Universul, august 1951 (Anul 68, nr. 178-203)

1951-08-01 / nr. 178

CULTURA ŞI VIAŢA Succesele noii cinematografii româneşti festivalul Internaţional al Fil­­miului de la Karlovy Vary a prile­juit o impunătoare manifestare a cinematografiei progresiste. Uniu­nea Sovietică şi ţările de democra­ţie populară au prezentat filme artistice, ştiinţifice, documentare. La fel şi unele studiouri franceze şi italiene. Filmele care au rulat în cadrul acestui festival de la Karlovy Vary au adus în faţa miilor de specta­tori aspecte semnificative din viaţa nouă a popoarelor eliberate sau pe cale de a se elibera de ex­ploatare şi asuprire. In locul filme­lor cu adultere şi scene picante, cu gangsteri şi tirani, în care cri­ma, imoralitatea, pasiunile josnice formează „atracţia'' cu care sunt înşelaţi neştiutorii şi naivii în ţă­rile capitaliste — la Karlovy Vary s'au prezentat, dimpotrivă, filme înfăţişând realităţile lumii care luptă pentru pace, socialism, co­munism.­­ Citind lista premiilor şi distinc­ţiilor decernate de juriul interna­ţional al celui de al 6-lea festival ’international de la Karlovy Vary, eşti impresionat de varietatea şi temeinicia preocupărilor cinemato­grafiei noi. Vezi că s’au dat premii pentru filme artistice, care înfă­ţişează viaţa rodnică din gospo­dăriile agricole colective so­vietice, ce constribue la cons­truirea comunismului, cum este­ filmul sovietic „Cavalerul Stelei de Aur" după cunoscutul roman al Iul ‘ Babaevschi. Sau filme care pun cu toată ascuţimea problema transfor­mării socialiste a agriculturii în ţările de democraţie populară, aşa­ cum este filmul românesc „In sat la noi“ al cărui scenariu regi­zoral, datorit regizorilor Jean Georgescu şi Victor Iliu, a fost so­cotit cel mai bun din numeroasele scenarii prezentate. E un succes al tinerii noastre cinematografii să obţină premiul tocmai pentru un scenariu regizoral, care cere o teh­nică specifică şi o deosebită pricepe­re, care nu se capătă lesne şi de azi pe mâine. Dar este totodată şi un succes al noii noastre literaturi, pent­ru că acest scenariu „Iar noi in sat“ este realizat după nuvela „Nopţile din iunie“ a scriitorului Petru Dumitriu, unul dintre­­ cei mai talentaţi scriitori tineri ai noş­tri. De asemenea, meritele filmului românesc „Răsună Valea", închi­nat tinerilor constructori ai căii ferate care uneşte bazinul carboni­fer de pe Valea Jiului cu regiunile industriale şi agricole ale ţării, au fost preţuite nu numai la Karlovy Vary, ci şi în Uniunea Sovietică, unde va rula, în urm­a vizionării recent făcută la ministerul cine­matografiei al U.R.S.S. In fine, imbucurător şi semnifi­cativ este şi faptul că un actor ca George Vraca a obţinut la Karlovy Vary d­iploma de onoare pentru mo­dul In care a interpretat rolul pro­fesorului Dan Olteanu din filmul ».Viaţa învinge". Iată, aşa­dar, cum tehnica recent însuşită la noi a cinematografiei a scenariilor regizorale, a interpre­tării artistice pentru ecran au gă­sit preţuirea meritată şi imboldul pentru noi depăşiri in viitor. Astfel de lucruri mi ar fi fost posibile odinioară, in timpul regi­murilor burghezo-moşiereşti. Pe atunci, nu era posibilă desvoltarea uinei industrii cinematografice la noi, pentru că trusturile monopo­liste din apus nu permiteau nicio concurenţă şi inundau piaţa cu pro­ducţiile lor. Scenariştii, actorii, scriitorii şi tehnicienii noştri nu ar fi putut ni­ciodată în trecut să ajungă la re­alizări ca acelea preţuite la Kar­lovy Vary şi nici nu ar fi vrsat ca filmele noastre să ruleze pe ecra­nele altor ţări. lată că acum tână­ra noastră cinematografie este preţuită peste hotare prin filme­le sus ...nţionate. Răsunetul în rândurile specialiştilor din întreaga lume întruniţi la Karlovy Vary deschide măreţe perspective filmu­lui româneşte. Ceea ce s’a petrecut cu arta noastră cinematografică, acum in plin avânt creator, se petrece şi cu arta din celelalte ţări de democra­ţie populară. La Karlovy Vary au fost premiate filme chinezeşti, co­reene, cehoslovace, ungare, bulga­re, p­oloneze, germane precum şi filme franceze sau italiene. Nu mai înşirăm numele filmelor, actorilor, compozitorilor, scenariş­tilor progresişti, care au fost pre­miaţi de juriul internaţional ,la Karlovy Vary. Ceea ce reiese clar este importanţa pe care o acordă noua cinematografie filmului de artă, legat de marile realităţi ale vremii şi de lupta popoarelor, pen­tru pace şi democraţie, pentru fe­ricirea celor mulţi. Dar, alături d­e filmul de artă, filmele documenta­re, filmele ştiinţifice, filmele de instructaj, filmele educative, gă­sesc preţuire nemaiîntâlnită până acum, pentru că in ţările in care nu mai domină capitaliştii, cinema­tografia este pusă în slujba educă­.­ii maselor muncitoare care nu au nevoe de filme cu gangsteri şi cu evadări din realitate, filme diversi­oniste, care seamănă ura între popoare, dispreţul faţă de om, ig­norarea valorilor culturii şi ştiin­ţei şi a realităţilor esenţiale ale istoriei. Succesele noii noastre cinemato­grafii se adaugă la semnele şi do­vezile că, sub îndrumarea şi după pilda măreaţă a cinematografiei so­vietice, ţările de democraţie popu­lară fac şi în acest dementei vă­dite progrese, în cuprinsul revolu­ţiei lor culturale în plină desfăşu­rare. Aftten Siman CONFERINŢE ■In, cadrul­ ciclului „Să folosim experienţa sovietică în industrie“ va vorbi d. Mihalcea Nicolae, Inginer la Uzina Steaua Roşie, despre: „Cum se alcătueşte şi se realizează planul, într-o întreprin­dere sovietică". Va urma un film sovietic. Conferinţa va avea loc Joi 2 August, ora 19.30, la Parcul de Cultură A.R.E.U.S., strada Dr. Staicovici 44. Tramvai 8-13-14.­­ Ca­sa Prieteniei Româno-So­­vietice A.R.L.U.S. anunţă prezen­tarea „Actualităţii Sovietice“, care va avea loc azi, 1 August, orele 19.30 la Parcul de Cultură A.R.E.U.S., strada Dr. Staicovici Nr. 44. Vor lua cuvântul: Anina Con­stantin, ing. şef al Uzinei Piese de schimb Triaj C.F.R., despre „Au­tomobilul Sovietic M.A.Z. 525 cu o capacitate de 25 tone“; Drago­­mir Nicolas, ing. la Uzina Electro- Aparataj, despre „Aparatul elec­tric pentru strâns piuliţe 1.91“; Pr.Icas Teodor, director la Uzinele 23 August, despre „Experienţa in­troducerii metodei inginerului Co­­valiov la trustul Azovstalstroi şi Zaporojstroi“. Va urma un film sovietic. REVISTA „ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ" Nr. 8 A apărut ŞTIINŢA ŞI CULTURA Nr. S. revista societăţii pentru Răs­pândirea ştiinţei şi culturii, cu ur­mătorul cuprins : Acad. Prof. P. Constantinescu-Iaşi: Sărbătoarea eliberării. Biruinţe ale Partizanilor Păcii. In:G. Eugenia Mihail: Rânduirea cit­turilor în câmp. Prof. univ. C. Disescu: Ce este ploaia ? Prof. univ. I. Byck: O desbatere rodnică despre problema limbii ro­mâne. M. nin: Povestea cifrelor. Glorioasa aniversare a „scânteii". Actualităţi sovietice. Ing. H. Timota: să pregătim re­colta îmbelşugată de porumb şi floa­rea soarelui. De ziua minerului. La împlinirea Cincinalului. Ing. Leon popă: Maşina de lopătat cereale. Conf. univ. I. Rădulescu: Apa distruge, transportă şi clădeşte. Dr. C. Stoicescu: Inima, un mo­tor viu. Ing. I. Merescu: Electricitatea în casa albastră, consfătuirea noastră CU cititorii din­ Capitală. Oameni de știință răspund citi­torilor. Mic dicţie: LIMBAJUL CIFRELOR (Urmare din pagina l­a­­ te şi construesc socialismul este cu putinţă apariţia unor fruntaşi în producţie ca Bobo­­cea Ion şi brigada lui de IXT.M.-işti de la uzinele „1 Mai“ din Ploeşti sau ca mine­rii fruntaşi Kopetin Geza şi Ciupea Ion şi echipele lor care lucrează de pe acum în contul anului 1952. Larga întrecere socialistă pornită în cinstea aniversarii a treizeci de ani de la înfiinţa­rea Partidului clasei muncitoa­re, întrecerea în cinstea măre­ţei zile de 23 August, nume­roasele invenţii şi inovaţii pro­puse de oamenii muncii de­monstrează că schimbarea ati­tudinii faţă de muncă a deve­nit astăzi un fenomen de mas­­să, iar întrecerea socialistă o metodă fără de care majori­tatea oamenilor muncii nici nu mai pot concepe activitatea lor creatoare. O contribuţie importantă la transformarea aceasta calitati­vă produsă în conştiinţa oa­menilor o are fără îndoială revoluţia culturală ce se în­­făptueşte în ţara noastră, încă 450.000 de neştiutori de carte au terminat cursurile de alfabetizare, zeci de mii de muncitori au primit o califi­care mai înaltă, tineretul şco­lar se bucură de condiţii opti­me de învăţătură (e suficient să arătăm că numărul burselor a atins cifra de 206.000) s’a în­mulţit numărul bibliotecilor, teatrelor, parcurilor, s’a sporit tirajul cărţilor, revistelor şi ziarelor, s’au realizat noi filme artistice şi documentare, etc. Creşterea constantă a pro­ducţiei asigură fondurile nece­sare pentru marile investiţii ale Cincinalului. Volumul lucrărilor de inves­tiţii realizat în trimestrul II al anului 1951 este cu 36% mai mare decât volumul realizat în aceeaşi perioadă a anului tre­cut. Au apărut fabrici noi, cuptoare Siemens-Martin şi pentru oţel electric, instalaţii de prelucrare a ţiţeiului, au progresat lucrările pe şantierul Canalului Dunăre-Marea Nea­gră, etc. Citind Comunicatul asupra îndeplinirii planului de Stat pe trimestrul II1951, nu putem să nu remarcăm că în absolut toate ramurile de activitate sovrom-urile sunt unităţi fruntaşe realizând şi depăşind sarcinile de plan. Sovrom-urile, model de gospodărire socialistă, pârghii de desvoltare a econo­­miei naţionale, ilustrează aju­torul multilateral de nepre­ţuit pe care Uniunea Sovietică îl acordă ţării noastre. Fără ajutorul Uniunii Sovietice nu ar îi posibil© niciunele din succesele noastre, nu ar fi fost posibilă măcar trecerea la e­­conomia planificată. E bine să vă reamintim, cu fiecare victorie, de acest aju­tor şi să aducem prinosul nos­tru de recunoştinţă şi dragos­te Uniunii Sovietice elibera­­toarea României de sub jugul fascist, apărătoarea indepen­denţei şi suveranităţii noastre naţionale de uneltirile impe­rialiştilor americano-englezi provocatori de noi războaie. Republica Populară Română se întăreşte zi de zi, lună de lună, datorită eforturilor fiilor ei animaţi de un patriotism în­flăcărat. Ea devine tot mai mult un pilon de nădejde al lagărului păcii, pe măsură ce-şi realizează cu succes măreţele obiective ale operei de cons­trucţie paşnică înscrise în Pla­nul Cincinal şi planul de elec­trificare a ţării. Nicolae Popescu /---­ ANIVERSAREA ARMATEI POPULARE CHINEZE (Urmare din pagina 1-a) care se unesc în acelaș timp cu alte elemente ale maselor largi populare după cum arăta Ciu De,­in articolul „Lupta de eliberare a poporului chinez“. Cea de a doua trăsătură fundamentală a Armatei Populare de Eliberare este idealul înalt care o călăuzeşte în luptele ei victorioase. Educaţi în spiritul marxism-leninismului, al dragostei de patrie împletită cu solidaritatea şî frăţia reciprocă ce îi leagă de întreg proletariatul mondial, luptă­torii Armatei Populare de Eliberare au conştiinţa dreptăţii cauzei pen­tru care luptă. Nicio armată burgheză nu a pu­tut înscrie in istoria artei militare acţiuni de însemnătatea celor cita­te mai sus, tocmai datorită faptu­lui că o asemenea armată este al­cătuită din mercenari. Soldatul Ar­matei Populare de Eliberare a ştiut întotdeauna pentru ce luptă, cine este duşmanul şi de ce trebuie în­frânt. El ştie că de avântul cu care luptă depinde victoria, iar de vic­toria pe câmpul de luptă este strâns legată izbânda unei vieţi noi. Mai mult de 90% din ostaşi sunt muncitori şi ţărani muncitori, căro­ra regimul exploatator din trecut le rezerva dreptul doar la un pumn de orez pe zi. In sfârşit, disciplina de fier liber consimţită, bazată pe democraţia internă a armatei — lucru inexis­tent şi imposibil în sânul unei­­ar­mate burgheze — este o altă ca­racteristică fundamentală a Arma­tei Populare de Eliberare. Această trăsătură arată clar poziţia osta­şului într’o armată populară, unde ia naştere acel eroism spontan şi de masă nimicitor pentru inamic. Tactica şi strategia care pot fi aplicate in aceste condiţii de o armată populară sunt radical dife­rite de cele ale unei armate burghe­ze de mercenari. Generalul Ciu De caracteriza strălucit tactica şi stra­tegia care au adus victoria deplină a revoluţiei chineze: „Dela ocupa­rea unor sate mici s’a trecut la o­­cuparea unor regiuni întinse, dela luarea mai multor puncte de spri­jin răzleţe, la reunirea acestor puncte intr’o reţea sigură; dela o­­cuparea unor regiuni rurale şi în anumite condiţiuni a unor regiuni care cuprindeau oraşe mici şi mij­locii, la ocuparea, deasemeni în a­­numite condiţiuni a unor regiuni cuprinzând oraşe mari; dela elibe­rarea unei mici porţiuni a teritoriu­lui chinez, la eliberarea unei mari porţiuni a acestui teritoriu; de la e­­liberarea unei părţi din China, la eliberarea întregului teritoriu chi­nez, acesta a fost în linii mari pla­nul strategic revoluţionar al Par­tidului nostru, acesta a fost drumul concret pe care l-a parcurs în cei 22 ani de luptă armată revoluţia chineză“. In rândul forţelor armate ale la­gărului socialismului care stau de strajă păcii in lumea întreagă, Ar­mata Populară de Eliberare ocupă un loc de frunte. In afară de i­n­ternicele forţe terestre, ea şi-a creat o aviaţie şi marină populară capabilă să nimicească pe duşman. La victoriile istorice ale Armatei Populare de Eliberare, se adaugă astăzi victoriile ei pe frontul mun­cii paşnice. Ostaşii chinezi ajută populaţia la munca agricolă, ei cul­tivă terenurile socotite altădată ne­productive; ei ajută pe oamenii muncii să construiască şcoli; ei re­pun în funcţiune şi construiesc căi ferate şi şosele. O mare realizare a ostaşilor Armatei Populare de Eli­berare este fără îndoială repunerea în funcţiune a sistemului de irigare de la Yîng (Sinkiang) care nu mai funcţiona de acum 70 de ani. Prin toate acţiunile sale, prin le­gătura strânsă cu poporul din sâ­nul căruia a luat naştere, prin fap­tul că slujeşte măreaţa cauză a e­­liberării popoarelor de sub jugul imperialismului mondial, Armata Populară de Eliberare a devenit o forţă uriaşă în slujba păcii. Eugen Atanasiu JL Cursuri de pregătire pentru examenele de emitere in Şcoala Superioară Pedagogică din Bucureşti 280 de burse in masă şi casă Şcoala Superioară Pedagogica, din Bucureşti, şoseaua Panduri Nr. 90, tramvai 13, 14, 23 şi auto­buz 47, anunţă: La 1 August a. C, încep cursu­rile de pregătire pentru exame­nele de admitere CU absolvenţii Învăţământului mediu la următoa­rele secţii: Secţia Matematică-Fizică Secţia Naturale-Oeo­grafie Secţia Română-Istorie. In perioada desfăşurării cursu­­rilor de pregătire pentru exame­nul de admitere, şcoala posedă 280 de burse în masă şi cursa. In acest scop, candidaţii vor trebui să educă actele prevăzute în prospect pe baza cărora se vor stabili drepturile lor. Pot fi găzduiţi în cămine şi lua masa la cantina şcolii candidaţii cu dreptul la bursă, după acope­rirea celor 280 de burse, contra sumei de 77 lei zilnic. Pentru informaţii suplimentare candidaţii se vor adresa secreta­riatului Şcoalei în­tre orele 8-14 sau telefon 3.79.61. Rezultatele înregistrate in cadrul Turneului international de şah dela Sopot (R. Polonă) VARŞOVIA. (Agerpres). — PAP transmite: La turneul internaţional de şah dela Sopot au fost terminate la 29 Iulie partidele Întrerupte, cu ur­mătoarele rezultate: Traianescu (R.P.R.) — Szilágy (R.P. Ungară) 1*0; Arlamowski (R, Polonă) *— Ga­­daliriski (R. Polonă) 1-0; Szabó (R.P.R.) — Balcarek (R. Polonă) 1/2 - 1/2; Makarczyk (R. P­olonă) — Sebes­tien (R. P. Ungară) 1-0; Sliwa (R. Polonă) —­ Balcarek (R. Polonă) 1/2 — 1/2. După 14 runde, clasamentul este următorul: 1. Gereben (R.P. Ungară — 11 puncte; 2. Traianescu (R.P.R.) —* 10.1/2 puncte; 3 Szilagy (R.P. Un­gară) — 10 puncte; 4. Popov (R.P. Bulgaria) —­ 9 puncte; 5-6. Makar­­czyk (R. Polona) și Szabó (R.P.R.) — 8 puncte; 7. Sebestyen­ (R.P. Un­gară) — 7.1/2 puncte; 8-9. Koch (R.D. Germană) și Sliwa (R. Po­lonă) — 7 puncte; 10. Neikirch (R­­. Bulgaria) — 6.1/2 puncte; II. Plater (R. Polonă) — 6 punc­te; 12. Herman (R.D. Germană) — 5.1/2 puncte; 13-14. Babcarek (R. Polonă) și Arlam­owski (R. Po­lonă) — 5 puncte; 15. Ciejka (R. Polonă) —­ 3.1/2 puncte; 12 Gada­­lid­ski (R. Polonă) — 2.1/2 puncte. M­EMENTO SPECTACOLE Teatrul de revistă (Grădina Vox): BUCUREŞTI DE DRAG IMI EŞTII revistă fh 3 acte (S3 tablouri), în fie­care seară la ora 20.30. Teatrul de Estradă (Parcul de Cultură şi odihnă I. V. Stalin): ESTRADA primăverii, spectacol muzical în fiecare seară la ora 20.30 (Vineri relaerie). Circul Kratejl: PARADA VESELIEI.­­Program nou no­u în fiecare seară la ora 20.30. Joi, Sâmbătă şi Duminică matineu ora 17, ClNEEflATOCftAflB­AIDA (sală şi grădină) | Gcffd­aftia Democrată. APOLLO! Insu­la Piraţilor, ARTA (sală şi grădină), Germania Democrată, AVRIG (sală Si grădină): Ivan Cel groaznic. CAPITOL (stilă şi graamS)! Germania Democrată. CULTURAL: Omul cu 1.000 de feţe. DACIA (sală şi grădină): Patru inimi. fLACARai DumituL Habetin pieaca. FLORIDA (sală Si grădină)! Vară îm­belşugată. IZLANDA (sală şi grădină): Poveste TLTn v'îpiilu LtmtMA) Cttfajosui Matei. LYRA: întreprinderile Artamanov» MARNA (sală şi grădină): Patru inimi. MARCONI: Germania Democrată. MIORIŢA: Patru inimi. MOŞILOR(sală şi grădină): Germania Democrată. NONI (sală şi grădină): Inima noa­stră. 7 NOEMBRIE: Viaţa învinge. ODEON (sală și gifiamă): patru­ inimi. CRADINA PROGRES: Creatorul Ope­relor Muzicale Nemuritoare (Musi*­­sorgski). PATRIA: Trenul merge spre răsărit. PAX: Valea Diavolului» POPULAR: Matei Gâscarul. RAHOVA: Ţiganii. localaî Dermatiift beineefatăs trianoni Mascarada. tlTMPURI Noi (Eulevard)| |Stadionul nou, Poveste de PrimâVarâ, Menu*­mentele arhitectonice de pe fluviul Oba. TIMPURI NOI (Grivița): Vitamină I a. B. de­rm­etri, Mecanicea In­dustriei Forestiere, Grădinița veselă și înnotul. GRADINA TUDOR VLADIMIRESCtfi întreprinderile Artamanov. UNIC (sală și grădină): Patru inimi* K­PIREA: Germania Democrată, victoria* Patru miraj. VOLGA: Germania Democrată. AH Ici orele 18 ore loc TRAGEREA LOTO-ULUI SPECIAL în Bucureşti, sala Teatrului Savoy Şi astăzi mai puteţi cumpăra an bilet care vă poate aduce un câştig şi premiul respectiv. Ş­TIRI Şl FAPTE CÂTEVA CIFRE IN LEGĂTURĂ CU REALIZĂRILE I i r eamenaial‘ca băile StTMsi DIN DOMENIUL PROTECŢIEI MUNCI! Printre problemele care se bucu­ră de o mare atenţie din partea re­­gimului nostru este şi protecţia muncii. Numai în cursul anului trecut, s’au­ făcut investiţii şi cheltuieli în problema protecţiei muncii în va­loare de 4.088.524.000 Iei, din care 423.204.000 lei pentru instalaţii şi utilaje, 275.091.000 lei pentru cons­trucţii şi instalaţii sanitare, 2.805.514.000 lei pentru materiala de protecţie, 478.234.000 lei pentru alimentaţia specială a muncitorilor şi altele. Pentru a veni tot mai mult în a­­jutorul muncitorilor şi pentru a le uşura munca s-au confecţionat pen­tru prima dată în întreprinderile noastre 20.000 de măşti contra pra­fului, 31.000 sticle pentru ochelari de sudură autogenă, 1.200 sticle pentru măşti de sudură electrică, precum şi becuri ce dau o lumină apropiată de lumina albă a zilei. S’au instalat deasemeni aparate pentru apă carbogazoasă minerali­zată pentru­ cei ce lucrează la tem­peraturi Înalte la uzinele 23 August, Sovrommetal-Reşiţa, Vul­can, Laminorul, etc. şi s'au făcut o serie de dispozitive şi apărători la maşini, in procent de 85 la sută. Au fost făcute numeroase insta­laţii de aerosol în Valea Jiului, iar pentru radiologi s’au confecţionat şorţuri de cauciuc plombat. Acum se studiază posibilitatea confecţio­nării de căşti şi bidoane pentru mi­neri, mănuşi şi cisme pentru e­­lectricieni. Numeroşi muncitori au primit echipamentul necesar pentru a-i apăra de umezeală, frig, căldu­ră, curenţi de aer, praf, gaze sau­ substanţe toxice. Numai în cursul anului 1950 s-au distribuit 2.916.229 m. p. articole de doc, 185.418 per. bocanci cu talpă de piele și 10.901 per. cu talpă de lemn, 22.880 buc. şube lungi, 2.948 buc. Șube scurte, 18.535 cojoace cu mâneci și 1.748 cojoace pieptar. Un nou internat la Lugoj Numărul burselor la şcoala teh­nică mixtă de finanţe din Lugoj va fi considerabil mărit, anul a­­cesta. Elevii şcolii vor avea în acelaş timp o altă bucurie. In plin centrul oraşului, pe str. N. Bălcescu, în­tr’o clădire frumoasă, se va des­chide un nou internat. E­A­D 1 © M­ieraunt 1 August 1951 RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 5.1?. Deschiderea emisiunii. s.«k dianastica. 5.3# Radio jUfhal, 8.5». Cântece de luptă, RAdiO ROMANIA SI BUfcU« RE­ŞTI II 4.18.. »fie eoaeeît de diMîh&aţă.. 6.55. Buletin de ştiu Itt Umila rusă, 7700. Muzică populară rotaâilească. RADIO TIMIŞOARA , 6.15. Emisiune in limba maghiară. Buletin de ştiri in limba sârbă. 7.15. Muzică populară sârbă. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ii şi radio timişoara 7.35. Citirea articolului de fond dita «tarul .Scânteia»». 7.45. Muzică uşoară. 8.10. Buletin de ştiri. RADIO BUCUREŞTI I 9.47. Deschiderea emisiunii. 9.50. Recomandări din program. 9.55. Lu­crări simfonice ale compozitorilor noştri. 10.30. Buletin de ştiri. 10.45. Muzică Uşoară. 11.00. Em­isiune pen­tru cei miei. 11,sn. Cântă orchestra de muzică populară a Com­itetului de Radio. 11.40. Din Marea Ţară a So­cialismului. 12.15. Comentariul zilei. 12.31. Muzică uşoară. 13.00. Cletele a­­pelor Dunării. 13.03. Muzică populară variată. RADIO ROMANIA. RADIO BU£U­­RESTI I. RADIO BUCUREŞTI II ST RADIO TIMIŞOARA 13.40. Buletin de ştiri şi Revista Presei. RADIO ROMANIA. RADIO BUCU­RESTI I SI BUCURESTI II 14.­10. Valsuri vocale. 14.15. comen­­tarii. 14.45. Cântece sovietice. RADIO TIMIŞORA 14.00. Emiisiune în limba germană. 14.15. Emisiune m limba maghiara. 14.30. Piese de coloratură. 14.45. Bu­letin de ştiri. 15.00. Muzică uşoară. 15.15. Buletin de ştiri in limba sârbă. RADIO BUCUREŞTI I 15.00. Muzică uşoară. 15.30. Confe­rinţă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCU­REŞTI II 15.09. Emisiune neutru ostaşi. RADIO ROMANIA. RADIO BUCU­REŞTI­­ SI RADIO BUCUREŞTI II 15.40. Muzică polona, lfl.po. Radio .Jurnal. RADIO BUCUREŞTI I 16.25. Concert simfonic popular. 17.30. Muzică populară romanească. 17.50.­­.Romandariii zilei. 17.56. Mu­zică din operete. 18.30. Conferinţă. 18.45. Lucrări de Marţian Negrea. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCU­REŞTI II 16.25. Emisiune muzicală pentru co­pii. 11.00.Muzică cerută de fruntaşi în producţie. 17.40. Conferinţă. RADIO ROMANIA. RADIO BUCU­REŞTI II ŞI TIMIŞOARA 18.00. Emisiune în limba germană. 18.30. Emisiune în limba maghiară. RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO TIMIŞOARA 19.30. Radio Jurnal. RAdio RomaNIA §1 Suc. II 19.39. Teatru la microfon. 29.00. Mu­zică populari fahioneasCa. RADIO BUCUREŞTI I­­ÂÂ^­eMuzică populară românească. âi),oo. Sfflisiuho pentru satem, ms. opere despre lupta ti in ilegalitate a Partidului. 20.45. Actualităţi culturale 31.65. Cântefe pefltfU Stâilft de dVidiu varga, Radio Romania și radio BUfeurtfiST! 1! 20.45. Simfonia NO. 4 Ih fa minor de Ceaikovsky. flABie TIMIȘOARA 19.401 Lu­crări ale compozitorului nlatulior Benefic Erkel. 20.00. Emi­siune in limba sârba. 20.30. Emniiune în limba germană. 20.40. Emisiune în limba fflafiuată. âi.89. Emisiune în limba sârbă. 21.30. închiderea emisi­unii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II 21.39. Radio jurnal. MRÎP ROMANIA ŞI RADIO BUCU­­REŞTI I 22.00. Cântă Mihail ştirbei de la Ope­ra de Stat din Bucureşti. 22.20. Bule­tin de ştiri in limba rusă. 23.88. Sport. 22.30. QuartetUl în do major de Mo­zart. 22.56. Muzică ușoară și de dans. 23.3­1. Rad­io jurnal. 23.54. închiderea efflislUhil. io.«#.—was. postul pe 38,4 m. Emi­siune pi'litru Radiodifuziunea sovie­­ticât 14.39. —14.45. Postul pe 32,4 m. $1 Radio Romania Liberă pe 4*.3 m. Emisiune în limba greacă. 19.36.—33.00. postul pe 32,4 fil. şi sta­­dio România Liberă pe 48,3 m, şi Postul pe 25 m. Emit pentru străină­­tate. 19.27. Deschiderea emisiunii. 19.30. Emisiune in limba sârbă. Cântece. 26.00. Emisiune pentru străinătate în limba română. Muzică uşoară sovie­tică. 20.30. Emisiune în limba greacă Ansamblul de muzica populari ro­manească. 21.00. Emisiune In limba rusă.Mari ansambluri de cântece 21.30. Emisiune în limba germană. Maeştrii artei româneşti. 22.00. Emisiune în limba franceză. Orchestre simfonice româneşti. 22.30. Emisiune în limba engleză. Orchestre simfonice româ­neşti. 23.00. Imn (disc). SITUAŢIA ATMOSFERICĂ Timpul rămâne în general frumos, cu cel mai mult senin în Vestul ţării şi temporar noros în partea de Est, unde vor cădea averse slabe cu totul locale. Temperatura în creştere. In urmă­toarele trei zile, timp frumos și uscat, eu cer mai mult senin și averse slabe locale în Moldova. Temperatura în creștere. Un club muncitoresc pentru ceferiştii din Simeria De curând s’a deschis la Simeria, regiunea Hunedoara, un nou club muncitoresc pentru ceferiştii din acea localitate. Clubul ,amenajat intr’o foarte frumoasă vilă, are o sală de tenis de masă, o sală de şah, bibliotecă, aparat de radio. Aci cei peste 540 de membri ai colectivului sportiv Locomotiva vin sa-si petreacă timpul lor liber. N. SBUCHEA corespondent Redeschiderea plajei de peste Dunăre­ a oraşului Galaţi In faţa oraşului Galaţi, peste Du­năre, există de mulţi ani o insulă de nisip cu o bogată vegetaţie, fiare a servit vara ca plaje pentru cetăţenii oraşului. Anul acesta plaja nu a putut fi amenajată şi folosită până acum din cauza inundării ei de apa Du­nării. De câteva oiie însă plaja a fost redeschisa datorita muticii volun­tare depuse,­­ trustul alimentar şi EGA Ali­mentara, au deschis pe insulă Un restaurant și un bufet. Au fost eofistruite cabine și o garderobă. D. Asandulescu corespondent Folosirea metodelor agrotehnice sovietice la Gospodăriile Agricole de Stat Deosebit de rodnică a fost a­­nul acesta munca la gospodăria agricola de stat din comuna Bil­­ciureşti. Producţiile mari obţinute anul trecut în urma folosirii me­todelor agrotehnice sovietice au determinat muncitorii şi tehni­cienii gospodăriei să le aplice pe suprafeţe şi mai mari în anul a­­gricol 1950—1951. Prin însămânţarea grâului­­de toamnă după metoda sovietică, în rânduri încrucişate pe ogoare care au fost cultivate anterior cu mazăre, prin îngrăşarea pământu­lui cu îngrăşăminte naturale şi superfosfat de calciu şi prin exe­cutarea la timp a lucrărilor de întreţinere, ei au obţinut de pe prima tarla treerată o producţie medie de 3.300 kg. grâu la hectar, cu peste 1600 kg. mai mult decât producţia obţinută in gospodăriile individuale. Acest frumos rezultat constitue un puternic stimulent pentru muncitorii şi tehnicienii tuturor gospodăriilor agricole de stat din regiune, care sunt hotărîţi să-şi însuşească şi să aplice metodele, fuirotehnice sovietice pe supra­feţe tot mai întinse pentru a ob­ţine producţii cât mai mari la hectar Valorificarea resurselor locale Sfatul Popular al regiunii Stalin a luat măsuri pentru valorificarea importantelor zăcăminte de turbă din apropierea oraşului Miercurea Ciuc. Prin valorificarea acestor zăcă­minte se vor economisi circa 2500 vagoane anual şi în acelaş timp se vor ajutora între orifidigiile cu producţie de var. în urma războiului, băile Strun­ga din regiunea Iaşi au fost dis­truse. Sfatul Popular regional Iaşi a hotărît repararea complectă a a­­cestor băi şi construirea de noi vile în staţiune. în acest scop, Sfatul Popular regional Iaşi a primit fondurile necesare, urmând ca lucrările de refacere a acestor băi să fie ter­minate până la finele anului. Muncitorii din Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor sprijină radioficarea centrelor muncitoreşti şi săteşti pentru a se putea executa lu­crările de radioficare în centrele muncitoreşti şi săteşti este nevoie de o serie de materiale speciale, între care inelele de bria­ şi consolele pentru circuit. Aceste materiale au fost lucrate prin mijloace proprii de către muncitorii şi tehnicienii din Mi­nisterul Poştelor şi Telecomunica­ţiilor şi astfel lucrările au putut fi­­ terminate la timp. Executând in decursul primului semestru 169.500 inele de brida şi 1231 console şi traverse pentru 4 etreulte el au economisit 1.273.ooo lei şi au putut pune la dispoziţia oamenilor muncii etăţii noi de radioficare, important mijloc de culturalizare a maselor. Locuinţe pentru constructorii Canalului Dunăre-Marea Neagră Condiţii de trei din ce în ce mai bune se făuresc pentru con­structorii Canalului Dunăre-Ma­­rea Neagră. Sute de Constructori, împreună cu familiile lor locuesc acum în apartamente confortabile în noile oraşe Cernavoda, Medgidia, Poar­ta Albă şi Năvodari. IIl Cernavoda, 94 de apartamen­­te spaţioase, înzestrate cu tot con­fortul, adăpostesc pe muncitorii fruntaşi care lucrează pe şantie­rele din apropiere. Pe dealul Za­­holni­ei înalţă mândre blocurile CU peste 100 apartamente, iar la Poarta Albă alte familii, îşi au asigurată o locuință sănătoasă în apartamentele confortabile clădite în noul oraș. O discuţie in jurul romanului „Mitrea Cocor“ Conducerea Căminului Cultural din comuna Ocniţa-Prahova, preo­cupată să popularizeze opereie literare în rândurile ţărănimii mitft­­eitoare, a organizat o consfătuire in cadrul căreia s’a discutat forfestul „Mitrea Cocor“,­ al m­aestrului Mi­­nail Sadovean­u, premiat cu Meda­lia de Aur a păcii. La discuţii au participat in to­şt­i ţărani muncitori. ■După consfătuire a avut loc Miţn gur reuşit program artistic, prezentat de echipa căminului cultural S. NICOLAESCLI Coresponderit ÎMPĂRŢIREA AVANSSIRILOR LA O GOSPODĂRIE AGRICOLĂ COLECTIVĂ Duminică, 29 iulie 1951, a avut loc la Gospodăria Agricolă Colectivă „Filimon Sârbu”, din co­muna Vadu Săpat, raionul Mizil, regiunea Buzău, împărţirea primelor avansuri în natură colecti­viştilor gospodăriei. la festivitatea împărţirii avansurilor au partici­pat ţărani muncitori din comunele Fântăneie şi Vadu Săpat din raionul Mizil. In clişeu, colectivistul Gheor­ghe Manea îşi încarcă în căruţă sacii cu grâu, primiţi ca avans. In cinstea zilei O nouă gospodărie agricolă colectivă in regiunea Dolj CRAIOVA, 31. — Urmând în­demnul Partidului Muncitoresc Român şi înţelegând că numai prin munca In colectiv pot scăpa de mizerie şi nevoi, un număr de 32 familii de ţărani săraci şi mij­locaşi din comuna Linghera, ra­ionul Sadova, şi-au unit pămân­turile şi inventarul agricol, con­stituind Duminică gospodăria agri­colă colectivă „Progresul“, prima înfiinţată în regiunea Dolj in ca­drul Planului Cincinal. Cele 32 familii au adus în gos­podărie 138 hectare şi întregul in­ventar viu şi mort. Ţăranul mij­locaş Ştefan Crişu a venit în gos­podăria colectivă cu 2 ha. teren arabil, un car, o grapă şi o vacă. Văduva de război Elena Patrau­­lescu cu cei 2 fii ai săi şi-au adus pământul şi uneltele. O importantă inovaţie ORAŞUL STALIN, 31­­ Mun­citorii, tehnicienii şi inginerii fa­bricii „Electroprecizia’’, din oraşul Săcele, conştienţi, de marea impor­tanţă a metalelor neferoase pentru desvoltarea industriei noastre, se preocupă de­ raţionala lor folo­sire. In cinstea marii sărbători de la 23 August ,ei şi-au luat angaja­mentul să economisească până la această dată 5.100 kg. cupru. Până la 21 iulie, colectivul fabrici a reuşit să economiseasecă 2.306 kg. cupru. Cea mai mare parte din a­­ceastă cantitate — 2105 kg. a fost economisită datorită unei impor­tante inovaţii a lui Ion Mihalache şi Serafim Dragotă. Inovaţia constă in înlocuirea cuprului întrebuinţat la barele de scurt circuitoare şi la Vintilator cu aluminiu turnat. Două batoze de treer din materiale recuperate BOTOŞANI, 31. — Muncitorii şi tehnicienii* de la S.M.T. Botoşani se străduesc să întâmpine ziua de 23 Augut cu noi realizări în muncă. Ştiind că orice economie făcută staţiunii este o contribuţie la întă­rirea Patriei noastre dragi şi a lup­tei pentru pace, ei au construit­­ materiale recuperate două batoze de treer. Prin construirea acestor batoze,, care lucrează acum din plin pe a­­riile din comunele Roma şi Stări­­ceni, s’a realizat şi o economie de peste 1.380.000 lei. începe construirea ter­o-centralei din Fârâtânele (regiunea Mureş) In trimestrul trei al anului curent se începe construirea termo-cen­­tralei din comuna Fâmânele (raio­nul Sângheorghe de Pădure) în regiunea Mureş. Ea va produce 110.000 kilowaţi curent electric, alimentând Ardealul de Nord. De pe acum se clădesc locuinţe pen­tru cei o mie de muncitori si func­ţionari. In acelaş timp se construeşte­­ un dispensar medical, bibliotecă, baie si alte edificii necesare pen­tru cazarea în bune cond­iţiu ae muncitorilor care vor lua parte la construcția terito­centralei d­i­r Fântânele.

Next