Universul, august 1951 (Anul 68, nr. 178-203)
1951-08-01 / nr. 178
CULTURA ŞI VIAŢA Succesele noii cinematografii româneşti festivalul Internaţional al Filmiului de la Karlovy Vary a prilejuit o impunătoare manifestare a cinematografiei progresiste. Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară au prezentat filme artistice, ştiinţifice, documentare. La fel şi unele studiouri franceze şi italiene. Filmele care au rulat în cadrul acestui festival de la Karlovy Vary au adus în faţa miilor de spectatori aspecte semnificative din viaţa nouă a popoarelor eliberate sau pe cale de a se elibera de exploatare şi asuprire. In locul filmelor cu adultere şi scene picante, cu gangsteri şi tirani, în care crima, imoralitatea, pasiunile josnice formează „atracţia'' cu care sunt înşelaţi neştiutorii şi naivii în ţările capitaliste — la Karlovy Vary s'au prezentat, dimpotrivă, filme înfăţişând realităţile lumii care luptă pentru pace, socialism, comunism. Citind lista premiilor şi distincţiilor decernate de juriul internaţional al celui de al 6-lea festival ’international de la Karlovy Vary, eşti impresionat de varietatea şi temeinicia preocupărilor cinematografiei noi. Vezi că s’au dat premii pentru filme artistice, care înfăţişează viaţa rodnică din gospodăriile agricole colective sovietice, ce constribue la construirea comunismului, cum este filmul sovietic „Cavalerul Stelei de Aur" după cunoscutul roman al Iul ‘ Babaevschi. Sau filme care pun cu toată ascuţimea problema transformării socialiste a agriculturii în ţările de democraţie populară, aşa cum este filmul românesc „In sat la noi“ al cărui scenariu regizoral, datorit regizorilor Jean Georgescu şi Victor Iliu, a fost socotit cel mai bun din numeroasele scenarii prezentate. E un succes al tinerii noastre cinematografii să obţină premiul tocmai pentru un scenariu regizoral, care cere o tehnică specifică şi o deosebită pricepere, care nu se capătă lesne şi de azi pe mâine. Dar este totodată şi un succes al noii noastre literaturi, pentru că acest scenariu „Iar noi in sat“ este realizat după nuvela „Nopţile din iunie“ a scriitorului Petru Dumitriu, unul dintre cei mai talentaţi scriitori tineri ai noştri. De asemenea, meritele filmului românesc „Răsună Valea", închinat tinerilor constructori ai căii ferate care uneşte bazinul carbonifer de pe Valea Jiului cu regiunile industriale şi agricole ale ţării, au fost preţuite nu numai la Karlovy Vary, ci şi în Uniunea Sovietică, unde va rula, în urma vizionării recent făcută la ministerul cinematografiei al U.R.S.S. In fine, imbucurător şi semnificativ este şi faptul că un actor ca George Vraca a obţinut la Karlovy Vary diploma de onoare pentru modul In care a interpretat rolul profesorului Dan Olteanu din filmul ».Viaţa învinge". Iată, aşadar, cum tehnica recent însuşită la noi a cinematografiei a scenariilor regizorale, a interpretării artistice pentru ecran au găsit preţuirea meritată şi imboldul pentru noi depăşiri in viitor. Astfel de lucruri mi ar fi fost posibile odinioară, in timpul regimurilor burghezo-moşiereşti. Pe atunci, nu era posibilă desvoltarea uinei industrii cinematografice la noi, pentru că trusturile monopoliste din apus nu permiteau nicio concurenţă şi inundau piaţa cu producţiile lor. Scenariştii, actorii, scriitorii şi tehnicienii noştri nu ar fi putut niciodată în trecut să ajungă la realizări ca acelea preţuite la Karlovy Vary şi nici nu ar fi vrsat ca filmele noastre să ruleze pe ecranele altor ţări. lată că acum tânăra noastră cinematografie este preţuită peste hotare prin filmele sus ...nţionate. Răsunetul în rândurile specialiştilor din întreaga lume întruniţi la Karlovy Vary deschide măreţe perspective filmului româneşte. Ceea ce s’a petrecut cu arta noastră cinematografică, acum in plin avânt creator, se petrece şi cu arta din celelalte ţări de democraţie populară. La Karlovy Vary au fost premiate filme chinezeşti, coreene, cehoslovace, ungare, bulgare, poloneze, germane precum şi filme franceze sau italiene. Nu mai înşirăm numele filmelor, actorilor, compozitorilor, scenariştilor progresişti, care au fost premiaţi de juriul internaţional ,la Karlovy Vary. Ceea ce reiese clar este importanţa pe care o acordă noua cinematografie filmului de artă, legat de marile realităţi ale vremii şi de lupta popoarelor, pentru pace şi democraţie, pentru fericirea celor mulţi. Dar, alături de filmul de artă, filmele documentare, filmele ştiinţifice, filmele de instructaj, filmele educative, găsesc preţuire nemaiîntâlnită până acum, pentru că in ţările in care nu mai domină capitaliştii, cinematografia este pusă în slujba educă.ii maselor muncitoare care nu au nevoe de filme cu gangsteri şi cu evadări din realitate, filme diversioniste, care seamănă ura între popoare, dispreţul faţă de om, ignorarea valorilor culturii şi ştiinţei şi a realităţilor esenţiale ale istoriei. Succesele noii noastre cinematografii se adaugă la semnele şi dovezile că, sub îndrumarea şi după pilda măreaţă a cinematografiei sovietice, ţările de democraţie populară fac şi în acest dementei vădite progrese, în cuprinsul revoluţiei lor culturale în plină desfăşurare. Aftten Siman CONFERINŢE ■In, cadrul ciclului „Să folosim experienţa sovietică în industrie“ va vorbi d. Mihalcea Nicolae, Inginer la Uzina Steaua Roşie, despre: „Cum se alcătueşte şi se realizează planul, într-o întreprindere sovietică". Va urma un film sovietic. Conferinţa va avea loc Joi 2 August, ora 19.30, la Parcul de Cultură A.R.E.U.S., strada Dr. Staicovici 44. Tramvai 8-13-14. Casa Prieteniei Româno-Sovietice A.R.L.U.S. anunţă prezentarea „Actualităţii Sovietice“, care va avea loc azi, 1 August, orele 19.30 la Parcul de Cultură A.R.E.U.S., strada Dr. Staicovici Nr. 44. Vor lua cuvântul: Anina Constantin, ing. şef al Uzinei Piese de schimb Triaj C.F.R., despre „Automobilul Sovietic M.A.Z. 525 cu o capacitate de 25 tone“; Dragomir Nicolas, ing. la Uzina Electro- Aparataj, despre „Aparatul electric pentru strâns piuliţe 1.91“; Pr.Icas Teodor, director la Uzinele 23 August, despre „Experienţa introducerii metodei inginerului Covaliov la trustul Azovstalstroi şi Zaporojstroi“. Va urma un film sovietic. REVISTA „ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ" Nr. 8 A apărut ŞTIINŢA ŞI CULTURA Nr. S. revista societăţii pentru Răspândirea ştiinţei şi culturii, cu următorul cuprins : Acad. Prof. P. Constantinescu-Iaşi: Sărbătoarea eliberării. Biruinţe ale Partizanilor Păcii. In:G. Eugenia Mihail: Rânduirea citturilor în câmp. Prof. univ. C. Disescu: Ce este ploaia ? Prof. univ. I. Byck: O desbatere rodnică despre problema limbii române. M. nin: Povestea cifrelor. Glorioasa aniversare a „scânteii". Actualităţi sovietice. Ing. H. Timota: să pregătim recolta îmbelşugată de porumb şi floarea soarelui. De ziua minerului. La împlinirea Cincinalului. Ing. Leon popă: Maşina de lopătat cereale. Conf. univ. I. Rădulescu: Apa distruge, transportă şi clădeşte. Dr. C. Stoicescu: Inima, un motor viu. Ing. I. Merescu: Electricitatea în casa albastră, consfătuirea noastră CU cititorii din Capitală. Oameni de știință răspund cititorilor. Mic dicţie: LIMBAJUL CIFRELOR (Urmare din pagina la te şi construesc socialismul este cu putinţă apariţia unor fruntaşi în producţie ca Bobocea Ion şi brigada lui de IXT.M.-işti de la uzinele „1 Mai“ din Ploeşti sau ca minerii fruntaşi Kopetin Geza şi Ciupea Ion şi echipele lor care lucrează de pe acum în contul anului 1952. Larga întrecere socialistă pornită în cinstea aniversarii a treizeci de ani de la înfiinţarea Partidului clasei muncitoare, întrecerea în cinstea măreţei zile de 23 August, numeroasele invenţii şi inovaţii propuse de oamenii muncii demonstrează că schimbarea atitudinii faţă de muncă a devenit astăzi un fenomen de massă, iar întrecerea socialistă o metodă fără de care majoritatea oamenilor muncii nici nu mai pot concepe activitatea lor creatoare. O contribuţie importantă la transformarea aceasta calitativă produsă în conştiinţa oamenilor o are fără îndoială revoluţia culturală ce se înfăptueşte în ţara noastră, încă 450.000 de neştiutori de carte au terminat cursurile de alfabetizare, zeci de mii de muncitori au primit o calificare mai înaltă, tineretul şcolar se bucură de condiţii optime de învăţătură (e suficient să arătăm că numărul burselor a atins cifra de 206.000) s’a înmulţit numărul bibliotecilor, teatrelor, parcurilor, s’a sporit tirajul cărţilor, revistelor şi ziarelor, s’au realizat noi filme artistice şi documentare, etc. Creşterea constantă a producţiei asigură fondurile necesare pentru marile investiţii ale Cincinalului. Volumul lucrărilor de investiţii realizat în trimestrul II al anului 1951 este cu 36% mai mare decât volumul realizat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Au apărut fabrici noi, cuptoare Siemens-Martin şi pentru oţel electric, instalaţii de prelucrare a ţiţeiului, au progresat lucrările pe şantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră, etc. Citind Comunicatul asupra îndeplinirii planului de Stat pe trimestrul II1951, nu putem să nu remarcăm că în absolut toate ramurile de activitate sovrom-urile sunt unităţi fruntaşe realizând şi depăşind sarcinile de plan. Sovrom-urile, model de gospodărire socialistă, pârghii de desvoltare a economiei naţionale, ilustrează ajutorul multilateral de nepreţuit pe care Uniunea Sovietică îl acordă ţării noastre. Fără ajutorul Uniunii Sovietice nu ar îi posibil© niciunele din succesele noastre, nu ar fi fost posibilă măcar trecerea la economia planificată. E bine să vă reamintim, cu fiecare victorie, de acest ajutor şi să aducem prinosul nostru de recunoştinţă şi dragoste Uniunii Sovietice eliberatoarea României de sub jugul fascist, apărătoarea independenţei şi suveranităţii noastre naţionale de uneltirile imperialiştilor americano-englezi provocatori de noi războaie. Republica Populară Română se întăreşte zi de zi, lună de lună, datorită eforturilor fiilor ei animaţi de un patriotism înflăcărat. Ea devine tot mai mult un pilon de nădejde al lagărului păcii, pe măsură ce-şi realizează cu succes măreţele obiective ale operei de construcţie paşnică înscrise în Planul Cincinal şi planul de electrificare a ţării. Nicolae Popescu /--- ANIVERSAREA ARMATEI POPULARE CHINEZE (Urmare din pagina 1-a) care se unesc în acelaș timp cu alte elemente ale maselor largi populare după cum arăta Ciu De,in articolul „Lupta de eliberare a poporului chinez“. Cea de a doua trăsătură fundamentală a Armatei Populare de Eliberare este idealul înalt care o călăuzeşte în luptele ei victorioase. Educaţi în spiritul marxism-leninismului, al dragostei de patrie împletită cu solidaritatea şî frăţia reciprocă ce îi leagă de întreg proletariatul mondial, luptătorii Armatei Populare de Eliberare au conştiinţa dreptăţii cauzei pentru care luptă. Nicio armată burgheză nu a putut înscrie in istoria artei militare acţiuni de însemnătatea celor citate mai sus, tocmai datorită faptului că o asemenea armată este alcătuită din mercenari. Soldatul Armatei Populare de Eliberare a ştiut întotdeauna pentru ce luptă, cine este duşmanul şi de ce trebuie înfrânt. El ştie că de avântul cu care luptă depinde victoria, iar de victoria pe câmpul de luptă este strâns legată izbânda unei vieţi noi. Mai mult de 90% din ostaşi sunt muncitori şi ţărani muncitori, cărora regimul exploatator din trecut le rezerva dreptul doar la un pumn de orez pe zi. In sfârşit, disciplina de fier liber consimţită, bazată pe democraţia internă a armatei — lucru inexistent şi imposibil în sânul uneiarmate burgheze — este o altă caracteristică fundamentală a Armatei Populare de Eliberare. Această trăsătură arată clar poziţia ostaşului într’o armată populară, unde ia naştere acel eroism spontan şi de masă nimicitor pentru inamic. Tactica şi strategia care pot fi aplicate in aceste condiţii de o armată populară sunt radical diferite de cele ale unei armate burgheze de mercenari. Generalul Ciu De caracteriza strălucit tactica şi strategia care au adus victoria deplină a revoluţiei chineze: „Dela ocuparea unor sate mici s’a trecut la ocuparea unor regiuni întinse, dela luarea mai multor puncte de sprijin răzleţe, la reunirea acestor puncte intr’o reţea sigură; dela ocuparea unor regiuni rurale şi în anumite condiţiuni a unor regiuni care cuprindeau oraşe mici şi mijlocii, la ocuparea, deasemeni în anumite condiţiuni a unor regiuni cuprinzând oraşe mari; dela eliberarea unei mici porţiuni a teritoriului chinez, la eliberarea unei mari porţiuni a acestui teritoriu; de la eliberarea unei părţi din China, la eliberarea întregului teritoriu chinez, acesta a fost în linii mari planul strategic revoluţionar al Partidului nostru, acesta a fost drumul concret pe care l-a parcurs în cei 22 ani de luptă armată revoluţia chineză“. In rândul forţelor armate ale lagărului socialismului care stau de strajă păcii in lumea întreagă, Armata Populară de Eliberare ocupă un loc de frunte. In afară de internicele forţe terestre, ea şi-a creat o aviaţie şi marină populară capabilă să nimicească pe duşman. La victoriile istorice ale Armatei Populare de Eliberare, se adaugă astăzi victoriile ei pe frontul muncii paşnice. Ostaşii chinezi ajută populaţia la munca agricolă, ei cultivă terenurile socotite altădată neproductive; ei ajută pe oamenii muncii să construiască şcoli; ei repun în funcţiune şi construiesc căi ferate şi şosele. O mare realizare a ostaşilor Armatei Populare de Eliberare este fără îndoială repunerea în funcţiune a sistemului de irigare de la Yîng (Sinkiang) care nu mai funcţiona de acum 70 de ani. Prin toate acţiunile sale, prin legătura strânsă cu poporul din sânul căruia a luat naştere, prin faptul că slujeşte măreaţa cauză a eliberării popoarelor de sub jugul imperialismului mondial, Armata Populară de Eliberare a devenit o forţă uriaşă în slujba păcii. Eugen Atanasiu JL Cursuri de pregătire pentru examenele de emitere in Şcoala Superioară Pedagogică din Bucureşti 280 de burse in masă şi casă Şcoala Superioară Pedagogica, din Bucureşti, şoseaua Panduri Nr. 90, tramvai 13, 14, 23 şi autobuz 47, anunţă: La 1 August a. C, încep cursurile de pregătire pentru examenele de admitere CU absolvenţii Învăţământului mediu la următoarele secţii: Secţia Matematică-Fizică Secţia Naturale-Oeografie Secţia Română-Istorie. In perioada desfăşurării cursurilor de pregătire pentru examenul de admitere, şcoala posedă 280 de burse în masă şi cursa. In acest scop, candidaţii vor trebui să educă actele prevăzute în prospect pe baza cărora se vor stabili drepturile lor. Pot fi găzduiţi în cămine şi lua masa la cantina şcolii candidaţii cu dreptul la bursă, după acoperirea celor 280 de burse, contra sumei de 77 lei zilnic. Pentru informaţii suplimentare candidaţii se vor adresa secretariatului Şcoalei între orele 8-14 sau telefon 3.79.61. Rezultatele înregistrate in cadrul Turneului international de şah dela Sopot (R. Polonă) VARŞOVIA. (Agerpres). — PAP transmite: La turneul internaţional de şah dela Sopot au fost terminate la 29 Iulie partidele Întrerupte, cu următoarele rezultate: Traianescu (R.P.R.) — Szilágy (R.P. Ungară) 1*0; Arlamowski (R, Polonă) *— Gadaliriski (R. Polonă) 1-0; Szabó (R.P.R.) — Balcarek (R. Polonă) 1/2 - 1/2; Makarczyk (R. Polonă) — Sebestien (R. P. Ungară) 1-0; Sliwa (R. Polonă) — Balcarek (R. Polonă) 1/2 — 1/2. După 14 runde, clasamentul este următorul: 1. Gereben (R.P. Ungară — 11 puncte; 2. Traianescu (R.P.R.) —* 10.1/2 puncte; 3 Szilagy (R.P. Ungară) — 10 puncte; 4. Popov (R.P. Bulgaria) — 9 puncte; 5-6. Makarczyk (R. Polona) și Szabó (R.P.R.) — 8 puncte; 7. Sebestyen (R.P. Ungară) — 7.1/2 puncte; 8-9. Koch (R.D. Germană) și Sliwa (R. Polonă) — 7 puncte; 10. Neikirch (R. Bulgaria) — 6.1/2 puncte; II. Plater (R. Polonă) — 6 puncte; 12. Herman (R.D. Germană) — 5.1/2 puncte; 13-14. Babcarek (R. Polonă) și Arlamowski (R. Polonă) — 5 puncte; 15. Ciejka (R. Polonă) — 3.1/2 puncte; 12 Gadalidski (R. Polonă) — 2.1/2 puncte. MEMENTO SPECTACOLE Teatrul de revistă (Grădina Vox): BUCUREŞTI DE DRAG IMI EŞTII revistă fh 3 acte (S3 tablouri), în fiecare seară la ora 20.30. Teatrul de Estradă (Parcul de Cultură şi odihnă I. V. Stalin): ESTRADA primăverii, spectacol muzical în fiecare seară la ora 20.30 (Vineri relaerie). Circul Kratejl: PARADA VESELIEI.Program nou nou în fiecare seară la ora 20.30. Joi, Sâmbătă şi Duminică matineu ora 17, ClNEEflATOCftAflBAIDA (sală şi grădină) | Gcffdaftia Democrată. APOLLO! Insula Piraţilor, ARTA (sală şi grădină), Germania Democrată, AVRIG (sală Si grădină): Ivan Cel groaznic. CAPITOL (stilă şi graamS)! Germania Democrată. CULTURAL: Omul cu 1.000 de feţe. DACIA (sală şi grădină): Patru inimi. fLACARai DumituL Habetin pieaca. FLORIDA (sală Si grădină)! Vară îmbelşugată. IZLANDA (sală şi grădină): Poveste TLTn v'îpiilu LtmtMA) Cttfajosui Matei. LYRA: întreprinderile Artamanov» MARNA (sală şi grădină): Patru inimi. MARCONI: Germania Democrată. MIORIŢA: Patru inimi. MOŞILOR(sală şi grădină): Germania Democrată. NONI (sală şi grădină): Inima noastră. 7 NOEMBRIE: Viaţa învinge. ODEON (sală și gifiamă): patru inimi. CRADINA PROGRES: Creatorul Operelor Muzicale Nemuritoare (Musi*sorgski). PATRIA: Trenul merge spre răsărit. PAX: Valea Diavolului» POPULAR: Matei Gâscarul. RAHOVA: Ţiganii. localaî Dermatiift beineefatăs trianoni Mascarada. tlTMPURI Noi (Eulevard)| |Stadionul nou, Poveste de PrimâVarâ, Menu*mentele arhitectonice de pe fluviul Oba. TIMPURI NOI (Grivița): Vitamină I a. B. dermetri, Mecanicea Industriei Forestiere, Grădinița veselă și înnotul. GRADINA TUDOR VLADIMIRESCtfi întreprinderile Artamanov. UNIC (sală și grădină): Patru inimi* KPIREA: Germania Democrată, victoria* Patru miraj. VOLGA: Germania Democrată. AH Ici orele 18 ore loc TRAGEREA LOTO-ULUI SPECIAL în Bucureşti, sala Teatrului Savoy Şi astăzi mai puteţi cumpăra an bilet care vă poate aduce un câştig şi premiul respectiv. ŞTIRI Şl FAPTE CÂTEVA CIFRE IN LEGĂTURĂ CU REALIZĂRILE I i r eamenaial‘ca băile StTMsi DIN DOMENIUL PROTECŢIEI MUNCI! Printre problemele care se bucură de o mare atenţie din partea regimului nostru este şi protecţia muncii. Numai în cursul anului trecut, s’au făcut investiţii şi cheltuieli în problema protecţiei muncii în valoare de 4.088.524.000 Iei, din care 423.204.000 lei pentru instalaţii şi utilaje, 275.091.000 lei pentru construcţii şi instalaţii sanitare, 2.805.514.000 lei pentru materiala de protecţie, 478.234.000 lei pentru alimentaţia specială a muncitorilor şi altele. Pentru a veni tot mai mult în ajutorul muncitorilor şi pentru a le uşura munca s-au confecţionat pentru prima dată în întreprinderile noastre 20.000 de măşti contra prafului, 31.000 sticle pentru ochelari de sudură autogenă, 1.200 sticle pentru măşti de sudură electrică, precum şi becuri ce dau o lumină apropiată de lumina albă a zilei. S’au instalat deasemeni aparate pentru apă carbogazoasă mineralizată pentru cei ce lucrează la temperaturi Înalte la uzinele 23 August, Sovrommetal-Reşiţa, Vulcan, Laminorul, etc. şi s'au făcut o serie de dispozitive şi apărători la maşini, in procent de 85 la sută. Au fost făcute numeroase instalaţii de aerosol în Valea Jiului, iar pentru radiologi s’au confecţionat şorţuri de cauciuc plombat. Acum se studiază posibilitatea confecţionării de căşti şi bidoane pentru mineri, mănuşi şi cisme pentru electricieni. Numeroşi muncitori au primit echipamentul necesar pentru a-i apăra de umezeală, frig, căldură, curenţi de aer, praf, gaze sau substanţe toxice. Numai în cursul anului 1950 s-au distribuit 2.916.229 m. p. articole de doc, 185.418 per. bocanci cu talpă de piele și 10.901 per. cu talpă de lemn, 22.880 buc. şube lungi, 2.948 buc. Șube scurte, 18.535 cojoace cu mâneci și 1.748 cojoace pieptar. Un nou internat la Lugoj Numărul burselor la şcoala tehnică mixtă de finanţe din Lugoj va fi considerabil mărit, anul acesta. Elevii şcolii vor avea în acelaş timp o altă bucurie. In plin centrul oraşului, pe str. N. Bălcescu, într’o clădire frumoasă, se va deschide un nou internat. EAD 1 © Mieraunt 1 August 1951 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 5.1?. Deschiderea emisiunii. s.«k dianastica. 5.3# Radio jUfhal, 8.5». Cântece de luptă, RAdiO ROMANIA SI BUfcU« REŞTI II 4.18.. »fie eoaeeît de diMîh&aţă.. 6.55. Buletin de ştiu Itt Umila rusă, 7700. Muzică populară rotaâilească. RADIO TIMIŞOARA , 6.15. Emisiune in limba maghiară. Buletin de ştiri in limba sârbă. 7.15. Muzică populară sârbă. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ii şi radio timişoara 7.35. Citirea articolului de fond dita «tarul .Scânteia»». 7.45. Muzică uşoară. 8.10. Buletin de ştiri. RADIO BUCUREŞTI I 9.47. Deschiderea emisiunii. 9.50. Recomandări din program. 9.55. Lucrări simfonice ale compozitorilor noştri. 10.30. Buletin de ştiri. 10.45. Muzică Uşoară. 11.00. Emisiune pentru cei miei. 11,sn. Cântă orchestra de muzică populară a Comitetului de Radio. 11.40. Din Marea Ţară a Socialismului. 12.15. Comentariul zilei. 12.31. Muzică uşoară. 13.00. Cletele apelor Dunării. 13.03. Muzică populară variată. RADIO ROMANIA. RADIO BU£URESTI I. RADIO BUCUREŞTI II ST RADIO TIMIŞOARA 13.40. Buletin de ştiri şi Revista Presei. RADIO ROMANIA. RADIO BUCURESTI I SI BUCURESTI II 14.10. Valsuri vocale. 14.15. comentarii. 14.45. Cântece sovietice. RADIO TIMIŞORA 14.00. Emiisiune în limba germană. 14.15. Emisiune m limba maghiara. 14.30. Piese de coloratură. 14.45. Buletin de ştiri. 15.00. Muzică uşoară. 15.15. Buletin de ştiri in limba sârbă. RADIO BUCUREŞTI I 15.00. Muzică uşoară. 15.30. Conferinţă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI II 15.09. Emisiune neutru ostaşi. RADIO ROMANIA. RADIO BUCUREŞTI SI RADIO BUCUREŞTI II 15.40. Muzică polona, lfl.po. Radio .Jurnal. RADIO BUCUREŞTI I 16.25. Concert simfonic popular. 17.30. Muzică populară romanească. 17.50..Romandariii zilei. 17.56. Muzică din operete. 18.30. Conferinţă. 18.45. Lucrări de Marţian Negrea. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI II 16.25. Emisiune muzicală pentru copii. 11.00.Muzică cerută de fruntaşi în producţie. 17.40. Conferinţă. RADIO ROMANIA. RADIO BUCUREŞTI II ŞI TIMIŞOARA 18.00. Emisiune în limba germană. 18.30. Emisiune în limba maghiară. RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO TIMIŞOARA 19.30. Radio Jurnal. RAdio RomaNIA §1 Suc. II 19.39. Teatru la microfon. 29.00. Muzică populari fahioneasCa. RADIO BUCUREŞTI IÂÂ^eMuzică populară românească. âi),oo. Sfflisiuho pentru satem, ms. opere despre lupta ti in ilegalitate a Partidului. 20.45. Actualităţi culturale 31.65. Cântefe pefltfU Stâilft de dVidiu varga, Radio Romania și radio BUfeurtfiST! 1! 20.45. Simfonia NO. 4 Ih fa minor de Ceaikovsky. flABie TIMIȘOARA 19.401 Lucrări ale compozitorului nlatulior Benefic Erkel. 20.00. Emisiune in limba sârba. 20.30. Emniiune în limba germană. 20.40. Emisiune în limba fflafiuată. âi.89. Emisiune în limba sârbă. 21.30. închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II 21.39. Radio jurnal. MRÎP ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 22.00. Cântă Mihail ştirbei de la Opera de Stat din Bucureşti. 22.20. Buletin de ştiri in limba rusă. 23.88. Sport. 22.30. QuartetUl în do major de Mozart. 22.56. Muzică ușoară și de dans. 23.31. Radio jurnal. 23.54. închiderea efflislUhil. io.«#.—was. postul pe 38,4 m. Emisiune pi'litru Radiodifuziunea sovieticât 14.39. —14.45. Postul pe 32,4 m. $1 Radio Romania Liberă pe 4*.3 m. Emisiune în limba greacă. 19.36.—33.00. postul pe 32,4 fil. şi stadio România Liberă pe 48,3 m, şi Postul pe 25 m. Emit pentru străinătate. 19.27. Deschiderea emisiunii. 19.30. Emisiune in limba sârbă. Cântece. 26.00. Emisiune pentru străinătate în limba română. Muzică uşoară sovietică. 20.30. Emisiune în limba greacă Ansamblul de muzica populari romanească. 21.00. Emisiune In limba rusă.Mari ansambluri de cântece 21.30. Emisiune în limba germană. Maeştrii artei româneşti. 22.00. Emisiune în limba franceză. Orchestre simfonice româneşti. 22.30. Emisiune în limba engleză. Orchestre simfonice româneşti. 23.00. Imn (disc). SITUAŢIA ATMOSFERICĂ Timpul rămâne în general frumos, cu cel mai mult senin în Vestul ţării şi temporar noros în partea de Est, unde vor cădea averse slabe cu totul locale. Temperatura în creştere. In următoarele trei zile, timp frumos și uscat, eu cer mai mult senin și averse slabe locale în Moldova. Temperatura în creștere. Un club muncitoresc pentru ceferiştii din Simeria De curând s’a deschis la Simeria, regiunea Hunedoara, un nou club muncitoresc pentru ceferiştii din acea localitate. Clubul ,amenajat intr’o foarte frumoasă vilă, are o sală de tenis de masă, o sală de şah, bibliotecă, aparat de radio. Aci cei peste 540 de membri ai colectivului sportiv Locomotiva vin sa-si petreacă timpul lor liber. N. SBUCHEA corespondent Redeschiderea plajei de peste Dunăre a oraşului Galaţi In faţa oraşului Galaţi, peste Dunăre, există de mulţi ani o insulă de nisip cu o bogată vegetaţie, fiare a servit vara ca plaje pentru cetăţenii oraşului. Anul acesta plaja nu a putut fi amenajată şi folosită până acum din cauza inundării ei de apa Dunării. De câteva oiie însă plaja a fost redeschisa datorita muticii voluntare depuse, trustul alimentar şi EGA Alimentara, au deschis pe insulă Un restaurant și un bufet. Au fost eofistruite cabine și o garderobă. D. Asandulescu corespondent Folosirea metodelor agrotehnice sovietice la Gospodăriile Agricole de Stat Deosebit de rodnică a fost anul acesta munca la gospodăria agricola de stat din comuna Bilciureşti. Producţiile mari obţinute anul trecut în urma folosirii metodelor agrotehnice sovietice au determinat muncitorii şi tehnicienii gospodăriei să le aplice pe suprafeţe şi mai mari în anul agricol 1950—1951. Prin însămânţarea grâuluide toamnă după metoda sovietică, în rânduri încrucişate pe ogoare care au fost cultivate anterior cu mazăre, prin îngrăşarea pământului cu îngrăşăminte naturale şi superfosfat de calciu şi prin executarea la timp a lucrărilor de întreţinere, ei au obţinut de pe prima tarla treerată o producţie medie de 3.300 kg. grâu la hectar, cu peste 1600 kg. mai mult decât producţia obţinută in gospodăriile individuale. Acest frumos rezultat constitue un puternic stimulent pentru muncitorii şi tehnicienii tuturor gospodăriilor agricole de stat din regiune, care sunt hotărîţi să-şi însuşească şi să aplice metodele, fuirotehnice sovietice pe suprafeţe tot mai întinse pentru a obţine producţii cât mai mari la hectar Valorificarea resurselor locale Sfatul Popular al regiunii Stalin a luat măsuri pentru valorificarea importantelor zăcăminte de turbă din apropierea oraşului Miercurea Ciuc. Prin valorificarea acestor zăcăminte se vor economisi circa 2500 vagoane anual şi în acelaş timp se vor ajutora între orifidigiile cu producţie de var. în urma războiului, băile Strunga din regiunea Iaşi au fost distruse. Sfatul Popular regional Iaşi a hotărît repararea complectă a acestor băi şi construirea de noi vile în staţiune. în acest scop, Sfatul Popular regional Iaşi a primit fondurile necesare, urmând ca lucrările de refacere a acestor băi să fie terminate până la finele anului. Muncitorii din Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor sprijină radioficarea centrelor muncitoreşti şi săteşti pentru a se putea executa lucrările de radioficare în centrele muncitoreşti şi săteşti este nevoie de o serie de materiale speciale, între care inelele de bria şi consolele pentru circuit. Aceste materiale au fost lucrate prin mijloace proprii de către muncitorii şi tehnicienii din Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor şi astfel lucrările au putut fi terminate la timp. Executând in decursul primului semestru 169.500 inele de brida şi 1231 console şi traverse pentru 4 etreulte el au economisit 1.273.ooo lei şi au putut pune la dispoziţia oamenilor muncii etăţii noi de radioficare, important mijloc de culturalizare a maselor. Locuinţe pentru constructorii Canalului Dunăre-Marea Neagră Condiţii de trei din ce în ce mai bune se făuresc pentru constructorii Canalului Dunăre-Marea Neagră. Sute de Constructori, împreună cu familiile lor locuesc acum în apartamente confortabile în noile oraşe Cernavoda, Medgidia, Poarta Albă şi Năvodari. IIl Cernavoda, 94 de apartamente spaţioase, înzestrate cu tot confortul, adăpostesc pe muncitorii fruntaşi care lucrează pe şantierele din apropiere. Pe dealul Zaholniei înalţă mândre blocurile CU peste 100 apartamente, iar la Poarta Albă alte familii, îşi au asigurată o locuință sănătoasă în apartamentele confortabile clădite în noul oraș. O discuţie in jurul romanului „Mitrea Cocor“ Conducerea Căminului Cultural din comuna Ocniţa-Prahova, preocupată să popularizeze opereie literare în rândurile ţărănimii mitfteitoare, a organizat o consfătuire in cadrul căreia s’a discutat forfestul „Mitrea Cocor“, al maestrului Minail Sadoveanu, premiat cu Medalia de Aur a păcii. La discuţii au participat in toşti ţărani muncitori. ■După consfătuire a avut loc Miţn gur reuşit program artistic, prezentat de echipa căminului cultural S. NICOLAESCLI Coresponderit ÎMPĂRŢIREA AVANSSIRILOR LA O GOSPODĂRIE AGRICOLĂ COLECTIVĂ Duminică, 29 iulie 1951, a avut loc la Gospodăria Agricolă Colectivă „Filimon Sârbu”, din comuna Vadu Săpat, raionul Mizil, regiunea Buzău, împărţirea primelor avansuri în natură colectiviştilor gospodăriei. la festivitatea împărţirii avansurilor au participat ţărani muncitori din comunele Fântăneie şi Vadu Săpat din raionul Mizil. In clişeu, colectivistul Gheorghe Manea îşi încarcă în căruţă sacii cu grâu, primiţi ca avans. In cinstea zilei O nouă gospodărie agricolă colectivă in regiunea Dolj CRAIOVA, 31. — Urmând îndemnul Partidului Muncitoresc Român şi înţelegând că numai prin munca In colectiv pot scăpa de mizerie şi nevoi, un număr de 32 familii de ţărani săraci şi mijlocaşi din comuna Linghera, raionul Sadova, şi-au unit pământurile şi inventarul agricol, constituind Duminică gospodăria agricolă colectivă „Progresul“, prima înfiinţată în regiunea Dolj in cadrul Planului Cincinal. Cele 32 familii au adus în gospodărie 138 hectare şi întregul inventar viu şi mort. Ţăranul mijlocaş Ştefan Crişu a venit în gospodăria colectivă cu 2 ha. teren arabil, un car, o grapă şi o vacă. Văduva de război Elena Patraulescu cu cei 2 fii ai săi şi-au adus pământul şi uneltele. O importantă inovaţie ORAŞUL STALIN, 31 Muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii „Electroprecizia’’, din oraşul Săcele, conştienţi, de marea importanţă a metalelor neferoase pentru desvoltarea industriei noastre, se preocupă de raţionala lor folosire. In cinstea marii sărbători de la 23 August ,ei şi-au luat angajamentul să economisească până la această dată 5.100 kg. cupru. Până la 21 iulie, colectivul fabrici a reuşit să economiseasecă 2.306 kg. cupru. Cea mai mare parte din această cantitate — 2105 kg. a fost economisită datorită unei importante inovaţii a lui Ion Mihalache şi Serafim Dragotă. Inovaţia constă in înlocuirea cuprului întrebuinţat la barele de scurt circuitoare şi la Vintilator cu aluminiu turnat. Două batoze de treer din materiale recuperate BOTOŞANI, 31. — Muncitorii şi tehnicienii* de la S.M.T. Botoşani se străduesc să întâmpine ziua de 23 Augut cu noi realizări în muncă. Ştiind că orice economie făcută staţiunii este o contribuţie la întărirea Patriei noastre dragi şi a luptei pentru pace, ei au construit materiale recuperate două batoze de treer. Prin construirea acestor batoze,, care lucrează acum din plin pe ariile din comunele Roma şi Stăriceni, s’a realizat şi o economie de peste 1.380.000 lei. începe construirea tero-centralei din Fârâtânele (regiunea Mureş) In trimestrul trei al anului curent se începe construirea termo-centralei din comuna Fâmânele (raionul Sângheorghe de Pădure) în regiunea Mureş. Ea va produce 110.000 kilowaţi curent electric, alimentând Ardealul de Nord. De pe acum se clădesc locuinţe pentru cei o mie de muncitori si funcţionari. In acelaş timp se construeşte un dispensar medical, bibliotecă, baie si alte edificii necesare pentru cazarea în bune condiţiu ae muncitorilor care vor lua parte la construcția teritocentralei dir Fântânele.