălbateci şi barbari ?’’ O mare importanţă are acea parte din apărarea lui Dimitrov, în care el analizează situaţia politică din Germania. Dimitrov a aruncat în faţa naziştilor acuzaţia că incendiul este opera lor — preludiu la un întreg plan de acţiune de distrugere, îndreptat împotriva clasei muncitoare şi a avangărzii ei — Partidul Comunist German. El a arătat că în spatele naziştilor incendiatori stau regii industriei militare germane, cercurile lui Thyssen şi Krupp... cam ani de zile au finanţat mişcarea naţionalsocialistă. Acest fapt trebue să fie amintit azi când imperialiştii americani restabilesc industria militară germană a lui Krupp şi Thyssen. Nu de mult comisarul american suprem din Germania de Apus, McCloy, a eliberat pe Alfred Krupp, condamnat la moarte ca criminal de război. Krupp şi alţii ca el sunt necesari imperialiştilor americani, pentru aceeaşi acţiune criminală, pentru care au fost necesari şi bandiţilor hitlerişti. Cuvintele tari şi pline de curaj ale lui Dimitrov făceau să turbeze pe bandiţii nazişti. Ei scrâşneau din dinţii şi ameninţau descins că vor distruge pe acest comunist neînfricat. Goering l-a ameninţat că o să aibă de a face cu el, când va fi în mâinile lui. Dar în apărarea lui Dimitrov şi a celorlalţi acuzaţi s’a creat o largă mişcare internaţională. La această mişcare participau masse muncitoreşti şi alte pături muncitoare de luptători culturali, învăţaţi, scriitori, oameni politici progresişti. S’a creat un front unic antifascist puternic. Tribunalul a fost nevoit să achite pe Dimitrov, şi pe ceilalţi „acuzaţi“. Fapta mârşavă a fasciştilor germani a fost înfierată şi condamnată de opinia publică mondială. Ocrotitorii şi colaboratorii lor din cele mai reacţionare cercuri din celelalte ţări, au fost nevoiţi săi tacă. De o însemnătate hotărîtoare a fost acţiunea de apărare a Uniunii Sovietice pentru Gh. Dimitrov şi ceilalţi acuzaţi. Ea a fost exprimată nu numai prin via participare a întregului popor sovietic la campania mondială. Ea şi-a găsit expresie şi în actul politic prin care Gh. Dimitrov a fost declarat cetăţean sovietic şi ca atare trecea sub ocrotirea Statului Sovietic. E de notat că guvernul bulgar de atunci Muşanov — Ghicev, a refulat ori şi ce sprijin lui Gh. Dimitrov şi celorlalţi „acuzaţi” de origine bulgară. Ceva mai mult, el a venit în ajutor fasciştilor germani, să-şi îndeplinească planul lor criminal, procurându-le material „acuzator“. După proces el a refuzat cererea lui Gh. Dimitrov de a se întoarce in Bulgaria. Fără sprijinul Uniunii Sovietice, Gh. Dimitrov putea pieri în beciu- rile întunecoase ale închisorii Gestapoului. Azi aţâţătorii la un nou război merg pe urmele imperialiştilor germani. Ei aplică metode fasciste de represiune. Statele Unite au luat locul Germaniei, ca focar al reacţiunii şi fascismului, ca susţinător al regimurilor fasciste din alte ţări. La iniţiativa imperialiştilor americani şi sub conducerea foştilor generali nazişti renaşte azi militarismul german. Afară de aceasta, în Statele Unite a fost montată o nouă ediţie a procesului dela Leipzig — proces împotriva celor 11 conducători comunişti, care prin comportarea lor demnă în faţa tribunalului, au arătat că s’au inspirat din atitudinea eroului dela Leipzig. Acum 17 ani mişcarea antifascistă internaţională, in frunte cu truninrea Sovietică, a smuls pe Gh.Dimitrov din ghiarele criminalilor nazişti. Azi uriaşa mişcare internaţională pentru pace şi adevărată democraţie, în frunte cu Uniunea Sovietică, dispune de forţa necesară ca să înfrâneze imperialismul, reacţiunea şi fascismul, să frângă mâinile provocatorilor unui nou război. INSTANTANEE CONSTĂNTENE (Urmare din pagina I-a narate“ pentru sport, riscă oricând să primească o minge în cap. Zeci de echipe îşi fac parcă o deosebită plăcere din a practica sportul pe tot întinsul plajei, transformând capetele cetăţenilor în ţinte ale unui tir nu prea plăcut. Ce părere are Sfatul Popular despre această problemă rezolvată formal prin publicaţia Nr. 9902 ? Nimeni nu auzise până de curând de Victoria Munteanu, de Liviu Condurache, de Niculina Moroianu, de Dumitru Pavel, şi de Constantin Sterian. Azi, aceşti oameni sunt pulari. Chipul lor este văzut zilnic de mii şi mii de ce- tăţeni. Ce merite deosebite or fi având aceşti oameni? Victoria Munteanu este contabilă, Niculina Moroianu munceşte la o cantină. Liviu Condurache este şeful unei secţiuni de planificare, în vreme ce Pavel Dumitru e gestionarul unui magazin, iar Stelian Constantin este şofer. Ei au fost evidenţiaţi pe întreaga lor întreprindere, pentru muncă cinstită, pentru devotament faţă de oamenii muncii, pentru economii. Sunt, prin urmare, oameni obişnuiţi, cu merite deosebite. Şi mulţi cetăţeni trecând prin faţa vitrinei unde sunt expuse fotografiile evidenţiaţilor au un sentiment de mândrie şi îşi spun: „Şi noi suntem ca ei, oameni obişnuiţi. Fiindcă înţelegem şi noi rostul muncii noastre, în curând vom fi cinstiţi de cetăţenii urbei !“ Autorităţile şi întreprinderile din Constanţa par a fi niţeluş cam certate cu limba română. Aproape că nu există anunţ oficial, publicaţiune sau chiar simplă reclamă, care să nu cuprindă câteva greşeli de limbă. De pildă, întreprinderea comunală a regiunii Constanţa anunţă că „Cei ce nu prezintă bilete la control... li se vor dresa acte“. La cofetăria „Desrobirea“ aflăm că „Mai puţine pierderi... este în folosul nostru“. Mobila populară comunică: „Salariaţilor se vinde mobilă în rate“... Şi aşa mai departe. Uneori în anumite publicaţiuni redactarea e deadreptul hazlie. De pildă, aflăm dintr’o publicaţiune a Sfatului Popular că „Se interzice personalului Salvamar a plimba persoane cu barca în afară de cazuri speciale (înnec)". Nu ar strica deloc o mai grijită redactare a tuturor acestor anunţuri, o adevărată faţadă a oraşului. O zi în Constanţa nu permite decât o trecere în revistă făcută în mare pripă a câtorva aspecte. Această trecere în revistă îţi îngăduie totuşi să tragi o concluzie: Din noile construcţii care se fac, din feţele rumene de soare ale celor trimişi la odihnă, din anunţu- rile asupra vieţii culturale în plină desvoltare, din mntrire, multe lucruri poţi vedea cum acest oraş, sub soarele binefăcător al păcii, înfloreşte văzând cu ochii. In acelaş timp, există în Constanţa încă multe rotiţe care ar trebui să fie unse mai bine, multe lucruri în aparenţă mici, de la ordinea pe plajă până la lipsa nejustificată a berii în oraş, de la hotelurile nu destul de îngrijite până la stâlceala limbii în feluritele afişe. Şi aceste rotiţe fără îndoială că în scurt timp nu vor mai scârţâi. De voinţa cetăţenilor Constanţei, stăpânii oraşului de azi, depinde acest lucru. Saşa Georgescu IAŞI. 30 (Prin telefon de la trife’sud nostru special al Agenţiei „Agerpres“). Toţi cei 50 participanţi la „Circuitul ciclişti ai R.F.R“ au luat startul Sâmbătă dimineaţă în cea de-a doua etapă, pe distanţa Focşani — Iaşi (228 rom.), înfruntând cea mai lungă şi grea etapă a competiţiei. Drumul, pe şoseaua cu foarte puţine porţiuni asfaltate, în mare parte cu pietre tăioase şi mult praf, a constituit un dificil examen pentru ciclişti. Dealungul celor 228 km, defecţiunile tehnice au abundat şi foarte puţini au fost acei care n’au spart sau nu au schimbat o roată în timpul cursei. In ciuda tuturor defecţiunilor tehnice întâmpinate, alergătorii au dat dovadă de o mare rezistenţă şi de o voinţă excepţională, neprecupeţind nici un efort pentru a ajunge la capătul etapei şi a cuceri un loc cât mai bun în clasament. Principalii animatori ai acestei etape au fost Dumitru Doncu, Martie Ştefănescu, Dumitru Pantazescu şi Marin Niculescu care a cucerit o strălucită victorie ajungând în oraşul Iaşi cu un frumos avans. Până la Bacău, plutonul a rulat într’un tempo mai încet şi în afară de tentativa de evadare, întreprinsă de Naidin. Dolete, Doncu şi Dumitru Constantin, nu s’a înregistrat nimic deosebit. In oraşul Bacău, Naidin trece primul, cu un avans de 14T’ asupra plutonului. In acest timip în grosul plutonului se produc multe defecţiuni din cauza penelor şi pe rând mulţi ciclişti pierd contactul cu plutonul. Conduşi energic de echipierii asociaţiei „Flaminica Roşie", plutonul fruntaş reuşeşte să prindă pe Naidin, la eşirea din Bacău. 10 km. mai departe, Ioniţă încearcă să fugă, dar el nu susţine tentativa şi în curând reintră în pluton. Hărţuelile în pluton continuă şi nu după mult timp Doncu ţâşneşte cu un sprint puternic, reuşind să se distanţeze în rand apreciabil de pluton. El depune un admirabil efort, şi în oraşul Roman, trece cu un avars de 4 minute asupra plutonului fruntaş, condus de M. Niculescu, Maxim, M. Ştefaneseul, Norhadian, N. Chicomban şi alţi şase ciclişti. La km. 154 de la plecare, înainte de Tg. Frumos, Marin Niculescu pleacă hotărit in urmărirea reprezentantului asociaţiei „Progresul" care îşi mărise avantajul la 6 minute. Rulând puternic, Marin Niculescu se apropie din ce în ce mai mult de fugar şi la Tg. Frumos el are numai 1’SIO” avans. După Marin Niculescu urmează Pantazescu şi Martie Ştefănescu, care deasemenea plecaseră din pluton. Cu 42 km. înainte de Iaşi, Marin Niculescu reuşeşte să ajungă pe Doncu, care realizează o splendidă performanţă rulând de unul singur 60 km. Din spate însă M. Ştefănescu, Pantazescu,, se apropie şi ei puternic şi după 5 km, se formează un grup de 4 alergăitori care se distanţează tot mai mult de restul cicliştilor. La Podul Iloaiei, Doncu se opreşte să bea apă, fapt de care profită Marin Niculescu, pentru a câştiga un apreciabil avans. El rulează cu Martie ştefănescu până la bariera oraşului Iaşi, unde aprintează sec şi intră de unul singur pe străzile oraşului, trecând lirnia de sosire cu un avans de 1 35” asupra urmăritorilor, fapt care-i aduce o bonificaţie de 2 minute. Această dificilă etapă a făcut ca clasamentul general să sufere mari modificări, printre cari şi aceea că noul purtător al tricoului galben este D. Pantazescu (C.C.A.), iar Ioniţă, învingătorul etapei de eri, a sosit la 36’40'’ de învingător. Pe întreg traseul mii de oameni ai muncii au Întâmpinat cu aclamaţii pe ciclişti, oferindu-le buchete frumoase de flori. I încă de la intrarea în oraş, dealungul a mai multor kiometri, trotoarele erau pline de mii de cetăţeni, care veniseră să salute pe sportivii lor dragi, soli ai păcii. La sosire, o delegaţie de pionieri a oferit frumoase buchete de flori câştigătorului etapei şi primilor clasaţi. Din partea cicliştilor Marin Niculescu a mulţumit cetăţenilor pentru frumoasa primire făcută. TATA CLASAMENTUL ETAPEI FOCŞANI — IAŞI (228 km.) 1. Marin Niculescu (Flamura Roşie) a parcurs 223 km. în 8 h .S7'54”, (timp o bonificație 8 h. 55’."4”) : 2. D. Doncu (Progresul) 8 h. PTC’" : 3. D. Pantazescu (C.C.A.) acelaș timmp : 4. M. Ștefănescu (Metalul) 8 h. rsv-5”; 5. P. Nulă (Dinamo) 9 h. n'’”’” : «• N. Maxim (Dinamo) 9 h. 05’21” • 7. T. Ch’zemlban (Metalul) 1 h. 05’',‘"' ; 8. E. Norhadian (C.C.A.) 9 h. WH’'’ : 9. V. Naidin (Locomotiva) 9 h. 10”C; 10. T. Stănescu '"Flamura Roșie) 9 h. 19*55” ; l1. Dumitrescu B-”tari’ (FlacSrc) 9 h. 16*15” : 12. Gh. Sandru (Flacăra) 9 h. 16’15”. CLASAMENTUL rn-ni \r TNDI\*tt\ttat,. rttt·* prvT a — —A—n, ARE URMĂTOAREA INFATTSARE ! 1. D.' * * * D. * * * * 1 * * * * * * * * * * T,an*!'zesou (C.C A.) 14 K-21 82*09” ; 5. M. N«ppier-„ (V) Roşie) 14 h. 35*41” : 3. N. (Dinamo) 14 h. 37’21” • t. R. —- ,’)a,diaw (C.C.A.) 14 h. «KBfWăiîmi. Nat- ’ t din (Locomotha) 1« h,, ,4?’V.V ;• t. n, Denen (Progresul) is K ■ j. Ti um.îte»cti 'rrr'-11' (triadăm* 14 h. (-9*10** ; 2. N Chictsmhan (F’mura phsiet 14 h. 49*17'*. Astăzi z* de odihnă la las) *,e. T.Urd, a Tul’o SC aleagă etapa lui pe traseul Taci — Pașcani — Bălti- Trm^, Ca^Gteristica acestei etape este : Trâuâ Taci?. Fr'irmos., T-'rin numeroase serpentine. Tg. Frimps pc. uiTa spre Pașcani, ne o «•osea arevnSoâs.?l» eu muPo p^tre. Dela Pașcani, rtiinS mai multe coline,* se ajunge la Fălticeni. SPOIT CEA DE A DOUA ETAPĂ A CIRCUITULUI CICLIST AL I.P.R.